UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRONOMICE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ

32
 BUCUREŞTI

FACULTATEA DE ZOOTEHNIE

MASTER

Specializarea: Proiectarea si dezvoltarea fermelor zootehnice

FERMA PENTRU EXPLOATAREA A 1000 OI

MAME ŞI A TINERETULUI AFERENT IN
JUDETUL PRAHOVA

Prof. Dr. Ing. ION RADUCUTA

MASTERANZI:

STANCU EMILIA GABRIELA

KELEMEN ALEXANDRU

ANUL 2013 – 2014

32
 CUPRINS

INTRODUCERE……………….……………………………………………pag. 4

CAPITOLUL I

Proiectarea amplasarii si sistematizarii fermei de ovine cu capacitatea de 1.000 oi

fatatoare si tineretul aferent…………………………………………………..pag. 5

1.1. Conditii de amplasare a fermei………………………………………....pag. 5

1.2. Oportunitatea infiintarii fermei……………………………….……….pag. 11
1.3. Avize necesare…………………………………………………….…..pag. 12

CAPITOLUL II

Proiectarea asigurarii materialului biologic…………………………………pag. 20

2.1. Alegerea rasei…………………………………..……………………..pag. 20

CAPITOLUL III

Proiectarea tehnologiei de exploatare………………………………………pag. 22

3.1. Adaposturile…………………………………………………………..pag. 22
3.2. Reproductia…………………………………………………………….pag. 23
3.3. Hranire si adapare……………………………………..……………….pag. 24
3.4. Recoltarea productiilor……………………………………………….pag. 24
3.5. Ameliorare......…………………………………………………………pag. 25
3.6. Tratamente……..………………………………………………………pag. 26
3.7. Ferma vegetala…………………..…………………………………….pag. 27

33
CAPITOLUL IV
Proiectarea fluxului financiar……………..………………………………….pag. 32
4.1. Capitalul imobilizat…………………………………………………….pag. 32
4.2. Activ circulant………………………………………………………….pag. 34
4.3. Venituri………………………………………………………..……….pag. 36
4.4. Surse de finantare………………………………………………………pag. 37
4.5. Cash Flow……………………………………………………….……pag. 46

BIBLIOGRAFIE……………………………………………………………pag. 47

ANEXE……………………………………………………………………..pag. 48

34
 INTRODUCERE

Ovinele reprezintă una dintre cele mai eficiente specii atunci când se
vorbeşte de exploatarea animalelor în România, având în vedere specificul acestei
categorii de animale şi tradiţia ţării în acest domeniu zootehnic.

Importanţa acestora rezidă din multitudinea de produse pe care le oferă

(carne, lapte, lână, pielicele, gunoi de grajd etc.) şi a valorii economice a acestora.
Spre exemplu, în perioada Pascală, kilogramul de carne de miel în carcasă s-a
vândut în 2013 cu 25 lei, un kilogram de bânză telemea de oaie poate ajunge la 15
– 18 lei, iar valoarea unei pielicele de bună calitate depăşeşte 200 de lei.

O altă faţetă favorabilă a creşterii oilor în România o reprezintă evoluţia

efectivelor de ovine din ulima perioadă. Datele statistice arată că în prezent
numărul de animale din această specie este în creştere. Astfel, dacă în perioada de
după “89 efectivul de ovine se înjumătăţise, ajungând la 7.500.000, astăzi, în
România se exploatează aproximativ 10.000.000 de capete.

În concluzie, având în vedere cele două argumente, valoarea economică a

produselor obţinute de la ovine şi orientarea fermierilor spre această specie, se
poate spune că realizarea unui astfel de proiect merită efortul şi finanţarea celor
care doresc să investească în agricultură.

35
 CAPITOLUL I

PROIECTAREA AMPLASĂRII ŞI SISTEMATIZĂRII FERMEI DE OVINE

CU CAPACITATEA DE 1.000 OI FATATOARE ŞI TINERETUL
AFERENT

Importanţa modului cum este ales terenul unde urmează să amplasăm o

fermă, cât şi modalitatea de organizare a construcţiilor pe care aceasta le presupune
au o influentă covârşitoare în atingerea succesului economic pe care îl dorim ca
manageri.

1.1. Condiţii de amplasare a fermei

Prin amplasare se înţelege dispunerea construcţiilor aferente fermei într-un
spaţiu (amplasament geografic) care trebuie să îndeplinească o serie de condiţii
(cerinţe) de ordin economic, tehnologic, tehnico-constructiv şi sanitar-veterinar.

