Piata Vinului 2 PDF

CAPITOLUL IV
DIAGNOSTICUL DE MARKETING PE FILIERA VINULUI
FILIERA AGROALIMENTARA –
CONCEPT, PARTICULARITATI SI MASURAREA PERFORMANTEI
PERFORMANTA AGRICULTURII SI
ASIGURARII CU RESURSE MATERIALE A UNITATILOR AGRICOLE
PERFORMAN TA INDUSTRIEI SI DISTRIBUTIEI ALIMENTARE
DIAGNOSTICUL DE MARKETING PE FILIERA VINULUI
ÎMBUNATATIREA PERFORMANTEI FILIEREI PRODUSELOR

AGROALIMENTARE. STUDIU DE CAZ – FILIERA VINULUI
4.1. Particularitatile filierei vinului
Vinul este un bun alimentar care ocupa un loc important în schimburile comerciale ale
României, fiind al treilea produs, din grupa celor vegetale, exportat de tara nostra, dupa
legume-fructe si cereale.
Filiera vinului este una dintre cele mai complexe filiere agroalimentare, deoarece, una
si aceeasi unitate poate sa integreze toate activitatile: cercetare, obtinerea de material saditor,
producerea de struguri, obtinerea vinului, stabilizarea si îmbutelierea acestuia si distributia
catre consumatorii finali, prin reteaua proprie de magazine de desfacere cu amanuntul. Este
Diagnosticul de marketing pe filiera vinului
cazul marilor complexe de vinificatie si unitati de cercetare în domeniul vitivinicol,

privatizate dupa anul 1989.
Filiera vinului are particularitati tehnice si tehnologice privind marketingul produsului,
organizarea producatorilor, efectele economice si sociale, nivelul autoconsumului, politicile si
cadrul legislativ si institutional:
• în România, strugurii se obtin în sapte zone viticole consacrate si se prelucreaza în
160 de centre viticole;
• viticultorii pot sa integreze mai multe functii: producerea materialului saditor,
producerea strugurilor, procesarea, depozitarea, transportul si comercializarea.
Sectorul viticol se caracterizeaza printr-un grad ridicat de specializare si zonare;
• înfiintarea plantatiilor de vii necesita investitii importante, consum ridicat de forta
de munca si cheltuieli de productie mari la hectar. Materialul saditor se importa, cu
implicatii asupra eficientei filierei. Filiera vinului începe din afara granitelor tarii;
• tehnologiile de cultura a viei în micile gospodarii taranesti sunt traditionale, se
bazeaza pe munca manuala si pe tractiune animala. Suprafetele cultivate sunt
farâmitate. În fermele si societatile agricole specializate pe vita de vie se cultiva
suprafete mari si se practica tehnologii moderne. Lucrarile solului se executa
mecanic, iar recoltarea manual;
• cultura vitei de vie necesita cheltuieli ridicate, în special cu actiunile fito-sanitare si
cu forta de munca, ceea ce determina un nivel ridicat al cheltuielilor la hectar;
• promovarea tehnologiilor moderne de cultura a vitei de vie este o conditie pentru
reducerea consumului de munca manuala si cresterea eficientei economice în
fermele mari;
• pentru cresterea calitatii vinului sunt necesare masuri de retehnologizare a unitatilor
viticole si a sectorului de vinificatie, cu respectarea legislatiei în vigoare si a
cerintelor adaptarii la exigentele comunitare;
• strugurii destinati producerii vinului pentru comercializare se cultiva pe suprafete
mari, în special în exploatatii de tip asociativ, societati comerciale agricole si în
unele exploatatii familiale din zonele de cultura a vitei de vie. Vinul produs în
gospodariile taranesti este destinat cu prioritate autoconsumului. Ponderea
184
Performanta economica pe filiera de produs în agricultura
autoconsumului la vin este de 85,5% 1. Cantitatile de struguri care se vând pentru

procesare centrelor de colectare sunt reduse;
• recoltarea strugurilor pentru vin se executa la maturitatea tehnologica a strugurilor,
care difera în functie de tipul de vin ce urmeaza a se obtine. Orice întârziere peste
momentul optim al recoltarii determina pierderi cantitative de productie însemnate;
• centrele de colectare livreaza strugurii centrelor de vinificatie unde are loc
procesarea, îmbutelierea si depozitarea vinului;
• strugurii sunt produse perisabile, ceea ce impune masuri riguroase de transport,
depozitare si prelucrare;
• strugurii recoltati trebuie transportati rapid pentru a fi prelucrati într-un timp cât mai
scurt, astfel încât sa se preîntâmpine atacurile microorganismelor care le
deterioreaza calitatea;
Din punctul de vedere al aprecierii performantei, relevant este faptul ca filiera vinului se
caracterizeaza printr-un grad ridicat de integrare verticala, atât în societatile si fermele care
produc integral pentru comercializare pe piata interna si externa, cât si în exploatatiile care
produc pentru autoconsum si surplusuri pentru piata.
4.2. Pre -productia
4.2.1. Importanta vinului în alimentatia omului si în economia nationala
România este o importanta tara europeana producatoare de vin, dispunând de

numeroase traditii istorice si culturale, în mare parte nemijlocit legate de aceasta bautura.
Începuturile viticulturii în aceasta zona a lumii dateaza de cel putin 4000 de ani. Legenda
spune ca Dionysos, zeul vinului, s-a nascut în Tracia, pe meleagurile ce reprezinta azi
teritoriul României. Dacia a avut o cultura consolidata a vinului. Abundenta bucatelor si faima
vinului produs de daci erau atât de cunoscute si tentante, încât Burebista, în secolul I îC, a
ordonat distrugerea viilor pentru a pune capat invaziilor repetate ale popoarelor migratoare.
1
calculatii proprii pe baza datelor din Coordonate ale nivelului de trai în România. Veniturile si cosumul
populatiei, în anul 2002, Institutul National de Statistica, Bucuresti, 2003.
185
În timpurile noastre, România parcurge o perioada de profunde schimbari,

construindu-si un viitor în consonanta cu cel al Uniunii Europene si aspira sa devina un stat
apreciat al comunitatii internationale a vinului, ca producator al unor vinuri pretuite, de înalta
calitate. Prin marimea suprafetelor viticole si a productiilor realizate, România se situeaza
printre primele 10 tari viticole din lume.
Despre importanta vinului în alimentatia omului s-au scris pagini întregi, multi autori
fiind preocupati de cercetarea efectelor terapeutice ale vinului. Un pahar de vin pe zi este
recomandabil tuturor, mai ales dupa o masa bogata în grasimi. De asemenea, vinul, în cantitati
limitate, previne bolile de inima.
Potentialul viticol al tarii noastre este foarte ridicat. În România, au fost identificate 7
zone viticole cu aproape 40 podgorii si aproximativ 160 de centre viticole în care se produce o
gama completa de vinuri, de la cele de consum curent pâna la vinuri speciale spumante si
aromatizate (Figura nr.4.1.).
Figura nr.4.1.
Regiunile viticole ale României
Sursa: ONIV Studiu de piata - Vinul, 2003
Din cele 14.800.700 ha, cât reprezinta suprafata agricola a tarii noastre, 233.300 ha
sunt cultivate cu vita de vie (1,6%). Vita de vie este o cultura importanta atât ca traditie, cât si
din punct de vedere economic. Prezenta vitei de vie de la dealurile însorite si coastele marii
186
pâna la cele mai aglomerate centre urbane demonstreaza elementul traditional sentimental
transmis înca de pe vremea dacilor. Alaturi de traditie, vita de vie are importante avantaje
economice, printre care amintim:
- folosirea terenurilor improprii pentru cultura mare (terenuri nisipoase, în panta);
- formarea disponibilitatilor pentru export;
- generarea de venituri suplimentare pentru viticultorii care nu au ca principala activitate
agricultura.
În România, suprafata totala a viilor pe rod are o tendinta de stabilitate, în perioada
1990-2004. Din potentialul de vii si pepiniere al tarii noastre se afla pe rod circa 85%, în
ultimii ani acest procent ajungând aproape de 90%. În anul 2003, din 265 mii ha de vita de
vie, 233 mii ha se aflau pe rod (88%).
Structura suprafetelor cultivate cu vita de vie s-a deteriorat în ultimii ani din punct de
vedere al proportiei viilor altoite si hibride. Daca la începutul tranzitiei, viile altoite detineau
70% si cele hibride 30% din suprafata cultivata, în anul 2003 proportia viilor hibride a crescut
la 50% (Tabelul nr.4.1.).
Tabelul nr.4.1.
Evolutia suprafetei cultivate cu vita de vie
Anul Vii si Vii pe rod (mii h a)

pepiniere Total Din care:
viticole Vii altoite Vii
(mii ha)
si hibride
indigene
1990 277 224 161 63
1995 278 249 146 103
2000 272 247 128 119
2001 267 244 122 122
2002 266 242 120 122
2003 265 233 116 117
2004 188,7*
Sursa: INS, *MAPDR
187
4.1.Evolutia suprafetelor cultivate cu vita de vie,

in perioada 1990-2003
350
Suprafata (mii ha)

300
250
200
150
100
50
0
1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004
Vii si pepiniere Vii pe rod Vii altoite si indigene Vii hibride
În ultimii ani, suprafetele cultivate cu vita de vie au o tendinta de reducere fata de

perioada 1990-1994. Dupa retrocedarea suprafetelor viticole fostilor proprietari, suprafata de
vii altoite si indigene pe rod s-a redus simtitor, iar cea de vii hibride s-a dublat. Lipsa unor
mecanisme de politica în domeniu si a legislatiei adecvate au adus mari prejudicii acestui
sector.
4.2.2. Politicile sectorului public. Organizarea Comuna a Pietei Vinului în

Uniunea Europeana. Legea Viei si Vinului în România
Activitatea agentilor economici pe filiera vinului este reglementata prin politici de

preturi, fiscale, structurale, subventii si alte masuri specifice sectorului. În prezent, politica
agrara, în general si cea din domeniul viticulturii, în particular, are ca obiectiv principal
armonizarea legislatiei românesti cu cea a Uniunii Europene.
România s-a angajat, prin Documentul de Pozitie Complementar Capitolul 7 –
Agricultura (Anexa 4.1.) pentru dezvoltarea durabila a sectorului vitivinicol în vederea
aderarii la Uniunea Europeana. Alinierea productiei vitivinicole la exigentele pietei are drept
obiective: îmbunatatirea calitatii, reconversia plantatiilor viticole, prin plantarea de soiuri
nobile pentru struguri de masa si de vin, în mod special de soiuri cu denumire de origine
controlata si producerea de material saditor viticol din categorii biologice superioare, pentru
plantare2. Pentru armonizarea legislatiei României în domeniu cu masurile de politica agricola
2
Documentul de Pozitie al României. Capitolul 7 – Agricultura, www.infoeuropa.ro
188
comunitare, Organizatia Comuna a Pietei Vinului (Reglementarea Consiliului 1493/1999)

solicita:3
- stabilirea unui inventar al potentialului productiei de vin. Acesta trebuie sa includa
suprafetele cultivate cu vita corespunzatoare pentru producerea vinului;
- realizarea unui Registru Vitic ol;
- crearea unui sistem pentru a se diferentia vinul produs exclusiv pentru consumul familial,
fata de cel destinat comercializarii;
- implementarea unui sistem de prime de abandon pentru eliminarea definitiva a suprafetelor
cu hibrizi direct producatori, interzisi la plantare;
- implementarea unui sistem de prime de restructurare si conversie;
- implementarea de mecanisme de piata, de exemplu ajutorul pentru stocarea privata,
obligativitatea distilarii tuturor produselor secundare rezultate din producerea vinului;
- sisteme pentru implementarea mecanismelor de comert;
- implementarea controalelor asupra sectorului vin.
La negocierile Dosarului Agricol, România a cerut o perioada de tranzitie de 4 ani,
pâna la 31 decembrie 2010, pentru organizarea registrului si inventarului viticol si o perioada
de tranzitie de 8 ani, pâna la 31 decembrie 2014, pentru înlocuirea si replantarea viilor hibride
cu vii indigene si altoite. În urma negocierilor din 4 iunie 2004 si închiderea Capitolului
Agricultura, a fost perm isa replantarea cu vita nobila si indigena a unei suprafete de 30.000
hectare de vie hibrida, pâna în decembrie 2014 4 (Anexa 4.2.).
Proiectarea filierei vinului în România se va realiza în contexul Organizarii Comune
de Piata a Vinului din Uniunea Europeana. Aceasta reprezinta un cadru institutionalizat de
organizare a pietelor agricole care se asigura prin implementarea Politicii Agricole
Comunitare si care urmareste functionarea mecanismelor specifice fiecarui produs, în drumul
acestuia de la agricultura la prelucrare si comercializare. Spre deosebire de filierele
produselor, Organizarea Comuna a Pietei se realizeaza la nivel comunitar si nu implica
detaliile organizarii pe plan national a drumului produsului de la producator la consumator5.
Organizarea Comuna a Pietei Vinului, denumita în continuare OCP Vin, este
reglementata prin Regulamentul Consiliului nr. 1493/1999. Obiectivele OCP Vin sunt acelea
3
Strategia agriculturii, Revista Profitul agricol nr.12/2003
4
Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, Biroul de Presa, www.mapam.ro
5
Zahiu, Letitia, Dachin, Anca, Politici agroalimentare comparate, Editura Economica, Bucuresti, 2001,
pag.219.
189
de a mentine un echilibru pe piata comunitara a vinului între cerere si oferta si de a mentine

sau îmbunatati competitivitatea sectorului în plan comunitar si international. Uniunea
Europeana detine un loc de frunte în clasamentul mondial al producatorilor de vin (65% din
productia mondiala) si exportatorilor de vin (57% din exporturile mondiale) 6.
Drepturile de plantare si replantare
Datorita excedentelor de productie de la sfarsitul deceniului 8, prin Regulamentul
Consiliului nr.1493/1999 se interzice plantarea de vita de vie, pâna în anul 2010. Totusi,
viticultorii pot sa planteze vie în urmatoarele situatii:
- pe suprafetele destinate noilor plantari în cadrul masurilor de comasare sau a
masurilor de expropriere de interes public, rezultate din aplicarea legislatiei
nationale;
- suprafetele destinate experimentarii viticole;
- suprafetele destinate culturii de vita-mama pentru altoi.
De asemenea, statele membre pot acorda drepturi de plantari noi pentru suprafetele a
caror produse vitivinicole sunt destinate exclusiv consumului familiei viticultorului.
Existenta drepturilor de plantare de noi vite de vie pentru a produce vinuri de calitate
cu referinta la o regiune geografica s-a dovedit a fi un instrument foarte util al politicii
calitatii, care este proiectata în scopul ajustarii ofertei la cerere.
Existenta drepturilor de replantare este necesara pentru reînnoirea vitelor îmbatrânite
si este supusa controalelor periodice.
Drepturile de plantare, acordate prin Regulamentul Consiliului nr.1493/1999, se aloca
pe tari, astfel:
1. Germania 1 534 ha
2. Grecia 1 098 ha
3. Spania 17 355 ha
4. Franta 13 565 ha
5. Italia 12 933 ha
6. Luxemburg 18 ha
7. Austria 737 ha
8. Portugalia 3 760 ha
9. Rezerva comunitara 17 000 ha
6
What is the current situation of the European Union's wine sector?, www.europa.eu.int
190
Prime le de abandonare
Aceste prime se acorda viticultorilor care abandoneaza suprafetele cultivate cu vita de
vie. Suprafata în cauza nu trebuie sa fie mai mica de 10 ari. Nivelul primelor la hectar este
stabilit de fiecare stat în parte, luând în considerare randamentul la hectar, tehnologia de
productie, tipul de vin etc. Acordarea primei atrage dupa sine pierderea dreptului de replantare
pe suprafata care face obiectul primei.
Restructurarea si reconversia
Acordarea unui sprijin în favoarea restructurarii si reconversiei necesita un plan
stabilit si, la nevoie, aprobat de statul membru. Sprijinul ia urmatoarele forme:
- acordarea unor compensa tii producatorilor pentru pierderile de venituri suferite în cadrul
punerii în aplicare a planului;
- o participare la costurile restructurarii si reconversiei.
Acordarea unor compensa tii produc atorilor pentru pierderile de venituri se poate face
sub urmatoarele forme:
- o autorizatie de coexistenta a podgoriilor vechi si noi într-o perioada
determinata de maximum trei ani;
- o compensatie finantata de Comunitate. Participarea Comunita tii la
finantarea costurilor restructur arii si reconversiei nu depaseste 50% din
aceste costuri.
Ajutoarele pentru restructurare au fost acordate, pe tari, dupa cum urmeaza:
Tabelul nr.4.2.
Alocatiile financiare pentru ajutorul de restructurare, în Uniunea Europeana
Nr.crt. Tara 2000-2001 2001 -2002 2002 -2003

Mil.euro ha Mil.euro ha Mil.euro ha
1. Germania 12.610.000 1624 13.785.000 1776 14.682.873 2566
2. Grecia 8.280.000 1162 7.323.000 1028 9.285.036 1050
3. Spania 122.110.000 18371 154.160.000 23192 157.285.185 28817
4. Franta 104.140.000 14359 93.019.000 12827 95.000.000 13000
5. Italia 100.310.000 13691 116.571.000 15910 123.935.139 17516
6. Luxemburg 150.000 19 167.000 21 86.842 11
7. Austria 5.470.000 780 7.567.000 1079 10.565.980 1532
8. Portugalia 26.660.000 3980 29.408.000 4391 32.358.945 3766
9. TOTAL 379.730.000 53986 422.000.000 60223 443.200.000 68258
191
4.2. Alocatiile financiare pentru ajutorul de restructurare, în Uniunea Europeana, 2002-

