DOCTRINA SI DEONTOLOGIA PROFESIEI CONTABILE

1. Necesitatea studierii aspectelor doctrinare şi de etică în profesia contabilă

În cadrul standardelor internaţionale de educaţie pentru obţinerea şi menţinerea competenţelor
profesioniştilor contabili, un loc important îl au cunoştinţele de natură doctrinară şi deontologică. Profesia
contabilă distingându-se de alte profesii prin asumarea unei responsabilităţi faţă de public, este firesc ca
îndeplinirea acestei misiuni să fie asumată de profesioniştii contabili în cunoştinţă de cauză. Aceast fapt
presupune ca aceştia:
- Să fie conştienţi de rolul pe care profesia contabilă îl are pentru dezvoltarea economiei
naţionale şi mondiale şi pentru apărarea interesului public;
- Să fie convinşi de rolul social pe care îl au atât la nivelul unei entităţi, cât şi la nivel naţional;
- Să înţeleagă că munca lor şi profesia contabilă în ansamblu nu pot fi recunoscute şi apreciate
decât dacă satisfac trei deziderate devenite comandamente fundamentale ale profesiei: educaţie, etică şi
calitate;
- Să cunoască modul de organizare a profesiei contabile, respectiv modul în care se pot înfiinţa
şi pot funcţiona organismele profesionale;
- Să înţeleagă semnificaţia şi importanţa unor termeni-cheie pentru profesia contabilă, dacă se
doreşte a deveni o profesie de vârf în economia şi societatea românească:

2. Definiti conceptul de profesie contabila.

Profesia contabila reprezinta totalitatea activitatilor (serviciilor) care presupun cunostinte in domeniul
contabilitatii, a specialistilor care le efectueaza (presteaza), precum si organismele lor profesionale.

3. Activitatile componente ale profesiei contabile.

Profesia contabila este o profesie cu o arie de activitate larga si diversa.
Pentru a mentine o inalta calitate si diversitate a serviciilor profesionale oferite este esentiala
asigurarea faptului ca firmele profesionale pot elabora cea mai larga gama de competente posibila si sunt
capabile sa atraga si sa retina persoane capabile pentru a-si servi clientii.
Lista principalelor activitati / servicii care compun profesia contabila sunt:
1. Tinerea contabilitatii
2. Elaborarea, examinarea si prezentarea situatiilor financiare
3. Audit statutar
4. Alte lucrari de audit financiar – contabil
5. Management financiar – contabil
6. Servicii fiscale (consultanta, consiliere si asistenta fiscala)
7. Servicii de studii si consultanta pentru crearea intreprinderilor
8. Evaluari de intreprinderi si titluri
9. Alte servicii contabile si paracontabile
Diversitatea profesiei este o realitate foarte importanta, chiar daca in anumite organizatii profesionale
membrii se ocupa in fapt de una singura sau de foarte putine dintre aceste activitati.
Alte servicii furnizate exclusiv de profesionistii contabili sau partajate cu alte profesii sunt:
- resurse umane si administrative: intocmirea statelor de plata, proceduri de control intern, relatii cu
institutiile de securitate sociala, asistenta in litigiile legate de resursele umane, recrutare etc.
- misiuni de consultanta si consiliere contabila si fiscala;

1
 - servicii financiare: evaluarea afacerilor, verificarea financiara prealabila (investigare si analiza),
analiza investitiilor, planificarea financiara, restructurarea datoriilor si recapitalizarea, gestionarea
portofoliului, controlul administrative si financiar, brokerajul etc.
- servicii juridice: intocmirea documentelor juridice pentru persoane fizice, sprijin juridic si
administrativ pentru Adunarea generala, consiliere privind Legea companiilor etc.

4. Categorii de profesionisti contabili.

Activitatile componente ale profesiei contabile se pot organiza si exercita:
- prin compartimente proprii;
- prin externalizare.
Profesionistii contabili se impart in functie de statutul juridic in:
- dependenti, cu statut de angajat;
- independenti sau liber profesionisti contabili, furnizori ai serviciilor componente ale profesiei
contabile.
Din punct de vedere al modului de organizare a activitatii liber profesionistilor contabili, acestia pot
sa-si desfasoare activitatea:
- individual
- in forme asociative potrivit legislatiei fiecarei jurisdictii.
5. Necesitatea reglementarii profesiei contabile.
Modul in care ar trebui reglementata profesia contabila a constituit in ultimii ani subiectul multor
dezbateri si, in consecinta, au avut loc multe schimbari deoarece profesionistii contabili, clientii lor,
organismele profesionale si guvernele cauta sa se asigure ca profesia contabila continua sa furnizeze servicii
de inalta calitate si contribuie la cresterea si dezvoltarea economica globala.
In timp ce membrii individuali ai unei profesii contabile au obligatia de a servi interesul public,
organismele profesionale au o responsabilitate specifica si un rol esential care se regasesc in cele trei
comandamente fundamentale ale organismelor profesionale:
- educatia: asigurarea unei dezvoltari profesionale continue a membrilor lor;
- etica: comportamentul deontologic al membrilor lor;
- calitatea: certificarea calitatii serviciilor oferite de membrii lor.
Pentru a atinge aceste obiective, organismele profesionale trebuie sa sustina si sa promoveze
practicile profesionale la nivel inalt, inclusiv prin intermediul reglementarii, membrilor lor.
Organismul profesional trebuie sa reglementeze activitatile si conduita membrilor sai pentru a se
asigura ca responsabilitatea sa fata de interesul public este indeplinita, chiar si atunci cand exista o
reglementare externa semnificativa a profesiei din partea unei agentii guvernamentale.
O profesie, in general, este definita si judecata prin cunostintele, aptitudinile, atitudinea si etica celor
implicati in aceasta profesie. Reglementarea unei profesii este un raspuns precis la nevoia de standarde
sigure, care sa fie indeplinite de membrii acelei profesii.
Necesitatea reglementarii si natura acestei reglementari depind de:
a). profesia insasi, capacitatea ei de a raspunde efectiv si eficient cererilor economiei si societatii;
b). conditiile de piata in care activeaza profesia;
c). calitatea serviciilor furnizate de membrii sai.
Reglementarea este necesara pentru a certifica faptul ca serviciile contabile de pe piata sunt de
calitate adecvata, ceea ce implica:
- adoptarea de standarde profesionale, tehnice;
- adoptarea de reguli etice;

2
 - nevoia de reprezentare a utilizatorilor necontractati ai serviciilor contabile, precum investitorii,
creditorii etc.
Reglementarea poate fi un mijloc eficace de asigurare a calitatii si de abordare a unor aspecte aferente
pietei serviciilor contabile, cel putin datorita urmatoarelor doua cauze:
- existenta unui dezechilibru in ceea ce priveste cunostintele intre clientul care primeste serviciile
contabile si furnizorul acestor servicii care dispune de expertiza profesionala. Reglementarea poate trata acest
dezechilibru prin oferirea certificarii beneficiarului ca furnizorul dispune de calificarile necesare si va
respecta standardele profesionale adecvate in activitatea sa. Astfel, beneficiarul este incredintat ca primeste
servicii de calitate.
- in afara furnizorului si beneficiarului de servicii contabile exista si terte parti care pot cumula
beneficii sau costuri semnificative de pe urma furnizarii de servicii contabile. Reglementarea poate trata acest
aspect dand o asigurare ca aceste beneficii si costuri pentru partile terte sunt luate in considerare pentru a
determina ce serviciu trebuie produs si la ce standarde de calitate.
6. Aria de aplicabilitate si calitatea reglementarii in profesia contabila.
Reglementarea profesiei contabile acopera urmatoarele domenii:
- cerintele de acces si certificarea sau autorizarea;
- cerintele referitoare la educatia continua;
- monitorizarea comportamentului profesionistilor contabili;
- standardele profesionale si etice pe care profesionistii contabili trebuie sa le respecte;
- sistemele si procedurile disciplinare in cazul in care profesionistii contabili nu indeplinesc cerintele
de mai sus.
Standardele de inalta calitate sunt importante deoarece acestea ofera o baza de referinta pentru
membrii profesiei, utilizatorii serviciilor contabile si organele de reglementare, pentru a evalua conformitatea
membrilor cu cele mai bune practice.
Pentru ca reglementarea sa asigure faptul ca serviciile contabile sunt de calitate adecvata, ea insasi,
reglementarea, trebuie sa fie de calitate pentru a raspunde interesului public, adica trebuie sa fie:
- proportionala;
- transparenta;
- sa nu fie impotriva competitiei;
- nediscriminatorie;
- precisa;
- segmentata in functie de tinta sa;
- implementata consecvent si just;
- supusa unei examinari periodice.
Efectul unei reglementari bine elaborate va consta in furnizarea asigurarii potrivit careia natura si
calitatea serviciilor contabile raspund atat nevoilor beneficiarilor, cat si nevoilor economiei in general.
Reglementarea este importanta, dar nu este suficienta si nici nu poate fi pe deplin eficienta decat daca
este insotita de un comportament etic al profesionistului contabil, care, in final, reprezinta garantia bunelor
servicii si a calitatii acestora.
Serviciile de inalta calitate oferite de profesie sunt in final o functie a standardelor profesionale,
inclusiv de etica, a competentelor si valorilor profesionale si a sistemelor de reglementare, toate trebuind sa
fie consecvente si sa se sprijine reciproc.
7. Modalitati de implementare a reglementarii.
Sunt trei modalitati de implementare a reglementarii:
- autoreglementarea, specifica economiilor liberale: organismul profesional este recunoscut de
guvern, care ii deleaga responsabilitatea de a reglementa profesia;
3
 - reglementarea externa: profesia este reglementata de guvern, fie prin intermediul unei agentii
guvernamentale, fie prin intermediul unei agentii independente, careia guvernul i-a delegat sarcini de
reglementare;
- coreglementarea, care reprezinta o combinare intre autoreglementare si reglementarea externa.
Autoreglementarea si reglementarea externa trebuie sa se comporte in asa fel incat sa fie
complementare, si nu sa se concureze.
Exista mai multe modalitati in care autoreglementarea si reglementarea externa pot fi combinate in
vederea unui amestec eficient de reglementare:
- autoreglementarea impreuna cu supravegherea intreprinsa de o agentie independenta: in acest caz,
supravegherea este complementara reglementarii si o intareste;
- o combinare in care organismul profesional este responsabil pentru anumite aspecte ale
reglementarii, iar guvernul sau o agentie independenta, pentru alte aspecte.
Combinarea intre autoreglementare si reglementarea externa folosita in anumite state depinde de o
serie de factori, cum ar fi:
- experienta istorica;
- performanta de autoreglementare a organismului profesional;
- orientarea politica generala catre reglementarea ca instrument de conducere economica;
- calea de dezvoltare a economiei;
- natura si caracteristicile esecurilor pietei.
In practica, chiar si in cazul reglementarii externe, guvernul interactioneaza explicit sau implicit cu
organismul profesional.
Tendintele echilibrului intre autoreglementare si reglementarea externa difera de la tara la tara. In
statele cu organisme profesionale puternice de autoreglementare creste preocuparea pentru un rol sporit al
reglementarii externe; in statele in tranzitie, tendinta este de solidificare prealabila a organismelor
profesionale si a rolului acestora de autoreglementare.
Oricare ar fi modul de implementare, organismele profesionale trebuie sa joace un rol hotarator in
reglementarea profesiei, ele fiind cel mai bine pozitionate pentru apararea interesului public:
- publicul are nevoie de servicii de calitate, dar si reputatia organismului profesional va reflecta
calitatea serviciilor oferite de membrii sai;
- ele sunt apropiate de pietele in care opereaza membrii lor si cunosc felul in care reglementarea poate
afecta comportamentul;
- ele pot urmari eficienta sistemului de reglementare;
- ele au responsabilitatea de a comunica si de a lucra cu guvernele in interesul public.
La randul lor, guvernele trebuie sa se asigure ca reglementarea respectiva isi atinge obiectivul
referitor la interesul public la cel mai scazut cost posibil. Pentru aceasta, guvernele trebuie:
- sa inteleaga natura si caracteristicile problemelor pe care reglementarea cauta sa le rezolve;
- sa beneficieze de un sistem de monitorizare a performantei organismului insarcinat cu
reglementarea profesiei;
- sa se bazeze pe rezultate, respectiv calitatea generala si consecventa serviciilor contabile;
- sa aiba abilitatea de a amenda legislatia si reglementarea atunci si acolo unde este nevoie.
Rezulta deci ca organismele profesionale si guvernele au interese si obiective comune: profesionistii
contabili sa serveasca interesul public prin utilizarea de standarde de inalta calitate in serviciile prestate.
Atingerea acestor obiective presupune existenta unui dialog constant intre guvern si organismele
profesionale.

