Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Teste Grila Pachet C BFKT
Teste Grila Pachet C BFKT
Specializarea BALNEOFIZIOKINETOTERAPIE
Pachet C
4. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la tratamentul fizical in poliartrita reumatoida NU sunt
adevarate?
A. Electrostimularea cu viza antalgica si antiinflamatorie este promovata in toate etapele bolii;
B. Laserterapia pe puncte dureroase este indicata in artritele periferice;
C. Hidroterapia/ balneoterapia sunt contraindicate in poliartrita reumatoida;
D. Electroterapia este recomandata doar in puseul de boala;
1
9. Tratamentul kinetic postural in spondilita anchilozanta (SA) are ca obiective urmatoarele, CU
EXCEPTIA:
A. Evitarea deformarilor si deposturarilor coloanei vertebrale;
B. Mentinerea tonusului musculaturii paravertebrale;
C. Refacerea prehensiunii polidigitale;
D. Mentinerea ventilatiei toracice;
12.Care dintre urmatoarele atitudini sunt indicate in etapa imediat postchirurgie a soldului?
A. posturarea corectă a membrului operat (decubit dorsal, membrul operat extins, în uşoară abductie,
nerotat, sprijinire lateral-extern cu o pătură făcută sul);
B. exerciţii respiratorii;
C. posturarea corectă a membrului operat (decubit dorsal, membrul operat flectat, în uşoară abductie,
nerotat, sprijinire lateral-extern cu o pătură făcută sul);
D. pedalaje glezne.
2
17. Urmatoarele sunt adevarate despre artroza de genunchi, CU EXCEPTIA:
A. apartine reumatismului degenerativ;
B. se defineste clinic prin durere mecanica;
C. este favorizata de obezitate si varsta ;
D. apartine artropatiilor microcristeline;
5. Care din sindroamele enumerate mai jos nu este specific domeniului neurochirurgical:
a. sindromul comiţial
b. sindromul vertebral
c. sindromul dispeptic
d. sindromul meningeal
6.Menţionaţi care din explorările paraclinice enumerate nu sunt destinate explorării vasculare:
a. doppler-ul carotidian
b. mielografia cu contrast
c. angiografia Seledinger
d. AngioRMN
15. Punctajul maxim şi minim obţinut prin evaloarea stării de comă pe scala Glasgow este:
a. 6 şi 3
b. 15 şi 3
c. 13 şi 5
d. 15 şi 1
25. Care din enunţurile de mai jos nu este efect a masajului local:
a. decontracturant
b. rezorbtiv
c. creşterea temperature centrale a corpului
d. hiperemiant
15. Termoterapia:
a) Se aplică sub formă de băi reci sau pungă cu gheată;
b) Foloseste actiunea frigului, pentru obtinerea vasoconstrictiei;
c) Foloseste actiunea frigului pentru reducerea hemoragiilor intra-articulare în cazul
traumatismelor;
d) Se aplică sub formă de aer cald, apă caldă, împachetări cu nămol, parafină sau nisip
cald.
12
c) Combaterea durerii prin medicatie antalgică, antiinflamatorie si sedativă precum si terapie
fizicală cu efecte antalgice;
d) Mentinerea mobilitătii articulatiilor neafectate cu exercitii pasivo-active.
14
51. Indicatiile în executarea miscărilor pasive includ:
a) Evitarea compensatiilor prin deplasarea articulatiei vecine;
b) Ritm de executie lent;
c) Miscarea va merge până la pragul dureros, evitându-se durerea intensă;
d) Toate de mai sus.
65. Care afirmaţii sunt false pentru aprecierea mobilităţii scapulo - humerale:
a) abducţia şi adducţia se realizează în plan frontal;
b) anteducţia se realizează în plan sagital;
c) rotaţiile se realizează în jurul unui ax vertical;
d) rotaţiile se realizează în plan orizontal.