20033%
2% 7%
2% Germania
0%
Grecia
Spania
Franta
29% 36%
Italia
Luxemburg
Austria
Portugalia
Sursa: www.europa.eu.int 21%
Din grafic se poate observa ca 36% din ajutorul financiar de restructurare din sectorul
vie-vin comunitar este alocat Spaniei, 29% Italie i si 21% Frantei, aceste tari ocupând, de
altfel, primele trei locuri în ierahia mondiala a producatorilor de vin.
Informatii si dispozitii generale
OCP Vin prevede organizarea unui inventar al plantatiilor viticole. Inventarul
potentialului de productie trebuie sa cuprinda suprafetele de vita de vie dupa soiul de struguri
si varietate si drepturile de plantare si replantare.
În Registrul plantatiilor viticole sunt cuprinse declaratiile de stoc, de recolta si de
sortiment viticol.
Mecanismele de piata
1. Ajutorul pentru stocaj în domeniul privat
Regulamentul prevede acordarea de ajutoare producatorilor pentru stocarea privata a
vinului de masa, a mustului de struguri si concentratului de must de struguri.
2. Distilarea
Supratescuirea strugurilor si tescuirea drojdiei de vin sunt interzise. Refermentarea
tescovinei de struguri, în alte scopuri decât distilarea, este, de asemenea, interzisa.
Comunitatea poate acorda ajutoare pentru distilarea vinului de masa în scopul
sustine rii pietei vitivinicole si asigurarii continuitatii aprovizionarilor agentilor economici pe
filiera vinului. Sprijinul consta într-un ajutor principal si într-un ajutor secundar.
3. Ajutoare în favoarea utilizarilor determinate
Ajutoarele se acorda pentru utilizarea mustului concentrat de struguri si mustului
concentrat de struguri rectificat produse în Comunitate în scopul cresterii tariei alcoolice a
192
produselor vinicole. Marimea ajutorului va fi stabilita în functie de taria alcoolica si pe

hectolitru.
Organizatiile de producatori si organizatiile sectoriale recunoscute prin Regulamentul
Consiliului nr. 1493/1999 sunt acele forme de organizare a producator ilor în scopul asigurarii
ajustarii productiei la nivelul cererii, asigurarii cu resurse materiale si vânzarii produselor
membrilor sai, reducerii costurilor de productiei si stabilirii preturilor producatorilor etc.
Practicile si procesele oenologice
Regulamentul cuprinde o lista cu practicile si procesele oenologice admise si conditiile
si limitele acestora.
Descrierea, denumirea, prezentarea si protejarea anumitor produse sunt reglementate
prin folosirea anumitor termeni obligatorii, utilizarea indic atiilor geografice etc.
Vinurile de calitate produse în regiuni specifice
Statele membre trebuie sa comunice Comisiei Europene lista cu vinurile de calitate
produse în regiuni specifice, cu precizari asupra regiunii de cultivare, varietatii vinului,
metodelor de cultivare, metodelor de procesare, tariei alcoolice, randamentului etc. Comisia
va publica aceasta lista în „Jurnalul Oficial al Comunitatii Europene”.
Comertul cu tarile terte
În schimburile comerciale ale tarilor membre cu tarile terte, Comunitatea aplica
restitutii la export si licente de import. Pentru a nu perturba piata comunitara prin preturile
mai mici ale produselor vitivinicole importate, se impune un drept suplimentar de import,
stabilit pe baza preturilor de import CIF.
În scopul armonizarii legislatiei românesti cu cea a Uniunii Europene, au fost aprobate
numeroase acte normative , cel mai important fiind Legea nr.244 din 29 aprilie 2002 a viei si
vinului în sistemul organizarii comune a pietei vitivinicole, publicata în Monitorul Oficial,
Partea I, nr.333 din 20 mai 2002. Legea nr.244 reprezinta principalul act normativ ce
reglem enteaza activitatile pe filiera vinului, contin ând reguli privind potentialul de productie
vitivinicola, mecanismele de piata, organizatiile de producatori si organismele de filiera,
practicile si tratamentele oenologice, desemnarea, denumirea, prezentarea si protectia
produselor vitivinicole, vinurile si alte produse vitivinicole de calitate obtinute în areale
viticole delimitate, regimul schimburilor cu tari terte. 7
7
Legea nr.244 din 29 aprilie 2002 viei si vinului în sistemul organizarii comune a pietei vitivinicole, Monitorul
Oficial, Partea I nr.333 / 20 mai 2002, Art.1.
193
Pe scurt, politica sectorului public în domeniul vinului se refera la doua aspecte mai
importante: calitatea acestuia si retragerile din cultura si drepturile de plantare / replantare.
Calitatea are menirea de a diferentia oferta pe piata vinului, fiind reglementata printr-o
serie de masuri, cum ar fi autorizarea laboratoarelor pentru executarea analizelor, selectarea
specialistilor desemnati sa semneze documente de atestare a calitatii, certificarea calitatii si
comercializarea materialului saditor viticol, denumiri de origine controlata si indicatii
geografice protejate, etichetarea etc.
Retragerile din cultura si drepturile de plantare / replantare sunt implementate prin
masuri care se refera la prime pentru abandonarea suprafetelor cultivate cu vii, licente de
plantare si replantare a viilor, monitorizarea plantarilor si defrisarilor suprafetelor plantate cu
vii etc.
Armonizarea legislatiei românesti cu cea comunitara este prezentata în Tabelul nr.4.3.
Tabelul nr.4.3.
Tabel de concord anta între Regulamentul Consiliului nr. 1493/1999 si Legea 244 din 29
aprilie 2002 a viei si vinului în sistemul organizarii comune a pietei vitivinicole
Articolul Regulamentul Consiliului nr. Legea 244 din 29 aprilie 2002 a viei si Articolul
1493/1999 vinului
Domeniul de aplicare Domeniul de aplicare
Organizarea comuna a pietei vitivinicole Organizarea comuna a pietei vitivinicole
Art.1 Art.1
contine norme privind potentialul contine reguli privind:
productiei de vin, mecanismele pietei, a) potentialul de productie vitivinicola;
organizatiile producatorilor si b) mecanismele de piata;
organismele sectoriale, practicile si c) organizatiile de producatori si organismele
tratamentele oenologice, descrierea, de filiera;
denumirea, prezentarea si protejarea d) practicile si tratamentele oenologice,
produselor, vinurile cu denumire de desemnarea, denumirea, prezentarea si
origine controlata (VDOC) si schimburile protectia produselor vitivinicole;
cu tarile terte. e) vinurile si alte produse vitivinicole de
calitate obtinute în areale viticole delimitate;
f) regimul schimburilor cu tari terte.
Principiile de organizare comuna a pietei
vitivinicole se refera la:
a) mentinerea pe piata comunitara a celui mai
bun echilibru între cerere si oferta;
b) posibilitatea producatorilor de a exploata
pietele în expansiune;
c) permisivitatea sistemului de a deveni, în
mod durabil, mai competitiv;
d) eliminarea utilizarii interventiei statului în
cazul productiei de vin excedentare;
e) sustinerea pietei vitivinicole si favorizarea
continua a aprovizionarii segmentelor din
sectorul alcoolului alimentar cu produse de la
194
distilarea vinului;
f) recunoasterea diversitatii regionale si
oficializarea rolului potential al grupurilor de
producatori si organismelor de filiera.
Drepturile de plantare si replantare Drepturile de plantare si replantare
Art.2 Plantarea de vita de vie cu soiuri În arealele viticole sau în extravilanul Art.11
clasificate ca soiuri de struguri pentru localitatilor din afara arealelor viticole
vinificatie, este interzis a pâna la 31 iulie înfiintarea de plantatii de vita de vie pe o
2010, cu exceptia cazurilor în care este suprafata de peste 0,1 ha de agent economic
efectuata în temeiul: sau de familie si extinderea peste aceasta limita
a) unui drept de plantare noua; a celor existente se pot face numai în baza
b) unui drept de replantare s au autorizatiei de plantare, eliberata de directiile
c) unui drept de plantare acordat pe o generale pentru agricultura si industrie
rezerv a de teren. alimentara judetene si a municipiului
Bucuresti, potrivit normelor metodologice de
aplicare a prezentei legi. Autorizatia de
plantare se elibereaza, dupa caz, pe baza unui
drept de plantatie noua sau de replantare ori
de plantare pe o rezerva de teren.
Art.3 Statele membre pot acorda producatorilor Se pot acorda producatorilor drepturi de Art.13
drepturi de plant ari noi pentru plantari noi pentru suprafetele:
suprafetele: a) destinate noilor plantari în cadrul masurilor
a) destinate noilor plant ari în cadrul de comasare sau a masurilor de expropriere de
masurilor de comasare sau a masurilor de interes public, rezultate din aplicarea legislatiei
expropriere de interes public, rezultate nationale;
din aplicarea legislatiei nationale; b)destinate experimentarii viticole;
b) destinate experimentarii viticole; c) destinate culturii de vita-mama pentru altoi.
c) destinate culturii de vita-mama pentru Se pot de asemenea acorda drepturi de plantari
altoi. noi pentru suprafetele a caror produse
vitivinicole sunt destinate exclusiv consumului
familiei viticultorului.
Primele de abandon Primele de abandon
Art.8 Poate fi acordata o prima drept Pentru abandonul definitiv al suprafetelor cu Art.16
compensatie pentru abandonarea hibrizi direct producatori interzisi la plantare,
definitiva a viticulturii pe o suprafata mai mari de 0,1 ha de agent economic sau de
determinata. familie, se acorda prime de abandon în
Prima poate fi acordata, în conformitate conditiile prevazute de normele metodologice
cu dispozitiile prezentului capitol, celor de aplicare a prezentei legi.
care exploateaz a suprafete viticole
cultivate pentru productia de struguri de
vinificatie. Suprafata luata în considerare
nu trebuie sa fie mai mica de 10 ari.
Reconversie si restructurare Reconversie si r estructurare
Art.11 1. Se instituie un ansamblu de masuri de În scopul adaptarii productiei vitivinicole la Art.13

restructurare si de reconversie a cerintele pietei si în vederea asigurarii calitatii
podgoriilor. produselor vitivinicole se instituie regimul de
2. Ansamblul de masuri are ca obiectiv concentrare, specializare si reconversiune al
adaptarea productiei la cererea pietei. plantatiilor viticole:
3. Ansamblul de m asuri cuprinde una sau a) în arealele viticole delimitate;
mai multe dintre actiunile urmatoare: b) în afara arealelor viticole, pentru înlocuirea
a) reconversia soiurilor, inclusiv prin viilor hibride din extravilanul localitatilor cu
supraaltoire; soiuri nobile recomandate si autorizate si
b) replantarea podgoriilor; limitarea acestora la cerintele satisfacerii
195
c) ameliorarea tehnicilor de gestionare a consumului local.

podgoriilor legate de obiectivul Suprafetele plantate cu soiuri interzise, Art.9
ansamblului de masuri. respectiv cele cu hibrizi direct producatori,
situate în arealele viticole si în extravilanul
localitatilor din afara arealelor viticole, se
supun defrisarii într-un interval de 15 ani de la
data publicarii prezentei legi, pe baza unor
programe de sprijin de reînfiintare a
plantatiilor, aprobate de Ministerul
Agricult urii, Alimentatiei si Padurilor.
Pentru suprafetele plantate cu hibrizi
producatori directi situate în arealele viticole
delimitate, Ministerul Agriculturii,
Alimentatiei si Padurilor va pune gratuit la
dispozitie producatorilor viticoli materialul
saditor din soiuri recomandate si autorizate
pentru replantare.
Informatii si dispozitii generale Cadastrul viticol
Art.16 Inventarul poten tialului de productie Lucrarile de delimitare teritoriala a arealelor Art.6
con tine urmatoarele informatii: viticole se evidentiaza distinct în Cadastrul
a) suprafetele plantate cu vita de vie agricol ca un subsistem de evidenta, denumit
clasificate ca soiuri pentru productia de Cadastrul viticol, si urmaresc:
vin, pe teritoriul statului membru a) stabilirea perimetrelor arealelor viticole, în
respectiv; care se includ categoriile de plantatii viticole si
b) soiurile respective; de t erenuri prevazute la art. 4;
c) totalul drepturilor de plantare b) identificarea si delimitarea arealelor de
existente; producere a vinurilor si a altor produse
d) orice dispozitie nationala sau regionala vitivinicole cu denumire de origine;
adoptata ca urmare a aplicarii prezentului c) evidenta plantatiilor viticole si a terenurilor
titlu. apte de a fi cultivate cu vita de vie, pe
detinator i si parcele.
Ajutorul pentru stocaj în domeniul privat Ajutorul pentru stocaj în domeniul privat
Art.24 Se instituie pentru producatori un Se instituie un regim de ajutoare la stocajul Art.37

ansamblu de masuri de ajutor pentru privat pentru vin de masa, mustul de struguri,
stocaj în domeniul privat: mustul de struguri concentrat si mustul de
a) a vinului de masa; struguri concentrat rectificat si la utilizarea de
b) a mustului de struguri, a mustului de catre producatori a mustului de struguri
struguri concentrat si a mustului de concentrat si a mustului de struguri concentrat
struguri concentrat rectificat. rectificat.
Distilarea Masuri privind distilarea vinului
Art.27 Supratescuirea strugurilor, presati sau nu, Statul poate interveni prin adoptarea de masuri Art.38
ca si tescuirea drojdiilor de vin sunt privind distilarea vinului, în cazul unor situatii
interzise. de criza susceptibile de a provoca perturbari ale
Acelas i lucru este valabil si pentru pietei datorita unor importante excedente si/sau
repunerea în fermentatie a tescovinei de unor probleme de calitate.
struguri în altescopuri decât distilarea. Masurile au drept scop:
a) absorbtia cantitatilor excedentare de vin;
b)asigurarea continuitatii aprovizionarii pietei
de la o recolta la alta.
Organizatiile producatorilor Organizatiile de producatori si organismele de
filiera
Art.39 În sensul prezentului regulament,
„organizatiile producatorilor” reprezinta Statul sprijina înfiintarea organizatiilor de Art.40
196
orice persoana juridica: producatori si a filierelor pe produs prin legi

a) care se constituie la initiativa însas i a speciale.
producatorilor de produse cuprinse în Prin constituirea organizatiilor de producatori,
prezentul regulament; realizata pe baza initiativei libere a acestora, se
b) care are ca scop pentru membrii sai: urmaresc:
i) sa asigure programarea productiei s i a a) orientarea productiei si adaptarea acesteia la
adaptarii sale la cerere, în special în cerintele pietei, sub aspectul calitatii si
privinta calit atii si a cantitatii; cantitatii;
ii) sa promoveze concentrarea ofertei si b) promovarea concentrarii ofertei si
desfacerea pe piata a productiei lor; valorificarea productiei pe piata;
iii) sa reduca costurile de productie si sa c) promovarea practicilor culturale, tehnicilor
reglementeze preturile de productie; de productie si de gestiune a reziduurilor, cu
iv) sa promoveze practici de cultura, respectarea protectiei mediului ambiant,
tehnici de productie s i tehnici de protectia calitatii apei, a solului si a peisajului,
gestionare a deseurilor care sa respecte asigurându-se totodata conservarea si/sau
mediul înconjurator, în special pentru favorizarea biodiversitatii;
protejarea calitatii apelor, a s olului s i a d) reducerea costurilor de productie si
peisajului s i pentru a ocroti s i/sau a regularizarea preturilor de productie.
favoriza biodiversitatea.
Îndrumarea si coordonarea realizarii
productiei vitivinicole
În vederea îndeplinirii atributiilor legate de Art.42

orientarea activitatilor din domeniul viticulturii
si vinificatiei, precum si pentru îndrumarea si
controlul tehnic de specialitate în realizarea
productiei vitivinicole se înfiinteaza si
functioneaza:
a) Inspectia de Stat pentru Controlul Tehnic
Vitivinicol;
b) Oficiul National al Denumirilor de Origine
pentru Vinuri si Alte Produse Vitivinicole;
c) Oficiul National al Viei si Vinului.
Practicile si tratamentele oenologice Practicile oenologice
Art.42 Practicile s i tratamentele oenologice Practicile si tratamentele autorizate pentru a fi Art.26

comunitare autorizate sunt stabilite aplicate în producerea musturilor, a vinurilor si
pentru obtinerea produselor cuprinse în a celorlalte produse derivate din must, vin si
acest regulament, cu excep tia sucului de subproduse vinicole se stabilesc prin normele
struguri, sucului concentrat de struguri, metodologice de aplicare a prezentei legi, ele
precum si a mustului de struguri si a urmând sa fie permanent puse de acord cu
mustului concentrat de struguri, destinate progresele realizate în acest domeniu.
prepar arii sucului de struguri.
Practicile s i tratamentele oenologice
autorizate pot fi utilizate doar în scopul
asigurarii unei bune vinificari, unei bune
conservari si a unei valorific ari
superioare a produsului.
Practicile s i tratamentele oenologice
autorizate exclud adaosul de apa, în afara
cerintelor tehnice speciale, adaosul de
alcool, cu exceptia mustului de struguri
proasp at, a carui fermentatie este oprita
prin adaosul de alcool, a vinurilor
licoroase, a vinurilor spumante, a
vinurilor alcoolizate si în anumite
conditii, a vinurilor petiante.
197
Descrierea, denumirea, prezentarea si Vinurile si produsele pe baza de must si de vin