4
 Desi rolul organismelor profesionale in sistemul de reglementare a profesiei difera de la tara la tara,
in toate cazurile organismele profesionale au responsabilitatea de a se asigura ca profesia serveste interesului
public.
Organismele profesionale trebuie sa fie in dialog constant cu guvernele in vederea aflarii echilibrului
intre autoreglementarea si supravegherea publica prin prisma cerintelor pietei serviciilor contabile.
Abilitatea cea mai importanta a profesiei contabile este aceea de a pune pe primul loc interesul public,
lucru care va face ca profesia sa castige respectul comunitatilor si al organelor de reglementare din tara si la
nivel global.

8. Reglementarea profesiei contabile la nivel European.

A. Reglementarea generala
Profesia contabila este reglementata de Directiva 89/48/CEE inlocuita prin Directiva 2005/36/CEE cu
privire la recunoasterea calificarilor profesionale.
Profesionistul contabil este definit ca fiind specialistul care a absolvit intr-un stat membru cel mai
inalt nivel de pregatire si formare cerut in acea tara pentru activitatea de profesionist contabil si care are
acces fara restrictii la toate serviciile si activitatile componente ale profesiei contabile.
Acesti profesionisti contabili au studii universitare, un stagiu practic de cel putin trei ani si au sustinut
si promovat un test de aptitudini, iar calitatea profesionala are diferite denumiri, dar cu continut echivalent,
cele mai des intalnite fiind cea de “expert contabil” (in tarile latino - continentale), “chartered accountant”
(in zona anglo saxona), “contabil public autorizat” (CPA) in Statele Unite.
B. Reglementarea speciala
Data fiind importanta activitatii de audit statutar, ca ultima activitate care filtreaza fluxurile catre
utilizatorii informatiilor continute in situatiile financiare ale unei entitati, exigentele suplimentare in ceea ce
priveste aceasta activitate, ca si conditiile de autorizare a persoanelor fizice si juridice care doresc sa presteze
servicii de audit statutar sunt reglementate distinct prin Directiva 84/253/CEE, cunoscuta sub denumirea de a
8-a Directiva, inlocuita prin Directiva 2006/43/CF, cunoscuta sub denumirea de noua Directiva a 8-a.
Principalele prevederi ale celei de-a 8-a Directive se refera la:
- conditiile de autorizare si retragere a autorizarii unui profesionist contabil de a efectua audit statutar.
Pentru ca o persoana fizica sa efectueze audit statutar, conditiile sunt:
 Sa aiba studii universitare relevante sau un nivel echivalent;
 Sa fi sustinut un examen de acces la calitatea de profesionist contabil;
 Sa fi efectuat un stagiu de pregatire practica de cel putin trei ani;
 Sa fi promovat un examen de competenta profesionala
- conditiile speciale privind independenta auditorului, calitatea prestatiilor de audit statutar si
standardele aplicabile;
- crearea unui sistem de supraveghere publica asupra activitatii de audit statutar si a auditorilor
statutari.
Categoriile de entitati supuse auditului statutar sunt prevazute prin Directiva a 4-a si Directiva a 8-a,
precum si prin reglementarile nationale – Legea companiilor, de regula, iar reglementarea auditului statutar
este prevazuta prin Directiva a 8-a la nivel European si prin lege speciala la nivelul fiecarei tari.
9. Rolul profesiei contabile pentru protejarea interesului public.

5
 Profesia contabila se distinge de celelalte profesii, intre altele, prin asumarea responsabilitatii fata de
interesul public, fata de toate partile interesate in activitatile desfasurate de intreprindere: actionari, salariati,
furnizori – creditori, banci, buget, conturile nationale, organisme de bursa, investitori etc.
In fapt, daca in piata serviciilor orice alt profesionist presteaza servicii pentru un client determinat si
care este, in general, consumatorul (beneficiarul) final al serviciului respectiv, profesionistul contabil – fie ca
elaboreaza, fie ca auditeaza situatiile financiare ale intreprinderii – este (in mod paradoxal) platit de catre
intreprinderea respectiva, dar utilizatorii (consumatorii) informatiilor desprinse din aceste situatii financiare
sunt partile interesate, mentionate deja, cele care formeaza publicul si ale caror interese trebuie aparate.
Rolul profesiei contabile = Protejarea interesului public.

Bancile Actionarii Salariatii

Clienti si Situatiile Buget

debitori
financiare ale
Furnizori si Contabilitatea
creditori unei nationala (prin
Eventuali intreprinderi
Organismele de centralizarea
cumparatori sau bursa conturilor )
10. Rolul profesiei
investitori contabile pentru dezvoltarea economiei
Profesionistii contabili satisfac un interes general deoarece nu exista progres uman fara dezvoltarea
pietelor, iar acestea nu se pot dezvolta fara profesionisti contabili.
Bilantul contabil si situatiile financiare in ansamblul lor constituie cea mai buna carte de vizita a unei
intreprinderi, iar profesionistul contabil este artizanul acesteia.
Intreprinderile mici si mijlocii reprezinta peste 80% din economia europeana si constituie inima
comertului european. Dezvoltarea intreprinderilor depinde de costul capitalului acestora, iar costul capitalului
depinde si de increderea in informatiile financiare , adica de calitatea muncii profesionistilor contabili.
Regulile contabile precum si profesionistii contabili sunt indispensabile pentru bunul mers al
economiei mondiale:
- cum altfel s-ar putea masura activitatile economice?
- cum ar putea sa existe bugete nationale si impozite ?
- cum ar putea sa existe incredere in tranzactiile comerciale si financiare?
- cum s-ar putea imparti roadele activitatilor economice intre angajatii unei companii si proprietarii
acesteia, intre munca si capital?
Indeplinirea rolului contabilitatii si al profesionistilor contabili in dezvoltarea economica durabila prin
satisfacerea interesului public este conditionata de existenta unor organisme profesionale nationale puternice,
care sa lupte pentru aplicarea standardelor internationale in domeniul contabilitatii si auditului.
Profesionistii contabili sunt implicati in toate domeniile vietii economice si sociale; ei lucreaza in firme
mari, mijlocii si mici sau ca practicieni individuali, in intreprinderi comerciale, industriale, financiare, in
organizatii non-profit, in entitati din sectorul public, in institutii, in educatie etc.
Rolurile pe care le joaca profesionistii contabili, in orice sector din economie ar lucra, sunt foarte diverse:
ei lucreaza in contabilitate si raportare financiara, in management, in fiscalitate, in sisteme informatice, in
finante corporative si inteligenta manageriala, ca auditori interni sau externi, in consultanta, in educatie etc.;
ei asista guvernele in atingerea obiectivelor lor economice si sociale; ei contribuie la performantele pietelor
financiare etc.
11.Rolul social al profesionistilor contabili.
6
 Profesionistii contabili joaca un rol social important. Atitudinea si comportamentul acestora in
legatura cu serviciile prestate au repercursiuni asupra proprietatii economice a colectivitatii si a intregii tari.
In plus, lucrarile prestate de acestia in domeniul salarizarii si al stabilirii veniturilor membrilor societatii sunt
induspensabile societatii.
Investitorii, donatorii de fonduri, angajatorii si alte sectoare din lumea afacerilor, precum si Guvernul
si publicul, in sens larg, trebuie sa aiba incredere in capacitatea acestora de a pune in functiune sisteme
riguroase de gestiune si informare, capabile sa asigure o gestiune financiara eficienta, si de a oferi sfaturi
avizate asupra unui mare numar de probleme, asupra gestiunii afacerilor sau de ordin fiscal.
Pentru intelegerea rolului social, se poate admite ca bilanturi parazitate la profiturile care trebuie
fiscalizate, ca urmare a unor servicii contabile necorespunzatoare, pot conduce Administratia la concluzia
stabilirii unor impozite si taxe in sarcina contribuabililor.
Tot in acest sens trebuie privita si contributia profesionistilor contabili la realizarea veniturilor
statului, sursa a programelor sociale ale Guvernului.
12.Necesitatea unor organisme profesionale puternice.
Profesionistii contabili, ca furnizori de servicii profesionale, este indicat sa se asocieze pentru a
satisface mai bine interesul public, organismul rezultat avand menirea sa asigure unitatea de conceptie si de
metoda pentru serviciile profesionale pe care le efectueaza ca angajati sau in practica libera.
Necesitatea unor organisme profesionale puternice la nivel national rezulta din responsabilitatea pe
care o are profesia contabila pentru protejarea interesului public, cel putin din punctul de vedere al trei
domenii, care constituie comandamentele fundamentale ale oricarui organism profesional: educatia, etica si
controlul de calitate.
Atat publicul, cat si entitatea beneficiara a serviciilor profesionale trebuie protejate de o eventuala
incompetenta a profesionistilor contabili. Aceasta protectie este asigurata atunci cand organismul profesional
stabileste masuri eficiente in ceea ce priveste educatia profesionistilor contabili si in ceea ce priveste calitatea
serviciilor furnizate de profesionistii contabili.
Publicul trebuie protejat de eventuale intelegeri neconforme intre profesionistii contabili si entitatile
beneficiare ale serviciilor prestate de catre acestia. Aceasta protectie este asigurata atunci cand organismul
profesional stabileste masuri de etica si deontologie profesionala eficiente.
13.Criterii de recunoastere a unui organism profesional.
Pentru a fi recunoscut de autoritatile publice si de organismele internationale, un organism national al
profesiei contabile trebuie:
- sa fie un organism necomercial si neguvernamental;
- sa fie acceptat si recunoscut de catre membrii sai;
- membrii sai sa fie profesionisti contabili;
- sa se bucure de buna reputatie in randul autoritatilor publice si al publicului;
- sa aiba capacitatea de a dezvolta sau influenta standardele profesionale si contabile (etica,
disciplina, practica profesionala, controlul calitatii);
- membrii sai trebuie sa fie autorizati sa desfasoare, la cel mai inalt nivel posibil, activitatile
traditionale efectuate de profesionistii contabili;
- sa aiba capacitatea de administrare si resursele necesare pentru indeplinirea misiunii si
obiectivelor sale.
14.Despre IFAC.