16
3. Una dintre afirmatiile de mai jos nu este adevărată:
a) Proteze intermediară bipolară este o variantă a protezei cervico-cefalice;
b) Proteza bipolară este o variantă intermediară între proteza cervico-cefalică si proteza totală;
c) În cazul protezei bipolare articulatia soldului se transformă într-o articulatie cu 4 suprafete;
d) Proteza totală este o variantă intermediară între proteza cervico-cefalică si proteza bipolară;
4. Artroplastia reprezintă:
a) Interventia chirurgicală prin care se restabileste mobilitatea unei articulatii ca si buna
functionare a muschilor, ligamentelor si a altor pǎrti moi care o controleazǎ;
b) Interventia chirurgicală prin care nu se restabileste mobilitatea unei articulatii, dar se asigurǎ
buna functionare a muschilor, ligamentelor si a altor pǎrti moi care o controleazǎ;
c) Interventia chirurgicală prin care se restabileste mobilitatea unei articulatii cu ablatia
muschilor, ligamentelor si a altor parti moi care o controleazǎ;
d) Interventia chirurgicală prin care se restabileste mobilitatea unei articulatii cu ablatia
muschilor si a altor pǎrti moi care o controleazǎ;
17
b. Cupǎ metalicǎ femuralǎ cu un insert de polietilenǎ, tijǎ metalicǎ cu un cap cu Ø de 22, 28, 32
mm;
c. Cupǎ metalicǎ acetabularǎ cu un insert de polietilenǎ, tijǎ metalicǎ cu un cap cu Ø de 55
mm;
d. Nici un rǎspuns nu este corect;
20
21. Din punct de vedere fiziopatologic, angina pectorală se caracterizează prin:
a. insuficienţă venoasă cronică
b. absenţa pulsului la nivelul membrelor inferioare
c. dezechilibru între aportul şi consumul de O2 la nivel miocardic
d. necroza ţesutului cerebral
22. Cel mai eficient medicament în criza anginoasă este:
a. Propranololul
b. Nitroglicerina
c. Diazepamul
d. Morfina
23. Antrenamentul fizic la bolnavii cu cardiopatie ischemică are drept scop:
a. diminuarea cogniţiei
b. asigurarea autonomiei pacientului
c. creşterea riscului trombotic
d. dezorientarea temporo-spaţială
24. În cazul apariţiei durerii anginoase, antrenamentul fizic:
a. se continuă cu o intensitate mai mică
b. se continuă cu o intensitate mai mare
c. se continuă cu aceeaşi intensitate
d. se întrerupe
29. Un rol important din punct de vedere fiziopatologic în cascada evenimentelor din infarctul
miocardic acut îl ocupă:
a. fisura plăcii de aterom
b. tasarea vertebrală
c. scăderea acuităţi vizuale
d. hipoacuzia
22
RECUPERARE IN BOLI RESPIRATORII
23. Raportul dintre timpii respiratori ai unui bolnav respirator trebuie sa ajunga la:
a) raportul inspiratie/expiratie = 1/1,2
b) raportul inspiratie/expiratie = 1/1
c) raportul inspiratie/expiratie = 1/1,5
d) raportul inspiratie/expiratie = 1/2
24. Terapia ocupationala se defineste ca fiind:
a) utilizarea unor activitati adecvate profesiei bonavului si stadiului bolii, cu
caracter recreativ, cu scopul reeducarii functionale a bolnavului
b) munca in folosul comunitatii
c) terapie de reinsertie sociala
d) readaptare functionala
30. Modificarile adaptative respiratorii aparute in antrenamentul aerobic sunt reprezentate de:
a) cresterea frecventei respiratorii in mod special
b) cresterea volumelor respiratorii
c) scaderea volumelor respiratorii
d) scaderea capacitatii de difuziune alveolo-capilara
25
31. Antrenamentul aerobic se realizeaza prin urmatoarele tipuri de activitati fizice:
a) orice exercitiu fizic care se face cu consum energetic in prezenta oxigenului
b) orice exercitiu fizic care se face cu consum energetic in absenta oxigenului
c) numai activitati sportive specifice
d) orice activitate sportiva
32. Conform principiului incarcarii, intensitatea antrenamentului aerobic trebuie sa fie:
a) la acelasi nivel cu activitatile cotidiene
b) crescuta brusc pentru a produce cresterea fortei musculare
c) crescuta progresiv
d) scazuta progresiv
36. Care afirmatie este falsa referitoare la afirmatia ca musculatura respiratorie îsi mareste
travaliul (pentru a genera o crestere a presiunii coloanei de aer care strabate caile
aeriene cu rezistenta crescuta in sindromul obstructiv) prin urmatoarele modalitati:
a) cresterea tensiunii de contractie a muschilor in activitate
b) scaderea tensiunii de contractie a muschilor in activitate
c) contractia muschilor inspiratori de rezerva (de obicei, muschi inactivi in respiratia de