protejarea anumitor produse cu denumire de origine controlata si cu
indicatie geografica recunoscuta
Art.47 Normele privind descrierea, denumirea si
prezentarea anumitor produse cuprinse în Un vin poate purta o denumire de origine Art.22
prezentul regulament, precum si controlata, cu conditia ca aceasta sa fie
protejarea anumitor indicatii s i mentiuni consacrata prin traditie si printr-un renume
si a anumitor termeni sunt precizate în rezultat din caracteristicile calitative ale
acest capitol si în anexele VII si VIII. produsului, determinate de factori naturali si
Aceste norme tin cont în special, de umani.
urm atoarele obiective:
a) protejarea intereselor legitime ale
consumatorilor;
b) protejarea intereselor legitime ale
producatorilor;
c) buna functionare a pietei interne;
d) promovarea productiilor de calitate.
Vinuri de calitate produse în regiuni Vinurile si produsele pe baza de must si de vin
determinate cu denumire de origine controlata si cu
indicatie geografica recunoscuta
Art.54 „Vinurile cu denumire de origine
controlat a” (VDOC) sunt acele vinuri
care corespund dispozitiilor prezentului Vinurile cu denumire de origine controlata sunt Art.23
titlu si dispozitiilor comunitare si cele obtinute din struguri produsi în cadrul
nationale adoptate în aceasta privinta. podgoriei sau centrului viticol independent,
Vinurile de calitate produse într-o delimitate pentru denumirea aprobata prin
regiune determinata cuprind urm atoarele ordin al ministrului agriculturii, alimentatiei si
categorii: padurilor, cu conditia ca vinificarea,
a) vinurile licoroase cu denumire de depozitarea, conditionarea, maturarea si
origine controlata (VLDOC), care îmbutelierea lor sa se faca în interiorul
corespund definitiei de vin licoros; arealului respectiv.
b) vinurile spumante cu denumire de
origine controlat a (VSDOC), care Protectia indicatiei geografice recunoscute este Art.24
corespund definitiei de vin spumant, realizata în cazul în care vinul este obtinut într-
inclusiv vinurile spumante de calitate de o regiune viticola sau într-o zona de productie
tip aromatic; recunoscuta, iar calitatea, renumele sau alte
c) vinurile de calitate petiante produse în caracteristici ale vinului sunt specifice locului
regiuni determinate (VPDOC) care de provenienta.
corespund definitiei de vin petiant; Pentru vinurile cu indicatie geografica
d) vinurile cu denumire de origine recunoscuta producerea strugurilor si a vinului
controlat a cu excep tia celor mentionate la este legata de locul de provenienta, iar celelalte
lit. (a), (b) s i (c). activitati privind depozitarea, conditionarea si
pregatirea vinurilor pentru comercializare pot fi
efectuate în afara acestuia.
Comertul cu tertii Valorificarea vinurilor si a celorlalte produse
vinicole
Art.59 Pentru orice import de produse dintre
cele men tionate la art. 1 alin. (2) lit. a) si Importul si exportul de vinuri si de alte produse Art.34
b), în cadrul Comunit atii, trebuie pe baza de must si vin se fac în conformitate cu
prezentat a o autorizatie de import. Pentru acordurile comerciale bazate pe contingente,
orice import de alte produse prevazute la taxe vamale si certificate de origine.
art. 1 alin. (2) si pentru orice export de
produse mentionate, se poate cere
prezentarea unei autorizatii de import sau
de export.
Art.63 În masura în care este necesar, pentru a
198
permite exportul de:

a) produse mentionate la art. 1 alin. (2)
lit. (a), (b) s i (c);
b) zaharuri cuprinse în codul NC 1701,
glucoz a s i sirop de glucoz a cuprinse în
codurile NC..., pe baza preturilor acestor
produse în comertul international, si în
limitele care rezult a din acordurile
încheiate conform art. 300 din Tratat,
diferenta dintre aceste preturi si preturile
din Comunitate poate fi acoperita printr-o
restitutie la export.
Sursa: prelucrari proprii ale informatiilor extrase din Regulamentul Consiliului nr. 1493/1999 si Legea 244 din
29 aprilie 2002 a viei si vinului în sistemul organizarii comune a pietei vitivinicole.
Stadiul implementarii aquis-ului comunitar în sectorul vie-vin

Registrul Viticol a fost realizat, prin înregistrarea parcelelor viticole în suprafata mai
mare de 1000 mp. S-a realizat, de asemenea, inventarierea suprafetelor HPD, continând cele
sase varietati de hibrizi interzisi la plantare prin Regulamentul Consiliului nr. 1493/1999 si
care difera de soiurile rezistente la boli si daunatori, numite interspecifice.
În ceea ce priveste defrisarea viilor hibride, acest demers se realizeaza în functie de
amplasarea acestora, asftfel:
- viile HPD amplasate în extravilan, în arealul viticol, intra în programul de
reconversie calitativa (schimbarea raportului între soiuri);
- viile HPD amplasate în extravilan, în afara arealelor viticole, se defriseaza.
Exceptie fac suprafetele de pe care vinul obtinut este destinat
autoconsumului, fiind interzis la comercializarea pe piata;
- viile HPD amplasate în intravilan, în curti etc.nu sunt supuse nici unei
reglementari, deoarece nu fac obiectul pietei (vinul obtinut nu este
comercializat).
Viticultorii români primesc anual drepturi de plantare prin ajutor financiar bugetar
(intern), maxim 30% în anul 2007, 35% în anul 2008, ajutorul crescând cu 10% pâna la 75%
în 2014. Drepturile de plantare se acorda pentru cele 30.000 ha negociate cu Uniunea
Europeana.
De asemenea, viticultorii români beneficiaza de drepturi suplimentare de plantare
(plantari cu vii din soiuri de struguri recomandate si obtinerea vinului DOC) pe o suprafata de
2830 ha (1,5% din suprafata totala de 188700 ha ocupata cu vii). Aceste drepturi suplimentare
constau în sprijin comunitar si se realizeaza pâna în anul 2014, câte 353,75 ha pe an.
199
În ceea ce priveste drepturi le de replantare , acestea se acorda suprafetelor defrisate,

cu conditia ca plantatia sa fie înscrisa în Registrul Viticol. Dreptul de replantare actioneaza în
economia de piata ca un bon valoric, care poate fi supus vânzarii-cumpararii. Dreptul de
plantare noua se acorda pentru statiunile de cercetare, înfiintarea plantatiilor mama etc., ale
caror produse nu fac obiectul schimburilor comerciale.
În plus fata de cele mentionate, viticultorii beneficiaza, potrivit legii, de prime de
abandon, finantate din buget (sustinere interna). Aceasta masura nu este implementata în
prezent, din cauza lipsei fondurilor financiare.
Sustinerea financiara a sectorului vie -vin s-a realizat, în anul 2004, în urmatoarele
directii:
- s-a acordat 1.000 lei pentru kilogramul de struguri DOC livrati la procesare,
în suma totala de 87 miliarde lei;
- s-a acordat prima de export 8.000 lei/litru pentru cantitatea de 8.080 hl vin
DOC si vin spumant îmbuteliat pentru exportul în tari terte UE;
- s-a acordat o subventie de 30% la pretul de cumparare a materialului saditor
viticol certificat;
- au fost implementate programe de promovare a vinului la export prin doua
proiecte: Programul de organizare de Târguri si Expozitii pentru destinatiile
Bordeaux si Moscova, în valoare de 140.000 euro si Programul pentru
promovarea vinului la export, care consta în realizarea de pliante de
promovare a vinurilor românesti si prezentarea fondului viticol românesc
etc. Accesul redus al viticultorilor la informatii si individualismul acestora
îngreuneaza procesul de implementare a acestor programe.
4.2.3. Institutii importante. Organismele profesionale si interprofesionale

pe filiera vinului
Performanta economica a sistemului de productie este determinata de eficienta

activitatii institutiilor care actioneaza în diferite faze ale filierei si de serviciile pe care acestea
le îndeplinesc. Agentii economici si institutiile mai importante care actioneaza pe filiera
vinulu i sunt redate în Tabelul nr.4.4.
200
Tabelul nr.4.4.
Agentii economici si institutiile care actioneaza pe filiera vinului
FAZA AGENTII ECONOMICI / INSTITUTII

Planificarea productiei Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale,
viticultorii, cercetatorii
Asigurarea cu resurse Comerciantii de resurse materiale, vit icultorii, procesatorii
materiale (considerati integratori pentru producatorii agricoli),
cooperativele de aprovizionare, institutiile financiare
Productia Viticultorii, familiile acestora
Recoltarea Viticultorii, familiile acestora, persoanele angajate temporar
Transportul si Viticultorii, procesatorii, firmele de transport, angrosistii,
depozitarea detailistii, cooperativele de marketing
Prelucrarea Viticultorii, procesatorii
Distributia Angrosistii, detailistii, procesatorii, cooperativele de marketing,
exportatorii
Consumul Menaje le, restaurantele, Asociatia Consumatorilor din România,
Oficiul pentru Protectia Consumatorilor
Sursa: Manole, V., colab., Diagnosticul de marketing pe filiera de produs în agricultura, Editura Evenimentul
Românesc, Bucuresti, 2002.
Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale reprezinta principala institutie

ce reglementeaza activitatea pe filiera vinului. Conform legii viei si vinului, statul sprijina
înfiintarea organizatiilor de producatori si a filierelor pe produs, pe baza liberei initiative. În
vederea ameliorarii functionarii pietei vinurilor de calitate cu denumire de origine controlata
si a celor de calitate cu indicatie geografica recunoscuta, guvernul analizeaza propunerile
organismelor de filiera.
Cadrul institutional ce îndeplineste atributiile legate de orientarea activitatilor din
domeniul viticulturii si vinificatiei, precum si pentru îndrumarea si controlul tehnic de
specialitate în realizarea productiei vitivinicole este format din urmatoarele institutii:
• Inspectia de Stat pentru Controlul Tehnic Vitivinicol;
• Oficiul National al Denumirilor de Origine pentru Vinuri si Alte Produse Vitivinicole;
• Oficiul National al Viei si Vinului.
Organizatiile profesionale si interprofesionale pe filiera vinului
Organizatia Nationala Interprofesionala Vitivinicola (ONIV), înfiintata pe data de
25.10.2002, pe baza liberei initiative din organizatiile de producatori, grupeaza toate
asociatiile profesionale de pe filiera vitivinicola, de la cercetare, pepiniere, podgorii, centre de
201
vinificatie si pâna la retele de distributie si comercializare, degustare etc., cu scopul de a

promova interesele sectorului vitivinicol românesc.
ONIV are ca scop reglementarea producerii, prelucrarii, depozitarii, distributiei si
comercia lizarii produselor vitivinicole si desfasoara activitati de aparare a intereselor
producatorilor, cu respectarea diversitatii regionale.
Membri ONIV sunt urmatorii 8:
- Asociatia Degustatorilor Autorizati din România (ADAR);
- Asociatia Profesionala Vitivinicola Dealu Mare (APV Dealu Mare), membri
acesteia fiind: Cramele Prahova, Serve Ceptura, Vinterra International,
Domeniile Viticole Franco-Române, Tohani;
- Asociatia Profesionala a Producatorilor si Comerciantilor de Produse
Vitivinicole si Bauturi Alcoolice (VITIS), membri acesteia fiind Murfatlar
România, Euroavipo, Viticola Aegyssus;
- Asociatia Producatorilor si Exportatorilor de Vinuri din România (APEV),
membri acesteia fiind: Carl Reh Winery, Carpathian Winery, Cotnari Iasi,
Prahova Wine Cellars, Provinum Bucuresti, Recas Winery, S.E.R.V.E.
Bucuresti, Murfatlar România, Vie Vin Vânju Mare, Vincon, Vinterra
International;
- Asociatia Consultantilor Enologi din România (ASCER), membri acesteia
fiind: Exeget Consulting, Blue Software, Bevitech;
- Asociatia Vitivinicola Panciu (AV Panciu), membri acesteia fiind: Veritas
Panciu, Agroindustriala Marasesti, Dyonisos Cotesti;
- Asociatia Vitis Transilvania Jidvei (AV Transilvania Jidvei), membri
acesteia fiind: Jidvei SRL Filiala Alba, Promotion SRL Filiala Blaj, Viticola
SRL, Vitis SRL;
- Asociatia Producatorilor de Vinuri Spumoase si Spumante din România
(APVSS), membri acesteia fiind: Astese Production, Zarea, Romanian Drink
Service, Comoara Pivnitei, Karom Drinks;
- Asociatia Producatorilor de Vermut si alte Bauturi pe baza de Vin
(APVBBV), membri acesteia fiind: Romanian Drink Service, Karom Drinks,
Cramele Prahova;
8
www.oniv.ro
202
- Asociatia Profesionala Domeniile Cotnari (AP Domeniile Cotnari), membri

acesteia fiind: SC Cotnari SA, Stoica Florin, Mascan Mariana;
- Asociatia Vie Vin Recas/Timis (AVV Recas/Timis), membri acesteia fiind:
SC Recatim SA Recas, Cramele Recas SRL, SC Scata Lugoj SA, SC
Terevin SA Teremia Mare, Petrea Stefan, Jurca Simona;
- Asociatia profesionala vitivinicola Medgidia (APV Medgidia), membri
acesteia fiind: Fruvimed SA Medgidia, Vitcom SRL Cernavoda, Gramed
SRL Cernavoda, Agromixt SA Cochirleni, Rkatiteli SA Chirnogeni,
Ergovent SRL Cernavoda, Agrostral SA Alimanu etc.;
- Asociatia Interprofesionala Vitivinicola Vrancea – Pietroasa, membri
acesteia fiind: SC Vincon Vrancea SA, Statiunea de Cercetare-Dezvoltare
pentru Viticultura si Vinificatie Pietroasa, SC Senator Prodimpex SRL.
Producatorii de vin sunt reprezentati, la nivelul sectorului, de Patronatul National al
Viei si Vinului. Patronatul se constituie ca o asociatie a industriasilor din România, viticultori,
producatori, distribuitori si exportatori de vinuri, distilate si bauturi alcoolice pe baza de must,
vin si produse vinicole. Scopul asociatiei este de a identifica si promova sistematic si unitar
interesele profesionale specifice viticulturii si industriei producatoare de vinuri din România.
PNVV, ca asociatie patronala, reprezinta, sustine si apara interesele membrilor ei în relatiile
cu autoritatile publice, cu sindicatele si cu alte persoane fizice si juridice9.
Printre realizarile Patronatului se numara reducerea accizei la vinuri. Masura de
eliminare a accizelor la vin se înscrie în politica de reducere a fiscalitatii pe filiera vinului,
pentru încurajarea producatorilor interni, pretul vinului scazând cu 30-35%, si evitarea
riscului ca România sa devina o tara importatoare. Fondurile financiare care ar fi fost platite
ca accize ar putea fi folosite de producatori pentru refacerea patrimoniului viticol îmbatrânit.
Reprezentantii Patronatului National al Viei si Vinului apreciaza ca sumele platite ca accize la
bugetul de stat sunt estimate la 381 miliarde lei, cu mult peste valoarea subventiilor acordate
acestui sector, care se ridica, în anul 2003, la 19 miliarde de lei. Nivelul subventiei a scazut în
anul 2003 cu 78%, fata de anul 2002 când, prin H.G. 210/2002 publicata în
M.Of.171/11.martie.2003, s-a aprobat un nivel al subventiei de 90 de miliarde lei.
9
www.pnvv.ro
203
4.2.4. Serviciile prestate viticultorilor si vinificatorilor
Institutiile publice si private prezentate în componenta precedenta asigura diferite

servicii de care depinde eficienta activitatii agentilor economici de-a lungul filierei. Daca
serviciile de informare, creditare, transport, aprovizionare, asistenta tehnica, depozitare etc.
sunt usor accesibile oricarui viticultor si procesator de vin, atunci si productia de struguri la
hectar si calitatea acesteia si a vinului obtinut vor fi mai ridicate.
Informarea viticultorilor se realieaza diferit, în functie de dimensiunea si marimea
fermelor viticole. Cu cât fermele sunt mai mari, si implicit detin putere financiara mai
ridicata, cu atât mai mult creste accesul la informatie, prin mijloacele clasice – tiparituri,
conferinte, mijloace media - si prin mijloace moderne, cum ar fi internetul.
Un rol important în furnizarea de informatii revine urmatoarelor institutii: Institutul
National de Statistica, care elaboreaza Anuarul Statistic, Agentia Nationala de Consultanta în
Agricultura, care are reprezentante în fiecare judet, institutiile de cercetare care realizeaza
studii periodice asupra pietei vinului, îmbunatatirii tehnologiilor de productie etc.
Creditarea agricultorilor pentru finantarea lucrarilor sau pentru investitii se realizeaza
prin institutiile de specialitate. Acestea detin un rol important în cresterea investitiilor în
agricultura, cu atât mai mult în viticultura unde principala problema o reprezinta îmbatrânirea
viilor. Necesitatea întineririi viilor este dublata de cea a înlocuirii viilor hibride cu vii nobile,
pâna în anul 2014. În urma negocierii dosarului agricol cu Uniunea Europeana s-a stabilit o
perioada de tranzitie de 8 ani necesara pentru eliminarea din cultura a viilor de hibrizi direct
producatori, impusa de R(EC) nr.1493/1999 (care prevede folosirea exclusiva a soiurilor
nobile pentru vin, recomandate si autorizate la plantare recunoscute si admise în clasificarea
varietatilor de vita de vie, precum si a hibrizilor interspecifici). 10
Transportul este asigurat de firme specializate, intermediari si integratori si intervine
în urmatoarele faze ale filierei: aprovizionarea cu resurse materiale, transportul strugurilor la
crama si distributia vinului. Principalele probleme ce afecteaza furnizarea eficienta a acestui
serviciu sunt: starea precara a drumurilor, uneori chiar inaccesabilitatea acestora, parcul de
autovehicule învechit si poluant, restrictiile privind tranzitarea oraselor de catre camioane etc.
10
***, Documentul de Pozitie al României, Capitolul 7 – Agricultura, www.mapam.ro
204
Aprovizionarea consta în aducerea în ferma a resurselor materiale: material saditor