7
 IFAC s-a infiintat in anul 1977, cu 63 de membri fondatori din 51 de tari, ca raspuns la provocarile
perioadei:
- sustinerea contabililor in rezolvarea unor probleme tehnice si de afaceri mai complexe
- furnizarea unei directii si a unui mecanism institutional care sa orienteze contabilii din
intreaga lume pe calea dreapta si etica.
In prezent, IFAC este o organizatie semnificativa, care cuprinde 155 de organisme membre si asociate
din 118 state, reprezentand peste 2,5 milioane de contabili care lucreaza in practica publica sau angajati in
industrie si comert, educatie, institutii publice etc.
IFAC este organizatia globala pentru profesia contabila care acopera toate sectoarele si toate
specializarile profesiei: contabilitate de afaceri, consultanta fiscala, audit, tehnologia infornatiei,
insolvabilitate etc.
Misiunea IFAC: intarirea profesiei contabile capabile sa contribuie la dezvoltarea economiilor
internationale prin promovarea aderarii la standarde profesionale de inalta calitate.
IFAC colaboreaza cu alte organizatii si normalizatori internationali precum:
- Organizatia Internationala a Comisiilor Titlurilor de Valori
- Comitetul Basel privind Supravegherea Bancara
- Forumul de Stabilitate Financiara
- Asociatia Internationala de Supraveghere a Sistemului de Asigurari
- Banca Mondiala.
IFAC elaboreaza standardele, cu aplicabilitate la nivel global, in domeniile: educatie, etica, calitatea
serviciilor, audit, contabilitate publica.
Pentru a deveni membru IFAC, un organism profesional solicitant trebuie sa indeplineasca o serie de
conditii, cum ar fi:
- sa fie recunoscut fie printr-o lege, fie prin consens general ca fiind un organism national
professional major care isi desfasoara activitatea in jurisdictie. In cazul consensului general s-a constatat
faptul ca el trebuie sa fie sustinut de catre comunitatea de afaceri;
- sa participle sau sa contribuie la procesul de normalizare profesionala;
- sa demonstreze ca acorda o atentie deosebita atunci cand isi selectioneaza membrii;
- sa furnizeze standarde si orientari privind comportamentul si practicile profesionale persoanelor
carora li s-a acordat o functie sau alte imputerniciri de catre o autoritate recunoscuta sau carora organizatia
le-a acordat o functie si care trebuie sa respecte criteriile statutului de membru;
- sa se oblige sa participe in IFAC si sa promoveze importanta IFAC si a programelor, activitatilor si
hotararilor luate de IASB;
- sa fie solvabil financiar si operational;
- sa aiba o structura operationala interna care furnizeaza sprijin si reglementari pentru membrii sai.
Profesia contabila din Romania este reprezentata la IFAC prin CECCAR, care este membru plin din
anul 1996 si de CAFR.
15.Organisme si grupari regionale profesionale.
IFAC este recunoscuta drept o organizatie mondiala a profesiei in general in ceea ce priveste
stabilirea standardelor profesionale.
Organizatiile regionale reprezinta profesia din regiunea respective in fata organismelor
guvernamentale si de dezvoltare din acea regiune si, in anumite cazuri, in fata organizatiilor internationale in
care sunt importante din punct de vedere regional.
Scopul final al organizatiilor regionale il constituie facilitatea dezvoltarii relatiilor economice in
regiunile respective.

8
 Pentru a fi recunoscuta de catre IFAC, organizatia regionala trebuie sa demonstreze ca:
- va subscrie obiectivelor IFAC si va fi de acord sa promoveze aceste obiective, si se va asigura ca
prin intermediul propriilor organisme membre sunt promovate in regiune reglementarile si standardele IFAC
si IASC;
- are ca obiectiv dezvoltarea si intarirea unei profesii contabile pe baza larga in regiunea respectiva;
- constituie o regiune de tari definita corespunzator si care este in general reprezentativa pentru
profesia contabila;
- nu este alcatuita deja dintr-un numar substantial de organisme membre din tari deja deservite de o
organizatie regionala;
- contine un numar suficient de organisme contabile care sunt deja membre ale IFAC;
- este infiintata corespunzator, atat din punct de vedere financiar, cat si tehnic, a functionat pe o
perioada rezonabila de timp si dispune de infracstructura si resursele organizationale si financiare necesare
indeplinirii eficiente a responsabilitatilor si participarii la activitatile IFAC.
In urma recunoasterii de catre IFAC, organizatia regionala si IFAC isi asuma anumite angajamente si
responsabilitati reciproce.
Gruparea regionala reprezinta asocierea mai multor organisme profesionale din tarile aceleiasi
regiuni, care insa nu indeplineste toate criteriile mentionate pentru o organizatie regionala.
Pentru a fi recunoscuta de IFAC gruparea regionala trebuie sa demonstreze ca:
- exista o grupare sau o organizatie infiintata si sustinuta (care poate fi cunoscuta ca organizatie
regionala pentru propriile sale scopuri locale);
- gruparea sustine obiectivele si reglementarile IFAC si IASC;
- zona acoperita de grupare are o marime suficienta cu potential pentru un numar semnificativ de
organisme contabile profesionale; gruparea are potential sa indeplineasca eventual criteriile pentru
recunoasterea oficiala de catre IFAC , are o intentie si un plan evident in vederea obtinerii acestei
recunoasteri.
Gruparile regionale recunoscute nu au dreptul de a participa la intalnirile Consiliului de Administratie
al IFAC ca observatori, cu exceptia unei decizii specifice emisa pentru a participa la o anumita intalnire,
pentru un anumit scop.
Principalele organizatii si reglementari regionale care functioneaza in Europa sunt:
- Federatia Expertilor Contabili Europeni (FEE) – este organizatia recunoscuta de IFAC, care
gestioneaza profesia contabila la nivelul Uniunii Europene. Ea cuprinde organisme profesionale, admise
conform principiului de tara, din toate cele 27 tari membre ale Uniunii Europene. CECCAR este membru
FEE din anul 1996. FEE are ca obiectiv intarirea profesiei contabile la nivelul Uniunii Europene si aplicarea
standardelor internationale in domeniul contabilitatii si auditului.
Pentru ca un organism professional dintr-o tara sa devina membru FEE este necesar:
- sa nu fie organism guvernamental;
- sa fie un organism stabil in cadrul profesiei contabile;
- sa fie recunoscut prin lege sau prin consens general;
- sa provina dintr-o tara europeana.
Cand dintr-o tara exista o a doua candidature pentru calitatea de membru este necesara consultarea
membrului existent.
- Federatia Expertilor Contabili Francofoni (FIDEF);
- Federatia Expertilor Contabili Mediteraneeni (FCM);
9
 - Comitetul de Integrare Latina Europa – America (CILEA);
- Parteneriatul Sud – Est European pentru Dezvoltarea Contabilitatii (SEEPAD).
16.Asigurarea calitatii serviciilor profesionale.
Codul etic IFAC al profesionistilor contabili se concentreaza pe responsabilitatea profesiei de a
actiona in interesul public.
Profesia de contabil a facut tot posibilul pentru a-si pastra reputatia pentru integritate, obiectivitate si
competenta de-a lungul multor ani de deservire a clientilor, angajatorilor si publicului.
Orice profesionist contabil care nu respecta standardele profesionale si cerintele legale face dificila
pastrarea reputatiei acestei profesii.
Rolul IFAC este de a oferi indrumari, de a incuraja progresul si de a promova convergenta spre
standarde internationale. Astfel, IFAC considera ca organismele membre trebuie sa demonstreze ca se aplica
programe adecvate pentru a oferi asigurarea rezonabila ca toti profesionistii contabili adera la cele mai inalte
standarde.
Reglementarea profesiei contabile se realizeaza prin diverse cai, cu jurisdictii diferite. Unele
jurisdictii au mecanisme externe de reglementare si altele programe de asigurare a calitatii implementate prin
intermediul profesiei cu mecanisme publice de supraveghere. Daca nu exista mecanisme externe de
reglementare, asigurarea calitatii poate fi condusa cu costuri reduse si in mod eficient de catre acele personae
dedicate din cadrul profesiei.
Datoria de a adera la cerintele profesionale apartine profesionistului contabil. Evaluarea masurii in
care un contabil si-a indeplinit aceasta datorie este realizata la nivelul organizatiei pentru care contabilul
profesionist isi desfasoara activitatea.
In cazul contabililor profesionisti, in afaceri, implementarea regulamentului de asigurare a calitatii
tine de organizatia (angajatorul) care angajeaza contabilul profesionist.
In cazul contabililor profesionisti din practica publica, implementarea regulamentului intern de
control al calitatii este responsabilitatea fiecarei firme de contabili practicieni. Incurajarea si asistarea
firmelor de contabili practicieni in mentinerea si imbunatatirea calitatii serviciilor profesionale reprezinta o
responsabilitate cheie a organismelor profesionale de contabilitate din fiecare tara. Organismele profesionale
sunt responsabile de luarea masurilor adecvate pentru realizarea acestui obiectiv in mediul legal, social, de
afaceri si de reglementare care prevaleaza in tarile respective.
Controlul calitatii este abordat pe trei niveluri: nivelul de contract, nivelul firmei si nivelul
organismului profesional.
Organizatia poate analiza mai multe abordari, care includ:
- resurse interne – folosirea de inspectori angajati de organismul profesional;
- resurse externe
 contractanti – folosirea de revizori contractati de organizatia profesionala;
 sistem de control de catre terti – persoanele sau firmele care vor inspecta contracteaza
alte persoane sau firme pentru realizarea controalelor;
 contractarea lucrarilor in afara societatii – organismul profesional externalizeaza
controalele unei terte parti (ex. o alta organizatie profesionala cu experienta necesara);
 combinarea celor de mai sus – organismul profesional poate externalize controlul
entitatilor inscrise si poate adopta o alta abordare externa sau interna pentru alte
angajamente;