1.1.1. Descrierea zonei geografice

Ferma urmează să fie amplasată în judeţul Prahova, în aproprierea oraşului
Slănic. Acest mic orăşel situat în mijlocul judeţului Prahova este recunoscut în
primul rând pentru salina pe care o găzduieşte. Aceasta atrage un numar
impresionant de turişti. Pe lângă salină, în oraşul Slănic mai există trei ştranduri,
retaurante, un hotel şi câteva pensiuni. Împrejurimile oraşului sunt de o frumuseţe
unică în ţară şi chiar în Europa.
Populaţia din Slănic numără un pic peste 7.000 de locuitori care împart o
suprafaţă de 40 km2. Populaţia adultă activa îşi câştigă existenţa din turism sau
muncind în oraşe aflate în apropriere de Slănic precum Pleopeni sau Ploieşti.
36
 Fig. 1. Judeţul Prahova Fig. 2. Stema oraşului Slănic
(sursa: http://www.portal-info.ro/harti/harta-prahova.html) (sursa: http://ro.wikipedia.org/wiki/Sl%C4%83nic)

1.1.2. Condiţii de ordin economic şi tehnic

- Piaţa de desfacere: deşi oraşul Slănic este unul mic, iar populatia se
ocupă cu activitaţi de creşterea animalelor, se poate spune că are o poziţie
strategică aflându-se înconjurat, pe o rază de 250 km, de cel puţin 31 de
abatoare care taie şi ovine (tabelul 1). În anul 2010 preţul mediu al
carcasei de ovina la “poarta abatorului” a fost de 8,28 lei (fara T.V.A.).
- Achiziţia terenului pentru amplasarea fermei: preţul terenurilor
extravilane, care depăşesc ca suprafaţă 10 ha, se vând în judeţul Prahova
cu aproximativ 5.000 – 7.000 euro. Terenul pe care va fi amplasată ferma
de vaci are o suprafaţă de 25 ha şi este evaluat la 6.500 euro/ha. Prima
suprafaţă de 5 ha este ideală pentru amplasarea fermei deoarece se afla la
1,5 km faţă de oraşul Slănic, are acces la DN 100N şi la curent electric
(figura 3). Zona este pretabilă înfiinţării de pajişti şi fâneţe, iar calitatea
solului asigură o bună productivitate a culturilor de acest tip. Cu toate

37
 acestea nu e indicată cultivarea cerealelor în această zonă. Apa potabilă
poate fi asigurată cu puţuri de mare adâncime.