viticol, substante fertilizante, pesticide, masini si utilaje, scule si piese de schimb,
echipamente de irigat etc. Asigurarea resurselor materiale este unul dintre serviciile cele mai
eficiente ale filierei, fiind furnizat de retele specializate în aprovizionarea fermelor.
Majoritatea resurselor materia le pentru viticultura si vinificatie , inclusiv materialul saditor,
provin din import.
Asistenta tehnica este slab asigurata în podgoriile mici, unde producatorii ramân
tributari metodelor traditionale de cultivare a vitei de vie si tehnicilor artizanale de obtinere a
vinului. Marile plantatii viticole si întreprinderile de procesare dispun însa de personal
calificat si de tehnica moderna pentru realizarea lucrarilor agricole si prelucrarea strugurilor.
Depozitarea este activitatea care se întâlneste în urmatoarele puncte ale filierei:
stocarea strugurilor pâna la intrarea în prelucrare si stocarea vinului pentru vânzarea continua
a acestuia pe tot parcursul anului si/sau pentru învechire.
4.2.5. Potentialul vitivinicol al României. Conditiile de mediu pentru

cultura vitei de vie
În România , vita de vie se cultiva în arealele consacrate traditional acestei activitati,

situate mai ales în zona colinara, pe nisipuri, precum si pe alte terenuri cu conditii favorabile,
denumite areale viticole, care sunt supuse delimitarii teritoriale. Plantatiile de vita de vie se
grupeaza, teritorial, în zone viticole, regiuni viticole, podgorii, centre viticole si plaiuri
viticole.
Calitatea strugurilor si a vinului, randamentul la hectar, gradul de maturitate al
strugurilor, pretul de valorificare si alte elemente sunt influentate de conditiile pedoclimatice
în care are loc procesul de productie al strugurilor. Umiditatea prea scazuta sau prea ridicata,
temperaturile prea mari sau prea mici, vânturile prea puternice, pantele prea înclinate sau alti
factori negativi afecteaza semnificativ productia de struguri.
Dupa recoltare, calitatea strugurilor nu mai poate fi îmbunatatita, de aceea pentru
obtinerea unor produse de calitate se actioneaza în timpul vegetatiei, prin valorificarea
factorilor favorabili de mediu si prin prevenirea actiunii factorilor nefavorabili. Prevenirea
începe cu identificarea conditiilor optime de mediu (Tabelul nr.4.5.), a constrângerilor si
continua cu masurarea efectelor negative (Tabelul nr.4.6.).
205
Tabelul nr.4.5.
Conditiile optime de crestere a vitei de vie
SOLUL Tip Cernoziom, brun de padure, brun roscat de

padure, cu substrat pietros, calcaros si
terenuri nisipoase.
pH 6-7
Panta Cel mult 24%
CERINTELE DE De la legarea boabelor pâna la începutul coacerii
APA
TEMPERATURA Optim termic 25-30 0 C
Suma gradelor 2500-3000 0 C
LUMINA Suma orelor de 1500-2000 ore
stralucire a soarelui
Atentie – planta heliofila
UMIDITATE 70-80%
Sursa: Manole, V., colab., Diagnosticul de marketing pe filiera de produs în agricultura,
Editura Evenimentul Românesc, 2002, pag. 25.
Conditiile optime de cultivare a vitei de vie, prezentate în tabel, se regasesc în multe
dintre podgoriile României. Acest avantaj comparativ al tarii noastre, care face posibila
obtinerea de vinuri de calitate superioara, trebuie valorificat de producatorii români prin
strategii de marketing care sa permita patrunderea vinurilor românesti pe pietele
internationale, în special pe piata europeana, unde consumul acestei bauturi este în crestere.
În cazul în care conditile de mediu nu se regasesc între limitele amintite, efectele
asupra calitatii si cantitatii productiei de struguri sunt prezentate în Tabelul nr.4.6.
Tabelul nr.4.6.
Efectele negative ale factorilor de mediu asupra productiei de struguri
FACTORI RESTRICTIVI DE EFECTELE ASUPRA

MEDIU PRODUCTIEI
APA Lipsa apei Boabe mici
Exces de apa Caderea florilor, atacuri de boli,
acrirea bobului
TEMPERATURA Negative foarte Înghetarea lemnului, caderea
scazute inflorescentelor si a frunzelor tinere
Pozitive foarte Împiedicarea procesului de polenizare
ridicate
LUMINA Lipsa luminii Afectarea procesului de coacere a
strugurilor, debilitarea plantelor
Sursa: Manole, V., colab., Diagnosticul de marketing pe filiera de produs în agricultura, Editura
Evenimentul Românesc, 2002, pag. 25.
206
4.2.6. Materialul saditor utilizat în viticultura
În viticultura se admite folosirea urmatoarelor categorii de material saditor: vite

altoite, vite nealtoite din soiuri roditoare si vite portaltoi. Vitele altoite pot fi plantate pe orice
tip de sol, iar cele nealtoite, numai pe nisipuri 11.
Pentru viitorul vin, materialul saditor are un rol covârsitor, acesta determinând
calitatile senzoriale, atât de apreciate de consumatori. Caracteristicile materialului biologic
utilizat în viticultura sunt prezentate în Tabelul nr. 4.7. Butasii HPD, rezistenti la filoxera, sunt
interzisi la plantare.
Tabelul nr.4.7.
Caracteristicile materialului saditor viticol
Caracteristici Vite nobile Vite nobile pe Butasi HPD

altoite radacini proprii
Productia la hectar Mare Medie Mica
Calitatea strugurilor Buna Moderata Slaba
Costul de achizitie Mare Mediu Mic
Cererea Mare Medie Mica
Din vitele nobile altoite se obtin cele mai ridicate productii medii, struguri de calitate
superioara si, implicit, vinuri cu calitati senzoriale deosebite, din clasa vinurilor nobile, cu
denumire de origine controlata si trepte de calitate. Pretul ridicat al vitelor nobile face
inaccesibila achizitionarea acestora de catre viticultorii cu putere financiara redusa.
Gospodariile taranesti rezultate în urma aplicarii legii fondului funciar nu au recurs la
achizitia de material saditor de calitate. Acest lucru este evidentiat de statisticile nationale
care arata ca din suprafata totala cultivata cu vita de vie în anul 2003 de 233.000 ha, 116.000
ha (49,7%) sunt cultivate cu vite altoite si indigene si 117.000 ha (50,3%) cu vii hibride.
Sursele de achizitionare a materialului saditor sunt retelele specializate si cele
nespecializate. În primul caz este vorba de unitati ce au ca obiect de activitate asigurarea cu
resurse materiale a fermelor si care dispun de logistica de distributie (parc auto propriu,
depozite, agenti de vânzare, puncte de desfacere). În cel de -al doilea caz, prin retea
11
Legea 244/2002 a viei si vinului în sistemul organizarii comune de piata.
207
nespecializata se au în vedere pietele organizate ocazional, periodic sau permanent, de unde

producatorii agricoli se aprovizioneaza cu diverse resurse materiale.
Accesul viticultorilor la materialul saditor de calitate este o problema importanta a
filierei deoarece decizia de achizitionare a unui material saditor pentru a înfiinta o plantatie de
vita de vie are repercusiuni pentru o lunga perioada de timp (30-40 de ani). Costurile ridicate
de înfiintare a unei plantatii de vie nobila au determin at viticultorii cu putere financiara redusa
sa apeleze la folosirea butasilor HPD.
Conform prevederilor Legii viei si vinului în sistemul organizarii comune a pietei
vitivinicole 12, suprafetele plantate cu soiuri interzise, respectiv cele cu hibrizi direct
producatori, se supun defrisarii într -un interval de 15 ani de la publicarea legii, pe baza unor
programe de sprijin de reînfiintare a plantatiilor. Aceste programe constau în punerea la
dispozitia producatorilor viticoli a materialului saditor din soiuri recomandate si autorizate
pentru replantare. Pentru abandonul definitiv al suprafetelor cu hibrizi direct producatori
interzisi la plantare, mai mari de 0,1 ha de agent economic sau familie, se acorda prime de
abandon.
4.3. Productia de struguri
4.3.1. T ehnologiile de obtinere a strugurilor
Din punctul de vedere al agrotehnicii utilizate, viticultorii se împart în doua mari

categorii: viticultorii care aplica tehnologii moderne si viticultorii care aplica tehnologii
traditionale. În primul caz putem vorbi despre ferme de dimensiuni mari, despre
productivitate si calitate ridicate si despre desfacerea produselor pe piata. În cel de-al doilea
caz este vorba despre ferme de dimensiuni reduse, despre randamente si produse de calitate
reduse si despre autoconsum.
Din punctul de vedere al tehnologiei de productie, pentru înfiintarea culturii de vita de
vie, solul este arat, groapa de plantare fiind sapata manual la 50 cm adâncime, respectând
distanta între rânduri de 2 m, iar pe rând de 1,2 m.
12
Legea viei si vinului în sistemul organizarii comune a pietei vitivinicole nr.244, articolele 4 si 5, M.O.nr.333
din 20/05/2002.
208
În timpul vegetatiei, fermierii elaboreaza si pun în practica un program de protectie a

vitei de vie prin actiuni de stropire contra daunatorilor si a bolilor, fertilizari si irigari prin
scurgerea apei la suprafata, aspersiune sau picurare, cu o norma de udare între 500 si 800 m3
la hectar, în lunile iulie -august, când are loc procesul de crestere si umplere a bobului de
strugure. Alte actiuni întreprinse în timpul vegetatiei se refera la controlul si înlaturarea
buruienilor.
Aceste activitati necesita un volum mare de munca. Principala sursa a fortei de munca
în micile gospodarii o reprezinta familia si angajatii temporari, care sunt solicitati cu mai mare
intensitate la lucrarile de prasit si recoltare.
4.3.2. Tratamentele prerecoltare aplicate culturii vitei de vie
Combaterea bolilor si a daunatorilor reprezinta o operatie importanta a tehnologiei de

producere a strugurilor. Aceasta lucrare agrotehnica se detaseaza prin importanta de celelalte,
deoarece bolile vitei si vinului si daunatorii provoaca pierderi mari de productie, atât din
punct de vedere cantitativ, cât si din punct de vedere calitativ.
De-a lungul filierei vinului, bolile si daunatorii actioneaza în diferite faze: în timpul
vegetatiei vitei de vie, dupa recoltare în timpul depozitarii strugurilor, în timpul depozitarii
vinului.
În încercarea de a preveni pierderile de recolta se impune identificarea bolilor si a
daunatorilor si a efectelor induse de acestea. În cultura vitei de vie au fost identificate
numeroase boli si multi daunatori13, cei mai importa nti f iind prezentati în tabelul nr.4.8.
Înainte de recoltare, viticultorii efectueaza operatiuni specifice care au ca scop
cresterea cantitativa si calitativa a productiei de struguri. Astfel de operatiuni sunt: plivitul,
ciupitul, copilitul, cârnitul, desfrunzitul, rarirea inflorescentelor si îngropatul butucului 14.
Plivitul consta în îndepartarea lastarilor nefertili, crescuti pe lemn vechi. Se executa
dupa înflorit, determinând cresterea productiei cu 20%.
Ciupitul reprezinta taierea vârfului de crestere a lastarilor cu rod si se executa înaintea
înfloritului.
13
Mateescu, F., Livada, gradina si via – boli, daunatori si tratamente împotriva acestora, Editura M.A.T.S.,
1996.
14
Manescu, B., Stefan, Marcela, Sisteme horticole comparate, Editura Academia de Studii Economice,
Bucuresti, 2003.
209
Tabelul nr.4.8.
Bolile si daunatorii vitei de vie
Denumirea Tratamente le Efecte le asupra Semnificatia

bolilor sau a vitei de vie economica
daunatorilor
Mana În timpul -Pete pe frunze. - mai putine frunze -
vegetatiei cu: Acestea se usuca si mai putina
Dithane, Captan, cad. fotosinteza-mai
Sandofan putina productie
(aspect cantitativ)
Fainarea În timpul - Pete pe frunze.
vegetatiei cu: Acestea se usuca, - pierderi cantitative
Karathane, Tilt, dar nu cad. de productie
Topas, Sulf praf - Florile devin
brune si se usuca.
- Lastarii capata o
culoare bruna.
Putregaiul Înainte de cules - ataca strugurii în
cenusiu pârga. Boabele se - pierderi calitative
înmoaie, crapa si - reducerea pretului
vor fi acoperite de - cerere nesatisfacuta
mucegai cenusiu.
Molia În vegetatie - se hraneste cu
cu:Decis, Fastac, boboci florali, cu - pierderi calitative
Karate bobite verzi, cu - reducerea pretului
boabe coapte. - cerere nesatisfacuta
Boabele atacate
sunt napadite de
mucegaiuri si
putrezesc.
Acarieni Zeama bordeleza - atrofierea
sau Mitac lastarilor,
- scuturarea Pierderi cantitative
internodurilor, de productie
- avortarea
inflorescentelor ,
- stagnarea cresterii
lastarilor.
Sursa: Mateescu, F., Livada, gradina si via – boli, daunatori si tratamente împotriva acestora, Editura
M.A.T.S., 1996.
Copilitul se efectueaza prin scurtarea lastarilor secundari (copili), având ca efect

