Colegiul Național de Medicină și Farmacie

“Raisa Pacalo”
Catedra Discipline Fundamentale
Disciplina: Anatomia și Fiziologia Omului

Proiect de educație pentru sănătate

Factorii nocivi ce duc la dezvoltarea patologiilor
sistemului digestiv și combaterea lor

A elaborat: Irina Bocicovar
Profesor: Svetlana Cheptănari

1
Cuprins:

1­­­­­­ Foaie de titlu
2­­­­­­ Cuprins
3­­­­­­ Planul de lucru
4­­­­­­ Mottoul
5­­­­­­ Scopul Proiectului
6­­­­­­ Obiectivele
7­­­­­­ Actualitatea Proiectului
8­­­­­­ Grupele Țintă
9­­­­­­ Activități și metode de lucru
10­­­­ Resurse Informaționale
11­­­­ Planul Prelegerii
12­­­­ Conținutul Științific
29­­­­ Chestionar
30­­­­ Concluzii

2
 Planul de lucru:

• Identificarea literaturii de specialitate relevantă;

• Delimitarea informației selectate conform categoriei
 sociale spre care este îndreptată;

• Abordarea subiectului conform cerințelor 
educaționale a grupului receptor;

• Expunerea informației;

• Stabilirea unui feed­back cu grupul receptor.

3
Mottoul: “ Singurul mod de a­ți păstra 
sănătatea este să mănânci ceea ce nu 
vrei, să bei ceea ce nu­ți place și să faci 
ceea ce nu­ți place .”  (Mark Twain)

4
 Scopul proiectului

În   acest   proiect   se   expun   deprinderile   dăunătoare   și

factorii   nocivi   care   ar   putea   duce   la   patologii   a
sistemului digestiv, cu scopul de a informa o categorie
socială   vulnerabilă   la   acești   factori,   de   pericolele
practicării unui stil de viață care deteriorează sănătatea
tractului digestiv superior și inferior.
  Deasemenea se urmărește micșorarea numărului, sau
prevenirea   patologiilor   gastrointestinale   produse   de
factori   nocivi,   prin   intermediul   familiarizării   grupului
receptor   cu   unele   soluții   în   vederea   îmbunătățirii
calității vieții.
În   atingerea   acestui   scop   se   vor   utiliza   argumente   și
surse informaționale relevante în susținerea unui mod
sănătos   de   viață   și   consecințelor   care   pot   surveni   în
cazul nerespectării îndelungate a unui regim alimentar
corect.

5
Obiectivele:
• Informarea și educarea categoriei sociale spre care 
este direcționată informația;

• Asigurarea că informația a fost recepționată și că 
feed­backul este pozitiv;

• Clarificarea termenilor necunoscuți;

• Argumentarea importanței sănătății tractului 
digestiv;

• Utilizarea unui chestionar pentru a identifica 
informația relevantă deja cunoscută de grupul țintă;

• Utilizarea unui limbaj coerent și ușor de înțeles, 
potrivit intereselor grupului țintă.

6
 Actualitatea Proiectului
Actualitatea proiectului științific cu subiectul “Factorii 
nocivi ce duc la dezvoltarea patologiilor sistemului 
digestiv și combaterea lor” este ușor de stabilit, având în
vedere că în timpul de față afecțiunile gastro­intestinale 
fac parte din viața majorității populației, își fac apariția 
cel puțin o dată în cursul vieții fiecărei persoane. Se știe
că afecțiunile sistemului digestiv pot surveni drept 
rezultat a o serie de factori, cum ar fi alimentația 
proastă, condițiile sociale, condițiile de muncă sau 
lacunele în educația societății referitor la păstrarea 
sănătății. Deaceea, este esențial ca aceste aspecte ale 
vieții să fie abordate și discutate pe larg, și să fie 
implementate acțiunile care previn dezvoltarea 
patologiilor sistemului digestiv prin stabilirea factorilor 
nocivi care afecteaza grupurile sociale în activitatea de zi
cu zi și căutarea soluțiilor pentru evitarea lor, sau 
pentru micșorarea efectelor nocive asupra organismului 
uman. Astfel, actualitatea acestui subiect este 
indisputabilă, fiind esențială cercetarea acestui aspect 
al societății cu scopul de a îmbunătăți calitatea vieții, 
funcționalitatea normală a sistemului digestiv fiind o 
parte esențială existenței satisfăcătoare a ființei umane 
contemporane.

