Referat …DISCIPLINA.

Referatul va consta intr-o lucrare (Times New Roman 12 la 1,5. Nr pg. 5 max 10) avand ca subiect
abordarea programului Kinetic prin intermediul echipamentelor/aparatelor/instalatiilor/obiectelor
TITLUL REFERATULUI
AUTORUL

Referatul care va contine urmatoarele parti /etape:

Cuvinte cheie: 3/5 cuvinte
Rezumat 2/3 fraze
Introducere:
Cuprinsul lucrarii:
Incheiere:
Bibliografie

TERMENUL DE PREDARE ESTE 22.12.2017, ora 14, format electronic catre student Mihnea Adriana
Nepredarea referatului la termen restrictioneaza participarea la examenul teoretic .
NU SE ADMIT LUCRARI IDENTICE !
Se puncteaza informatiile corecte stiintific (in special), dar si ideile creative si originale.
Se puncteaza respectarea tuturor etapelor referatului, inclusiv bibliografia inserata in text si citata la
sfarsit.

MODEL ORIENTATIV/ REFERAT

Titlu
AUTORUL

Cuvinte cheie: dizabilităţi, terapie...etc.(3-5 cuvinte)

REZUMAT: Dizabilitatea este definită ca o stare fizică, psihică sau mentală care
limiteză activitatea, sub diverse forme, unei persoane. Termenul „dizabilitate" este menit
să îl înlocuiască pe cel de „handicap”, în pofida faptului că legislaţia română continuă să
îl includă pe cel din urmă. În momentul de faţă, noile tendinţe pe plan mondial impun
termenul de „persoana dizabilitată” (de catre societate) în locul celei de „persoană cu
dizabilitaţi”, tocmai pentru a sublinia faptul ca dizabilitatea nu este un atribut al
persoanei ci este un atribut al relaţiei persoană – mediu. Mediul neadaptat este cel care
„dizabilitează” o persoană datorită barierelor arhitecturale pe care acesta le întâmpină.

Introducere

Potrivit Organizaţiei Internationale a Persoanelor cu Dizabilitati (DPI), dizabilitatea este

definită ca fiind „rezultatul interactiunii dintre o persoana care are o infirmitate şi barierele
ce ţin de mediul social şi atitudinal de care ea se poate lovi”.
Organizaţia Mondiala a Sănatăţii propune urmatoarea definiţie a dizabilităţii:
„Dizabilitatea este reprezentată de orice restricţie sau lipsă (rezultată în urma unei
infirmităţi) a capacităţii (abilităţii) de a îndeplini o activitate în maniera sau la nivelul
considerate normale pentru o fiinţă umană”.
Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU), în baza Convenţiei privind Drepturile
Persoanelor cu Dizabilităţi, utilizează urmatoarea definiţie: „Persoanele cu dizabilităţi includ
acele persoane care au deficienţe fizice, mentale, intelectuale sau senzoriale de durată,
deficienţe care, în interacţiune cu diverse bariere, pot îngrădi participarea deplină şi efectivă
a persoanelor în societate, în condiţii de egalitate cu ceilalţi“.
La nivelul Uniunii Europene, dizabilitatea este vazută ca o problemă a întregii
societăţi. Aceasta presupune pregătirea şi adaptarea continuă în toate sferele vieţii, pentru
primirea şi menţinerea acestor persoane în curentul principal al vieţii sociale.
Dizabilitatea este vazută ca o problemă a întregii societăţi, care impune o permanentă
pregătirea şi adaptarea în toate sferele vieţii, pentru primirea şi menţinerea acestor persoane în
viaţa societăţii.
La nivelul Uniunii Europene şi a unor Organizaţii internaţionale (DPI, Organizaţia
Mondiala a Sănatăţii, Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU), care au ca preocupare
problematica sănătăţii, a drepturilor presoanelor cu dizablităţi propun următoarle definiţii ale
dizabilităţii:

Cuprinsul lucrarii

MODELELE DIZABILITĂŢII

Un model reprezintă un cadru pentru înţelegerea informaţiei primite. Există două

modele ale dizabilităţii, cu viziuni opuse:

Un model reprezintă un cadru pentru înţelegerea informaţiei primite. În prezent

vorbim de modelul social al dizabilităţii care rezonează cu viziunea actuală a Uniunii dar
care este în opoziţie cu modelul medical al dizabilităţii.