Tabel. 1. Abatoare pe o rază de 220 km faţă de Slănic PH

DISTANŢA (km)
Nr. Ctr. JUDEŢ LOCALITATE DENUMIRE ABATOR BOVINE
FAŢĂ DE SLĂNIC

1 ARGEŞ Ştefăneşti S.C. MEAT RDS INVEST S.R.L. 156

2 ARGEŞ Rucăr S.C. COSCOVELE S.R.L. 162

3 ARGEŞ Costeşti S.C. MUNTENIA COSTESTI S.R.L. 174

4 ARGEŞ Câmpulung Muşcel S.C ABATORUL CAMPULUNG S.R.L. 153

5 ARGEŞ Bâscov S.C. RADOR A&E S.R.L 167

6 ARGEŞ Bâscov S.C. SAM DOR DIVERS S.R.L. 167

7 ARGEŞ Bâscov S.C. CARMEN S.R.L. 167

8 BRAŞOV Ucea de Jos S.C. CARMOLIMP S.R.L. 180

9 BRAŞOV Bod S.C. BABET PRODCOM S.R.L. 102

10 BUZĂU Râmnicu Sărat S.C NEPTUN RAMNIC S.R.L. 138

11 BUZĂU Buzău S.C. FRASINU S.R.L. 101

12 BUZĂU Pogoanele S.C. FERM COM PROD S.R.L. 125

13 BUZĂU Râmnicu Sărat S.C. CARMOZIMBRUL S.R.L. 138

14 CĂLĂRAŞI Dragalina S.C. MARIA TRADING S.R.L. 220

15 CĂLĂRAŞI Călăraşi S.C ALDIS S.R.L. 198

16 CĂLĂRAŞI Olteniţa S.C. MONTANA S.R.L. 173

17 COVASNA Sfântul Gheorghe S.C CASALCO S.A. 109

18 COVASNA Lemnia S.C. TORO IMPEX S.R.L. 146

19 DÂMBOVIŢA Niculeşti S.C. ROMSUINTEST PERIS S.A. 76

20 DÂMBOVIŢA Pietrosita S.C. NEVAL PROD S.R.L. 71

21 GIURGIU Mihăileşti S.C. ARKO MARCO S.R.L. 147

22 IALOMIŢA Slobozia S.C. COCOR COM S.R.L. 158

23 IALOMIŢA Urziceni S.C. CARMAN S.R.L. 93

24 IALOMIŢA Coşereni S.C. ALBORA S.R.L. 99

38
 25 PRAHOVA Ceptura S.C. LADRISI GROUP S.R.L 60

26 PRAHOVA Poseşti S.C. DOMIDENE COM S.R.L. 31

27 PRAHOVA Bărcăneşti S.C. GALUZA BEST PROD S.R.L. 51

28 PRAHOVA Strejnicu S.C. BANIPOR S.R.L. 45

29 PRAHOVA Măneşti S.C. BRUTUS IMPEX S.R.L. 60

30 PRAHOVA Ariceşti Rahtivani S.C. NOIL PRODPAN IMPEX S.R.L. 53

31 TELEORMAN Alexandria S.C CICALEX S.A. 212

Figura. 3. Amplasarea fermei zootehnice (orange) şi a fermei vegetale (verde)

- Asigurarea forţei de muncă: Gradul de urbanizare al judeţului este de 50,6%,

iar populaţia ocupată are următoarea structură: 30,8% industrie, 24,5%
agricultură, 6,6% construcţii şi 38,1% servicii, în condiţiile în care la
sfârşitul anului 2012, rata şomajului în Prahova a fost de 5,69%. Pe baza
acestor date se poate trage concluzia că există suficientă forţă de muncă
disponibilă (în comparaţie cu necesităţiile unei ferme pentru îngrăşarea
taurinelor) şi calificată în domeniul agriculturii.

39
 - Aprovizionarea cu furaje: pe lângă furajele produse în ferma vegetală (masă
verde, fân lucernă, porumb siloz) este necesară achiziţia de furaje combinate
pentru ovine la îngrăşat. Acestea pot fi achiziţionate de la FNC-ul Metitex
din Gornet care se află la doar 30 km distanţă de fermă.

1.1.3. Cerinţe tehnico-constructive

- Se recomandă ca amplasarea fermelor să se facă pe suprafeţe de teren cu o
fertilitate mai slabă, care se pretează construcţiilor. În cazul de faţă, având în
vedere construcţia simplă a adăposturilor, suprafaţa de teren repartizată
acestora şi celorlale construcţii anexe este una potrivită.
- Se recomandă ca suprafaţa pe care urmează să o ocupe construcţia să aiba o
pantă de 1 – 6%. În cazul acestei ferme, panta este de 5%, ceea ce facilitează
realizarea sistemelor de canalizare şi evitarea eroziunii solului. Sunt
preferate terenurile cu expunere sudică, sud-vestică sau sud-estică.

1.1.4. Cerinţe de ordin sanitar-veterinar

- Distanţa minimă de protecţie sanitară faţă de localităţi; aceste distanţe se
stabilesc în funcţie de profilul şi capacitatea fermelor de ovine (tabelul 2).
Tabel. 2. Distanţele minime de protecţie sanitară între localităţi şi fermele de ovine.
Dimensiunea fermei Distanţa

Ferme ovine < 500 capete > 200 metri

Ferme ovine > 500 capete < 500 metri

Ferma descrisă în acest proiect se află la cca. 1,5 km distanţă faţă de cea mai
apropiată aşezare umană;

40
 - Între adaposturile de animale şi căile de comunicaţie trebuie să existe o
distanţă minimă (zonă de protecţie), de peste 20 metri faţă de căile ferate,
şosele şi drumuri;
- În ferma de ovine, între sectorul de producţie şi sectorul de reproducţie se va
asigura o distanţă de minim 30 metri, iar între pavilionul sanitar-veterinar şi
celelalte sectoare se va asigura o distanţă de 30 – 50 metri;
- În unităţile de îngrăşare a ovinelor, între adăposturi se va asigura o distanţă
de 50 de metri, distanţă care se va pastra şi faţă de celelalte sectoare din
fermă;
- Se recomandă ca drumurile de acces către păşune să nu se intersecteze cu
căile de comunicaţie intens circulate (şosele, căi ferate şi drumuri);
- În cazul terenurilor în pantă, ferma se va amplasa în aval faţă de localitaţi
astfel încât să fie prevenită poluarea pânzei de apă freatică din zona
localităţii;
- Pentru evitarea poluării accidentale a apelor curgătoare care travesează
localităţile, fermele se vor amplasa în aval de acestea.
- Amplasarea fermei faţă de localitatea învecinată se va face în aşa fel încât
vânturile dominante să bată dinspre localitate spre fermă.
- Se recomandă ca în jurul fermei să existe o pădure naturală, sau, în caz
contrar, să se planteze o perdea forestieră, cu rol de paravan împotriva
vânturilor puternice care ar răspândi noxele, gazele de canal şi praful cu
încărcătura biologică.