repaus)
d) contractia muschilor expiratori (inactivi în respiratia de repaus)
37. Care afirmatie este falsa referitoare la: Concluziile terapeutice si de recuperare care
trebuie luate in considerare in corelatie directa cu perturbarea travaliului ventilator, unul
dintre procesele fiziopatologice determinate de sindromul obstructiv, sunt:
a) tonifierea musculaturii respiratorii
b) reeducarea ritmului respiratiei
c) reeducarea frecventei respiratiei
d) oxigenoterapia
42. Respiratia abdominala se invata in diferite posturi ale pacientului obstructiv pulmonar,
ordinea corecta a acestora fiind:
a) decubit dorsal, sezand, ortostatism, mers
b) sezand, ortostatism, mers, decubit dorsal
c) decubit dorsal, ortostatism, mers, sezand
d) sezand, ortostatism, mers, decubit dorsal
43. Care este afirmatia falsa referitor la: Controlul si coordonarea respiratiei prin kinetoterapie
respiratorie la pacientul cu disfunctie ventilatorie obstructiva include urmatoarele aspecte:
a) reducerea ritmului respirator
b) cresterea ritmului respirator
c) controlul volumului curent
d) controlul fluxului de aer
44. Kinetoterapia respiratorie nu cuprinde:
a) relaxarea
b) posturarea
c) gimnastica corectoare
d) refacerea posturii si aliniamentului
45. Care este afirmatia falsa in legatura cu: Obiectivele kinetoterapiei respiratorii sunt:
a) corijarea curburilor patologice ale gatului si pozitiei capului
b) corijarea pozitiei umerilor si scapulei
c) corijarea curburilor patologice ale coloanei dorsale si lombare
d) conservarea pozitiei si mobilitatii existente ale bazinului
46. Posturarea in kinetoterapia respiratorie nu cuprinde:
a) posturi relaxante
b) posturi facilitatorii
c) posturi de drenaj
d) posturi corective
47. Care este afirmatia falsa: Pacientului dispneic ii sunt caracteristice urmatoarele posturi /
pozitii facilitatorii:
a) in sezând "postura rezemat de spatar"
b) posturarea conform sistemului celor "5 perne in scara”
c) spate rezemat de perete, coloana cifozata, umerii cazuti, membre inferioare usor
flectate
d) in sezand "postura aplecat inainte"
48. Momentele de derulare pentru posturile de drenaj bronsic sunt urmatoarele cu o exceptie:
a) inainte de masa
b) dupa masa
c) seara
d) dimineata
27
49. Aspectele care nu caracterizeaza posturile de drenaj bronsic sunt:
a) dureaza aproximativ 40 minute pentru intreg plamanul
b) se efectueaza dupa masa
c) se efectueaza inainte de masa
d) sunt urmate de tapotament
50. Programul de recuperare la pacientul cu disfunctie respiratorie restrictiva nu include:
a) tratarea cauzei supraincarcarii
b) ameliorarea ventilatiei alveolare
c) dezobstructia bronsica
d) antrenamentul la efort
6. In mucoviscidoză, fizioterapia:
a. nu trebuie inclusă în mod obligatoriu în programul de management al oricărui bolnav.
b. trebuie efectuată atât în prezenţa, cât şi în absenţa exacerbărilor infecţioase.
c. nu trebuie efectuată regulat, zilnic, pe tot parcursul vieţii bolnavului, mai ales dacă
pacientul se simte bine.
d. nu depinde în funcţie de vârsta bolnavului, starea şi preferinţele acestuia.
7. Criterii majore pentru diagnosticul astmului bronşic la sugar şi copilul mic includ :
28
a.spitalizare pentru o formă gravă de bronşiolită acută sau wheezing şi demonstrarea
sensibilizării la aeroalergeni.
b.3 sau mai multe episoade de wheezing în cadrul infecţiilor căilor respiratorii inferioare în
ultimele 6 luni.
c. eczemă atopică şi istoric de astm bronşic la unul dintre părinţi.
d. toate răspunsurile sunt corecte.
8. Criterii minore pentru diagnosticul astmului bronşic la sugar şi copilul mic includ :
a. rinoree în absenţa contextului de infecţie respiratorie superioară.
b.wheezing în absenţa contextului de infecţie respiratorie.
c.eozinofilie peste 5%, alergie alimentară, sexul masculin.
d. toate răspunsurile sunt corecte.
9. In astmul bronşic la copilul cu vârsta peste 5 ani, posturile relaxante şi facilitatoare ale
respiraţiei:
a. se execută fie în pat în poziţe de decubit lateral, fie pe un scaun în poziţie şezândă.
b. se execută în poziţia de decubit dorsal.
c. nu se asociază cu exercitarea unei presiuni externe pe torace în timpul expirului.
d. nu se asociază cu executarea de vibraţii sau tapotaj toracic.