10
  abordarea bilaterala sau regionala – una sau mai multe organizatii profesionale poate /
pot dori sa combine resursele pentru realizarea controalelor.
Indiferent de abordarea folosita, organizatia profesionala trebuie sa ia masuri pentru asigurarea
independentei auditorilor de calitate. Acestia trebuie sa fie independenti de persoana sau firma si de entitatile
ale caror angajamente sunt selectate pentru control.
17.Standardele internationale de educatie si rolul organismelor profesionale.
Pornind de la misiunea IFAC de “dezvoltare in intreaga lume si intarirea unei profesii contabile prin
standarde armonizate, capabila sa ofere servicii de inalta calitate in interesul public”, Comitetul pentru
Educatie al IFAC elaboreaza standarde, indrumari, documente de discutii si alte documente de informare
privind educatia de precalificare, formarea profesionistilor contabili si dezvoltarea profesionala continua
pentru membri.
Standardele Internationale de Educatie pentru Profesionistii Contabili stabilesc elementele esentiale
pe care trebuie sa le contina programele de educatie si dezvoltare ca, de exemplu, subiectul, metodele si
tehnicile, astfel incat acestea sa fie recunoscute, acceptate si aplicate pe scara larga.
Avand in vedere marea diversitate de culture, limbi, sisteme educationale, juridice si sociale din tarile
din care fac parte organismele profesionale membre IFAC, este la latitudinea fiecarui organism membru sa
determine cerinte detaliate ale educatiei de precalificare, de postcalificare si de dezvoltare, care sa aiba la
baza elementele esentiale prevazute in Standardele Internationale de Educatie.
IFAC emite trei tipuri diferite de documente:
- Standardele Internationale de Educatie pentru Profesionistii Contabili (IES);
- Indrumarile Internationale de Educatie pentru Profesionistii Contabili (IEG);
- Documentele Internationale de Educatie pentru Profesionistii Contabili (IEP).
Cele trei tipuri de documente reflecta in ordine descrescatoare natura autoritatii publicatiilor conform
functiunilor lor: Standardele sunt mai autorizate decat Indrumarile, care, la randul lor sunt mai autorizate
decat Documentele.
Standardele Internationale de Educatie pentru Profesionistii Contabili (IES):
- stabilesc standarde de “buna practica” general acceptate in educatie si dezvoltare pentru
profesionistii contabili;
- exprima reperele pe care organismele membre trebuie sa le atinga in pregatirea si dezvoltarea
continua a profesionistilor contabili;
- stabilesc elementele esentiale ale continutului si procesului de educatie si dezvoltare la nivelul
scontat pentru castigarea recunoasterii, acceptarii si aplicarii internationale;
- desi nu pot trece legal peste legile si reglementarile locale, furnizeaza referinte autorizate
pentru influentarea reglementarilor locale cu privire la buna practica general acceptata.
Pana in present, IFAC a emis opt Standarde Internationale de Educatie pentru Profesionistii Contabili
(IES-uri):
- IES 1 – “Cerinte de intrare intr-un program de educatie contabila profesionista”
- IES 2 – “ Continutul programelor de educatie profesionala”
- IES 3 – “ Aptitudini profesionale”
- IES 4 – “Valori profesionale, etica si atitudini”
- IES 5 – “ Cerinte de experienta practica”
- IES 6 – “Evaluarea capacitatilor profesionale si competentei”
- IES 7 – “Dezvoltarea profesionala continua”
11
 - IES 8 – “Cerinte privind competenta profesionistilor contabili din domeniul auditului”
Principalele obligatii ale organismelor profesionale membre IFAC in legatura cu Standardele
Internationale de Educatie sunt:
- depunerea de eforturi pentru incorporarea elementelor esentiale ale continutului si procesului
de educatie si dezvoltare pe care se bazeaza IES-urile in cerintele nationale de educatie si
dezvoltare pentru profesia contabila;
- implementarea IES-urilor sau a cerintelor nationale de educatie si dezvoltare care
incorporeaza IES-urile;
- aducerea la cunostinta membrilor a IES-urilor, IEG-urilor si IEP-urilor emise de IFAC.
18.Standardele internationale de calitate si rolul organismelor profesionale.
Controlul calitatii este abordat la trei niveluri:
- la nivelul misiunii - control intern
- la nivelul cabinetului (firmei) – control intern
- la nivelul organismului profesional – control extern
Sistemul de control al calitatii la nivelul cabinetului (firmei) trebuie sa includa politici si proceduri
care sa se refere la urmatoarele elemente:
a). Responsabilitatile conducerii pentru calitatea din interiorul cabinetului (firmei). Acestea
constau in:
- stabilirea de politici si proceduri al caror scop este de a promova o cultura interna bazata pe
recunoasterea faptului ca in realizarea misiunilor calitatea este esentiala;
- stabilirea structurilor sau persoanelor care isi asuma responsabilitatea finala pentru sistemul de
control al calitatii in cadrul firmei;
- persoanele care au atributii cu privire la sistemul de control al calitatii in cadrul firmei trebuie sa
detina experienta si capacitate suficiente si adecvate, precum si autoritatea necesara.
b). Cerintele etice. Acestea constau in stabilirea de politici si proceduri care sa-I ofere firmei
asigurarea rezonabila ca firma si personalul acesteia respecta cerintele etice relevante: integritatea,
obiectivitatea, competenta profesionala, confidentialitatea, profesionalismul si independenta.
c). Acceptarea si continuarea relatiei cu clientii si misiuni specifice. Acestea presupun:
- stabilirea de politici si proceduri pentru acceptarea clientilor;
- stabilirea de politici si proceduri pentru continuarea relatiilor cu clientii si pentru retragerea din
misiune sau din relatiile cu clientii.
d). Resursele umane. Acestea se refera la:
- stabilirea de politici si proceduri pentru a oferi asigurarea rezonabila ca firma detine suficient
personal cu capacitatile si competentele necesare, care se refera la: recrutarea personalului, evaluarea
performantei, capacitatile, competenta, dezvoltarea carierei, promovarea, stimulentele etc.
- stabilirea echipelor pe misiuni.
e). Realizarea misiunilor. Aceasta presupune stabilirea de politici si proceduri pentru:
- asigurarea realizarii misiunilor in conformitate cu standardele profesionale si cu cerintele legale;
- modul de acordare a consultatiilor;
- modul de solutionare a divergentelor de opinii in cadrul echipei misiunii sau dintre echipa si
celelalte structuri ale firmei;
- examinarea independenta a controlului de calitate;
- documentarea misiunilor.
12
 f). Monitorizarea. Aceasta presupune stabilirea de politici si proceduri pentru:
- asigurarea rezonabila ca politicile si procedurile cu privire la sistemul de control al calitatii sunt:
relevante, adecvate, functioneaza eficient si sunt respectate in practica;
- analiza si evaluarea continua a sistemului de control al calitatii;
- inspectia periodica a unor misiuni deja incheiate.
Obligatiile membrilor IFAC cu privire la asigurarea calitatii se refera la:
- existenta unui program obligatoriu de examinare si asigurare a calitatii;
- depunerea de eforturi sustinute in vederea incurajarii celor responsabili sa implementeze
prevederile Standardelor Internationale de Calitate, atunci cand Guvernul sau alti
reglementatori au atributii pe linia calitatii serviciilor contabile.
19.Standardele internationale de etica si rolul organismelor profesionale.
Consiliul pentru Standarde de Etica pentru Contabili (IESBA) din cadrul IFAC a emis Codul etic al
profesionistilor contabili, care cuprinde standarde etice de inalta calitate, precum si alte prevederi pentru
profesionistii contabili din intreaga lume.
Codul etic IFAC stabileste principiile fundamentale ale eticii profesionale pentru profesionistii
contabili si furnizeaza un cadru conceptual si indrumari pentru aplicarea acestor principii.
Obligatiile organismelor profesionale membre IFAC se refera la:
- organismele membre nu trebuie sa aplice standarde mai putin stringente decat cele stipulate in
Codul etic IFAC;
- acolo unde responsabilitatile elaborarii codurilor nationale de etica revin tertilor, organismele
membre trebuie sa urmareasca convergenta codului national cu codul IFAC, depunand cele
mai sustinute eforturi pentru a-I convinge pe cei responsabili cu elaborarea codurilor nationale
sa incorporeze Codul IFAC.
In Romania, Codul etic IFAC a fost adoptat, cu unele mici modificari, drept Cod etic national al
profesionistilor contabili, inca din anul 2002.
20.Standardele internationale de contabilitate si rolul organismelor profesionale.
IFAC, prin Consiliul pentru Standarde Internationale de Contabilitate pentru Sectorul Public
(IPSASB), emite Standardele Internationale de Contabilitate pentru Sectorul Public (IPSAS), iar Consiliul
pentru Standarde Internationale de Contabilitate (IASB) emite Standardele Internationale de Raportare
Financiara (IFRS).
Obligatiile organismelor membre IFAC in legatura cu standardele internationale de contabilitate se
refera in principal la depunerea de eforturi sustinute pentru:
- incorporarea cerintelor IPSAS-urilor in cerintele nationale de contabilitate pentru sectorul public
sau, acolo unde responsabilitatea elaborarii cerintelor nationale de contabilitate pentru sectorul public revine
guvernelor sau altor terti, convingerea acelor responsabili sa se conformeze IPSAS-urilor;
- asistenta la implementarea IPSAS-urilor sau a standardelor nationale de contabilitate pentru sectorul
public care incorporeaza IPSAS-urile;
- incorporarea cerintelor IFRS-urilor in standardele nationale de contabilitate sau, acolo unde
responsabilitatea pentru elaborarea standardelor nationale de contabilitate revine Guvernului sau tertilor,
convingerea acestora ca standardele nationale trebuie sa se conformeze IFRS-urilor sau sa fie convergente cu
IFRS-urile.
- asistenta la implementarea IFRS-urilor sau a standardelor nationale care incorporeaza IFRS –urile.

13
 21.Standardele internationale de audit si rolul organismelor profesionale.
IFAC, prin Consiliul pentru Standarde Internationale de Audit si Asigurari (IAASB), emite
urmatoarele categorii de standarde:
- Standardele Internationale de Audit (ISA);
- Standardele Internationale pentru Misiunile de Examinare (ISRE);
- Standardele Internationale pentru Misiunile de Certificare (ISAE);
- Standardele Internationale pentru Serviciile Conexe (ISRS).
IAASB emite, de asemenea, Declaratii aferente de practica, norme metodologice si indrumari pentru
profesionistii contabili.
Obligatiile organismelor membre IFAC in legatura cu aceste standarde si alte documente se refera la
depunerea de eforturi sustinute pentru:
- incorporarea standardelor internationale si a celorlalte documente emise de IAASB in
standardele nationale sau, acolo unde responsabilitatea emiterii standardelor nationale revine
tertilor, convingerea acestora sa incorporeze in standardele nationale standardele si celelalte
documente emise de IAASB;
- asistarea la implementarea standardelor internationale sau a standardelor nationale care
incorporeaza standardele internationale;
- implementarea unui process care sa furnizeze membrilor la timp traducerea corecta si
completa a satndardelor internationale si a celorlalte documente emise de IAASB.
22. Unitatea si unicitatea profesiei contabile
Scopul principal al Corpului este acela al unitatii profesiei contabile, ceea ce presupune ca expertii
contabili, indiferent de structura lor, reprezinta specialisti cu o pregatire complexa, iar singurul organism
profesional cu sarcini de gestionare a acestei resurse umane - expertul contabil - este CECCAR.
UNITATE – unitatea profesiei contabile, unitatea membrilor organismului profesional si unitatea
tuturor profesionistilor contabili indiferent de statut
Caracterul unitar, de intreg, al profesiei contabile din Romania si rolul european al expertului contabil
roman, de specialist cu cele mai inalte si cuprinzatoare cunostinte in domeniul contabilitatii si care are acces
neingradit la toate serviciile sau activitatile care compun profesia contabila, rezulta cu pregnanta din
atributiile expertului contabil.
23. Necesitatea si rolul unui cod etic al profesiei contabile.
Un cod de conduita este in general definit de profesionisti ca un ansamblu de principii profesionale de
etica ce reglementeaza exercitiul profesional al unor activitati.
Organismele profesionale recomanda deseori membrilor sa includa principiile esentiale ale codului in
contractele cu clientii pentru ca acestia sa cunoasca comportamentele pe care le asteapta de la profesionistul
contabil.
Conform directivelor europene privind serviciile, un cod de etica trebuie sa includa, in functie de
specificul fiecarei profesiuni, atat modalitatile de comunicare comerciale referitoare la profesiile
reglementate, cat si regulile referitoare la conditiile de exercitare a activitatilor profesionistilor ca reguli
deontologice vizand sa garanteze in mod deosebit independenta, impartialitatea si secretul profesional.
Profesia contabila se distinge de alte profesii prin asumarea unei responsabilitati fata de interesul
public. Prin urmare, profesionistii contabili din intreaga lume trebuie sa furnizeze servicii de inalta calitate in
interes public si, pentru aceasta, relatiile dintre profesionistii contabili si clientii sau angajatorii acestora,
precum si relatiile dintre profesionistii contabili trebuie sa respecte unele principii si reguli de comportament
14
profesional menite sa dea serviciilor respective autoritatea necesara si sa previna patrunderea catre
consumatori (utilizatori) a unor informatii financiar – contabile care pot influenta negative deciziile acestora.
Stabilirea de principii si reguli etice si monitorizarea insusirii si respectarii acestora de catre toti
profesionistii contabili constituie una din atributiile de baza ale organismului profesional. Pentru aceasta,
organismul profesional trebuie sa aiba capacitatea si resursele necesare pentru instituirea unui sistem de
investigare si de sanctiuni pentru cazurile de nerespectare a standardelor profesionale si etice.
Codul etic al profesionistilor contabili are un dublu rol:
- da autoritate serviciilor furnizate de profesionistii contabili; beneficiarii serviciilor furnizate de
profesionistii contabili sunt asigurati ca aceste servicii sunt realizate de specialisti, care respecta anumite
standarde si raspund pentru calitatea prestatiilor lor;
- protejeaza profesionistii contabili in fata unor fenomene negative din economie, precum spalare de
bani, finantari de terrorism, fraude de tot felul, coruptie etc.
24.Principiile fundamentale ale eticii in profesia contabila.
Principiile fundamentale sunt:
- Integritatea
Un profesionist contabil trebuie să fie drept şi onest în toate relaţiile profesionale şi de afaceri.
- Obiectivitatea
Un profesionist contabil trebuie să fie imparţial şi nu trebuie să permită prejudecăţilor, confuziilor,
conflictelor de interese sau influenţelor nedorite să intervină în raţionamentele profesionale sau de afaceri.
- Competenta profesionala si prudenta
Un profesionist contabil are o datorie permanentă de a-şi menţine cunoştinţele şi aptitudinile profesionale
la nivelul necesar pentru a se asigura că un client sau un angajator primeşte servicii profesionale competente,
bazate pe ultimele evoluţii din practică, legislaţie şi tehnică. Un profesionist contabil ar trebui să acţioneze cu
prudenţă şi în conformitate cu standardele tehnice şi profesionale aplicabile în furnizarea de servicii
profesionale.
- Confidentialitatea
Un profesionist contabil trebuie să respecte confidenţialitatea informaţiilor dobândite ca urmare a
unei relaţii profesionale sau de afaceri şi nu trebuie să divulge astfel de informaţii unei terţe părţi fără o
autorizaţie specifică, cu excepţia cazului în care există un drept sau o obligaţie legală sau profesională de a
dezvălui aceste informaţii.
Informaţiile confidenţiale obţinute în cadrul unei relaţii profesionale sau de afaceri nu trebuie utilizate
în avantajul personal al profesionistului contabil sau al unor terţe părţi.
- Comportamentul profesional
Un profesionist contabil ar trebui să se conformeze legilor şi normelor relevante şi ar trebui să evite
orice acţiune ce poate discredita această profesie.
- Respectarea normelor tehnice si profesionale
Un profesionist contabil trebuie sä-si indeplineasca sarcinile profesionale in conformitate cu normele
tehnice si profesionale relevante. Profesionistii contabili au datoria de a executa cu grija si abilitate
instructiunile clientului sau patronului in mäsura in care sunt compatibile cu cerintele de integritate,
obiectivitate si, în cazul liber profesionitilor contabili, cu independenta. In plus, ei trebuie sa se conformeze
normelor profesionale si tehnice emise de:
- IFAC
- Consiliul pentru Standarde Internationale de Contabilitate
15
 - Ministerul Finantelor Publice
- Organismele profesionale
- Legislatia relevantă.
25.Definiti conceptul de independenta in profesia contabila.
Independenţa = principiul fundamental şi condiţia de exercitare a profesiei liberale de expert contabil
şi de contabil autorizat .
Independenţa este o situaţie a unei persoane care judecă lucrurile şi acţionează neinfluenţata de alţii.
Independenţa presupune că profesia contabilă satisface concomitent cele două componente
fundamentale ale conceptului de independenţă, şi anume:
• independenţa de spirit sau în gândire constituie independenţa de drept şi constă în acea stare a
profesionistului contabil potrivit căreia, în gândirea lui, acesta consideră că poate îndeplini o misiune
în condiţii de integritate şi cu obiectivitatea necesară.
• independenţa în aparenţă (comportamentală) sau independenţa de fapt presupune că o terţă persoană
bine informată şi intenţionată nu găseşte nici un motiv de natură comportamentală, care să o
determine să pună la îndoială integritatea şi obiectivitatea profesionistului contabil.
Independenta este un concept care cunoaste trei moduri de abordare: independenta absoluta,
independenta relativa si independenta restrictiva, in functie de natura si conditiile specifice serviciului
prestat.
Un profesionist contabil in practica publica nu ar trebui sa se angajeze in orice afacere, ocupatie sau
activitate care ii afecteaza sau care i-ar putea afecta integritatea, obiectivitatea sau buna reputatie a profesiei,
si care ca rezultat ar fi incompatibila cu prestarea serviciilor profesionale.
Din practică, rezultă că, majoritatea circumstanţelor care afectează independenţa se datorează
relaţiilor de afaceri şi financiare, cu angajaţii clientului aflaţi în poziţia de a exercita influenţă directă asupra
profesionistului contabil.
Regula de bază în cazul în care circumstanţele la adresa independenţei sunt semnificative înainte de
acceptarea misiunii, se procedează astfel:
• Se întreprind diligenţele necesare pentru eliminarea acelor circumstanţe sau, dacă nu este posibil,
• Se refuză acceptarea sau continuarea misiunii.
Circumstanţele care afectează independenţa
• Interes propriu.
• Autoexaminare (autocontrol).
• Favorizare.
• Familiaritate.
• Intimidare.
Interes propriu
• Interes financiar în firma clientului sau deţinerea unui interes împreună cu un client
- Deţinerea de acţiuni într-o proporţie semnificativă la firma clientului;
- Primirea unui titlu de moştenire de părţi sociale ale unei firme care a fuzionat cu clientul în
cauză.
• Dependenţă faţă de onorariile primite de la un client - apare atunci cand un procent semnificativ din
cifra de afaceri a cabinetului provine de la un singur client;