1.1.5. Proiectrarea planului general pentru fermele de ovine

În proiectarea planului general al unei ferme pentru îngrăşarea ovinelor se va
ţine cont de următoarele aspecte:
- Proiectarea corectă a adaposturilor pentru animale;
41
 - Proiectarea construcţiilor anexe (magazi furajere, depozite
combustibil, rampe încărcare-descărcare pentru animale, filtru sanitar,
pavilion administrativ;
- Proiectarea sectorului pentru administrarea dejecţiilor;
- Centrală termică;
- Rezervor de apă şi staţii de pompare;
- Reţeaua interioară de platforme betonate, drumuri si alei;
- Adăposturi pentru creşterea tineretului.
- Adăposturi pentru reconditionarea ovinelor adulte.

1.2. Oportunitatea înfiinţării fermei

Carnea de ovina prezintă o serie de caracteristici organoleptice, nutriţionale
şi de eficienţă bioproductivă deosebite. În acest sens, carcasa de ovina poate fi
caracterizată de următoarele valori: 60 – 72% ţesut muscular, osos 13,5 – 22%,
ţesut adipos 3,5 – 23%, 10 – 14% ţesut conjunctiv propriu-zis. Din punct de vedere
a compoziţiei chimice, carnea de ovina conţine 30 – 37 din cele cca 100 elemente
chimice. Dintre acestea, 20 sunt indispensabile vieţii. Proteinele reprezintă 30%
din substanţa uscată a muşchiului de ovina.

Carnea de oaie conţine în proporţii mai mari K, P, S, Na, Cl şi este bogată în

vitamine din grupul B.

Din punct de vedere al caracteristicilor organoleptice, carnea de oaie are o

frăgezime plăcută, o suculenţă deosebită datorată raportului optim dintre proteine
şi apă şi o palatabilitate crescută dată de gustul şi aroma caracteristice.

42
 O altă caracteristică favorabilă pentru dezvoltarea fermelor de ovine la noi în
ţară o reprezintă relieful. România dispune de cca 64% zonă de munte şi deal din
total suprafaţă, zonă pretabilă creşterii taurinelor pentru carne.

Ovinele fiind rumegătoare, valorifică cu eficienţă ridicată nutreţurile bogate

în fibre şi chiar celuloză, transformând astfel o serie de subproduse sau furaje
ieftine în alimente cu valoare nutriţională mare. De asemenea valorifică bine şi
păşunile. Tehnologia de întreţinere şi hrănire presupune un efort financiar mai mic
decât în cazul altor specii sau categorii de animale.

1.3. Avize necesare

Etape pentru realizarea unei ferme zootehnice

1.3.1. Se înfiinţează o firmă în baza Legii nr. 31 din 16 noiembrie 1990 –

privind societăţile comerciale, care să aibă ca obiect de activitate fie Creşterea
animalelor cu cod CAEN:
 014 Creşterea animalelor
 0145 Creşterea ovinelor si caprinelor