7
 Grupele țintă: 
Elevii din anul I de studii la Colegiul Național de
Medicină și Famacie din Chișinău.

8
Activități și metode de lucru:

• Angajarea în discuție a grupului țintă după 
expunerea conținutului științific;

• Utilizarea materialelor grafice împreună cu 
conținutul științific;

• Stabilirea informației cunoscute de grupul țintă cu 
ajutorul interogatoriului;

• Inițierea schimbului de opinii.

9
Resursele informaționale:

Manual “Anatomia și Fiziologia Omului”  autor S. Cheptanari
www.totalhealthmagazine.com
www.emedoline.ro
www.farmacistul.com
www.farmaciile­ropharma.fo
www.ahealthgroup.com

10
Planul prelegerii:

• Sistemul digestiv, componentele sale și funcțiile 
fiziologice.

• Patologiile sistemului digestiv cauzate de factori 
nocivi.

• Factorii nocivi care pot afecta sistemul digestiv.

• Strategii în evitarea patologiilor gastro­intestinale.

• Concluzie.

11
 Sistemul Digestiv

12
Buna funcționalitate a sistemului digestiv se bazeaza pe
integritatea   tuturor   componentelor   sale   și   a   altor
sisteme.   Funcția   sistemului   digestiv   este   ghidată   de
sistemul   nervos   vegetativ,   deaceea   este   importantă
integritatea si funcția bună a sistemului nervos pentru
a avea o digestie bună, absorbție a elementelor nutritive
și schimbul de substanțe în țesuturi.
Deasemenea   unele   proprietăți   a   sistemului   digestiv
depind   de   hormoni,   care   sau   pot   inhiba   sau   mări
peristaltica   intestinelor,   în   rezultat   se   pot   observa
dereglările  digestive de exemplu la femeile  însărcinate,
din cauza cantității mari de progesteron în organismul
lor.
Dar   pe   lângă   factorii   endogeni   care   influențează
activitatea sistemului digestiv, există o serie de factori
proveniți   din   acțiunile,   deprinderile   și   mediul   în   care
trăiește  omul,  care  la rândul lor  influențeaza sistemul
digestiv,   și   care   pot   rezulta   în   diverse   disfuncții   și
patogenii ale acestui sistem.
Se știe că alimentele sănătoase și nutritive sunt cheia
sănătății   sistemului   digestiv.   Însă,   știind   că   digestia
începe în cavitatea bucală, este important de știut cum
ea  poate  influența  digestia  la  nivelul   întregului  sistem
digestiv.
In cavitatea bucală alimentele sunt în special mărunțite
și   dizolvate   în   salivă   (putem   sa   le   simtim   gustul)   și
suferă mai puțin procese de digestie chimică. În salivă
se găsește o singură enzimă digestivă glicolitică numită
13
ptialina   sau   amilaza   salivară.   Această   enzimă   digeră
(hidrolizează   numai   amidonul   tratat   termic)   în   trepte
până la stadiul de maltoză.
Cele   mai   importante   glande   care   participă   la   digestia
bucală   cu   secrețiile   pe   care   le   produc   sunt   glandele
parotide,   glandele   submandibulare   și   glandele
sublinguale. Prin urmare menținerea unei bune secreții
salivare a acestor glande este primul pas spre o digestie
bună.   Acest   lucru   se   poate   obține   prin   igiena   bună   a
cavității   bucale   și   evitarea   patologiilor   care   ar   afecta
glandele   salivare,   cum   ar   fi   parotita.   Unele   produse
pentru   igiena   bucală   usucă   mucoasa   bucală   și
favorizează   înmulțirea   germenilor   (apa   de   gură   cu
alcool).   Deasemenea   produsele   cu   Saccharin   sau
Sodium   lauryl   sulfat   pot   cauza   uscăciunea   cavității
bucale. Este recomandată utilizarea pastei de dinți sau
apei de gură cu  xylitol, deoarece stimuleaza producția
salivei, mai ales înainte de somn, atunci când producția
salivei   se   micșorează   și   este   favorizată   înmulțirea
bacteriilor în cavitatea bucală. 
O bună digestie începe de la alt component important
care   se   află   în   cavitatea   bucală:   dinții.   Triturarea   și
mărunțirea   bună   a   alimentelor   este   crucială   pentru
digestia gastrică, deaceea este foarte importantă starea
bună a dinților, gingiilor și ocluziunea dentară bună. Se
recomandă   vizita   regulată   la   dentist   și   corecția
ocluziunii dentare anormale.
După digestia bucală, bolul alimentar trece în faringe,
apoi în esofag.