16
• Întreţinerea unei relaţii de afaceri strânse cu un client - profesionistul contabil este intr-o asociaţie în
participaţie cu clientul.
• Interesul de a nu pierde un client - pierderea clientului respectiv ar însemna intrarea în faliment a
cabinetului.
• Onorarii neprevăzute - acceptarea pe parcursul executării lucrarilor a unor onorarii neprevăzute în
contract.
• Împrumut către, sau de la un client, sau de la directorii sau angajaţii acestuia. Dacă clientul este o
bancă, împrumutul nu generează o ameninţare la adresa independenţei, cu condiţia ca împrumutul să
fie acordat conform normelor procedurale valabile pentru ceilalţi clienţi.
Autoexaminare
• Descoperirea unei erori semnificative în cursul unei lucrări de reevaluare a muncii profesionistului
contabil independent;
• Reportarea asupra operarii sistemelor financiare dupa ce tot acea persoana a fost implicata in
elaborarea sau implementarea lor;
• Pregătirea datelor originale utilizate pentru realizarea unor inregistrari care fac obiectul unei misiuni
de certificare.
• Un membru al echipei de certificare care ocupă sau a ocupat recent funcţia de director sau functionar
al clientului de certificare;
• Un membru al echipei de certificare care este, sau a fost recent angajat al clientului de certificare intr-
o pozitie in care exercita o influenta directa si semnificativa asupra subiectului in cauza;
• Prestarea unor servicii pentru un client care afectează direct subiectul în cauză.
Favorizare
• Promovarea acţiunilor într-o unitate cotată atunci când aceasta este un client de audit al situaţiilor
financiare.
• Apărarerea uni client în cazul unor litigii sau în rezolvarea disputelor cu terţii.
Familiaritate
 Un membru al echipei de certificare are o ruda de gradul I sau un afin care ocupa functia de director
sau functionar al clientului de certificare;
 Un membru al echipei de certificare are o ruda de gradul I sau un afin care, ca angajat al clientului,
este in pozitia de a exercita o influenta directa si semnificativa asupra subiectului misiunii de
certificare;
 Un fost partener al firmei ocupa functia de director sau functionar al clientului sau este angajat intr-o
pozitie in care exercita o influenta directa si semnificativa asupra subiectului misiunii de certificare;
 Acceptarea unor cadouri sau ospitalitati din partea clientului, cu exceptia cazului in care valoarea
acestora este nesemnificativa.
 Asocierea de lunga durata a unui membru important al echipei de certificare cu clientul certificarii.
Intimidare
• Ameninţarea înlocuirii sau concedierii făcută de client.
• Ameninţarea cu litigiul.
• Exercitarea unei presiuni în vederea reducerii volumului de muncă pretins aferent execuţiei unei
misiuni şi respectiv a onorariilor.

17
 Un profesionist contabil independent va observa ca situatiile specifice dau nastere unor amenintari
specifice la conformitatea cu unul sau mai multe principii fundamentale. Astfel de amenintari specifice nu
pot fi clasificate. Fie in relatii profesionale sau de afaceri, un profesionist contabil independent ar trebui sa fie
tot timpul atent la astfel de cazuri si amenintari.
Masurile de protectie care ar putea elimina sau reduce amenintarile la un nivel acceptabil se impart in
doua mari categorii:
- masuri de protectie generate de profesie, legislatie sau reglementari;
- masuri de protectie in mediul de lucru.
26.Integritatea in profesia contabila.
Principiul integrităţii impune ca obligaţie tuturor profesioniştilor contabili de a fi drepţi şi oneşti în
relaţiile profesionale şi de afaceri si sa nu se asocieze la declaratii false care ar putea induce in eroare
utilizatorii. Integritatea implică, de asemenea, tranzacţii corecte şi juste.
Un profesionist contabil nu trebuie să se asocieze cu rapoartele, evidenţele, comunicatele sau alte
informaţii când apreciază că acestea:
 conţin o declaraţie în mod semnificativ falsă sau care induce în eroare;
 conţin declaraţii sau informaţii eronate;
 omit sau ascund informaţii, atunci când aceste omisiuni induc în eroare.
Nu se va considera că un profesionist contabil încalcă prevederile mentionate dacă el furnizează un
raport modificat pentru a respecta cerinţele de mai sus.
27.Obiectivitatea in profesia contabila.
Un profesionist contabil trebuie să fie imparţial şi nu trebuie să permită prejudecăţilor, confuziilor,
conflictelor de interese sau influenţelor nedorite să intervină în raţionamentele profesionale sau de afaceri.
Principiul obiectivitătii impune o obligaţie tuturor profesioniştilor contabili de a nu îşi compromite
profesia din cauza unor erori, conflicte de interese sau din cauza influenţei nedorite a unor alte persoane.
Un profesionist contabil poate fi pus în situaţii în care obiectivitatea îi este afectată. Este imposibil ca
toate aceste situaţii să fie definite şi descrise. Relaţiile care aduc un plus de confuzii sau influenţează în mod
negativ raţionamentele profesionale ale profesionistului contabil ar trebui evitate.
Profesioniştii contabili îşi desfăşoară activitatea în multe domenii diferite şi trebuie să-şi demonstreze
obiectivitatea în împrejurări diferite.
Indiferent de poziţie sau serviciul prestat, profesioniştii contabili trebuie să protejeze integritatea
serviciilor profesionale şi să menţină obiectivitatea în raţionamentul profesional.
In selecţionarea situaţiilor şi practicilor de care se vor ocupa în mod specific potrivit cerinţelor etice
legate de obiectivitate trebuie acordată atenţia corespunzătoare următorilor factori:
a. Profesioniştii contabili sunt expuşi unor situaţii în care asupra lor se pot exercita presiuni ce le pot
diminua obiectivitatea.
b. Este practic imposibil să se definească şi să se descrie toate situaţiile în care ar exista aceste
posibile presiuni. In stabilirea standardelor pentru identificarea relaţiilor care pot ori par să afecteze
obiectivitatea profesionistului contabil trebuie să domine un caracter rezonabil.
c. Trebuie evitate relaţiile care permit ca idei preconcepute, părtinirea ori influenţele altora să încalce
obiectivitatea.
d. Profesioniştii contabili au obligaţia de a se asigura că personalul angajat pentru serviciile
profesionale contabile şi-a însuşit principiul obiectivitătii.

18
 e. Profesionistii contabili nu trebuie sa accepte sau sa ofere cadouri sau invitatii (la mese, spectacole
etc.) care pot fi considerate a avea o influenta importanta si daunatoare asupra rationamentului lor profesional
sau asupra acelora cu care negociaza.
28.Confidentialitatea in profesia contabila.
Confidentialitatea cere profesionistului contabil sa nu divulge si nici sa nu foloseasca in interes
personal informatiile pe care le obtine cu ocazia indeplinirii misiunilor sale profesionale.
Principiul confidenţialităţii impune ca obligaţie profesioniştilor contabili de a se abţine de la:
a). Dezvăluirea de informaţii confidenţiale în afara firmei sau organizaţiei angajatoare ca urmare a unei relaţii
profesionale sau de afaceri, cu excepţia cazului în care
au fost autorizat în mod special să facă publică o anumită informaţie sau dacă există o obligaţie legală sau
profesională de a face publice acele informaţii.
b). Folosirea informaţiilor confidenţiale dobândite în timpul executării sarcinilor de serviciu în avantajul
personal sau în avantajul unei terţe părţi.
• Un profesionist contabil trebuie să respecte întotdeauna confidenţialitatea, chiar şi într-un mediu
social. Profesionistul contabil trebuie să fie conştient de posibilitatea unor scurgeri de informaţii, în
special în situaţii ce implică o asociere de afaceri pe termen lung cu un asociat sau cu un afin.
• Un profesionist contabil trebuie, de asemenea, să menţină confidenţialitatea în prezentarea de
informaţii către un posibil client sau angajator.
• Un profesionist contabil trebuie să ia în considerare menţinerea confidenţialităţii în cadrul firmei sau
al organizaţiei angajatoare.
• Un profesionist contabil trebuie să facă tot posibilul pentru a se asigura că personalul aflat sub
controlul său şi persoanele care îi furnizează consultanţă sau asistenţă respectă principiul
confidenţialităţii.
• Obligaţia de confidenţialitate continuă şi după încheierea relaţiei dintre profesionistul contabil şi
client sau angajator.
Situaţii in care profesioniştii contabili sunt sau pot fi obligaţi să divulge informaţii confidenţiale:
a. Atunci când divulgarea este autorizată de către client sau angajator;
b. Atunci când divulgarea este autorizată prin lege:
• pentru a furniza documente sau alte probe în cursul unor proceduri judiciare; şi
• pentru a aduce la cunoştinţa autorităţilor publice în măsură eventuale încălcări ale legii.
c. Atunci când există o obligaţie profesională sau un drept de a le divulga atunci când nu este interzis prin
lege:
• pentru a se conforma controlului calităţii unui corp membru sau al organismului profesional;
• pentru a răspunde unei anchete sau unei investigaţii din partea organizaţiei membre sau a unui
organism normalizator;
• pentru a proteja interesele profesionale ale unui profesionist contabil în cursul procedurilor judiciare; şi
• pentru a respecta standardele tehnice şi cerinţele etice.
Atunci cand profesionistul contabil a stabilit ca informatia confidentiala poate fi divulgata, trebuie
avute in vedere urmatoarele aspecte:
- daca interesele tuturor partilor, inclusiv ale tertelor parti ale caror interese ar putea fi afectate,
vor fi prejudiciate in cazul in care clientul sau angajatorul consimte ca profesionistul contabil
sa divulge informatii;