1.3.2. Dosarul de înregistrare si autorizare a funcţionǎrii firmei trebuie

să conţină:
 3.2.1 cererea de înregistrare si autorizare;
 3.2.2 dovada disponibilităţilor firmei/emblemei (original);
 3.2.3 reproducerea emblemei (4 exemplare);
 3.2.4 dovada sediului (in copie);
43
 3.2.5 declaraţia pe propria răspundere – original
 3.2.6 autorizaţia emisa de primărie conform Decretului Lege 54/1990
(copie);
 3.2.7 actul constitutiv (original);
 3.2.8 dovezile privind efectuarea vărsămintelor aporturilor subscrise si/sau
vărsate (copii);
 3.2.9 expertiza de evaluare a aportului in natura la capitalul subscris;
 3.2.10 certificatul constatator al sarcinilor de care sunt grevate imobilele;
 3.2.11 dovada intabulării bunurilor imobile;
 3.2.12 cambia, contract de împrumut bancar, contract civil;
 3.2.13 declaraţie cu privire la averea deţinutǎ (original, sub semnătura
privata);
 3.2.14 acte privind activitatea comerciala anterioara (copii);
 3.2.15 specimenul de semnătura (original);
 3.2.16 certificatul cenzorilor privind depunerea garanţiei de către
administratori;
 3.2.17 actele constatatoare ale operaţiunilor încheiate in contul societăţii
(copii);
 3.2.18 contractul de administrare (copii);
 3.2.19 acte de identitate (cu CNP) in copie;
 3.2.20 acte de înregistrare a fondatorilor persoane juridice (copie) ;
 3.2.21 hotărârea organului statuar al persoanei juridice privind participarea
la constituirea societăţii (original);
 3.2.22 mandatul persoanei care a semnat actul constitutiv in numele si pe
seama
fondatorului, persoana juridica (original);
 3.2.23 certificat de bonitate (original);
44
  3.2.24 avize prealabile prevăzute de lege;
 3.2.25 actele pentru autorizarea funcţionǎrii din punct de vedere:
o 3.2.25.1. prevenirea si stingerea incendiilor;
o 3.2.25.2. sanitar;
o 3.2.25.3. sanitar-veterinar;
o 3.2.25.4. al protecţiei mediului;
o 3.2.25.5. al protecţiei muncii
 3.2.26. diverse taxe si onorarii

Un alt pas important este realizarea construcţiei necesare.

Avizele de construcţie se eliberează in baza Legii 50/1991 privind autorizarea
executării construcţiilor si unele masuri pentru realizarea locuinţelor plus
modificările ulterioare publicate in Monitorul Oficial nr. 933/13.10.2004.
Pentru început se obţine certificatul de urbanism pentru terenul vizat. Acesta se
poate obţine de către orice persoana interesata printr-o cerere adresata autorităţilor
competente, menţionate la articolul 4 din lege.
Certificatul de urbanism nu permite începerea construcţiei, ci doar face
cunoscut regimul juridic, economic si tehnic al terenului.
Prin exprimarea intenţiei de realizare a unei ferme, primiţi o lista cu avize şi
acorduri necesare pentru obţinerea autorizaţiei de construcţie.
Dosarul necesar si planul construcţiei este realizat de specialişti, datele necesare
fiind definite în articolul 9 al legii.
Pentru construcţie este necesara scoaterea din circuitul agricol al terenului şi de
asemenea încheierea unui acord cu cei care administrează drumurile de acces, în
vederea transportului de materiale.

45
 Având in vedere specificul activităţii, construcţia realizată nu poate fi folosită
ca locuinţă.

1.3.3. Acorduri, autorizaţii şi avize de mediu

3.3. 1. Acordul de mediu:

Acord de mediu – decizia autorităţii competente pentru protecţia mediului, care
da dreptul titularului de proiect sa realizeze proiectul.
Acordul de mediu este un act tehnico-juridic eliberat in scris, prin care se
stabilesc condiţiile de realizare a proiectului, din punct de vedere al protecţiei
mediului.
Acesta se emite in vederea obţinerii autorizaţiei de construire pe baza: O.U.
195/2005 privind protecţia mediului, aprobată şi modificată prin Legea 265 din
2006, ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 57 din 20 iunie 2007 privind regimul
ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei
sălbatice, ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 114 din 17 octombrie 2007 pentru
modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005
privind protecţia mediului şi ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr.164 din 19
noiembrie 2008 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului.
Solicitarea si obţinerea acordului de mediu sunt obligatorii pentru proiectele
publice sau private de investiţii noi ori modificare a celor existente, aferente
activităţilor cu impact asupra mediului.
Actele necesare obţinerii avizului/acordului de mediu:
3.3.1.1. Cerere (solicitare acord);
3.3.1.2. Fisa tehnica de mediu, conform Ordinului 1430/2005, care se eliberează
odată cu certificatul de urbanism de către comisiile de acorduri unice;
46
 3.3.1.3. Certificat de urbanism (copie);
3.3.1.4. Acte doveditoare ale dreptului de folosinţa (copie);
3.3.1.5. Plan de situaţie anexa la certificatul de urbanism (copie);
3.3.1.6. Plan de încadrare in zona (copie);
3.3.1.7. Dovada plăţii tarifului iniţial de avizare conform anexei 5 din Ordinul
860/2002;
3.3.1.8. Memoriu tehnic conform normativului de conţinut(anexa II.2) din
Ordinul860/2002 pentru proiectele care se încadrează in Anexa I.1 sau I.2 din
Ordinul menţionat mai sus.