14
Ca parte a sistemului digestiv, esofagul este și el uneori
predispus   afecțiunilor   pe   care   le   putem   preveni
acordând   atenție   mai   mare   deprinderilor   sănătoase   în
activitatea de zi cu zi.

Boala de reflux gastroesofagian (BRGE)

Esofagul  este un conduct muscular de aproximativ 25
cm lungime, situat între faringe si stomac. Este căptușit
15
la interior de o mucoasă a cărei secreție lubrifiază bolul
alimentar în drumul său spre stomac. 

Boala de reflux gastroesofagian (BRGE) presupune 
refluarea în esofag (venirea pe gat sau chiar in gură), 
fara efort de vomă, a conținutului gastric (acid 
clorhidric, alimente, bila). Boala de reflux 
gastroesofagian (BRGE) pare să fie cea mai frecventă 
tulburare interesând tractul digestiv superior în țările 
vestice unde se estimeaza că 1 din 10 persoane prezintă
simptome tipice acestei boli.
Refluxul conținutului gastric în esofag se produce din 
cauza relaxării sfincterului care separă esofagul de 
stomac. În mod normal acest sfincter se deschide 
pentru câteva secunde pentru a lăsa să treacă bolul 
alimentar, apoi se închide. 
Relaxarea acestui sfincter este favorizată de anumite 
alimente ca: cafeaua, ciocolata, sucul de citrice, 
alimente condimentate, alcoolul, grăsimile;

16
sau unele medicamente: antiinflamatoare 
nesteroidiene, anticolinergice (benztropină), blocanți de 
calciu, nitroglicerina etc., unele afecțiuni sau stări 
fiziologice ca: sarcina, obezitatea, ascita, 
suprasolicitările fizice, alimentația excesivă.
Deasemenea există deprinderi nocive care favorizează 
această afecțiune, ca fumatul­ el reduce inactivarea 
acidului esofagian. În mod normal, după un episod de 
reflux mucoasa esofagiană neutralizează aciditatea 
dupa scurt timp, însă fumatul prelungește expunerea 
mucoasei la pH acid, și acest efect se prelungește până 
la 6 ore de la ultima țigară.
Pentru a evita sau a scăpa de  această afecțiune, există 
o serie de acțiuni care pot fi interprinse pînă a recurge 
la remedii medicamentoase, unele dintre ele sunt:
• Evitarea clinostantismului (statul culcat) 
postprandial până la 3 ore după luarea mesei
• Evitarea corsetelor/ centurilor strânse
• Scăderea masei corporale
• Reducerea cantității alimentelor ingerate
• Încetarea fumatului și a consumului de alcool;
• Evitarea alimentelor picante.

Dacă aceste acțiuni întârzie să aducă rezultat, este 
binevenită o vizită la medic și administrarea de 
antacide.

17
O altă afecțiune comună a sistemului digestiv este 
gastrita. 

Aceasta este o boală în care simptomele variază. 
Oamenii care au gastrită pot acuza dureri sau 
disconfort în partea superioară a abdomenului, iar 
mulți oameni cu gastrită nu prezintă nici un simptom.
Această boală prezintă inflamarea mucoasei stomacului 
și astfel se produc mai puține enzime, acid și mucus 
care ajută la descompunerea alimentelor.
Gastrita poate fi cauzată de iritarea mucoasei 
stomacului datorată consumului excesiv de alcool, 

18
fumat, vărsături cronice, stres, dietă dezechilibrată 
(consum de alimente iritante), administrarea unor 
medicamente, cum ar fi: aspirina sau alte medicamente 
anti­inflamatoare. De asemenea, gastrita poate fi cauza 
unora dintre următorii factori:
•Helicobacter pylori (H. Pylori) – o bacterie ce trăieşte în
mucoasa stomacului. Fără tratament infecţia poate 
produce ulcer şi, în unele cazuri, cancer gastric.