19
 - daca sunt cunoscute sau nu toate faptele semnificative si daca pot fi sustinute cu dovezi, in
masura in care acest lucru este posibil. Cand situatia implica fapte sau opinii nefondate,
trebuie sa se recurga la rationamentul profesional pentru a se determina tipul de prezentare
care trebuie facuta, daca este disponibil.
- Ce tip de comunicare este preconizata si cui i se adreseaza. Profesionistul contabil trebuie sa
fie convins ca partile carora li se adreseaza comunicarea sunt destinatarii adecvati si ca au
responsabilitatea sa reactioneze ca atare.
29.Competenta in profesia contabila.
Competenţa unei persoane este capacitatea de a se pronunţa asupra unui lucru, pe temeiul unei
cunoaşteri adânci a problemei în discuţie (DEX).
Acest principiu presupune ca profesionistul contabil detine competentele necesare, specifice misiunii
pe care o are de indeplinit, si satisface concomitent cele doua cerinte ale conceptului: obtinerea competentei
si mentinerea competentei.
Principiul competenţei profesionale şi al prudenţei impune următoarele obligaţii profesioniştilor
contabili:
a). menţinerea cunoştinţelor şi aptitudinilor profesionale la nivelul necesar astfel încât clienţii sau
angajatorii săi să fie siguri că primesc servicii profesionale competente;
b). să acţioneze cu prudenţă în conformitate cu standardele tehnice şi profesioniale atunci când oferă
servicii profesionale.
Serviciile profesionale competente necesită un raţionament solid în aplicarea cunoştinţelor şi
aptitudinilor profesionale în furnizarea unor astfel de servicii.
Competenţa profesională poate fi împărţită în două faze separate:
(a) obţinerea unui nivel de competenţă profesională;
(b) menţinerea unui nivel de competenţă profesională.
Dobandirea cere:
- un inalt standard de pregatire generala, urmata de una specifica;
- practica si experienta in subiecte profesionale semnificative;
- perioade de practica in domeniu.
Mentinerea cere:
- cunoasterea continua a evolutiilor in profesia contabila (la nivel national si international in
contabilitate, audit si alte reglementari statutare si cerinte relevante)
- adoptarea unui program care sa garanteze un control de calitate in indeplinirea sarcinilor
profesionale, in conformitate cu normele nationale si internationale.
Dezvoltarea profesională continuă elaborează şi menţine capacităţile care îi permit unui profesionist
contabil să desfăşoare o activitate competentă într-un mediu profesional. Dezvoltarea profesionala se
realizeaza in baza Standardului profesional nr. 38 emis de CECCAR privind dezvoltarea profesională
continuă a profesioniştilor contabili, pus in aplicare prin Programul national de dezvoltare profesională
continuă a profesioniştilor contabili.
Un profesionist contabil ar trebui să se asigure treptat că cei care îşi desfăşoară activitatea sub tutela
unui profesionist contabil beneficiază de instruire şi supervizare adecvate.
Dacă este cazul, un profesionist contabil ar trebui să îi atenţioneze pe clienţi, angajatori şi alţi
utilizatori de servicii profesionale de limitele inerente ale serviciilor pentru a evita înţelegerea eronată a unei
opinii exprimate drept afirmarea unui fapt.
20
 30.Profesionalismul in profesia contabila.
Acest principiu impune ca obligatie profesionistului contabil sa se conformeze legilor si
reglementarilor relevante si sa evite orice actiuni care ar prejudicia profesia, organismul profesional sau un
membru.
Principiul profesionalismului sau comportamentului profesional impune ca obligatie profesionistilor
contabili de a se conforma legilor si reglementarilor relevante si de a evita orice actiuni care pot discredita
profesia contabila. Acestea includ actiuni pe baza carora o terta parte rationala si informata, la curent cu toate
informatiile relevante, ar concluziona ca este afectata in mod negative buna reputatie a profesiei.
In cadrul strategiei de promovare si de marketing a lor si a activitatii pe care o efectueaza,
profesionistii contabili nu trebuie sa furnizeze informatii eronate despre profesia lor. Profesionistii contabili
trebuie sa fie cinstiti si loiali, si nu trebuie:
- sa faca revendicari exagerate pentru serviciile pe care le ofera, calificarile pe care le poseda
si experienta pe care o detin;
- sa ofere referinte compromitatoare sau comparatii lipsite de fundament privind munca
desfasurata de altii.
31.Respectarea standardelor si a reglementarilor profesionale
Profesionistul contabil trebuie sa respecte standardele profesionale, de educatie si de calitate ca o
garantie ca actioneaza in scopul protejarii interesului public.
Este de datoria organismelor profesionale sa elaboreze sandarde profesionale pentru fiecare dintre
activitatile componente ale profesiei contabile, care constituie criterii de calitate in aprecierea misiunilor
realizate de profesionistii contabili.
32.Clasificarea standardelor profesionale emise de CECCAR.
In Romania, normarea contabilitatii fiind un atribut al Guvernului, profesia contabila a depus si
depune cele mai sustinute eforturi pentru introducerea Standardelor Internationale de Raportare Financiara
(IFRS) si a Standardelor Internationale de Contabilitate pentru Sectorul Public (IPSAS).
S-au elaborat standarde profesionale pentru fiecare dintre serviciile furnizate sau activitatile prestate
de profesionistii contabili, care constituie criterii de apreciere a calitatii serviciilor furnizate sau activitatilor
prestate: tinerea contabilitatii, elaborarea, examinarea si prezentarea situatiilor financiare, infiintarea si
reorganizarea intreprinderilor, evaluarea intreprinderilor, auditul intern, auditul statutar, activitatea de cenzor,
consultanta fiscala, expertiza contabila etc.
Standardele profesionale emise de CECCAR sunt:
A. Standarde de baza – nivel 1 – aplicabile tuturor misiunilor
Domeniul de acoperire al standardelor:
- Norme de comportament – 11
- Norme de lucru – 12
- Norme de raportare – 13
B. Standarde specifice
B.1. Standarde de nivel 2 – aplicabile misiunilor legate de situatiile financiare
1. Standardul profesional nr. 21: Misiunea de tinere a contabilitatii, intocmirea si prezentarea situatiilor
financiare
2. Standardul profesional nr. 22: Misiunea de examinare a contabilitatii, intocmirea si prezentarea
situatiilor financiare
3. Standardul profesional nr. 23: Activitatea de cenzor in societatile comerciale

21
 4. Standardul profesional nr. 24: Misiunile de audit financiar si Cadrul conceptual privind misiunile
standardizate ale expertului contabil
B.2. Standarde de nivel 3 – aplicabile altor misiuni decat cele legate de situatiile financiare
1. Standardul profesional nr. 31 – Aporturi la capital
2. Standardul profesional nr. 32 – Fuziuni / divizari
3. Standardul profesional nr. 34 – Servicii fiscale
4. Standardul profesional nr. 35: Expertizele contabile. Ghid de aplicare.
5. Standardul profesional nr. 36: Misiunile de audit intern realizate de expertii contabili. Ghid de
aplicare.
6. Standardul profesional nr. 39: Misiunea de consultanta pentru crearea intreprinderilor.
7. Standardul profesional nr. 37: Misiunea privind evaluarea intreprinderii
De asemenea, organismul profesional colaboreaza cu mediul universitar pentru educatia in vederea
obtinerii competentelor specifice calitatii de expert contabil sau de contabil autorizat potrivit Standardelor
Internationale de Educatie emise de IFAC. Pentru dezvoltarea profesionala continua a fost emis Standardul
National de Educatie nr. 38 care preia cerintele de educatie prevazute in Standardele Internationale de
Educatie nr. 7 si 8 emise de IFAC. Acesta este pus in aplicare prin Programul national pentru dezvoltarea
profesionala continua emis pentru o perioada de cate cinci ani, si prin programele anuale si lunare de
dezvoltare profesionala .
In domeniul calitatii, organismul profesiei contabile din Romania este printre primele organisme
membre IFAC care a extins Standardele Internationale de Calitate la toate serviciile contabile prestate de
profesionistii contabili.
In domeniul eticii, in Romania a fost adoptat Codul etic IFAC drept Cod etic national al
profesionistilor contabili (CENPC), care a fost actualizat constant in functie de modificarile aduse Codului
etic IFAC.
Pentru urmarirea modului de respectare a standardelor profesionale si etice, organismul profesiei
contabile dispune de toate resursele necesare unui sistem eficient de investigare si de sanctiuni a cazurilor de
nerespectare.
33.Care sunt atributiile Conferintei Nationale a Corpului Expertilor Contabili si
Contabililor Autorizati din Romania?
Conferinta Nationala este organul superior de conducere si de control al Corpului.
Conferinta Nationala este constituita din :
- membrii Consiliului Superior ;
- membrii consiliilor filialelor Corpului ;
- membrii comisiilor de disciplina ;
- reprezentanti ai membrilor din fiecare filiala a Corpului, desemnati de adunarile generale, conform
normei de reprezentare de 1 la 100 membri înscrişi în Tabloul Corpului, în vigoare la 31 decembrie a anului
expirat.
La lucrarile Conferintei nationale participa in calitate de invitat reprezentantul Consiliului pentru
Supravegherea in Interes Public a Profesiei Contabile.
Conferinţa Naţională este
o ordinară şi
o extraordinară