(coincide).
(predominant în trecut).
 În România persoanele cu dizabilităţi se constitutie într-o categorie dezavantajată, în
principal cei din mediul rural sau institutionalizaţi. „Prezenţa handicapului, starea materială
precară ( în cele mai multe cazuri), izolarea psihologică determinate de statutul de persoană
exclusă, lipsa unor servicii alternative adresate acestora, dificultatea accesului la
informaţiile în domeniu, accesul defectuos la serviciile medicale de calitate prezintă
dificultăţi suplimentare pentru aceasta categorie de persoane.”
Atitudinea pozitivă zilnică a adultului faţă de copilul cu dizabilităţi îl poate ajuta
efectiv în dezvoltarea capacităţilor de comunicare. Copilul va comunica mai uşor dacă doreşte
să o facă, dacă doreşte să exprime lucrurile pe care le trăieşte. Folosind eficient capacităţile
noastre de comunicare, vom putea stimula modul de comunicare al copilului. Este foarte
important ca un copil cu dizabilităţi să fie ajutat să devină cât mai independent posibil în toate
acţiunile pe care le întreprinde.
Copilul cu dizabilităţi poate fi ajtat să comunice mai uşor prin: atitudinea pozitivă a
celor care îl înconjoară, prin dezvoltarea capacităţilor de comunicare pentru a transmite
experienţele sale mai uşor şi prin al încuraja să îşi câştige independenţa în cât mai multe din
activităţile zilnice.
Copilul cu dizabilităţi care întâmpină dificultăţi în ceea ce priveşte autonomia sa,
dependent total de adulţi trebuie sprijinit şi acceptat într-o societate responsablă şi permisiva
pentru a deveni autonom în acţiuni elementare: îmbrăcatul-dezbrăcatul, alimentaţia, igiena
personală, a hainelor, a spaţiului care-şi desfăşoară activitatea şi a locurilor în care se joacă
sau învaţă.
Aceptat de o societate responsabilă şi permisivă, formarea deprinderilor de autonomie
personală la copii cu dizabilităţi oferă şanse reale de a fi acceptat/integrat în viaţa socială a
comunităţii din care face parte şi integrare într-un grup.
Adevărata faţă a oamenilor poate fi intuită din atitudinea acestora faţă de copii şi
nevoile lor.
Copiii au nevoie de foarte multă protecţie. Se spune ca modul în care te porţi cu copiii
arată adevarată faţă a omului.
Având câştigate cât mai multe deprinderi din această arie de dezvoltare, copilul cu
dizabilităţi are şanse reale de a fi acceptat/integrat în viaţa socială a comunităţii din care face
parte, pe de o parte, şi pe de alta parte, o comunitate permisivă, în ceea ce priveşte această
categorie de copii dă dovadă de responsabilitate, acceptare şi omenie.
Copilul cu dizabilităţi, întâmpină mari dificultăţi în ceea ce priveşte autonomia
personală, fapt care duce la dependenţa totală faţă de adulţi. Ca să obţină independenţă în
activităţile cotidiene, copiii au nevoie de autonomie personală în sensul satisfacerii unor
cerinţe elementare cum ar fi: îmbrăcatul, dezbrăcatul, aşezarea hainelor în cuier, igiena
mâinilor, a nasului, a corpului în general, servirea mesei, păstrarea igienei în locul în care-şi
desfăşoară activitatea, păstrarea igienei hainelor, a încălţămintei, păstrarea curăţeniei şi a
ordinii, la colţul cu jucării, la colţul rechizite.
Necesitatea formării deprinderilor de autonomie personală la copii este evidentă încă
din primii ani de viaţă pentru a se putea adapta mediului extern social şi pentru a putea fi
integraţi într-un grup.
„Copilul cu dizabilităţi nu reprezintă un final de drum, ci este doar începutul unei
mari provocări: aceea de a acorda copilului drepturile fundamentale, de a-i recunoaşte şi
accepta posibilităţile, dar şi limitele, de a-i oferi şanse de integrare. Copilul cu dizabilităţi
reprezintă doar o altă individualitate şi trebuie abordat tocmai din această perspectivă.”
Putem preciza câteva dintre caracteristicile copiilor cu dizabilităţi:
dificultăţi ale mobilităţii fizice generale;
incapacitatea de autoîngrijire şi dificultăţi de autoservire;
dificultăţi majore în formarea conştiinţei de sine şi în relaţionarea cu cei din jur

DE CE ESTE JUDO ADAPTAT?