19
•Anemia pernicioasă – o formă de anemie care apare 
atunci când există un deficit de vitamina B12 în 
organism.

•Reflux biliar – refluxul bilei în stomac de la nivelul 
tractului biliar poate fi una dintre cauzele gastritei.

•Infecţiile – cauzate de bacterii şi virusuri.
 
• Pentru a preveni manifestările gastritei, specialiștii 
recomandă consumul de alimente puternic 
alcalinizate, ca orezul sau cartofii fierți. Se pot 
consuma în salate sau în mesele zilnice, iar orezul 
prefiert este un bun pansament gastric.
• În prevenirea gastritei și a ulcerului, ceaiurile de 
plante s­au dovedit a fi eficiente la consumul 
regulat, mai ales dimineața și înaintea meselor. Se 
recomandă ceaiurile cu efect calmant pentru 
mucoasa digestivă, cum sunt cele de sunatoare, 
mușețel sau coada­șoricelului. Pentru o prevenire 
eficientă, este necesar un consum de una­două căni
de 
ceai 
pe zi.

20
 • Consumul de carne si grăsime prăjită este nociv 
pentru un stomac predispus la crize gastrice. Se 
recomandă evitarea prăjelilor si alimentelor bogate 
în grăsimi.
• Evitarea alimentelor picante și acide.
• Renunțarea la fumat și alcool.

Atunci când vine vorba de factorii nocivi care afectează 
sistemul digestiv, nu trebuie să trecem cu vederea 
ulcerul gastroduodenal, cu care se confrunta 
persoanele de la 25 de ani, și care este provocat de o 
serie de factori care sunt prezenți în viața a o mare 
parte din populație.

21
Ulcerul gastroduodenal reprezintă o leziune cu 
diametru mai mare de 5 mm, mai mult sau mai puțin 
profundă la nivelul mucoasei gastrice, respectiv 
duodenale, determinată de acțiunea acizilor, a pepsinei 
sau a bilei.
Factorii de risc sau cauzele ulcerului gastroduodenal 
sunt:
• Infecția cu Helicobacter P. (Prevalența este mai mare in
comunitatile sarace sau in țările subdezvoltate: viața in 
condiții de aglomerație, mediile cu o slaba școlarizare, 
bugetele familiale mici, lipsa apei calde curente.);

• Consumul de antiinflamatoare nesteroidiene;
• Fumatul;
• Factori ce țin de mediu (dieta cu produse casnice 
conservate sau condimentate favorizează apariția ulcerului
gastroduodenal);

• Factori individuali (stresul, infecții virale, consum de 
cocaină, consum abuziv de alcool );

În profilaxia ulcerului gastroduodenal este evidentă 
importanța adoptării unui mod sănătos de viață, cu 
mese regulate, alimente nutritive și proaspete, 
renunțarea la fumat și droguri și consumul alcoolului.

22
Deasemenea un factor valabil în profilaxia tuturor 
patologiilor gastrointestinale este vizita regulată la 
medic pentru evaluarea stării fizice și stabilirea riscului 
de dezvoltare a patologiilor.
Stilul de viață și mediul în care un individ activează se 
reflectă asupra sa, creând nu neapărat o boală ci o serie
de simptome având o cauză comună la geneză.
Una dintre aceste afecțiuni este indigestia: o colecție de
simptome care se manifestă  diferit la fiecare persoană.
Unele din simptomele indigestiei sunt:
• Senzație de sațietate precoce în timpul mesei;
• Durere în partea superioară a abdomenului;
• Senzație de arsură în partea superioară a 
abdomenului;
• Greață;
• Balonare.
Cauzele frecvente a indigestiei sunt:
• Supraalimentarea
• Consumarea prea rapidă a alimentelor;
• Consumul produselor grase sau uleioase;
• Consumul alimentelor picante;

23
 • Consumul exagerat de alcool/cofeină;
• Fumatul;
• Nervozitatea;
• Traume emoționale;
• Inflamația pancreasului;
• Ulcere peptice;
• Cancerul la stomac.
În evitarea indigestiei se recomandă:
• Alimentarea în porții mai mici și mai frecvente;
• Evitarea alimentelor bogate în grăsimi, băuturilor 
carbogazoase, cafeinei, alcoolului;
• Încetarea fumatului;
• Menținerea unei greutăți corporale sănătoase 
(Excesul de kilograme pune presiune pe abdomen, 
impingand in sus stomacul si provoaca urcarea acidului in
sus spre esofag.);

• Exersarea regulată;
• Gestionarea stresului.