obtinerea unor productii suplimentare de pe copili de la 1500 la 8000 kg/ha.
210
Cârnitul reprezinta suprimarea a 6-7 frunze tinere din vârful lastarilor cu rod si fara
rod, în scopul obtinerii unei coaceri mai bune a lemnului si cresterii continutului în zahar al
strugurilor.
Desfrunzitul si rarirea inflorescentelor are ca efect o mai buna iluminare, ceea ce ajuta
la coacerea si colorarea uniforma a boabelor.
Îngropatul butucului, desi este o operatiune postrecoltare, este demna de amintit
datorita importantei sale de a proteja butucul de vie împotriva înghetului peste iarna. Operatia
consta în acoperirea plantei toamna cu un strat de pamânt de 5-15 cm.
4.3.3. Recoltarea strugurilor
Cu aceasta activitate se încheie etapa agricultura a filierei produsului vin. Când si cum
se recolteaza strugurii sunt operatiuni care determina starea de calitate a acestora dupa
recoltare si calitatea viitorului vin. Strugurii recoltati prea timpuriu contin putin zahar si mult
acid, iar vinul este astringent. În functie de raportul aciditate/zaharuri si de evolutia cantitativa
a productiei de struguri, se pot identifica mai multe momente de recoltare15:
Maturarea fiziologica – momentul fertilitatii semintelor, recoltarea se face doar pentru
studiile de ameliorare a soiurilor pentru obtinerea plantelor din seminte.
Maturarea deplina – momentul în care strugurii nu mai cresc în greutate, iar
transformarea acizilor în zaharuri este partiala, se realizeaza productii mari la hectar, strugurii
fiind folositi pentru consum.
Maturarea tehnologica – sau industriala – se diferentiaza în functie de tipul de vin ce
se doreste a fi obtinut, fiind specifica fiecarui tip de soi, astfel, se urmareste cresterea
procentului de zaharuri, neinfluentând prea mult reducerea productiei la hectar (maxim 10%),
deoarece dupa maturatia deplina strugurele nu mai acumuleaza cantitativ, ci încep sa apara
procese de deshidratare concomitent cu cele de acumulare de zaharuri.
Supramaturatia – recolta de struguri se lasa pentru acumulari superioare de zaharuri în
detrimentul productiei la hectar (-20-25%), fenomen asimilat cu stafidirea boabelor, prin
prelucrarea acestor struguri obtinându-se valoroase vinuri licoroase.
Botritizarea – fenomen natural ce apare în anumite podgorii (Pietroasele, Cotnari) la
strugurii aromati (Grasa, Tamâioasa) si reprezinta, de fapt, infectarea boa belor de struguri cu
15
Boboc, D., Procesarea produselor agricole , Editura Academia de Studii Economice, Bucuresti, 2002.
211
mucegaiul nobil. Pierderile cantitative de productie pot ajunge la 40% la hectar, dar exista o
anumita categorie de consumatori care apreciaza acest vin.
Recoltarea strugurilor se face în luna septembrie, manual în gospodariile care detin
suprafete mici de vie, prin taierea ciorchinelui si punerea lui în galeti de plastic si mecanizat
în fermele viticole mari, cu combine încalecatoare pe rândul de vie, echipate cu sisteme de
batere a butucului si prelate colectoare. Benele trebuie sa f ie din inox, fibra de sticla sau lemn,
ele nu trebuie sa contina fier (aciditatea din vin ar conduce la dislocarea ionilor de fier,
microelemente ce pot determina deprecieri ale viitorului vin). 16
Normele de recoltare a strugurilor pentru vin sunt de 600 kg/zi/om la recoltarea
manuala si de 25-30 tone/zi/combina de recoltat la recoltarea mecanizata.
Recoltarea manuala a strugurilor pentru vin necesita forta de munca numeroasa si
scumpa, iar recoltarea mecanizata a strugurilor prezinta dezavantajul ca diminue aza calitatea
strugurilor prin spargere si lovire. Deoarece pretul masinilor de recoltat este ridicat si
investitiile pentru achizitionarea lor sunt mari, viticultorii recurg la recoltarea manuala, forta
de munca fiind mai ieftina.
O atentie deosebita trebuie acordata pastrarii integritatii boabelor, deoarece aparitia
mustuielii conduce la oxidarea acestora pe timpul transportului si depozitarii. Datorita oxidarii
se depreciaza puternic calitatile vinului în sensul închiderii la culoare a acestuia, precum si a
pierderii fructuozitatii. Pentru a preveni oxidarea, se trateaza strugurii, înca din bene, cu
solutie de bioxid de sulf.
Productiile medii de struguri la hectar variaza de la an la an, de la podgorie la
podgorie. În tabelul nr.4.9. este prezentata dinamica productiei medii de struguri la hectar si
productia totala de struguri. Destinatiile productiei de struguri sunt prezentate în tabelul
nr.4.10.
În perioada de tranzitie, productiile totale si medii de struguri au variat anual în functie
de conditiile climatice, de schimbarea structurii soiurilor, în detrimentul viilor nobile si
indigene si de gradul în care s-au respectat tehnologiile de cultura.
Un aspect negativ important al filierei vinului îl reprezinta randamentele foarte reduse.
Decalajul înregistrat în tara noastra la nivelul productiei medii de struguri la hectar fata de
Uniunea Europeana este de 3000 kg/ha , aceasta stare de fapt având un puternic impact negativ
asupra eficientei economice în aceasta faza a filierei.
16
Cotea, C., colab., Oenologie, Editura Didactica si P edagogica, Bucuresti, 1982.
212
Tabelul nr.4.9.
Productiile medii si totale de struguri, în România
Anul Productia medie Productia totala
de struguri de struguri
(kg/ha) (mii tone)
1990 4245 954
1995 5245 1314
2000 5212 1295
2001 4568 1122
2002 4414 1077
2003 4591 1078
2004* 5529 1060
4.3. Productiile medii si totale de struguri, în România
6000
4000 Productia medie (kg/ha)
2000 Productia totala (mii tone)
0
1990 1995 2000 2001 2002 2003 2004
Sursa: Anuarul Statistic al României, 2004, *MAPDR – www.mapam.ro
Tabelul nr.4.10.
Balanta strugurilor (în echivalent struguri proaspeti)
(2002-2003) - tone -
Nr. Specificare 2002 2003 2003/2002
crt. (%)
A. RESURSE (1+2) 1089807 1097735 100,7
1. Productia utilizabila 1076688 1077986 100,1
2. Import 13119 19749 150,5
B. UTILIZARI (3+4) 1089807 1097735 100,7
3. Export 197 4007 20 ori
4. Disponibilitati interne pentru consum 1089610 1093728 100,4
(5+6+7+8)
5. Consum intermediar 956882 1013054 105,9
(5.1.+5.2.+5.3.+5.4.)
5.1. Consum samânta - - -
5.2. Consum furaje - - -
5.3. Prelucrare industriala 956882 1013054 105,9
5.4. Transformare industriala - - -
6. Pierderi total 1508 905 60
7. Var iatie de stoc -88 169 *
8. Disponibil pentru consumul uman 131308 79600 60,6
Sursa: Bilanturi alimentare în anul 2003, INS, Bucuresti, 2004
213
Asa cum se observa din tabelul nr.4.10., utilizarea principala a strugurilor o reprezinta
vinific atia. Exportul strugurilor, desi în crestere în anul 2003 fata de anul 2002, este
nesemnificativ, detinând o pondere de 0,36% din total utilizari. Balanta comerciala externa a
produsului struguri este dezechilibrata, importul depasind exportul, în anul 2003, cu 15.742
tone.
4.3.4. Costurile obtinerii productiei de struguri. Eficienta activitatii

viticole
În acest punct al filierei, care finalizeaza etapa agricultura, se calculeaza costurile cu

înfiintarea plantatiei si cele de producere a vinului.
Costurile variaza mult în functie de tipul fermei si de marimea acesteia. Viticultorii
care detin suprafete mici de vie tin o evidenta mentala sau scriptica a ceea ce au cheltuit cu
înfiintarea si îngrijirea viei si cu valorificarea strugurilor. Unitatile agricole care detin
suprafete mari de vie tin o evidenta scriptica si computerizata a cheltuielilor de productie.
În esenta, în calculul costului de productie se tine seama de retribuirea fortei de
munca, de valoarea resurselor materiale utilizate si a activitatilor de transport si valorificare.
Cheltuielile materiale reprezinta ponderea cea mai mare - 46,4% - din totalul
cheltuielilor de productie a strugurilor, urmate de cheltuielile cu forta de munca – 41,8%. În
varianta optimista a negocierii unui pret de vânzare de 11.000 lei pe kilogram si obtinerii unei
productii medii de 9.000 kg, o unitate de producere a strugurilor înregistreaza venituri de
99.000.000 lei / ha, cheltuieli totale de 57.856. 370 lei / hectar, valoare adaugata de 72.198.030
lei /ha si un profit de 41.143. 630 lei / ha, ceea ce înseamna o rata a rentabilitatii de 71% si o
marja de profit de 41%.
214
Tabelul nr.4.11.
Bugetul de venituri si cheltuieli pentru produsul „struguri vin”, 2004
Nr. Valoarea
Indicatori U.M.
crt. Absoluta %
I CHELTUIELI MATERIALE mii lei/ha 26.801,97 46,4
(1+2+3+4)
1 Cheltuieli cu materii prime si materiale mii lei/ha 19.063,72
-samânta si material saditor mii lei/ha -
-îngrasaminte si amendamente mii lei/ha 5.786,30
-pesticide mii lei/ha 5.282,42
-alte materiale mii lei/ha 7.995,00
2 Cheltuieli cu lucrarile mecanice mii lei/ha 5.831,93
3 Cheltuieli cu irigatiile mii lei/ha -
4 Cheltuieli cu aprovizionarea (10% din mii lei/ha 1.906,32
1)
II CHELTUIELI CU FORTA DE mii lei/ha 24.211,98 41,8
MUNCA*
III ALTE CONSUMURI (5+6+7+8) mii lei/ha 6.842,42 11,8
5 Cheltuieli generale (4% din I+II) mii lei/ha 2.040,61
6 Dobânzi la credite de productie mii lei/ha 2.946,45
7 Asigurari (3% din I+II) mii lei/ha 1.530,36
8 Amortisment cladiri, utilitati mii lei/ha 325,00
A TOTAL CONSUMURI mii lei/ha 57.856,37 100
INTERMEDIARE (I+II+III)
A1 din care pentru productia principala mii lei/ha 57.856,37
B VALOAREA PRODUCTIEI mii lei/ha 99.000,00
B1 din care pentru productia principala mii lei/ha 99.000,00
C VENIT IMPOZABIL (B-A) mii lei/ha 41.143,63
(-) Impozite si taxe mii lei/ha -
(+) Alocatii si subventii mii lei/ha -
D VENIT NET mii lei/ha 41.143,63
Marja de profit % 41,5
Eficienta (D:B/100)
E
economica Rata rentabilitatii % 71
(D:A 1/100)
F COST DE PRODUCTIE (A1:Q) lei/kg 6.428,50
G PRET PIATA INTERN lei/kg 11.000,00
PREVIZIBIL
* Cuprinde consumurile cu forta de munca ziliera, permanenta si obligatiile fata de stat;
Sursa: prelucrare dupa fisele tehnologice furnizate de Ministerul Agricult urii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale
215
4.4. Procesarea strugurilor
4.4.1. Transportul strugurilor
Odata recoltati, strugurii au trei destinatii: valorificarea pe piata interna, vinificatia si

industrializarea pentru obtinerea sucurilor, compoturilor etc. În primul caz filiera se opreste la
vânzarea strugurilor de masa. În cel de -al doilea caz, filiera continua cu operatiile de obtinere
a vinului, stabilizarea, îmbutelierea si vânzarea acestuia. Strugurii trebuie prelucrati într-un
timp cât mai scurt pe ntru a preîntâmpia atacurile microorganismelor, mentinându-se valoarea
de soi.
De la locul recoltarii pâna la cel al prelucrarii, în timpul transportului, strugurii nu
trebuie zdrobiti, pentru a evita aparitia mustuielii. Mijloacele de transport trebuie sa permita
încarcarea/descarcarea mecanizata. De asemenea, o atentie deosebita trebuie acordata
materialului din care este confectionata bena de transport. Daca aceasta nu este din inox, sticla
sau lemn, pentru a evita contactul direct al strugurilor cu metalul, vehiculele basculante se
izoleaza cu folie de polietilena sau cu lacuri antiacide.
Transportul strugurilor de la locul de productie la locul de prelucrare se realizeaza de
catre viticultor, de catre unitatea de vinificatie, daca exista un contract comercial de
valorificare, si, implicit, de transport între viticultor si unitatea respectiva, sau de catre
societati comerciale specializate în transportul strugurilor.
Din punct de vedere al eficientei economice la nivelul întregii filiere, transportul ar
trebui sa fie efectuat de catre unitatile de vinificatie, care dispun de parc auto propriu,
amortizarea asupra mijloacelor fixe înregistrându-se indiferent de volumul produselor
transportate. Cu cât acest volum creste, cheltuielile de transport pe unitatea de produs scad.
4.4.2. Tratamente post-recoltare
La crama, strugurii sunt receptionati cantitativ si calitativ.

Receptia cantitativa se realizeaza prin trecerea mijlocului de transport pe bascula, întâi
plin, apoi fara struguri, diferenta reprezentând cantitatea de struguri receptionata.
216
Receptia calitativa are ca scop aprecierea organoleptica a integritatii boabelor,

specificitatea soiului, gradul de maturitate si de sanatate al recoltei. Pentru determinarea
concentratiei de zahar si a aciditatii se preleveaza randomizat ciorchini din mijlocul de
transport.
Principalele caracterisitici ale produsele horticole care influenteaza marketingul
acestora sunt sezonalitatea si perisabilitatea. Pe de o parte, cererea pentru astfel de produse
este continua, iar pe de alta parte, oferta este prezenta pe piata doar în anumite momente ale
anului. Pentru a prelungi perioada de ofertare, produsele horticole sunt tratate chimic si sunt
depozitate în conditii speciale de microclimat. Aceleasi operatii se efectueaza si în scopul
pastrarii integritatii si calitatii produselor perisabile, care sunt atacate de microorganismele
din mediu, la scurt timp dupa recoltare.
În cazul strugurilor, tratamentele postrecoltare se aplica strugurilor de masa care se
consuma în stare proaspata si strugurilor de vin care nu se prelucreaza imediat dupa recoltare
si care se pastreaza în camere frigorifice. Tratamentele se realizeaza cu bioxid de sulf.
4.4.3. Prelucrarea strugurilor
Obtinerea vinului este una dintre cele mai importante activitati ale filierei vinului.
Produsele agricole perisabile si sezoniere sunt supuse procesului de prelucrare pe de o parte
pentru a prelungi „viata” produsului si pe de alta parte pentru a satisface cerintele
consumatorilor pentru produsele prelucrate.
Procesarea strugurilor se realizeaza mai mult pentru a satisface cerintele
consumatorilor pentru vin si mai putin pentru a prelungi „termenul de viata” al strugurilor.
Prelucrarea strugurilor se poate realiza industrial, în unitati specializate de vinificatie,
sau artizanal, în cramele si pivnitele exploatatiilor agricole familiale care cultiva vita de vie.
Procesarea consta în urmatoarele operatiuni: zdrobire, presare, fermentare si aplicarea de
tratamente cu bioxid de sulf.
Principalii producatori de vin din România sunt17:
• S.C. Murfatlar România SA detine 2100 ha cuprinse în arealul viticol din zona
localitatilor: Basarabi, Valul Traian, Poarta Alba, Siminoc si Valea Dacilor.
Complexul de vinificatie are o capacitate totala de 250.000 hl. Productia de
17
www.vinbun.ro
217
vinuri are o structura sortimentala formata din 70% vinuri albe. Cifra de afaceri,
în anul 2004, a fost de 450 miliarde lei, iar productia a fost de 10 milioane litri.
Murfatlar România , care este principalul exportator de vinuri îmbuteliate,
exporta în peste 15 tari dintre care cele traditionale sunt: SUA, Marea Britanie,
Germania, Finlanda, Suedia, Danemarca, Israel, Japonia.
• S.C. Vincon Vrancea este cel mai mare producator de vinuri din România cu o
experienta în domeniu de peste 50 de ani. Situat în Regiunea Vrancea, cel mai
mare areal viticol al tarii, societatea detine suprafete cultivate de peste 28.000 ha
de vita de vie, cuprinse în 3 podgorii celebre: Panciu, Odobesti si Cotesti.
Proprietar a 25 de unitati de productie, pivnite si centre de colectare a
strugurilor, Vincon Vrancea S.A poate procesa într-un sezon aproa pe 40.000
tone de materie prima. Productia anului 2004 a fost de 23 milioane litri de vin.
• S.C. Veritas Panciu este situata chiar în mijlocul podgoriei Panciu si produce în
principal struguri de vin, dar si struguri de masa. Din 1700 de hectare de
podgorie, 1500 de hectare sunt cu struguri de vin. Colectia cuprinde o suprafata
de 6 hectare si un total de 82 de sortimente de vinuri din care 16 sunt soiuri
rezistente si hibrizi. Colectia urmareste obtinerea unor productii ridicate de
struguri, de calitate superioara, la preturi mici si rezistenti la înghet.
• Complexul de vinificatie Jidvei se gaseste în Podgoria Târnave si se întinde pe o
suprafata de circa 1400 ha, cultivate cu urmatoarele soiuri: Feteasca Regala (450
ha), Riesling (280 ha), Sauvignon Blanc (200 ha), Muscat Ottonel (150 ha),
Feteasca Alba (140 ha), Traminer (50 ha), Chardonnay (30 ha), Pinot Gris,
Opoto, Sylvaner si Ezerfrut (100 ha). Din întreaga suprafata cultivata, anual se
reînnoiesc aproximativ 50 ha. Vârsta medie a plantatiilor este de 10 ani, o data
cu replantarile facându-se si înlocuirea sortimentelor de mare productivitate cu
cele calitative. Din punct de vedere financiar, este un centru puternic, dat fiind
exportul tot mai ridicat si consumul mare.
• S.C. Cotnari S.A.– Podgoria Cotnari se întinde pe 1800 ha, productia pe hectar
fiind de 70-80% din productia celorlalte podgorii din tara sau din strainatate.
Vinurile de Cotnari sunt foarte cautate atât datorita raritatii cât si a calitatii
deosebite. S.C. Cotnari S.A. a reusit sa planteze vii si în alte zone din localitate:
108 ha cu Feteasca Alba, 51 ha cu Tamâioasa Româneasca, 21 ha cu Francusa si
218
5 ha cu Grasa. Procesul de vinificatie se desfasoara în conditii moderne printr-un

sistem industrial realizat între 1996-1998, cu o capacitate de productie de 50 de
vagoane de struguri în 12 ore si cu o capacitate de depozitare de 1050 de
vagoane din care 525 vagoane sunt depozitate în pivnite pentru conservare.
Vinuri sunt expediate catre diverse destinatii în butoaie de stejar sau în
recipiente de sticla. Societatea detine si un cabinet experimental care contine
800.000 de sticle, unele din 1967. Producatorii de vin din Cotnari au fost
premiati cu 150 de medalii la 20 de concurs uri nationale si cu 95 de medalii la
15 concursuri internationale. Vinurile de Cotnari sunt exportate în tari precum:
SUA, Uniunea Europeana, Japonia, Rusia, Tarile Baltice.
• S.C. Vinia Iasi S.A. detine 5.000 ha de vie pe rod si prelucreaza anual 30.000 –
40.000 tone struguri. Productia anul 2004 a fost de 250.000 hl de vin.
Exporturile reprezinta 60% din totalul productiei societatii pe relatii traditionale:
Germania, Rusia, Israel, SUA si Japonia.
Principalele neajunsuri în aceasta faza a filierei constau în: costurile ridicate ale
materiei prime, echipamentele si masinile învechite, insuficienta materiei pr ime – suprafetele
cultivate cu vita de vie sunt foarte fragmentate, rezultând loturi mici si neomogene de struguri
si dificultati în colectarea acestora , iar încheierea de contracte între producator si procesator se
desfasoara greoi, principalul obstacol fiind pretul nesatisfacator pentru producatorii de
struguri.
Calitatea vinului si a celorlate bauturi provenite din must, vin si distilate trebuie
dovedita prin certificate de calitate si buletine de analiza.
4.4.4. Stabilizarea vinului
Vinul brut obtinut în centrele de vinificatie este transportat la unitatile specializate