„ Judo, sau “calea blândeţii”, este o artă marţială japoneză, care în accepţiune
modernă poate avea semnificaţii diferite. Poate fi un sport, o artă, o disciplină, o activitate
educativă sau recreativă, un program de fitness, mijloc de autoapărare dar mai ales un stil de
viaţă.”«Judo-ul e comparat cu apa: flexibilă, cedând, ocolind în jurul obstacolelor,
învăluind, penetrând ca aburul, dar şi dură în forma de gheaţă. „Esenţa „JU” se poate aplica
în domeniile vieţii: strategie afaceri, rezolvarea conflictelor verbale, intelectuale, sociale.»
dar şi în educaţie, sănătate, ,
Iată ce spune maestrul JIGORO Kano despre principiul fundamental al judo-ului.
”Încurajat de succesul pe care l-am avut cu aplicarea principiului eficienţei maxime în
tehnicile de atac şi de apărare, m-am întrebat apoi dacă acelaşi principiu nu cumva ar
putea fi aplicat pentru îmbunătăţirea sănătăţii, ceea ce înseamnă de fapt educaţia fizică”
Maestrul Kano a găsit în cele din urmă cea mai bună cale pentru utilizarea principiului
eficienţei maxime, creând combinaţii de exerciţii fizice sub formă de KATA.
Încurajat de succesul avut prin aplicarea principiului eficienţei maxime în tehnicile de
atac şi de apărare maestrul JIGORO Kano a încercat să aplice acelaşi principiu pentru
pentru îmbunătăţirea sănătăţii, la o dezvoltare armonioasă fizică şi spirituală prin
 combinarea mişcărilor gâtului, trunchiului şi celorlalte părţi ale corpului bazată pe
principiul maximei eficienţe, ceea ce înseamnă de fapt educaţia fizică.
El arată că „ fiecare combinaţie de mişcări ale gâtului, trunchiului şi celorlalte părţi
ale corpului este bazată pe principiul maximei eficienţe. Lucrate cursiv, ele vor duce la o
dezvoltare armonioasă fizică şi spirituală”
După cercetările mai multor specialişti, majoritatea KATA ( în artele martiale =
forme fundamentale ) din judo au fost aranjate ţinându-se cont de legătura strânsa dintre
mişcările efectuate în cadrul formelor fundamentale şi SĂNĂTATE. Folosirea judo-ului
pentru menţinerea şi întărirea sănătăţii este argumentată de faptul că în cadrul
antrenamentelor se urmăreşte ca fiecare parte a corpului să se dezvolte cât mai bine.
Judo-ul este unul dintre sporturile competiţionale la care sportivii cu deficienţă de vedere
pot participa fără să întâmpine probleme deosebite de adaptare, deoarece bazându-se pe un
simţ tactil - kinestezic deosebit, sportivii nevăzători pot participa cu şanse egale în
competiţiile văzătorilor, având chiar rezultate deosebite.
„Activităţile fizice adaptate favorizează pe de o parte creşterea calităţii vieţii, şi pe de altă
parte contribuie la integrarea şi coeziunea socială”

MOTIVAŢIA PROIECTULUI

„Motricitatea reprezintă acea caracteristică a fiinţei umane prin intermediul căreia se

stabileşte relaţionarea cu mediul înconjurător.”
Motricitatea reprezintă „totalitatea actelor motrice efectuate pentru întreţnerea
relaţiilor cu mediul natural sau social, inclusiv prin efectuarea deprinderilor specifice
ramurilor sportive.”
Studierea mişcării a arătat strânsa legătura între dezvoltarea motorie şi cea nervoasă.
Prin conţinutul său, prin mijloacele folosite în instruire într-o formă atractivă, judo-ul
poate conduce la formarea sau îmbunătăţirea motricităţii copiilor cu dizabilităţi.