10. In astmul bronşic regulile generale de drenaj postural trebuie să respecte următoarele
indicaţii:
a. zonele cele mai încărcate se drenează primele.
b.la încheierea unei poziţionări, pacientul respiră profund, cu accent pe expir şi tuşeşte de
câteva ori, expectorând într-un recipient pe care trebuie să-l aibă în permanenţă la dispoziţie.
c.după fiecare poziţionare, timp de aproximativ 1 minut, kinetoterapeutul va executa
deasupra segmentului de drenat vibraţii (când sputa este fluidă) sau tapotări.
d.nu se asociază cu executarea de vibraţii sau tapotaj toracic.
11. Primul semn clinic observat la bolnavul cu distrofie musculară Duchenne este:
a.mersul stepat.
b.se ridică cu greu şi are mers legănat.
c.hidrocefalia.
d.nu există un semn caracteristic.
29
14. Cel mai afectat muşchi în distrofia musculară Duchenne este:
a.ileopsoasul.
b.muşchiul solear.
c.adductorul mare al membrelor inferioare.
d.tricepsul sural.
15. Pseudohipertrofia gambelor care afectează în special tricepsul sural este caracteristică:
a.bolii Werdnig-Hoffman.
b.distrofiei musculare Duchenne.
c.paraliziei cerebrale infantile.
d.bolii Scheuermann.
21. Principalele cauze ale paraliziei simptomatice de nerv facial la copil sunt:
a. infecţiile (otite,boala Lyme, infecţie herpetică, mononucleoză, etc).
b. tumorile şi traumatismele craniene.
c. postvaccinare (anti polio, anti gripal, anti rabic).
d. toate răspunsurile sunt corecte.
30
22. Paralizia de nerv facial de tip periferic are prognostic nefavorabil atunci când:
a. persistă peste 3 săptămâni durerile faciale, afectarea gustului, modificările lacrimale şi
se repetă episoadele de pareză.
b. nu există tulburări ale gustului.
c. copilul are vârsta sub 10 ani.
d. nici un răspuns corect.
23. Ca şi sechele ale paraliziei faciale de tip periferic la copil sunt citate:
a. meningita şi encefalita.
b. epiphora („lacrimi de crocodil”), asimetria facială, hemispasmul facial şi hipertonia
musculaturii afectate.
c. hidrocefalia şi microcefalia.
d. paralizia cerebrală infantilă.
24. In paralizia facială de tip periferic la copil, kinetoterapia este obligatoriu să respecte unele reguli
fundamentale:
a. să anuleze acţiunea muşchilor hemifeţei sănătoase deoarece activitatea acestora
plasează musculatura hemifeţei paralizate în poziţie de întindere maximă.
b. să se execute lent pentru a permite recrutarea maximă de unităţi motorii.
c. să evite activarea muşchilor din jumătatea inferioară a feţei atât timp cât se lucrează
muşchii din jumătatea superioară, şi invers.
d. toate răspunsurile sunt corecte.
25. Care dintre următoarele proceduri este recomandată în tratamentul paraliziei faciale de tip
periferic la copil:
a.drenajul postural.
b.vibraţiile.
c. masajul.
d. percuţiile.
26. Contraindicatiile masajului facial în paralizia facială de tip periferic sunt:
a. cariile dentare.
b. boli dermatologice, infecţioase, hematologice şi traumatismele feţei.
c. implanturile dentare şi cariile dentare.
d. mărirea buzelor cu implanturi cu acid hialuronic.
27. Care dintre următoarele proceduri NU este recomandată în tratamentul paraliziei faciale de tip
periferic la copil:
a.tapping.
b.vibraţii.
c.stretch pentru muşchii faciali.
d.toate răspunsurile corecte.
31
c.radiografie efectuată gravidei.
d.fibroscopie.
30. Cauzele de bază care condiţionează apariţia insuficienţei motorii la copiii cu sindrom Down sunt
reprezentate de:
a. hipotonia musculară şi dezvoltarea anormală a reflexelor
b. afectarea echilibrului.
c. surplusul ponderal.
d. toate răspunsurile corecte.
31.Elementul decisiv care condiţionează limitarea activităţii de deplasare la copiii cu sindrom Down
este reprezentat de:
a. incapacitatea lor de a fixa o anume poziţie a corpului.
b. poziţia patrupedă.
c. pliul palmar unic.
d. hipoacuzia.
32. In învăţarea copilului cu sindrom Down să meargă, se pot menţiona următoarele stadii de
învăţare, cu excepţia:
a.mersului susţinut de ambele mâini sau de o mână.
b.mersului cu suport susţinut de un premărgător.
c.mersului în patru labe.
d. mersului de sine stătător (începând cu 2-3 paşi de sine stătători).