pentru conditionare si stabilizare. Scopul acestor unitati este acela de a efectua tratamente
care sa asigure parametrii organoleptici specifici soiului, un anumit grad de limpiditate,
precum si o rezistenta la tulburari pe o perioada îndelungata.
Din punct de vedere tehnologic, în aceasta faza a filierei au loc urmatoarele operatiuni:
centrifugarea, cleirea, corectii cu bioxid de sulf si acid citric sau tartric, pasteurizarea, filtrarea
219
si îmbutelierea. Aceste operatiuni sunt importante pentru marketingul vinului, deoarece

asigura prezentarea produsului la parametrii doriti de consumatori.
Centrifugarea îndeparteaza particulele grosiere, asigurând limpiditate vinului. Cleirea
sau deproteinizarea vinului înlatura riscul aparitiei casarilor proteice. Corectiile cu bioxid de
sulf, acid citric sau tartric au rolul de a evita casarea fos fatoferica si oxidarea. Vinul oxidat
este închis la culoare, pierde din specificitatea soiului, din gust si aroma. Pasteurizarea se
realizeaza la 1200C timp de 2-3 secunde, asigurând stabilitate vinului o perioada îndelungata.
Filtrarea elimina resturile de macroelemente si drojdii. Vinul capata o stralucire deosebita,
sesizata usor de consumatorii cunoscatori.
Din punct de vedere economic , toate aceste operatiuni sunt purtatoare de costuri, dar,
totodata, este important de retinut ca în aceasta faza a filierei se creeaza cel mai ridicat nivel
al valorii adaugate.
4.4.5. Îmbutelierea si depozitarea vinului
Îmbutelierea vinului coincide cu operatia de ambalare, prezenta pe filiera oricarui

produs alimentar. Ambalajul vinului îndeplineste cele patru functii economice de informare,
reclama, portionare si protectie.
Un aspect economic important, în aceasta faza a filierei, este acela ca ambalajul are un
pret ridicat, detinând între 5 si 20% din pretul produsului. Majoritatea vinificatorilor folosesc
ambalaje din import. Ca urmare, în proiectarea modului de ambalare trebuie sa se tina seama
de reducerea pretului ambalajului si a volumului de manopera specifica acestei operatii, mai
ales în cazul vinului care necesita multa forta de munca pentru îmbuteliere.18
Conform Legii viei si vinului, prin punerea în consum a vinurilor si a celorlalte bauturi
pe baza de must si vin, sub forma îmbuteliata, se întelege valorificarea lor prin ambalarea în
butelii de sticla sau în alte ambalaje autorizate. Ambalarea în butelii de sticla este obligatorie
în cazul vinurilor cu denumire de origine controlata, vinurilor de calitate superioara - VS,
romaniacurilor si al vinurilor speciale, cu exceptia vinului pelin. Folosirea ambalajelor din
material plastic sau din alte materiale autorizate este permisa numai pentru vinurile de masa,
etichetate în conditiile legii.
18
Manole, V., colab., Marketingul pe filiera vinului în România, Editura Academia de Studii Economice
Bucuresti, 2005.
220
Prin etichetare se întelege ansamblul specificatiilor si al altor mentiuni, semne,

ilustratii si marci, aplicate pe acelasi recipient, inclusiv pe dispozitivul de închidere sau pe
pandantivul atasat recipientului. La etichetarea vinurilor de masa, a vinurilor de calitate
superioara - VS, cu indicatie de provenienta geografica, si a celor cu denumire de origine
controlata se folosesc indicatii obligatorii si indicatii faculta tive. Indicatiile obligatorii se
înscriu pe eticheta în acelasi câmp vizual. Indicatiile facultative se înscriu fie pe eticheta
principala, fie pe contraeticheta, capisoane, fluturasi sau buline. Pentru vinurile cu denumire
de origine controlata este obligatorie folosirea contraetichetelor.
Indicatiile obligatorii folosite la etichetare sunt urmatoarele 19:
a) categoria de calitate a vinului:
1. vin de masa;
2. vin de calitate superioara - VS, cu indicatie de provenienta geografica;
3. vin cu denumire de orig ine controlata - DOC: CMD, CT, CIB.
Pentru vinurile cu denumire de origine controlata, denumirea categoriei de calitate
trebuie scrisa complet pe eticheta principala, cu caractere de aceeasi dimensiune cu a celor ale
categoriei de calitate a vinului;
b) indicatia de provenienta geografica pentru vinurile de calitate superioara - VS sau
denumirea de origine controlata pentru vinurile DOC, aprobate prin ordin al ministrului
agriculturii, alimentatiei si padurilor;
c) denumirea soiului sau a soiurilor pentru vinurile cu denumire de origine controlata.
Pentru vinurile de calitate superioara - VS care se valorifica prin indicarea provenientei
geografice, denumirea soiului sau a soiurilor este facultativa.
Atunci când vinul se comercializeaza sub denumirea unui soi, acesta trebuie sa provina în
proportie de cel putin 85% din soiul indicat. În cazul unor sortimente traditionale autorizate,
constituite din doua sau mai multe soiuri, se înscrie pe eticheta mentiunea "sortiment
traditional".
Vinurile de masa nu se valorifica sub denumirea soiului sau sortimentului de soiuri si
nici prin indicarea provenientei geografice;
d) tipul vinului determinat de continutul sau în zaharuri: sec, demisec, demidulce,
dulce;
19
Legea 244/2002 a viei si vinului în sistemul organizarii comune de piata.
221
e) taria alcoolica dobândita minima a tipului de vin, exprimata în procente, în volume,

înscrisa cu caractere de 3 mm înaltime;
f) volumul nominal al produsului, exprimat în mililitri, centilitri sau decilitri pentru
recipiente mai mici de un litru si în litri pentru recipiente de un litru si mai mari ;
g) tara de origine pentru vinurile importate;
h) denumirea si adresa îmbuteliatorului, înscrise cu caracterele cele mai mici folosite
în inscriptionarile de pe etichete;
i) data ambalarii sau numarul lotului, cu posibilitatea stabilirii datei ambalarii.
4.4.6. Costurile obtinerii vinului. Eficienta activitatii de vinificatie
Transformarea strugurilor în vin, stabilizarea si îmbutelierea acestuia sunt operatiuni

purtatoare de costuri.
În general, structura costurilor de productie pentru obtinerea unui litru de vin, difera în
functie de soi si de calitatea strugurilor materie prima, în functie de raportul acizi/zaharuri,
variind între urmatoarele limite:
Cheltuieli cu materiile prime 80-92%
Cheltuieli cu materialele 1,5-1,3%
Cheltuieli cu energia si apa 0,5-1%
Cheltuieli cu manopera 4,5-10%
Cheltuieli cu asigurarile, somaj, sanatate 1,5-3,5%
Cheltuieli generale ale societatii 0,2-0,8%
În Tabelul nr.4.12. sunt redate cheltuielile de vinificatie, veniturile si profitul unei

unitati de profil, care detine o capacitate de productie de 24000 hl pe an.
Din totalul cheltuielilor de productie, 73% reprezinta cheltuielile cu materiile prime
(struguri). Costul de productie este de 13.220 lei/litru, ceea ce înseamna ca, la un pret de
valorificare de 16.000 lei/litru, se obtine un profit de 2.780 lei/litru.
Marja de profit, calculata ca raport procentual între profit si pret, este de 17,37%, iar
rata de rentabilitate a costurilor , calculata ca raport între profit si costul de productie, este de
21%.
222
Tabelul 4.12.
Indicatorii economici de apreciere a eficientei activitatii de vinificatie
Nr.crt. Indicatori Valoarea

Absolut Relativ (%)
1. Productia totala (hl) 23390 -
2. Cheltuieli totale de 30914001 100
productie (mii lei), din care:
2.1. Materii prime 22661742 73,31
2.2. Alte materii si materiale 701362 2,27
2.3. Lucrari mecanice 389539 1,26
2.4. Transport auto 564232 1,83
2.5. Energie 1142795 3,70
2.6. Cheltuieli de aprovizionare 413888 1,34
2.7. Retributii 1828912 5,92
2.8. CAS si alte contributii 592860 1,92
2.9. Alte taxe si impozite 121961 0,39
2.10. Alte cheltuieli 355983 1,15
2.11. Dobânzi -
2.12. Amortizare 437436 1,42
2.13. Cheltuieli indirecte 1703290 5,51
3. COST (mii lei/hl) 1322 -
4. Pret (mii lei/hl) 1600 -
5. Valoarea productiei (mii lei) 37424000 -
7. Profitul (mii lei/hl) 278 -
8. Marja de profit (%) 17,37 -
Sursa: prelucrare dupa Gavrila, Viorica, Economia viticola a României. Adaptabilitate si competitivitate
din perspectiva integrarii sale în Uniunea Europeana, teza de doctorat, Academia Româna, Bucuresti, 2005.
4.5. Distributia si consumul vinului
4.5.1. Pietele interne si externe ale vinului

Piata interna a vinului
OFERTA DE VIN
În România, oferta de vin pe piata este foarte variata din punct de vedere sortimental.
În functie de caracteristicile calitative, de compozitie si de tehnologia de vinificare, în
223
România se pot produce aproximativ 402 tipuri de vin, în urmatoarea structura sortimentala:
11 tipuri de vinuri de consum curent, 42 tipuri de vin de calitate superioara, 118 tipuri de vin
de calitate superioara cu denumire de origine (VDO), 231 tipuri de vin de calitate superioara
cu denumire de origine si trepte de calitate (VDOC)20.
Structura pe soiuri a vinului este diversificata. P roductia de vinuri nobile este majoritara
(tabelul nr. 4.13.).
Tabelul 4.13.
Productia de vin a României, 2004
- mii hl -
din care vin nobil vin hibrid
Specificare Total
nobil hibrid alb roze rosu alb roze rosu
Productia de
6166 3561 2605 2384 234 943 832 169 1604
vin
PRETUL VINULUI
Un alt element al pietei vinului îl constituie pretul. Preturile cu ridicata ale unei sticle
de vin sunt variabile în functie de soi, de tipul vinului, de podgorie, între 37700/litru, vinul de
consum curent si 217000 lei/750 ml. Preturile difera în functie de podgorie, soi si tipul de vin:
sec, demisec, demidulce, dulce.
Tabelul nr.4.14.
Preturi pe tipuri de vin, în anul 2004
Denumire vin Pret lei/sticla Ambalaj

PODGORIA COTNARI
Frâncusa - alb sec 45500 750 ml
Feteasca alba- alb demi-dulce 49400 750 ml
Cotnari natur desert - alb demi-dulce 52000 750 ml
Grasa de Cotnari export – alb dulce 58500 750 ml
Grasa de Cotnari – alb demi-dulce 52000 750 ml
Dacia Cotnari – alb dulce 58500 750 ml
Tamâioasa româneasca export – alb dulce 65000 750 ml
Tamâioasa româneasca – alb demi-dulce 54600 750 ml
20
*** Asociatia Producatorilor si Exp ortatorilor de Vinuri din România, Situatia actuala, evolutia si tendintele
sectorului vitivinicol românesc, Revista „In vino veritas” – Buletin informativ al APEV, nr.2/2003.
224
PODGORIA MURFATLAR
Pinot Gris – alb demi-dulce 45500 750 ml
Sauvignon Blanc – alb sec 41600 750 ml
Chardonnay – alb sec 45500 750 ml
Muscat Ottonel – alb demi-dulce 49400 750 ml
Pinot noir – alb sec 47800 750 ml
PODGORIA BOHOTIN
Busuioaca de Bohotin – rose demi-dulce 54600 750 ml
VINURI CURENTE
Selectionat de Cotnari – alb demi-dulce 37700 1000 ml
REZERVE XX
Riesling italian BOHOTIN – alb sec 123500 750 ml
Sauvignon Blanc COPOU Iasi – alb sec 162500
Tamâioasa româneasca COTNARI – alb dulce 217100
Cabernet Sauvignon URICANI – rosu sec 158600
Busuioaca de BOHOTIN – rose dulce 191100
Sursa: prelucrare dupa Gazeta Podgorenilor nr. 74, noiembrie 2003
CEREREA CONSUMATORULUI
Producerea si consumul vinului sunt traditii ale poporului român, transmise din
generatie în generatie. În ultimii ani, în România s-a redus, însa, atât consumul de vin, cât si
ponderea acestuia în consumul total de bauturi. Astfel, daca în anul 1990, românii consumau
27 litri de vin pe persoana, în anul 2004 consumul a scazut la 23 litri pe persoana. Reducerea
consumului mediu s-a datorat, pe de o parte reducerii suprafetelor cultivate cu vita de vie si
îmbatrânirii acestor plantatii, iar pe de alta parte schimbarii preferintelor consumatorilor
datorita cresterii pretului vinului, majoritatea orientându-se spre consumul de bauturi spirtoase
sau bere, produse care pot fi gasite pe piata la un pret mai scazut.
Cu un procent de 62% din totalul consumului de bauturi alcoolice 21, vinul ocupa
primul loc, fiind consumat, în principal, de persoane din mediu rural (autoconsum). Ierarhia se
pastreaza si în categoria tuica si rachiuri naturale, dar se inverseaza în cazul berii.
Pentru a studia cererea de vin, în vederea unei analize structurale a acesteia, s-a initiat
cercetarea selectiva pe baza de chestionar, pe un esantion de 400 de persoane. Rezultatele
înregistrate de operatorii de sondaj sunt sintetizate în tabelele si graficele urmatoare 22.
21
Coordonate ale nivelului de trai în România. Veniturile si consumul populatiei în anul 2002, INS, Bucuresti,
2003.
225
La întrebarea „Ce fel de vin ati achizitionat?” cu variante de raspuns sec, demisec,
demidulce si dulce, aproximativ 50% dintre cumparatori prefera vinul demisec.
La întrebarea „Care sunt marcile de vin pe care le cunoasteti, sau de care ati auzit?”,
raspunsurile s-au concentrat pe vinurile din podgoria Murfatlar (29%), urmate de Cotnari
(22%), Odobesti (18%) si Jidvei (18%). În Figura nr.4.2. pot fi analizate cotele de piata
detinute de principalele marci cunoscute de consumatori. Vinurile preferate de consumatori
provin din podgoriile Murfatlar (29%), Cotnari (22%), Odobesti (18%) si Jidvei (18%).
Vinurile podgoriilor Pietroasele (6%), Tohani (3%) si Dealu Mare (3%) completeaza
preferintele consumatorilor.
6%
22%
Cotnari
18%
Jidvei
Dealu Mare
Tohani
0% Stefanesti
Murfatlar
18% Dragasani
Odobesti
29% 3% Pietroasele
1% 3%
Figura nr.4.2.
Cotele de piata detinute de vinurile produse în principalele podgorii
La întrebarea “Pentru ce soiuri (marci) de vin ati vazut recent reclama la

televiziune?”, indiferent de sex, vârsta, stare civila, ocupatie sau venit, 90% din persoanele
intervievate au recunoscut vinul Murfatlar în reclamele difuzate în mass media. Raspunsurile
au variat în jurul marcilor Rai de Murfatlar si Sec de Murfatlar. Cu o pondere redusa în totalul
raspunsurilor, vinurile podgoriilor Jidvei, Cotnari, Vita Româneasca si Pietroasele au fost
totusi amintite de respondenti printre vinurile pentru care se realizeaza publicitate în mass
media.
La întrebarea „Ce importanta au urmatoarele criterii în decizia de achizitionare a
vinului?”, s-a cerut subiectilor intervievati sa indice, pe o scala de la „foarte important” la
„foarte putin important”, ordinea de importanta a urmatoarelor caracteristici ale vinului: soiul,
22
Manole, V., colaboratori, Studiu privind piata interna a vinului si a produselor viniviticole. Cercetarea pietei
mondiale a vinului, Program AGRAL nr.6451 , noiembrie 2004.
226
tipul vinului, podgoria, culoarea, pretul si ambalajul. Utilizând metoda de scalare „Ordonarea
rangurilor”, ordinea importantei acordate de subiecti celor sase caracteristici si notele medii
obtinute sunt urmatoare le:
Tipul de vin 4,43