DIN PUNCT DE VEDERE MOTRIC Judo prin mijloacele sale, contribuie la

organizarea şi conducerea motorie generală, organizarea conduitelor şi structurilor perceptiv-
motrice, organizarea acţiunilor motrice.

ORGANIZAREA ŞI CONDUCEREA MOTORIE GENERALĂ

poziţii fundamentale ale corpului şi segmentelor sale – prin executarea diferitelor

mişcări, prin poziţiile iniţiale şi finale ale execuţie diferitelor procedee tehnice de lupta la sol
şi în picioare;
mişcări fundamentale ale corpului şi ale diferitelor segmente ale corpului -
diferitele mişcări ale membrelor superioare şi inferioare, deplasări diferite;
capacităţi motrice – îndemânarea manifestată, forţa şi rezistenţa care asigură suportul
necesar execuţiilor corecte.

ORGANIZAREA CONDUITELOR ŞI STRUCTURILOR PERCEPTIV MOTRICE

organizarea schemei corporale şi lateralitatea – conştientizarea şi identificarea

diferitelor segmente ale corpului, reprezentarea schemei corporale, reprezentarea mentală a
acţiunilor, relaţia dintre diferitele părţi ale corpului şi dintre corp si mediu;
 conduita perceptiv-motrică de formă – identificarea, discriminarea şi clasificarea
formelor – prin diferite jocuri pregătitoare care folosesc stimuli diferiţi de formă;
orientarea, organizarea şi structurarea spaţială şi spaţio-temporală – prin perceperea
timpului şi a spaţiului în raport cu sine, cu suprafaţa de luptă, cu partenerul şi adversarul.

ORGANIZAREA ACŢIUNILOR MOTRICE

organizarea mişcărilor în acţiuni şi eficienţa acestora – prin instruirea realizată

conform paşilor metodici de descompunere a procedeelor în algoritmi metodici şi apoi
asamblarea acestora într-un tot unitar care să asigure execuţia corectă a procedeelor tehnice.
formarea deprinderilor motrice –prin echilibrul necesar execuţiei procedeelor tehnice
şi a acţiunilor de luptă.

DIN PUNCT DE VEDERE ECONOMIC

Practicarea judo-ului este deosebit de accesibilă, necesitând un minim necesar: (saltele

de judo pentru copiii din grădiniţe poate avea dimensiuni reduse de 6/6m,echipament sportiv
de tip trening sau kimonou, accesibilitatea este data de posibilitatea practicării judo-ului în
diferite jocuri pregătitoare cu desfăşurare doar în lupta la sol.
Instruirea se poate realiza deosebit de facil folosindu-se principiul individualizării şi al
tratării diferenţiate în funcţie de particularităţile individuale al persoanelor cu dizabilităţi.
De asemenea activitatea de instruire poate ţine cont de ritmul propriu de înaintare în
cunoaştere a persoanei, prin formularea de sarcini adecvate conform ritmului propriu de
însuşire a mişcării.

DIN PUNCT DE VEDERE PSIHO-PEDAGOGIC

practicarea judo-ului conduce la dezvoltarea voinţei, curajului, a încrederii în sine,

calmului, capacitatea de gândire şi anticipare, capacitatea de a rezolva eficient situaţiile ivite
in timpul luptei, cu alte cuvinte un ansamblu de calităţi psihice utile în viaţa cotidiană.

DIN PUNCT DE VEDERE SOCIAL

Practicarea judo-ului, prin mijloacele adaptate pentru copii cu dizabilităţi influenţează

dezvoltarea şi integrarea socială a copiilor, utilă în activitatea cotidiană prin:
angrenarea în diverse forme de luptă, la sol şi/sau în picioare;
angrenarea în jocuri care presupun manevrarea de obiecte, luarea de decizii,
plasamentul copilului şi modificarea acestuia în funcţie de situaţie;
stimularea lucrului în perechi sau în echipe, cu sarcini comune sau diferenţiate;
angrenarea copiilor în activităţi comune, evitându-se demixtarea;
angrenarea în jocuri, desemnarea câştigătorului să fie fermă şi obiectivă, să înveţe să
câştige sau să piardă
stimularea activităţii prin laude şi încurajări aduse copiilor, evitându-se favoritismele.