22
 Conferinţa naţională ordinară se întruneşte anual prin grija Consiliului superior, care alege locul şi
stabileşte data; convocarea Conferinţei naţionale ordinare se face cu cel puţin 20 de zile înaintea datei de
desfăşurare a acesteia.
Conferinţa naţională ordinară are atribuţiile prevăzute de art.31 din Ordonanţa Guvernului nr. 65/1994,
republicată.
Conform OG nr. 65/1994
Conferinta nationala are urmatoarele atributii:
a) stabileşte direcţiile de bază pentru asigurarea bunei exercitări a profesiei de expert contabil şi de
contabil autorizat;
b) aproba Regulamentul de organizare si functionare a Corpului Expertilor Contabili si Contabililor
Autorizati din Romania, precum si modificarile si completarile propuse la acesta. Regulamentul de
organizare si functionare, astfel aprobat, se transmite spre avizare Consiliului pentru Supravegherea in
Interes Public a Profesiei Contabile, Ministerului Finantelor Publice si Ministerului Justitiei;
b^1) aproba Codul privind conduita etica si profesionala a expertilor contabili si contabililor
autorizati, cu respectarea prevederilor internationale in materie;
c) aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli şi situaţiile financiare anuale ale Corpului Experţilor
Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, insotite de raportul de audit;
d) aprobă sistemul de salarizare pentru conducerea Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor
Autorizaţi şi a filialelor acestuia, precum şi pentru aparatul propriu al acestora;
e) alege şi revocă membrii Consiliului superior al Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor
Autorizaţi din Romania;
f) examinează activitatea desfăşurată de Consiliul superior şi de consiliile filialelor Corpului
Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi şi dispune măsurile necesare;
g) ABROGAT (hotărăşte sancţionarea disciplinară a membrilor Consiliului superior şi ai consiliilor
filialelor Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi în conformitate cu prevederile art. 17, la
propunerea comisiei superioare de disciplină. Contestarea sancţiunilor hotărâte de Conferinţa naţională
poate fi făcută la Secţia contencios administrativ a Curţii de Apel, în termen de 30 de zile de la data
înştiinţării oficiale. Hotărârile Curţii de Apel sunt definitive; - VERSIUNEA ANTERIOARA)
h) aprobă planurile anuale de activitate ale Consiliului superior şi consiliilor filialelor Corpului
Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi;
i) alege şi revocă preşedintele şi membrii comisiei superioare de disciplină;
j) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de prezenta ordonanţă.
Conferinţa Naţională extraordinară are loc numai în cazuri deosebite şi se convoacă cu cel puţin 15 zile
înaintea datei fixate pentru desfăşurarea ei, de către Consiliul Superior, pe baza ordinii de zi stabilite de
acesta din proprie iniţiativă sau la propunerea filialelor reprezentând peste o cincime din totalul membrilor
Corpului.
34.Care sunt organele si structurile Corpului cu atributii de investigare, judecare si
tragere la raspundere?
Organele si structurile Corpului cu atributii de investigare, judecare si tragere la raspundere sunt:
La nivel central: Comisia Superioara de Disciplina
La nivel teritorial: Comisia de Disciplina a Filialei
1. Comisia Superioara de Disciplina – pe langa Consiliul Superior al Corpului – este o comisie de
sanctionare in materie disciplinara pentru abateri de la conduita etica si profesionala a membrilor
23
 Consiliului Superior al Corpului, care solutioneaza contestatiile la hotararile Comisiilor de Disciplina ale
filialelor.
Constituire:
- 5 membri titulari (dintre care un presedinte);
- 5 membri supleanti (in aceeasi structura ca membrii titulari)
Membrii Comisiei superioare de disciplina sunt alesi de Conferinta nationala pentru un mandat de 4
ani dintre expertii contabili inscrisi in evidenta Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din
Romania, care se bucura de autoritae profesionala si morala deosebita.
Comisia superioară de disciplină are următoarele competenţe:
- aplică sancţiunile disciplinare prevăzute la art. 17 din Ordonanţă;
- soluţionează contestaţiile la hotărârile disciplinare pronunţate de comisiile de disciplină ale filialelor.
Contestatiile impotriva hotararilor emise de Comisia superioara de disciplina se depun la Consiliul
superior al Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania. Deciziile Consiliului
superior pot fi contestate la Sectia de contencios administrativ a Tribunalului Bucuresti.
Abaterile savarsite de membrii organelor de conducere ale Corpului Expertilor Contabili si
Contabililor Autorizati din Romania, ale filialelor acestuia, precum si membrii Comisiei superioare de
disciplina a Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania sunt investigate de catre
Comisia de disciplina a Consiliului pentru Supravegherea in Interes Public a Profesiei Contabile. Deciziile
Comisiei de disciplina se publica pe site-ul Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din
Romania.
Sanctiunile aplicate de Comisia de disciplina se pot contesta la Sectia de contecios administrativ a
Tribunalului Bucuresti.
Pot face contestaţii la Comisia superioară de disciplină împotriva hotărârilor comisiilor de disciplină
ale filialelor toţi cei interesaţi, precum şi consiliile filialelor.
Termenul de contestare este de 30 de zile de la data comunicării hotărârii comisiilor de disciplină ale
filialelor.
În perioada de judecare a contestaţiei se suspendă aplicarea prevederilor hotărârii de sancţionare,
pentru lucrările începute.
Membrii Comisiei superioare de disciplină sunt răspunzători de păstrarea secretului profesional în
exercitarea mandatului lor.
Hotărârile Comisiei superioare de disciplină pot fi contestate la Consiliul Superior al Corpului, în
termen de cel mult 15 zile calendaristice de la luarea la cunoştinţă. Contestaţia nu suspendă aplicarea
hotărârii.
Pentru constituirea jurisprudenţei disciplinare, Comisia superioară de disciplină întocmeşte o culegere
cu toate soluţiile proprii pronunţate, cât şi cu cele pronunţate de comisiile de disciplină ale filialelor,
publicându-le anual în revista Corpului.
2. Comisia de Disciplina a filialei – vegheaza la respectarea Codului etic si a regulamentelor si
normelor Corpului. Sanctiunile se aplica in functie de abaterile disciplinare, de gravitatea incalcarii si
urmarile acestora, precum si de persoana in cauza.
Comisia de disciplină a filialei este formată din:
 5 membri titulari (1 preşedinte şi 4 membri )
 5 membri supleanţi

24
 aleşi de adunarea generală dintre membrii filialei, experţi contabili, care se bucură de autoritate profesională
şi morală deosebită.
Membrii supleanţi sunt desemnaţi în aceleaşi condiţii, odată cu titularii.
Mandatul membrilor comisiei este de 4 ani.
Comisia de disciplină de pe lângă consiliul filialei este competentă să sancţioneze abaterile
disciplinare săvârşite de experţii contabili şi contabilii autorizaţi, membri ai filialei, cu domiciliul în raza
teritorială a acesteia, chiar dacă abaterile au fost săvârşite în raza teritorială a altei filiale.
Fac excepţie plângerile privitoare la fapte săvârşite de membrii Consiliului superior şi ai consiliilor
filialelor, de membrii şi preşedinţii comisiilor de disciplină ale filialelor, de preşedinţii Consiliului superior şi
ai consiliilor filialelor, precum şi de persoanele fizice străine cărora le-a fost recunoscut dreptul de a exercita
profesia de expert contabil sau contabil autorizat în România.
Comisia de Disciplina a filialei instiinteaza presedintele Consiliului filialei despre reclamatiile
primite.
Procedura de judecată disciplinară
Toate reclamaţiile privind fapte susceptibile de a antrena răspunderea disciplinară îndreptate contra
unui membru al Corpului sau a unei societăţi recunoscute de Corp se adresează comisiei de disciplină a
filialei de care aparţine cel reclamat. Aceasta înştiinţează preşedintele consiliului filialei.
Fac excepţie reclamaţiile îndreptate împotriva membrilor Consiliului superior, membrilor consiliilor
filialelor, a membrilor şi preşedinţilor comisiilor de disciplină ale filialelor sau profesioniştilor şi ai
societăţilor străine.
Plângerea îndreptată împotriva unui membru al Corpului se adresează filialei din care face parte
acesta, cu excepţia situaţiilor prevazute mai sus.
Plângerea astfel primită se transmite în termen de 48 de ore, preşedintelui comisiei de disciplină, care
va desemna ca raportor pe unul dintre membrii titulari ai comisiei.
Procedura de judecată disciplinară este reglementată prin Regulamentul comisiilor de disciplină,
aprobat de Consiliul superior al Corpului şi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Fapta săvârşită de un membru al Corpului, indiferent de funcţia deţinută în structurile alese şi
funcţionale, prin care se încalcă dispoziţiile legii, ale Regulamentului de organizare şi funcţionare a Corpului
Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, ale Codului etic naţional al profesioniştilor
contabili, hotărârile organelor de conducere ale Corpului, constituie abatere disciplinară.
35.Care sunt conditiile pentru a deveni expert contabil? Precizati nivelul de pregatire
teoretica si practica necesar.
Calitatea de expert contabil se dobandeste pe baza de examene si stagii practice.
Condiţiile pentru a deveni expert contabil:
- examen de acces la profesia de expert contabil, la care să se obţină cel puţin media 7 şi minimum nota
6 la fiecare disciplină;
La cerere se pot inscrie direct la stagiu absolventii cursurilor de master, organizate de facultatile de
profil, pe baza protocoalelor de echivalare a disciplinelor de la examenele de master cu cele de la examenul
de admitere in profesie, incheiate de universitati cu Corpul Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din
Romania.
- efectuarea unui stagiu de 3 ani. Stagiul se poate efectua in sistem colectiv sau pe langa un tutore de
stagiu. In perioada de stagiu, stagiarul este obligat sa efectueze minimum 200 de ore de pregatire pe
semestru, precum si pregatirea deontologica si doctrina profesionala.
25
 - susţinerea unui examen de aptitudini la terminarea stagiului (examen scris, proba orala).
Se poate prezenta la examenul de admitere pentru profesia de expert contabil persoana care
îndeplineşte următoarele condiţii:
a) are capacitate de exerciţiu deplină;
b) are studii economice superioare cu diplomă recunoscută de Ministerul Educaţiei Cercetării si
Tineretului;
c) nu a suferit nici o condamnare care, potrivit legislaţiei în vigoare, interzice dreptul de gestiune şi de
administrare a societăţilor comerciale.
La cerere, persoanele care au titlul de academician, profesorii şi conferenţiarii universitari, doctorii în
economie şi doctorii docenţi, cu specialitatea finanţe sau contabilitate, au acces la profesia de expert contabil
pe baza titlului de doctor, cu îndeplinirea condiţiilor prevăzute în ordonanţă (capacitate de exerciţiu deplină;
nu a suferit nici o condamnare care, potrivit legislaţiei în vigoare, interzice dreptul de gestiune şi de
administrare a societăţilor comerciale) şi susţinerea unui interviu privind normele de organizare şi
funcţionare ale Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi.
Recunoasterea calitatii de expert contabil sau contabil autorizat persoanelor fizice straine membre ale
unor organisme de acreditare recunoscute pe plan international se obtine prin sustinerea unui interviu potrivit
normelor elaborate in acest sens de Corpul Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania.
La cerere, persoanele care au calitatea de contabil autorizat si care, ulterior dobandirii acestei calitati,
indeplinesc conditia prevazuta la alin. (1) lit. B din Ordonanţă (studii economice superioare cu diplomă
recunoscută de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului) au acces la profesia de expert contabil prin
sustinerea unui examen de diferenta la disciplinele: Contabilitate, Expertiza contabila, Doctrina si
deontologia profesiei contabile, Audit financiar si Evaluare economica si financiara a intreprinderilor. Aceste
examene se sustin in cadrul sesiunilor de examene organizate pentru admiterea la stagiu a expertilor
contabili.
36.Care sunt, potrivit legii, atributiile CECCAR?
Conform OG nr. 65/1994, Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi are următoarele
atribuţii:
a) organizează examenul de admitere, efectuarea stagiului şi susţinerea examenului de aptitudini
pentru accesul la profesia de expert contabil şi de contabil autorizat, în conformitate cu prevederile art. 3.
Programele de examen, în vederea accesului la profesia de expert contabil şi de contabil autorizat,
reglementările privind stagiul şi examenul de aptitudini se elaborează de Corpul Experţilor Contabili şi
Contabililor Autorizaţi din România şi se avizează de Ministerul Economiei şi Finanţelor, urmărindu-se
armonizarea cu prevederile directivelor europene în domeniu;
b) organizează evidenţa experţilor contabili, a contabililor autorizaţi şi a societăţilor comerciale de
profil, prin înscrierea acestora în Tabloul Corpului;
c) asigură buna desfăşurare a activităţii experţilor contabili şi a contabililor autorizaţi;
d) elaborează şi publică normele privind activitatea profesională şi conduita etică a experţilor
contabili şi a contabililor autorizaţi, ghidurile profesionale în domeniul financiar-contabil;
e) asigură pentru experţii contabili buna desfăşurare a activităţii de evaluare pe baza Standardelor
Internaţionale de Evaluare;
f) sprijină formarea şi dezvoltarea profesională prin programe de formare şi dezvoltare profesională
adecvate;

26
 g) apara prestigiul si independenta profesionala a membrilor sai in raporturile cu autoritatile publice,
organismele specializate, precum si cu alte persoane juridice si fizice din tara si din strainatate. In raporturile
cu organismele profesionale din strainatate, Corpul Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din
Romania este reprezentat de organele sale de conducere sau poate delega altor entitati de profil, cu sau fara
personalitate juridica, anumite competente in acest sens, prin hotarare a Consiliului superior;
h) colaborează cu asociaţiile profesionale de profil din ţară şi din străinătate;
i) editează publicaţii de specialitate;
j) alte atribuţii stabilite prin lege sau regulament.
37.Care sunt sursele de finantare ale CECCAR?
Corpul, având statut de persoană juridică de utilitate publică autonomă, îşi constituie veniturile din
activităţile stabilite potrivit prevederilor legale, acoperindu-şi cheltuielile în întregime din aceste venituri.
Sursele de finantare ale CECCAR:
a) taxe de inscriere la examenul de expert contabil si, respectiv, de contabil
autorizat;
b) taxa de inscriere in evidenta Corpului ( Tabloul Corpului );
c) cotizatii anuale asupra veniturilor realizate de catre membrii Corpului
care isi exercita profesia individual sau de catre societati comerciale
recunoscute de Corp;
d) incasari din vanzarea publicatiilor proprii;
e) donatii;
f) alte venituri din activitatea Corpului si a filialelor sale, stabilite prin regulament.
Taxele de inscriere in evidenta si cotizatiile se stabilesc anual de Conferinta Nationala a CECCAR.
38.Ce conditii trebuie sa indeplineasca o societate comerciala pentru a deveni
membra a Corpului?
Societăţile comerciale de expertiză contabilă trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
a) să aibă ca obiect de activitate exercitarea profesiei de expert contabil;
b) majoritatea acţionarilor sau asociaţilor să fie experţi contabili şi să deţină majoritatea acţiunilor sau a
părţilor sociale;
c) Consiliul de administraţie al societăţii comerciale să fie ales în majoritate dintre acţionarii sau
asociaţii experţi contabili;
d) acţiunile să fie nominative şi orice nou asociat sau acţionar să fie admis de Adunarea generală.
Coduri CAEN acceptate: 6920 (fost 7412) activitate principala.
Aceleaşi condiţii trebuie îndeplinite şi de către societăţile de contabilitate.
(Raspunsul in detaliu se regaseste in prezentarea Power Point.)
39.In ce consta diferenta dintre expertul contabil si economistul salariat? Dar cea
dintre contabilul autorizat si contabilul salariat?
Expertul contabil este persoana care a dobandit aceasta calitate in conditiile OG nr. 65/1994, avand
competenta profesionala de a verifica si de a aprecia modul de organizare si de conducere a activitatii
economico – financiare si de contabilitate, de a supraveghea gestiunea societatilor comerciale si de a verifica
legalitatea bilantului contabil, a contului de profit si pierdere si a celorlalte componente ale situatiilor
financiare.