Soiul 4,32
Culoarea 3,89
Podgoria 3,64
Pretul 3,63
Ambalajul 3,29
5
4,43 4,32 tipul de vin
4 3,89
3,64 3,63 soiul
3,29
3 culoarea
2 podgoria
pretul
1
ambalajul
0
Figura nr.4.3.
Importanta caracteristicilor vinului
Tipul de vin si soiul, urmate de culoare, sunt cele mai importante caracteristici
urmarite de consumatori în aprecierea unui vin. Surprinzator, pretul nu are o importanta foarte
mare, fiind clasat pe locul cinci în aceasta ierarhie. Atâta timp cât calitatile gustative ale
vinului (rezultate ale actiunii tipului de vin, soiului, culorii si podgoriei de provenienta),
satisfac cerintele si exigentele consumatorului, pretul îsi pierde din importanta pe care o are,
în mod obisnuit, în aprecierea unui produs agroalimentar.
La întrebarea „Ce tip de ambalaj preferati?”, consumatorii au ales, în majoritate,
sticla de 0,75 l, indiferent de criteriul demografic luat în considerare.
Una din problemele de interes ale cercetarii a vizat frecventa de cumparare a
produsului. La întrebarea “Care a fost frecventa de cumparare în ultimele luni?”, rezultatele
arata ca în zona de frecventa medie (între o data pe saptamâna si o data pe luna) se
înregistreaza cea mai mare parte a cumparatorilor de vin (peste 70% din totalul celor
investigati). O frecventa foarte mare (o data pe zi) nu s-a înregistrat niciodata, iar frecventa
slaba (mai rar decât o data pe luna), este proprie la circa 80% din totalul celor intervievati.
227
Cercetarea întreprinsa nu poate evita problemele legate de localizarea achizitionarii

vinului. Din acest punct de vedere este de remarcat faptul ca 67% dintre cumparatori prefera
achizitia de vin de la supermarket, fa ta de 19% care achizitioneaza vinul din magazine de
dimensiune mica si numai 15% fac achizitia din magazinele specializate în desfacerea vinului.
Vânzarile prin supermarket domina celelalte categorii de magazine. Analiza în structura, pe
sex, stare civila, vârsta si venit întareste constatarea ca ponderea vânzarilor este detinuta de
supermarket-uri.
Un aspect important al cercetarii pietei vinului îl constituie pretul pe care sunt dispusi
consumatorii sa îl plateasca pentru o sticla de vin de 0,75 l. Majoritatea intervievatilor ar plati
între 76.000-100.000 (25,75% dintre barbati si 20,25% dintre femei), acestia fiind persoane cu
vârste cuprinse între 25-49 ani, adica la vârsta la care pot obtine venituri proprii, iar acestea
din urma au un nivel ridicat (pe ste 10 mil. lei), sunt persoane cu studii superioare si/sau
patroni.
Referitor la caracteristicile pe care ar trebui sa le aiba vinul ideal, cei care au raspuns
“pret accesibil” sunt persoanele care provin din familii cu 3-4 membri, muncitori, functionari
sau intelectuali cu venituri de pâna la 10 milioane lei. Corelând datele cu cele obtinute la
întrebarile anterioare, acestia sunt “conservatorii”. “Gustul”, în schimb, este apreciat mai mult
de persoanele cu vârste de 25-49 ani, care provin din familii cu cel mult 3 membri si care sunt
intelectualii si patronii cu peste 10 milioane lei venituri nete lunar.
Ca urmare, pia ta vinului se poate segmenta în doua grupuri mari de

consumatori:
- “Conservatorii”, persoane de sex masculin care ar plati sub 50000 lei
pentru o sticla de vin de 0,75 l, famili sti, majoritatea cu 3 membri, cu
studii pâna la nivelul mediu, muncitori sau functionari si cu un venit de cel
mult 10 milioane lei si care apreciaza “pretul accesibil”. Având în vedere
strânsa corelatie dintre venituri si pre tul platit pentru acest produs , este
normal ca pretul sa aiba întâietate în fata gustului.
- “Sofisticatii” sunt cei care ar plati peste 100000 lei pentru un astfel de
produs, persoane în majoritate necasatorite, cu cel mult 3 membri ai
familiei, cu vârste de pâna la 34 ani, patroni si/sau intelectuali, cu venituri
peste medie, care consuma ocazional si care prefera un vin de foarte buna
calitate.
228
La întrebarea referitoare la recunoasterea soiurilor, se constata ca respondentii au auzit

de majoritatea acestora. Cele mai recunoscute soiuri au fost: Busuioaca de Bohotin, Galbena
de Odobesti, Grasa de Cotnari, Merlot, Muscat Ottonel, Riesling si Sauvignon Blanc. Mai
putin cunoscute sunt soiurile Aligote, Babeasca, Chardonnay, Pinot Gris, Pinot Noir si
Feteasca Neagra.
La întrebarea deschisa „La ce va gânditi când se vorbeste despre vin?”, raspunsurile
au variat de la distractie, petrecere, voie buna, bucurie, la sanatate, traditie, bogatie etc.
Piata mondiala a vinului
Desi vinul este comercializat international, totusi nu exista o piata mondiala a vinului
în sensul curent al pietei internationale, deoarece tarile consumatoare sunt în acelasi timp
producatoare, asigurându-si autoaprovizionarea în proportie de 100%. Pietele existente sunt
piete regionale cu o tendinta de scadere a cererii. Posibilitatile de extindere regionala a pietei
vinului sunt foarte limitate, data fiind dependenta structurilor de consum de structura socio -
culturala si religioasa a diferitelor tari. În tarile mediteraneene cu o civilizatie vitivinic ola
foarte veche, vinul nu mai reprezinta alimentul necesar al muncitorului asociat în mod natural
cu pâinea si uleiul de masline. Odata cu dezvoltarea economica si cu cresterea nivelului
venitului si a gradului de civilizatie, în domeniul vinului s-a produs o mutatie majora de la
vinul aliment la vinul de placere, produs de consum, de loisire sau un bun de consum
ocazional23.
Piata vinului, în general, si cea europeana, în particular, se caracterizeaza prin

excedente structurale. Productia de vin depaseste potentialul de consum national,
constituindu-se stocuri destinate pietei internationale, ceea ce confera pietei mondiale a
vinului un caracter rezidual.
Studiile realizate de diferiti autori24 reflecta ponderea importanta ce o detin societatile
cooperatiste pe piata vinului. Chiar daca cea mai mare parte a productiei provine de la
întreprinderi mici si mijlocii, exista si un mic numar de societati multinationale. Pentru
acestea din urma, vinul face parte dintr-o piata mai larga, cea a bauturilor alcoolizate, ce
cuprinde si berea si spirtoasele. Aceste companii actioneaza pe pietele europene si pe cele
nord americane ca furnizor de produse alcoolizate. Principalele societati europene din
domeniu sunt: Allied-Lyons (Marea Britanie), Grand Metropolitan (Marea Britanie), LVMH-
23
Boboc, D., Perfectionarea managementului si marketingului pentru cresterea eficientei exportului de vinuri
românesti, Teza de doctorat U.S.A.M.V., Bucuresti, 2001.
24
Ibidem.
229
Moet Hennessy Louis Vuitton (Franta), Seagram Company (Canada) si Martini & Rossi
(Italia). Printre întreprinderile active numai în domeniul vinului, dar mai putin implantate pe
pietele extracomunitare, figureaza: Antinori (Italia), Gancia (Franta), Castfel (Franta) si
Lagedar (Franta). Piata nord americana este dominata de un grup de 10 companii cotate la
bursa. Cotatiile actiunilor acestor companii sunt sintetizate într-un indice cunoscut drept Wine
Maket News. Cele zece companii sunt: Beringer Wine Estates, Candaigua Brands, Chalone
Wine Group, Geerlings & Wade, LVMH-Moet Hennessy Louis Vuitton, Robert Mondavi
Corp., R.H. Phillips, Scheild Vineyards, Golden State Vintners si Willamette Valley
Vineyards.
Sintetic, se pot distinge câteva caracteristici fundamentale ale pietei mondiale a
vinului, pe fondul multitudinii de factori generali si specifici ce interactioneaza la nivel
mondial25:
a) Concentrarea produc tiei si consumului mondial de vin în tarile dezvoltate economic.

În sprijinul acestei afirmatii vin datele statistice ce confirma ca 75% din productia mondiala de
vin se realizeaza în Europa, iar 17% revine continentului american. Primii zece producatori de
vinuri acopera, prin livrarile lor, peste 80% din productia mondiala, iar dintre acestia primii trei
– Franta, Italia, Spania – furnizau, în anul 2004, 50% din productia mondiala. O structura
foarte apropiata se regaseste si în sfera consumului, unde zece mari consumatoare absorb peste
trei patrimi din consumul mondial.
b) Tendinta de stagnare sau chiar de reducere a consumului de vin, în favoarea altor
bauturi slab alcoolice sau nealcoolice a condus la crearea unui excedent al ofertei de vin în
raport cu cererea mondiala începând cu anul 1980, când s-a înregistrat un nivel maxim al
consumului, de cca. 294 mil. hl, si pâna la jumatatea anilor ′90, urmat însa de un reviriment
care s-a mentinut si în ultimii 3 ani.
Totodata, pe întreaga perioada a ultimului deceniu al secolului XX , s-au consemnat
mutatii în structura consumului de vin, în directia cresterii cererii pentru vinurile de calitate
precum si a celei pentru vinurile rosii, urmare a con stientizarii consumatorilor asupra efectului
benefic pentru sanatate al unui consum moderat de vin.
c) Ponderea vinului comercializat pe pietele externe reprezinta o mica parte din
produc tia mondiala (cca. 20%), datorita faptului ca marii producatori sunt în acela si timp s i
mari consumatori ai acestui produs. Volumul schimburilor internationale de vin s-a cifrat, în
medie, în deceniul trecut, în jurul valorii de 50 mil. hl anual, ceea ce înseamna ca la un consum
de vin pe locuitor de 5 l / an la nivel mondial, 1litru a fost dobândit de pe pietele externe.
25
Ionascu , Viorica si colab. Promovarea exportului românesc de vinuri, Centrul Român de Comert Exterior,
Bucuresti, oct. 1997.
230
OFERTA MONDIALA DE VIN

Productia mondiala de vin a crescut, în perioada 1995-2003, cu 6,5%, într-un ritm
inferior cresterii productiei de struguri, care era, la sfârsitul anului 2003, cu 9% mai mare decât în
anul 1995. Aceasta productie provine, în proportie de 71% din Europa si doar 9% din America
Centrala si de Nord, cu toate ca aceasta zona cunoaste o dinamica accentuata (indicele de crestere
a productiei în perioada 1995-2003 fiind de 123,8%).
Tabelul nr.4.15.
Productia mondiala de vin, pe continente, în perioada 1995-2003 (tone metrice)
Anul
Specificare
1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003
Total mondial 25481184 27397344 26765478 26564739 28589513 29734269 28053350 27425706 27126100
Europa 18351625 20405512 18700906 18902030 20432482 21243289 19467973 18783401 18636235
America Centrala si de Nord 2049035 2054394 2804579 2225864 2270674 2807050 2485811 2688252 2536833
America de Sud 2379346 1999045 2204161 2158052 2512547 2331451 2576378 2202352 2173548
Africa 869059 948719 936215 897553 931082 889772 879218 907411 906640
Asia 1272923 1258929 1456438 1579093 1531386 1543341 1514130 1534919 1562845
Oceania 559196 730745 663179 802147 911343 919366 1129840 1309372 1310000
Uniunea Europeana (25) 16026021 18009257 16574334 16999793 18607473 19229308 17517093 16701158 16561959
Tabelul nr.4.16.
Productia de vin în principalele state producatoare (tone metrice)
Tari Anul
1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003
Total mondial 25481184 27397344 26765478 26564739 28589513 29734269 28053350 27425706 27126100
Franta 5560100 6003700 5509800 5427100 6293500 5976563 5538250 5201470 4735260
Spania 2104000 3040100 3321700 3022400 3266400 4650842 3708750 4157025 4623750
Italia 5620140 5877181 5056313 5714040 5807280 5408752 5229300 4430410 4408611
SUA 1866800 1887700 2617600 2050000 2075000 2660000 2300000 2540000 2350000
Australia 502796 673445 617379 741547 851143 859166 1076540 1220372 1255000
Argentina 1644300 1268100 1350030 1267338 1588770 1253700 1583500 1215000 1180000
China 700000 750000 900000 1064534 1026122 1050000 1080000 1120000 1120000
Africa de Sud 752668 845071 811457 783000 779000 762000 761000 761000 761000
Chile 316700 382369 454918 547477 480650 667403 565180 575220 575200
România 672000 766300 668800 507100 566100 545300 508980 546100 546100
Sursa :FAOSTA T
Dupa trioul european Franta -Italia -Spania si SUA, în topul producatorilor mondiali se
situeaza Australia, Argentina, si China. Cea mai mare parte a productiei americane se
231
concentreaza în California. Alaturi de Argentina si Australia, alte doua state din emisfera
sudica – Africa de Sud si Chile – detin locuri fruntase în topul producatorilor de vin. România
detine locul 10 în topul producatorilor mondiali de vin.
CONSUMUL MONDIAL DE VIN

Pentru o analiza corecta a repartizarii consumului de vin pe contin ente si zone
geografice se impune determinarea consumului mediu anual, în fiecare din aceste zone.
Astfel, în Europa consumul era, în medie, în perioada 1995-2002, de 21,3 kg de vin/ persoana ,
ceea ce însemna de 5,6 ori mai mult decât consumul mediu pe pla n mondial, de 26 de ori mai
mult decât în Africa si de 45 de ori mai mult decât consumul mediu în Asia.
Tabelul nr.4.17.
Consumul mediu de vin, pe continente - Kg/pers/an -
Specificare 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002

Africa 0,8 0,9 0,9 0,9 0,9 0,7 0,7 0,7
America Centrala si de Nord 5,3 5 5 5 5,1 5 5 5,2
America de Sud 6,4 6 5,9 5,8 6 5,8 5,7 5,5
Asia 0,4 0,4 0,5 0,5 0,5 0,5 0,5 0,5
Europa 21,3 21,2 21,8 21,3 21,1 20,8 21,4 21,7
Oceania 12,9 13 13,5 13,9 14 14,4 14,5 14,2
TOTAL 3,9 3,8 3,9 3,9 3,8 3,7 3,7 3,7
Sursa: FAOSTAT
Africa
24
22
America Centrala si de
20 Nord
18 America de Sud
16
kg/pers
14
12 Asia
10
8
Europa
6
2 Oceania
0
1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002
anii
Consum mondial
Figura nr. 4.4.

Consumul mondial de vin
Principalele tari consumatoare de vin sunt: Italia, Franta, Croatia, Portugalia, Elvetia,
Spania, Danemarca, Argentina, Grecia, Ungaria si alte tari europene (Tabelul nr.4.18.).
232
Tabelul nr.4.18.
Consumul mediu de vin în principalele tari consumatoare
- kg/pers./an -
Tara 1995 1998 2002
Italia 57,6 55,9 53,9
Franta 60,5 59,7 52,5
Croatia 35,3 48,1 48,6
Portugalia 57,9 51,8 46,5
Elvetia 39,4 41,8 42,8
Spania 36,2 31,6 36,6
Danemarca 25 31 32,7
Argentina 40 35,1 31,6
Grecia 17,3 21,6 31,2
Ungaria 26,6 33,1 31,2
Austria 31,8 31 30,8
Germania 23,4 23,6 24,8
Australia 18,1 19,5 22,5
Romania 25,4 23,1 22,1
Uruguay 30,3 33,5 21,8
Chile 15 18,3 19,2
Rep. Moldova 37,7 19,9 18,3
Marea Britanie 11,6 14,7 17,2
Suedia 12,4 12,8 16,8
Olanda 11,9 11,2 15,6
Bulgaria 10 5,5 12,5
Canada 6,3 8,1 9,3
Africa de Sud 9,2 10,8 7,8
Statele Unite ale Americii 8,1 7,5 7,8
Sursa: FAOSTAT
Din punctul de vedere al productiei de vin, statele membre ale Uniunii Europene se
împart în doua categorii: statele producatoare de vin si celelalte. În rândul primei grupe
nivelul consumului pe persoana este ridicat, totusi scaderea cea mai spectaculoasa în nivelul
consumului pe persoana s-a înregistrat în aceste state. În Franta, consumul a scazut de la 135
kg/persoana în 1957, la 52,5 kg/persoana în 2002. În Italia, consumul a scazut între 1975 si
2002 de la 110 kg/persoana la 53,9 kg/persoana. În unele tari europene, consumul de vin
înregistreaza reduceri (Portugalia, Austria, Republica Moldova, România). În Marea Britanie,
consumul creste, dar nu depaseste media europeana. În tarile scandinave, între anii 1990 si
233
2002, consumul a crescut (Danemarca, Finlanda, Suedia). În alte tari precum Croatia, Elvetia,
Olanda, Germania, Grecia, Ungaria consumul de vin a înregistrat cresteri importante.
4.5.2. Comertul intern cu vin

Intermediarii comerciali intervin ca operatori pe filiera vinului în mai multe faze: la
achizitionarea de resurse materiale, la vânzarea strugurilor si la vânzarea vinului brut si
îmbuteliat.
Intermediari Intermediari Intermediari
Producerea Producerea Producerea Consum

resurselor strugurilor vinului
materiale
Figura nr.4.5.
Interventia intermediarilor pe filiera vinului
Într-un sistem economic putin transparent, în care informatia este greu accesibila atât
producatorilor cât si consumatorilor, intermediarii au rolul de a pune în legatura cererea cu
oferta de produse. Aceasta functie economica este completata de cele tehnice care se refera la:
receptia, sortarea cantitativa si calitativa, formarea de loturi omogene, conditionarea,
ambalarea, stocarea si transportul produselor agroalimentare.
În lipsa intermediarului pe filiera, functiile acestuia sunt îndeplinite de producator,
care trebuie sa dispuna de sistemul logistic necesar realizarii operatiei de distributie. Mai
precis, acesta trebuie sa dispuna de parc auto cu mijloace de transport specifice, depozite în
care sa asigure conditii de microclimat necesare stocarii vinului, laboratoare de analiza a
calitatii produselor receptionate, agenti de vânzare, serviciu de dispecerat etc.
4.5.3. Comertul extern cu vin