IPOTEZE
 Credem că dacă produsele curriculare din judo, vor fi elaborate pornind de la
obiective, atunci calitatea conţinutului acestei discipline va avea un efect favorabil asupra
dezvoltării disponibilităţilor bio-psiho-sociale şi a personalităţii copiilor cu dizabilităţi,
Credem că prin utilizarea elementelor de baza ale judo-ului în pregătirea copiilor cu
dizabilităţi , a jocurilor, şi a exerciţiilor adaptate, va determina realizarea obiectivelor
instructiv-educative cum ar fi: întărirea sănătăţii,autonomia, creşterea potenţialului bio-motric,
socializarea.

SCOP
Preconizăm că prin introducerea în pregătirea copiilor, a unui conţinut cu mijloace
specifice şi nespecifice judo-ului care urmăresc cu precădere dezvoltarea fizică armonioasă,
cunoaşterea posibilităţilor de mişcare ale corpului şi segmentelor, a relaţiilor care se stabilesc
între ele, a orientării spaţio-temporale şi echilibrului, însuşirea unor norme de comportament
care încurajează o atitudine socială pozitivă, dezvoltarea capacităţii de comunicare, vor
conduce prin transfer la integrarea cu succes a indivizilor cu nevoi speciale in societate .

OBIECTIVELE ŞI ACTIVITĂŢILE AFERENTE OBIECTIVELOR PROIECTULUI

Obiectivele cercetării:

Studierea literaturii de specialitate cu privire la pregătirea copiilor cu dizabilitaţi prin

judo;
Identificarea unei linii metodice de instruire a copiilor cu dizabilităţi şi a unor teste de
evaluare a calităţilor psiho-motrice ;
Studiu preliminar privind calitatea şi eficienţa programelor elaborate;
Popularizarea prin materiale si pliante accesibile kinetoterapeuţilor, antrenorilor de
judo, părinţilor si copiilor dizabilitaţi.

GRUPUL ŢINTĂ –Copii cu dizabilitaţi, selecţionai şi pregătiţi în conformitate cu

programele propuse.

METODOLOGIA DE CERCETARE/ INTERVENŢIE (metode de cercetare, mijloace de

investigaţie, didactice, pedagogice, psihologice, etc.,mijloace de evaluare a rezultatelor
cercetării)

METODE DE CERCETARE:
studiul literaturii de specialitate;
metoda istorică; studiul de caz – interviul;
observaţia sau documentele;
metoda testelor- calităţi psihomotrice...
metoda statistico-matemetică – semnificaţia statistică
metoda grafică;
metoda tabelară

MIJLOACE DE INVESTIGAŢIE DIDACTICO-PEDAGOGICE şi PSIHOLOGICE–

observaţia pedagogică – directă şi indirectă

RESURSELE CERCETĂRII/PROIECTULUI
Resurse materiale:, manechine, mingi, mingi medicinale, jaloane, cercuri, diverse obiecte
ajutătore etc.
Resurse financiare: colaborare FRJ, sponsori, autofinaţare.
Resurse temporale: 2 ani
Resurse spaţiale: Sala de antrenament a CSS Galaţi, săli amenajate în grădiniţe cu dotări
standard sau condiţii improvizate,

STADIUL ACTUAL AL PROIECTULUI- studierea literaturii de specialitate cu privire la

tematica abordată, şi a colaborării cu părintii copiilor cu dizabilitati în vedere desfăşurării
proiectului şi găsirea resurselor de finanţare.