24
În scopul profilaxiei patologiilor sistemului digestiv este 
bine de știut care sunt deprinderile dăunătoare și 
factorii nocivi care pot declanșa boli acute sau cronice a
componentelor sistemului digestiv.
Fumatul­ este pe larg acceptat în societate că fumatul 
este o deprindere dăunătoare care afectează 

25
funcționarea bună a organismului și complică 
menținerea homeostazei în organism, însă trebuie 
menționat că fumatul mărește riscul de a dezvolta Boala
Crohn, care este o afecțiune cronică a intestinului 
subțire sau gros și provoacă o serie de simptome  
neplăcute, printre care: scaune moi (diaree cronică 
neinfecțioasă), dureri abdominale recurente, sângerări 
rectale, febră persistentă, alterarea stării generale, 
artralgii ­ frecvent lombalgii, scadere în greutate. 

Băuturile energice­ pot avea efect nociv asupra 
sistemului digestiv dacă sunt utilizate în exces. Ele 
conțin cafeina, care stimulează secreția epinefrinei și 
norepinefrinei. În consecință fluxul sangvin se 

26
redirecționează spre mușchii scheletici iar digestia este 
încetinită.

 Alcoolul­ poate provoca reflux gastroesofagian, 
disfuncții ale ficatului și pancreatită acută sau cronică.

Mestecatul îndelungat al gumei cu Sorbitol­ poate 
provoca dureri abdominale și diaree, scădere în greutate
și un factor contribuabil la dezvoltarea patologiilor 
intestinale cronice.

27
În evitarea afecțiunilor prevenibile a sistemului digestiv 
este esențială încetarea deprinderilor nocive și evitarea 
factorilor dăunatori în activitatea zilnică. Deprinderile 
ca fumatul sau consumul alcoolului necesită, în 
majoritatea cazurilor, ajutorul unui specialist pentru a 
putea fi încetate, și chiar înlocuirea lor cu alte 
deprinderi care vor îmbunătăți digestia și starea 
generală a organismului.
Deasemenea este important respectarea regimului 
alimentar și limitarea consumului de produse grase, 
acide sau în cantități mari. În acest scop este utilă 
consultarea unui dietolog sau vizita regulată la medic 
pentru evaluarea stării de sănătate.

28
Chestionar:
• Care credeți că sunt factorii nocivi care afectează 
sistemul digestiv al unui student?
• Ce patologii a sistemului digestiv credeți că riscă 
să dezvolte o persoană care consumă alcool în 
exces?
• Care sunt acțiunile pe care necesită să le 
intreprindă o persoană cu reflux gastroesofagian?
• Care sunt cele mai bune deprinderi pentru a evita
patologiile sistemului digestiv?
• Ați avut vre­o dată patologii a sistemului digestiv 
care ar fi putut fi prevenite?
• Cât de utilă a fost informația de mai sus pentru 
dumneavoastră?

29
În final se poate conclude că, cu cât avansează 
cercetările științifice în domeniul patologiilor 
sistemului digestiv, cu atât se mărește probabilitatea 
că marea parte a lor vor putea fi prevenite în viitor 
datorită cunoașterii factorilor declanșatori. Atunci 
când patologiile nu sunt determinate de ereditate, sau
când nu sunt de etiologie necunoscută, ele sunt 
prevenibile prin înterpinderea unor acțiuni care 
promovează și întrețin sănătatea întregului organism,
în special a sistemului digestiv. 
Un element important în inițierea acestor acțiuni de 
către populație este informarea și educarea, precum 
și oferirea argumentelor necesare pentru a înrădăcina
o bună motivație. Astfel, o persoană care consumă 
alcool în exces prezintă risc major pentru dezvoltarea 
patologiilor sistemului digestiv, în afara cazului când 
această persoană este informată și ajutată, prin 
diverse metode, să preia un mod sănătos de viață.
Deaceea, este important fiecare proiect informativ să 
fie adaptat conform grupurilor sociale spre care este 
îndreptat. 
30
31