Cu o cota de 0,8% în comertul mondial si cu doar 17% din vinurile românesti
îndeplinind parametrii de performanta impusi de standardele internationale, tara noastra se
situeaza pe locul 14 în topul exportatorilor mondiali de vin.
234
În dinamica exportului de vin din ultimii 15 ani, punctul de minim se regaseste la

nivelul anului 1992, când a fost resimtita o scadere cantitativa semnificativa: fata de 66,5 mii
tone (1990), s-a ajuns la 17,74 mii tone în 1992 (o scadere de 73,4%). Ulterior, exportul de
vin a înregistrat o evolutie ascendenta. O crestere cantitativa spectaculoasa a avut loc în anul
1997 (un plus de 78% fata de 1996), performanta neegalata pâna în prezent (Tabelul nr.4.19.).
Tabelul nr.4.19.
Balanta comertului exterior cu vin a României
Specificare
Anul
1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003
Export 66,5 33,5 17,7 22 37 30,5 45,4 80,6 64,7 29,2 25,3 39,4 50,4 40,9
(mii tone)
Export 11 15,6 13,6 15,5 18,39 22,43 32,90 42,40 37,58 22,28 17,74 19,65 23 24,7
(mil USD)
Export 0,16 0,46 0,76 0,70 0,57 0,73 0,72 0,52 0,58 0,76 0,69 0,49 0,46 0,6
(USD/litru)
Import 105,5 38,2 8,6 32,8 5,1 13,9 5,1 0,77 7,1 7,7 1,2 0,66 0,72 0,7
(mii tone)
Import 7,4 6,2 15,6 5,4 1,7 4,2 1,6 0,6 3,6 3,6 1,2 1,3 1,8 2,2
(mil USD)
Import 0,07 0,16 1,81 0,16 0,33 0,30 0,31 0,78 0,51 0,47 1 1,97 2,5 0,31
(USD/litru)
Sursa: FAOSTAT
4.4. Evolutia exportului de vin al României, mii tone
100
80,6
66,5 64,7
50 45,4 50,4
33,5 37 39,4 40,9
30,5 29,2 25,3
17,7 22
0
1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003
Cu toate acestea, cantitatea considerabila exportata a fost comercializata, în medie, cu

0,52 USD/litru, un pret nu prea mare, care reflecta calitatea vinului respectiv. Abia la nivelul
anului 2002, cantitatea exportata de vin a reusit sa se situeze la 62,5% din cea exportata în
anul 1997 (50,4 tone).
În privinta dinamicii încasarilor la exportul de vin, se observa o fluctuatie
semnificativa în perioada analizata. Astfel, daca pretul mediu a atins un minim de 0,16
USD/litru în anul 1990, pretul maximu de 0,76 USD/litru s-a înregistrat în anii 1992 si 1999.
Exporturile de vin vrac s-au diminuat cu 84.400 hectolitri în anul 2003, ajungând la
420.000 hectolitri, însa exportatorii au încasat 25,23 milioane USD, fata de 23 milioane USD
235
în 2002. În schimb, a crescut ponderea vinurilor superioare în exporturi, pretul mediu

ajungând la 0,6 USD/litru fata de 0,46 USD/litru în anul 2002.
În ciuda preturilor relativ mici, România prezinta un excedent al balantei comerciale,
în anul 2003, de 22,5 milioane USD, în crestere fata de anii 2002, 2001 si 2000 ( 21,3 milioane
USD, 18,3 milioane USD, respectiv 16,5 milioane USD).
Orientarea geografica a exportului românesc de vin a cunoscut modificari importante
în ultimele decenii. Daca înainte de 1989, fostul bloc comunist reprezenta principala
destinatie a exportului românesc de vin , dupa 1990 exportul românesc de vin s-a orientat
catre tarile Uniunii Europene : Marea Britanie, Germania, Olanda etc .
Importurile românesti de vin au cunoscut o diminuare treptata datorita ofertei ridicate
de vinuri indigene la preturi relativ reduse, dar si a fiscalitatii din ce în ce mai ridicata aplicata
bauturilor alcoolice constând din taxe vamale ridicate, accize, TVA. Importul de vin consta în
special din vinuri spumante, vinuri va rsate, dar preponderente sunt vinurile de calitate rosii
cu un continut de alcool pâna la 13%.
4.5. Evolutia importului de vin al României, mii tone
120
100105,5
80
60
40 38,2 32,8
20 13,9
0 8,6 5,1 5,1 0,77 7,1 7,7 1,2 0,66 0,72 0,7
1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003
Provenienta geografica a importurilor românesti se caracterizeaza prin ponderea

ridicata a importurilor din tarile vecine, în tre care Republica Moldova detine ponderea
principala, urmata de Ungaria. Alte importuri provin din tarile membre ale Uniunii Europene,
dintre care Franta si Italia sunt cele mai importante.
Contingentele negociate cu Uniunea Europeana sunt de 300.000 hl fara taxe vamale la
export, si de 60.000 hl fara taxe vamale la import.
Vinurile exportate sub forma îmbuteliata trebuie sa poarte pe etichete mentiunea
"Produs în România" sau traducerea acesteia în limba tarii importatoare.
236
Vinurile de import sunt comercializate sub denumirile cu care au fost importate, fiind
obligatorie traducerea în limba româna a mentiunilor de pe eticheta. Aceeasi prevedere se
aplica si vinurilor produse în România si etichetate pentru export, dar care din diferite
motive sunt comerc ializate pe piata interna. Vinurile de import care se îmbuteliaza în tara
trebuie sa poarte pe eticheta mentiunea "Îmbuteliat în România", indicându-se denumirea
unitatii care a executat îmbutelierea.
4.5.2. Costurile de comercializare a vinului. Eficienta activitatii de

comercializare a vinului
În etapa de comercializare a vinului se înregistreaza costuri logistice de transport,

depozitare, contractare, costuri cu salariile, prospetarea pietei etc, astfel încât pretul de raft al
unei butelii de vin (lua ta ca exemplu si în cazul etapei de procesare) ajunge la nivelul de
120.000 lei (Tabelul nr.4.20.).
Tabelul nr.4.20.
Costurile de comercializare a vinului
Nr.crt. Indicatori Valoare

lei/butelie %
1. Pretul de achizitie 80000 83,8
2. Cheltuieli de comercializare 15400 16,2
3. Total cheltuieli 95400 100
4. Pretul de vânzare 120000 -
5. PROFITUL 24600 -
6. Marja de profit - 20,5
7. Rata rentabilitatii - 25,7
Sursa: calculatii proprii, estimari privind cheltuielile de comercializare
În varianta optimista a obtinerii unui pret pe raft de 120.000 lei/butelie, marja de profit
este 20,5%, iar rata rentabilitatii este 25,7%, reflectând o activitate economica eficienta în
acesta faza a filierei. Prin pozitia strategica pe care o detine, detailistul poate influenta
marimea pretului si, implicit, pe cea a profitului care îi revine în urma scaderii cheltuielilor de
comercializare si de achizitie a produselor.
237
4.6. Analiza SWOT pe filiera vinului
Activitatea agentilor economici pe filiera vinului este apreciata, în general, ca fiind

eficienta. Desigur influentele negative ale macromediului îsi pun amprenta asupra acestei
filiere: dimensiunile reduse ale exploatatiei, tehnologiile învechite, lipsa informatiilor si a
accesului la diferite servicii. Elementul esential al strategiei sectorului vin este îmbunatatirea
imaginii vinurilor românesti pentru penetrarea cu succes pe pietele externe.
Puncte forte
- viticultorii integreaza mai multe func tii: producerea strugurilor, procesarea,
depozitarea, transportul si comercializarea. Sectorul viticol se caracterizeaza printr-un
grad ridicat de specializare si zonare;
- în fermele si societatile agricole specializate pe vita de vie se cultiva suprafete mari
si se practica tehnologii moderne. Lucrarile solului se executa mecanic, iar recoltarea
manual;
- strugurii destinati producerii vinului pentru comercializare se cultiva pe suprafete
mari, în special în exploatatii de tip asociativ, societati comerciale agricole si în unele
- exploatatii familiale din zonele de cultura a vitei de vie;
- la nivelul procesatorilor, costul materiei prime este redus;
- existenta organismelor profesionale si interprofesionale, a organiza tiilor
guvernamentale si nonguvernamentale pe întreaga filiera: ONIV, ONVV, ONDOV,
APEV, PNVV etc.
238
Puncte slabe
- tehnologiile de cultura a viei în micile gospodarii taranesti sunt traditionale, se bazeaza pe munca
manuala si pe tractiunea animala;
- suprafetele cultivate sunt farâmitate, ceea ce determina efectuarea cu greutate a aprovizionarii
centrelor de vinificatie cu materie prima (struguri) ;
- structura suprafetelor cultivate cu vita de vie s-a deteriorat în ultimii ani în favoarea viilor hibride;
- cultura vitei de vie necesita cheltuieli ridicate, în special cu actiunile fito-sanitare si cu forta de
munca, ceea ce determina un nivel ridicat al cheltuielilor la hectar;
- tehnologiile de obtinere a vinului sunt învechite. Pentru cresterea calitatii vinului sunt necesare masuri
de retehnologizare a plantatiilor si a sectorului de vinificatie în unele societati viticole, cu respectarea
legislatiei în vigoare si a cerintelor adaptarii la exigentele comunitare;
- vinul produs în gospodariile taranesti este destinat cu prioritate autoconsumului. Cantitatile de
struguri care se vând pentru procesare centrelor de colectare sunt reduse;
- lipsa unei orientari spre calitate si igiena. Transportul si depozitarea strugurilor se realizeaza în
conditii inadecvate de igiena, nerespectându-se restrictiile privind contactul strugurilor si al vinului cu
metalul;
- lipsa unei orientari de marketing, la nivel de podgorie, motivata de vârsta înaintata a podgorenilor
proprietari si de nivelul ridicat al autoconsumului;
- lipsa informatiilor privind situatia si evolut ia pietei;
- sistemul de distributie este foarte fragmentat (multe firme private, de dimensiuni mici), ceea ce
determina înregistrarea unor costuri de distributie ridicate.
Oportunitati
- traditia si experienta producerii vinului;
- conditiile de mediu (clima si sol) sunt favorabile producerii de struguri din soiuri nobile;
- în România, strugurii se obtin în sapte zone viticole consacrate si se prelucreaza în 160 de centre
viticole;
- vita de vie valorifica terenurile improprii pentru cultura mare (terenurile nisipoase, în panta etc.);
- filiera vinului se caracterizeaza printr-un grad ridicat de integrare verticala, atât în societatile si
fermele care produc integral pentru comercializare pe piata interna si externa, cât si în exploatatiile care
produc pentru autoconsum si surplusuri pentru piata;
- pentru sectorul vitivinicol a fost negociata o suprafata de 30.000 ha de vie hibrida pentru replantare cu
vie nobila, pâna în anul 2014. Pentru replantare si abandon se primesc prime;
- investitii în înfiintarea de podgorii cu struguri din soiuri nobile, care produc struguri pentru vinuri de
calitate;
- cresterea cererii pentru vin de calitate datorata educarii si reorientarii preferintelor consumatorilor de
la vinul de masa, comercializat în vrac, la vinuri din soiuri nobile;
- segmentarea pietei în „conservatori” si „sofisticati” permite adaptarea politicii de marketing pentru
fiecare segment;
- investitii straine pentru înfiintarea de plantatii cu vie nobila si de centre de vinificatie;
- masura de reducere a accizelor la vin se înscrie în politica de reducere a fiscalitatii pe filiera vinului,
pentru - încurajarea producatorilor interni, pretul vinului scazând cu 30-35%;
- comercializarea vinului în magazine organizate în piete constituie un punct comercial de desfacere
pentru poducatorii de scara mica care ofera vinul la preturi reduse, aspect demn de luat în considerare
de consumatorii cu venituri mici.
239
Amenintari
- înfiintarea plantatiilor de vii necesita investitii importante, consum ridicat de forta de munca si cheltuieli de
productie mari la hectar;
- atacurile de boli si daunatori, umiditatea excesiva, îngheturile târzii de primavara si alti factori restrictivi de
mediu determina reduceri cantitative si calitative de productie;
- strugurii sunt produse perisabile, ceea ce impune luarea unor masuri riguroase de transport , depozitare si
prelucrare;
- strugurii recoltati trebuie transportati rapid pentru a fi prelucrati într-un timp cât mai scurt, astfel încât sa se
preîntâmpine atacurile microorganismelor care le deterioreaza calitatea;
- ratele înalte ale inflatiei si dobânzii împiedica contractarea de credite si finantarea investitiilor în noi
plantatii, spatii de depozitare, unitati de prelucrare etc.;
- blocajul financiar prezent pe întreaga filiera determina întârzieri „în lant” la onorarea platilor;
- puterea de cumparare a consumatorilor este redusa;
- lipsa informatiilor accesibile privind structura industriei, rentabilitatea ac esteia, preturile etc., necesare
pentru realizarea unei monitorizari a sectorului si fundamentarea unor strategii de dezvoltare a acestuia si de
export a produselor vitivinicole;
- lipsa unor oportunitati de angajare în mediul rural si de obtinere a unor venituri stabile împiedica procesul
de restructurare a fermelor;
- cresterea cererii pentru bere manifestata în anumite perioade ale anului determina reducerea vânzarilor de
vin;
- penetrarea masiva pe pia ta a vinului de import , daca productivitatea si calitatea produselor interne se
mentine la un nivel scazut;
- aparitia noilor actori pe piata mondiala a vinului: Australia, Noua Ze elanda, Africa de Sud, Chi le,
antreneaza o concurenta acerba pentru vinurile românesti.
240

Piata Vinului 2 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Piata Vinului 2 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CAPITOLUL IV

DIAGNOSTICUL DE MARKETING PE FILIERA VINULUI

PERFORMAN TA INDUSTRIEI SI DISTRIBUTIEI ALIMENTARE

DIAGNOSTICUL DE MARKETING PE FILIERA VINULUI

ÎMBUNATATIREA PERFORMANTEI FILIEREI PRODUSELOR

4.1. Particularitatile filierei vinului

cazul marilor complexe de vinificatie si unitati de cercetare în domeniul vitivinicol,

autoconsumului la vin este de 85,5% 1. Cantitatile de struguri care se vând pentru

4.2. Pre -productia

4.2.1. Importanta vinului în alimentatia omului si în economia nationala

România este o importanta tara europeana producatoare de vin, dispunând de

În timpurile noastre, România parcurge o perioada de profunde schimbari,

Anul Vii si Vii pe rod (mii h a)

4.1.Evolutia suprafetelor cultivate cu vita de vie,

Suprafata (mii ha)

În ultimii ani, suprafetele cultivate cu vita de vie au o tendinta de reducere fata de

4.2.2. Politicile sectorului public. Organizarea Comuna a Pietei Vinului în

Activitatea agentilor economici pe filiera vinului este reglementata prin politici de

comunitare, Organizatia Comuna a Pietei Vinului (Reglementarea Consiliului 1493/1999)

de a mentine un echilibru pe piata comunitara a vinului între cerere si oferta si de a mentine

Nr.crt. Tara 2000-2001 2001 -2002 2002 -2003

4.2. Alocatiile financiare pentru ajutorul de restructurare, în Uniunea Europeana, 2002-

Sursa: www.europa.eu.int 21%

produselor vinicole. Marimea ajutorului va fi stabilita în functie de taria alcoolica si pe

Art.11 1. Se instituie un ansamblu de masuri de În scopul adaptarii productiei vitivinicole la Art.13

c) ameliorarea tehnicilor de gestionare a consumului local.

Art.24 Se instituie pentru producatori un Se instituie un regim de ajutoare la stocajul Art.37

orice persoana juridica: producatori si a filierelor pe produs prin legi

În vederea îndeplinirii atributiilor legate de Art.42

Art.42 Practicile s i tratamentele oenologice Practicile si tratamentele autorizate pentru a fi Art.26

Descrierea, denumirea, prezentarea si Vinurile si produsele pe baza de must si de vin

Art.63 În masura în care este necesar, pentru a

permite exportul de:

Stadiul implementarii aquis-ului comunitar în sectorul vie-vin

În ceea ce priveste drepturi le de replantare , acestea se acorda suprafetelor defrisate,

4.2.3. Institutii importante. Organismele profesionale si interprofesionale

Performanta economica a sistemului de productie este determinata de eficienta

FAZA AGENTII ECONOMICI / INSTITUTII

Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale reprezinta principala institutie

vinificatie si pâna la retele de distributie si comercializare, degustare etc., cu scopul de a

- Asociatia Profesionala Domeniile Cotnari (AP Domeniile Cotnari), membri

4.2.4. Serviciile prestate viticultorilor si vinificatorilor

Institutiile publice si private prezentate în componenta precedenta asigura diferite

Aprovizionarea consta în aducerea în ferma a resurselor materiale: material saditor

4.2.5. Potentialul vitivinicol al României. Conditiile de mediu pentru

În România , vita de vie se cultiva în arealele consacrate traditional acestei activitati,

SOLUL Tip Cernoziom, brun de padure, brun roscat de

FACTORI RESTRICTIVI DE EFECTELE ASUPRA

4.2.6. Materialul saditor utilizat în viticultura

În viticultura se admite folosirea urmatoarelor categorii de material saditor: vite

Caracteristici Vite nobile Vite nobile pe Butasi HPD

nespecializata se au în vedere pietele organizate ocazional, periodic sau permanent, de unde

4.3. Productia de struguri

4.3.1. T ehnologiile de obtinere a strugurilor

Din punctul de vedere al agrotehnicii utilizate, viticultorii se împart în doua mari

În timpul vegetatiei, fermierii elaboreaza si pun în practica un program de protectie a

4.3.2. Tratamentele prerecoltare aplicate culturii vitei de vie

Combaterea bolilor si a daunatorilor reprezinta o operatie importanta a tehnologiei de

Denumirea Tratamente le Efecte le asupra Semnificatia

Copilitul se efectueaza prin scurtarea lastarilor secundari (copili), având ca efect

4.3.3. Recoltarea strugurilor

4.3. Productiile medii si totale de struguri, în România

Sursa: Anuarul Statistic al României, 2004, *MAPDR – www.mapam.ro