Incheiere:

VALORIFICAREA PROIECTULUI- Rezultatele proiectului vor fi valorificate în sistemul

educaţional specific copiilor cu dizabilităţi.
În mod concret se vor realiza următoarele aspecte:
Adaptarea obiectivelor şi conţinuturilor implicate în predarea judo-ului la copii cu
dizabilităţi cu cele prezente în ţările membre ale Uniunii Europene.(Franta, Germania, Italia,
Spania... )
Regândirea momentelor proiectului didactic operaţional, astfel încât să asigure calitate
şi eficienţă procesului instructiv-educativ la copii cu dizabilităţi.
Realizarea unei linii metodice de proiectare didactică a judo-ului la nivelul copiilor cu
dizabilităţi. care să redimensioneze rolul şi eficienţa pregătirii în cadrul activităţii instructiv-
educative, cât şi a mentalităţii specialiştilor din judo.
Promovarea programei realizate în colaborare cu FRJ în cadrul stagiilor de
perfecţionarea a specialiştilor din judo.
Posibilitatea implementării conceptului de pregătire a copiilor cu dizabilităţi în cadrul
cluburilor sportive, inclusiv cele private, din ţară.
Publicarea unei lucrări teoretico-metodice având la bază studiul realizat.

BIBLIOGRAFIE :

1. Anderson, S., (1991) - Therapeutic Recreation-meeting the challenge of new demands, Journal of
Physical Education, Recreation and dance.
2. Callier, J., Rouillon, J.D. (1998) - Effets d'un entrainement specifique sur equilibre statique et
dynamique d'enfants deficients auditifs, ST. APS., nr.46 – 47.
3. Cârstea, G., (2000) - Didactica educaţiei fizice, ANEFS, Bucureşti.
4. Dragnea, A. şi colab., (2001) - Ghid metodologic pentru organizarea şi desfăşurarea activităţilor de
educaţie fizică şi sport la copiii instituţionalizaţi (7-14 ani). Programe şi aplicaţii, Bucureşti.
5. Duma, E., (1997) - Deficienţele de dezvoltare fizică, Editura Argonaut, Cluj Napoca.
6. Jansma, P., (1999) - Psychomotor domain training and serious disabilities, University Press of
America.
7. Marcu, V., Pâncotan, V.,coord.(2007)- Activităţi fizice adaptate, Editura Universitaria din Craiova.
8. Marcu,V., Milea, M., Dan, M., (2001) - Sport pentru persoanele cu handicap (activităţi motrice
pentru persoane cu nevoi speciale), Editura Triest, Oradea.
9. Marcu, V., (1998) – Theoretical Basis of Practicing Physical Exercises in Physical Therapy, University
of Oradea Publishing House.
10. Teodorescu, S., Bota, A., Stănescu, M., (2003) - Educaţie fizică şi sport adaptat pentru persoane cu
deficienţe senzoriale, mintale şi defavorizate social, Bucureşti.
11. Stan, Z.,(2013) – Didactica Educaţiei Fizice şi sportului Adaptat – Curs, FEFS Galaţi.
12. ***Note de seminar - SPECIAL OLYMPICS ROMÂNIA;
13. ***Regulamente sportive - SPECIAL OLYMPICS ROMÂNIA;
14. ***Hotărârea Consiliului European privind Anul European al Persoanelor cu Dizabilităţi:
http://www.europa.eu.int/comm/employment_social/soc-prot/disable/com271/comfinal_en.pdf
15. ***Uniunea Europeana: Monitorizarea Drepturilor Omului: http://www.eumap.org/library/
16. ***WHO International Classification of Functioning, Disability and Health:
http://www3.who.int/icf/icftemplate.cfm
17. ***Academia pentru Dezvoltare Educaţională, Disabilities Studies and Services Center:
http://www.dssc.org/
18. ***www.disabilityview.co.uk
19. ***www.howtoadapt.com
20. ***www.direct.gov.uk/DisabledPeople/Leisure And Recreation.
21. ***http://www.specialneedsjudo.eu/dis/1415/
***http://sports.webshots.com/video/3072085130094401035kATiuv
22. http://biblioteca.regielive.ro/referate/psihopedagogie/problematica-copilului-cu-dizabilitati-174751.html
23. http://www.onphr.ro/dizabilitatea/ce-este-dizabilitatea/

SUCCES !!!!