Apollo îmbrățișând pe Dafne preschimbată în laur

( apartenența la baladă )

Ștefan Augustin Doinaș a cultivat un baladesc ale cărui sensuri erau mai puțin descifrabile,
scriind în versuri alerte, cu imagini sugestive și transparente, având însă o traiectorie mai mult
intelectuală decât afectivă.
Poezia ,,Apollo îmbrățișând pe Dafne preschimbată în laur” apare in anul 1997 în volumul
„Voluptatea limitelor” la editura Litera.
Balada culta este o creație epică, în versuri, în care se prezintă o întâmplare exemplară de factură
istorică, fantastică sau mitologică pusă pe seama unor personaje cu însușiri excepționale sau
supranaturale, care trăiesc un conflict puternică sau se alfă într-o situație limită. În opinia mea, opera
literară „Apollo îmbrățișând pe Dafne preschimbată in laur” este o baladă cultă deoarece prezintă toate
notele definitorii acestui tip de text. Spre deosebire de balada populară, în care predomină eroicul, în
balada cultă problematica este mult mai complexă, incluzând în acest caz teme precum iubirea și
diferențele sociale.
În primul rând, opera are caracter cult, autorul este cunoscut și a fost transmisă pe cale scrisă.
Titlul operei „Apollo îmbrățișând pe Dafne preschimbată în laur” este un element sugestiv și rezumativ,
care orientează lectura cititorului, aflându-se în strânsă corelație cu mesajul poetic și motivele centrale.
Tema textului este iubirea, arătând suferința atunci când ea nu este împărtășită și dorul trăit de zeu odată
cu dispariția tinerei „Visând la gura ta care zâmbea/amară veșnicie voi petrece”, „Și-un geamăt de
tulpină crudă trece/prin tot ce, adorând, nu pot uita”, „A fost aievea, sau mi s-a părut?”. Acțiunea este
lineară și simplă, îmbinând variate moduri de expunere cum ar fi monologul, descrierea și narațiunea.
În al doilea rând, subiectul operei se poate constitui pe momentele subiectului. Expozițiunea,
prezentă în titlu, fixează cadrul spațio-temporal (Apollo lângă dafin) și introduce protagoniștii
evenimentului: Apollo și Dafne. Intriga și desfășurarea acțiunii își au originea în mit. Frumoasa Dafne
evita compania bărbaților, așa că Leucipius, îndrăgostit de ea, se decide să îmbrace haine femeiești și să
îi câștige prietenia. Apollo, fiind de asemenea îndrăgostit de ea, se înfurie și o face pe Dafne să își
dorească să se scalde alături de „prietena” ei. După ce descoperă adevărul, tânăra poruncește ca
Leucipius să fie omorât. Apollo îl insultă pe Eros, zeul iubirii, iar acesta se răzbună săgetându-l. Iubirea
lui Apollo față de fată devine o obsesie. Punctul culminant al mitului este reprezentat de rugămințile
tinerei către Zeus, până când acesta se înduplecă și o transformă într-un laur. Deznodământul este
prezentat în text sub forma îmbrățișării dafinului de către Apollo. Acesta rupe o creangă și și-o prinde în
jurul capului „Mai lasă-ți ramurile să se plece, pe frunte atingându-mă abia”. Personajele baladești sunt
constituite pe baza unor mituri din Antichitate, fiind purtătoarele unor valori ușor recognoscibile cum ar
fi iubirea și vanitatea. La nivel stilistic, se remarcă metafore „pe rădăcini ți-aș pune acest sărut”,
personificări „părul tău (...) jucând sub plaur” și comparații „ părul tău – izvor de aur”. De asemenea,
se remarcă și anumite simboluri cum ar fi transformarea tinerei Dafne într-un dafin, cât și faptul că
Apollo nu se poate vindeca de iubirea obsesivă pentru ea. În perspectiva naratorului, zeul artelor își
exprimă dezamăgirea față de pierderea persoanei iubite în versuri, imaginându-și viața în pielea unui
muritor „De ce nu-s om, țărâna să mă-nghită!...”. Cele trei genuri literare se combină în mod armonios,
epicul fiind prezent prin acțiunea lineară, cronologică, liricul îmbracă textul la nivel stilistic, iar
dramaticul surprinde intensitatea dezamăgirii zeului. Subiectul baladei este iubirea însoțită de tristețe,
atrăgând controversa dintre dorințele fetei și dorințele zeului.
În concluzie, prin argumentele prezentate, opera literară ” Apollo îmbrățișând pe Dafne
preschimbată în laur ” de Ștefan Augustin Doinaș, prezintă toate notele definitorii ale unei balade culte.