34. Cauzele antenatale cele mai frecvente de paralizie cerebrală infantilă (infirmitate motorie
cerebrală) sunt următoarele, cu EXCEPŢIA:
a.accidentului vascular cerebral.
b.malformaţiilor cerebrale.
c.icterului nuclear
d.fetopatiilor (rubeola, toxoplasmoza).
35.Cauzele postnatale cele mai frecvente de paralizie cerebrală infantilă (infirmitate motorie
cerebrală) sunt următoarele, cu EXCEPŢIA:
a.retardului de creştere intrauterin.
b.traumatismelor craniene.
c.tumorilor cerebrale.
d.infecţiilor.
32
36.Următoarele afecţiuni sunt forme clinice de paralizie cerebrală infantilă (infirmitate motorie
cerebrală):
a.hemiplegia spastică infantilă, diplegia spastică, paraplegia spastică şi tetraplegia spastică.
b.sindromul Down şi Klinefelter.
c.distrofia musculară Duchenne, Becker şi Charcot-Marie-Tooth.
d.paralizia de nerv facial şi nerv sciatic popliteu.
38. In cadrul metodei Bobath folosită în paralizia cerebrală infantilă, inhibiţia spasticităţii se produce:
a.printr-o mişcare rapidă de extensie şi abducţie a membrelor superioare cu revenire
lentă în flexie şi adducţie.
b. prin tehnica masajului facial şi a hrănirii de către kinetoterapeut, ţinând cont de
deficitul de masticaţie, deglutiţie, tulburările de limbaj şi de prezenţa sialoreei.
c.prin întindere lentă şi mentinută a muşchiului spastic, prin poziţionare sau
prin autoinhibiţie.
d.prin specularea unor mecanisme fiziologice de inhibare a neuronilor motori.
39. In paralizia cerebrală infantilă (infirmitate motorie cerebrală) relaxarea prin alungire musculară
(stratching) determină următoarele, cu EXCEPŢIA:
a.creşterii supleţei ţesuturilor şi a abilităţii de a învăţa diverse mişcări.
b.scăderii tensiunii musculare şi determinării relaxării fizice şi psihice.
c.răcirii ţesuturilor.
d.încălzirii ţesuturilor.
40. In paralizia cerebrală infantilă (infirmitate motorie cerebrală) în relaxarea prin alungire musculară
(stratching) la sugarul mic (sub 6-7 luni):
a.copilul va fi pregătit printr-o eventuală aplicare de comprese reci.
b.nu se vor extinde complet genunchiul şi cotul deoarece la această vârstă aceste articulaţii
prezintă o semiflexie fiziologică.
c.copilul va fi aşezat numai pe mingea Bobath.
d.tracţiunea va fi suficient de puternică, în ax, chiar dacă provoacă durere.
33
RECUPERARE IN AFECTIUNI PEDIATRICE II
34
9. Despre sinovita acuta tranzitorie de sold de pot afirma urmatoarele:
a) apare mai frecvent la baieti cu un maxim de incidenta la varsta de 10-12 ani;
b) clinic apare durerea in sold si / sau gonalgie;
c) netratata are evolutie galopanta cu aparitia artitei septice de sold;
d) tratamentul consta din imobilizare gipsata si antibioterapie.
12. Viciile de pozitie ale piciorului care definesc piciorul stramb congenital varus equin
sunt:
a) abductia piciorului pe gamba- unghiul format de axul gambei cu cel al piciorului
poate fi >90º;
b) abductia antepiciorului pe retropicior- axul antepiciorului şi retropiciorului poate fi
între 40-60 º;
c) supinaţia plantei – unghiul format de plantă cu solul are valori între 0-70 º;
d) varusul calcanean - din profil unghiul format de axul gambei cu cel al piciorului
are valori între 0-60 º.
20. Cifoza:
a) poate fi posturala si congenitala;
b) consta in devierea coloanei vertebrale in plan frontal;
c) cea posturala este structurala;
d) tratamentul cifozei posturale este chirurgical.
22. Scolioza:
a) este o afectiune congenitala
b) este caracterizata de devierea coloanei in plan sagital
c) devierea laterala a coloanei in plan frontal se insoteste de rotatia vertebrelor;
d) nu este considerata patologica cand nu poate fi corectata sau corectia nu poate
fi mentinuta.
23. Referitor la scolioza nu este adevarata afirmatia:
a) coloana vertebrala creste rapid in primii 5 ani si dupa varsta de 10 ani;
b) formele topografice sunt: cervico-toracica, toracica, lombara;
c) tratamentul este exclusiv kinetoterapeutic;
d) gradul de evolutie se apreciaza periodic la 3 luni.
36