27
 Prin urmare, ne gasim in fata unei arii de competente mult mai largi fata de cea a unui economist,
economistul fiind subordonat unui sef ierarhic si executand atributiile specifice fisei postului sau. De
asemenea, economistul este specializat in multe domenii: turism, servicii, marketing, management,
planificare, salarizare, financiar – contabil etc.
Expertul contabil este independent fata de societatea comerciala. El nu primeste, pentru lucrarile
executate, un salariu, ci un onorariu prevazut prin contractul incheiat cu referire la misiunea sa.
Contabilul autorizat este persoana care a dobandit aceasta calitate in conditiile OG nr. 65/1994 si are
capacitatea de a tine contabilitatea si de a pregati lucrarile necesare intocmirii situatiilor financiare.
Contabilul autorizat, ca si expertul contabil, este un profesionist independent.
Contabilul salariat este subordonat sefului ierarhic si executa sarcinile care ii revin din fisa
individuala a postului; rareori, in cazul unei intreprinderi, acesta executa toate lucrarile contabile; de regula
este specializat pe un sector al contabilitatii.
Ca si economistul salariat, contabilul salariat raspunde fata de calitatea lucrarilor executate, putand fi
stimulat ori penalizat de seful ierarhic sau la propunerea acestuia. Expertul contabil, contabilul autorizat,
chiar daca sunt independenti, raspund civil si penal fata de intreprindere. De asemenea, ei pot pierde
intreprinderea de client si, prin aceasta, sursa de venit.
In schimb, economistul si contabilul salariati pierd cu greu postul, in urma unor proceduri anevoioase.
40.Care sunt lucrarile care pot fi executate de expertii contabili?
Conform OG. 65/1994, expertul contabil poate executa pentru persoanele fizice şi juridice
următoarele lucrări:
a) ţine sau supraveghează contabilitatea şi întocmeşte sau verifică şi semnează situaţiile financiare;
b) acordă asistenţă privind organizarea şi ţinerea contabilităţii;
c) efectuează analize economico-financiare şi evaluări patrimoniale;
d) efectuează expertize contabile dispuse de organele judiciare sau solicitate de persoane fizice ori
juridice în condiţiile prevăzute de lege;
e) execută alte lucrări cu caracter financiar-contabil, de organizare administrativă şi informatică;
f) îndeplineşte, potrivit dispoziţiilor legale, atribuţiile prevăzute în mandatul de cenzor la societăţile
comerciale;
g) acordă asistenţa de specialitate necesară pentru înfiinţarea şi reorganizarea societăţilor comerciale;
h) efectuează pentru persoane fizice şi juridice servicii profesionale care presupun cunoştinţe de
contabilitate.
Persoanele fizice şi juridice care au calitatea de expert contabil pot efectua activităţile de audit
financiar, consultanţă fiscală si evaluare numai dupa dobandirea, in conditiile legii, a calitatii de
auditor financiar, consultant fiscal sau evaluator autorizat dupa caz si inscrierea ca membri in
organizatiile care coordoneaza profesiile liberale respective.
În aplicarea prevederilor din Ordonanţa Guvernului nr. 65/1994, republicată, lucrările ce se pot executa,
fără a fi limitative, de către experţii contabili în cadrul contractelor de prestări de servicii sunt:
a) ţinerea sau supravegherea contabilităţii şi întocmirea situaţiilor financiare;
- acordarea asistenţei privind organizarea şi ţinerea contabilităţii, inclusiv în cazul sistemelor
informatice;
- elaborarea şi punerea în aplicare de: procedee contabile, planul de conturi adaptat unităţii,
contabilitatea de gestiune, tabloul de bord, control de gestiune şi control prin buget, în baza şi cu respectarea
normelor generale;
28
 b) efectuarea de analize economico-financiare, ca:
- analiza structurilor financiare;
- analiza gestiunii financiare şi a rentabilităţii capitalului investit;
- tehnici de analiză şi de gestiune a fondului de rulment;
- sistem de credit-leasing, factoring etc.;
- elaborarea de tablouri de finanţare şi planuri de trezorerie;
- elaborarea de tablouri de utilizări şi resurse;
- asistenţa în prevenirea şi înlăturarea dificultăţilor unităţii;
c) efectuarea de audit financiar-contabil, ca:
- diagnostic financiar - creşterea, rentabilitatea, echilibrul şi riscurile financiare;
- audit intern - organizarea sau controlul regularităţii şi sincerităţii sistemului;
- studii, asistenţă pentru realizarea de investiţii financiare;
-audit statutar şi certificarea bilanţului contabil cu respectarea reglementărilor specifice;
d) efectuarea de evaluări potrivit standardelor internaţionale de evaluare, ca:
- evaluări de bunuri şi active patrimoniale;
- evaluări de întreprinderi şi de valori mobiliare, pentru vânzări, succesiuni, partaje, donaţii sau la
cererea celor interesaţi;
- evaluări de elemente intangibile;
e) efectuarea de expertize contabile dispuse de organele judiciare sau solicitate de persoane fizice ori
juridice în condiţiile prevăzute de lege, ca:
- expertize amiabile (la cerere);
- expertize contabil-judiciare;
- arbitraje în cauze civile;
- expertize de gestiune;
f) executarea de lucrări cu caracter financiar-contabil, ca:
- întocmirea de situaţii periodice;
- consolidarea conturilor şi bilanţului;
- întocmirea de planuri de finanţare pe termen mediu şi lung;
g) executarea de lucrări cu caracter fiscal, ca:
- studii şi consultaţii pe probleme de ordin fiscal;
- participarea la întocmirea şi depunerea declaraţiilor fiscale;
- asistenţă în probleme de T.V.A. şi impozite;
- fiscalitate imobiliară;
- asistenţă în aplicarea tarifului vamal;
- asistarea contribuabilului cu ocazia verificărilor;
- vizarea declaraţiilor fiscale anuale ale agenţilor economici;
h) efectuarea de lucrări de organizare administrativă şi informatică, cum ar fi:
- organigrame, structuri, definiri de funcţii;
- legături între servicii, circulaţia documentelor şi informaţiilor;
- mecanizarea şi automatizarea prelucrării informaţiilor, alegerea echipamentelor;
- analiza şi organizarea fluxului informaţional;
- alegerea soft-urilor necesare;
- formarea profesională continuă;
29
 - contribuţii la protecţia patrimoniului unităţii;
i) îndeplinirea atribuţiilor prevăzute în mandatul de cenzor la societăţile comerciale, conform
prevederilor legale;
j) îndeplinirea atribuţiilor prevăzute de lege în procedurile de reorganizare judiciară şi faliment cum ar
fi :
- efectuează lucrări cu privire la reflectarea în contabilitate a principalelor operaţiuni de fuziune,
divizare, dizolvare şi lichidarea societăţilor comerciale, precum şi reatragerea sau excluderea unor asociaţi
din cadrul societăţilor comerciale;
k) acordarea de asistenţă de specialitate necesară pentru înfiinţarea şi reorganizarea societăţilor
comerciale cum ar fi:
- activităţi de studiere a pieţei şi de sondare a opiniei publice;
- studii de fezabilitate la înfinţarea îndreprinderilor;
- activităţi ale holdingurilor;
l) efectuarea pentru persoane fizice şi juridice a oricărui serviciu profesional care presupune cunoştinţe
de contabilitate;
m) alte activităţi şi servicii pentru întreprinderi cuprinse în clasele CAEN: 6209, 6420, 6619, 6920,
7022, 7320, 8299, 7490, 6831, 6621 precum şi altele stabilite de Biroul Permanent al Consiliului Superior.
41. Care sunt organele de decizie si control ale CECCAR (la nivel central si teritorial) ?
Sediul central al Corpului este în Municipiul Bucureşti.
CECCAR are 42 de filiale fără personalitate juridică în fiecare reşedinţă de judeţ şi în Municipiul
Bucureşti.
Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România este astfel organizat încât să-şi
poată îndeplini atribuţiile de organism de autoreglementare.
Pentru îmbunătăţirea managementului la nivel central şi local s-au luat o serie de măsuri, cum ar fi:
a). Modificarea organigramei Corpului, în sensul punerii centrului de greutate al gestiunii profesiei pe
structuri executive (departamente, sectoare).
b). Clasificarea filialelor Corpului în funcţie de volumul de activitate şi numărul de membri in 5
categorii (grade), care să constituie baza determinării indicatorilor de alocare a resurselor în cadrul Corpului:
 Categoria 0 – peste 3.000 membri
 Categoria I – peste 600 membri
 Categoria II – 301 – 600 membri
 Categoria III – 101 – 300 membri
 Categoria IV – pînă la 100 membri.
Organizare la nivel central:
1. Organe de decizie
 Conferinţa Naţională – este organul superior de conducere si control al Corpului.
 Consiliul Superior
 Biroul Permanent
 Preşedintele Corpului
Pentru urmărirea punerii în aplicare a măsurilor hotărâte de Biroul permanent, Consiliul superior şi
Conferinţa naţională şi asigurarea legăturii între organele alese şi organele executive ale Corpului s-a înfiinţat
„Secretariatul organelor de conducere ale Corpului”. Modul de organizare şi funcţionare precum şi

30
atribuţiile secretariatului organelor de conducere ale Corpului se stabilesc prin hotărâre a Consiliului
Superior.
Verificarea gestiunii financiare a Corpului este asigurată de către cenzori, care sunt aleşi pentru o
perioadă de patru ani, de Conferinţa naţională ordinară, prin vot deschis, dintre membrii Corpului care nu fac
parte din Consiliul superior.
Comisii care funcţionează pe lîngă Consiliul Superior:
- Comisia Superioară de Disciplină
- Comisia Centrală de Arbitraj
- Comisia de Apel
2. Organe de execuţie
 Director general executiv
 Departamente, direcţii, sectoare, birouri
Secţiunile Corpului se organizează pe categorii profesionale, şi anume:
- secţiunea experţi contabili
- secţiunea contabili autorizaţi
Organizare la nivel de filială
1.. Organe de decizie
 Adunarea Generală
 Consiliul filialei
 Biroul Permanent
 Preşedintele filialei
Controlul activitatii filiale este asigurat de către cenzori, care sunt aleşi pentru o perioadă de patru
ani, de Adunarea generala a filialei, prin vot deschis.
Comisii care funcţionează pe lîngă Consiliul filialei:
- Comisia de Disciplină
- Comisia de Arbitraj
- Comisia de Apel
2. Organe de execuţie
 Directorul executiv al filialei
 Sectoare
 Sector evidenţă Tablou
 Sector stagiu şi dezvoltare profesională continuă
 Sector etică şi control respectare norme
 Birou expertize contabile
 Birou administrativ

31