3.3.2. Autorizaţia de mediu

Este un act tehnico-juridic eliberat in scris de autorităţile competente pentru
protecţia mediului, prin care sunt stabilite condiţiile si/sau parametrii de
funcţionare a unei activităţi existente sau pentru punerea in funcţiune a unei
activităţi noi pentru care anterior a fost emis acord de mediu.
Se emite de Agenţia de Protecţie a Mediului in vederea obţinerii autorizaţiei de
funcţionare.
Cadrul legal: O.U. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată şi modificată
prin Legea 265 din 2006, ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 57 din 20 iunie 2007
privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei
şi faunei sălbatice, ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 114 din 17 octombrie 2007
pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.
195/2005 privind protecţia mediului şi ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr.164 din
19 noiembrie 2008 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului., Ordinul nr. 876 din 20
decembrie 2004 al ministrului mediului şi gospodăririi apelor pentru aprobarea
47
Procedurii de autorizare a activităţilor cu impact semnificativ asupra mediului,
ORDINUL 1798 din 2007 pentru aprobarea Procedurii de emitere a autorizaţiei de
mediu .
Solicitarea autorizaţiei de mediu pentru activităţi se face la sediul Agenţiei de
Protecţie a Mediului din judeţul unde se amplasează ferma.
Procedura de autorizare a activităţilor cu impact asupra mediului înconjurător
(Ordinul nr. 876/2004) specifica la art. 9
(1) la solicitarea unei autorizaţii de mediu sau cu minimum 45 de zile înainte de
expirarea unei autorizaţii de mediu existente, titularul activităţii este obligat sa
depună la Agenţia Teritoriala pentru Protecţia Mediului (ATPM) următoarele:
3.3.2.1. Cererea pentru eliberarea autorizaţiei de mediu;
3.3.2.2. Fisa de prezentare si declaraţia având conţinutul cuprins in anexa nr. 2;
3.3.2.3. Dovada ca a făcut publica solicitarea prin cel puţin una dintre metodele
de informare specificate in anexa nr. 3;
3.3.2.4. Planul de situaţie si planul de încadrare in zona a obiectivului;
3.3.2.5. Procesul-verbal de constatare pentru verificarea respectării tuturor
condiţiilor impuse prin acordul de mediu întocmit conform Ordinului ministrului
apelor şi protecţiei mediului nr. 860/2002 pentru aprobarea Procedurii de evaluare
a impactului asupra mediului si de emitere a acordului de mediu sau nota privind
stadiul de realizare a programului de confirmare existent, după caz.
(2) Nu se primesc solicitări care nu conţin documentele prevăzute la alin. 1
(3) ATPM verifica amplasamentul, analizează documentele prezentate la alin.
1, stabileşte daca sunt necesare informaţii, acte sau documente suplimentare si le
solicita in scris titularului activităţii.
(4) Pentru activităţi noi pentru care a fost emis acordul de mediu, ATPM, după
parcurgerea etapelor prevăzute la alin. 2 si 3, face publica decizia sa de emitere a
autorizaţiei de mediu prin afişare la sediul propriu si pe pagina proprie de internet.
48
 Documentele care au stat la baza acesteia vor putea fi consultate după un
program care se afişează.
Decizia poate fi contestata in termen de 15 zile lucratoare de la data afişării.

3.3.3. Avizele necesare realizării construcţiei:

3.3.3.1. Aviz de amplasament;
3.3.3.2. Avize si acorduri pentru utilităţi – apă, curent electric, gaze;
3.3.3.3. Aviz de la Compania de Pompieri;
3.3.3.4. Aviz de la Comandamentul de Protecţie Civila ;
3.3.3.5. Aviz de la Inspectoratul pentru Sănătate Publica ;
3.3.3.6. Aviz pentru Protecţia Mediului.
Aceste avize sunt înscrise in certificatul de urbanism pe care investitorul trebuie
să îl solicite de la administraţia publica locala înainte de a începe elaborarea
proiectului.

3.3.4. Avizele necesare funcţionării

3.3.4.1. Aviz de la Direcţia Sanitar - Veterinară;
3.3.4.2. Aviz de la Direcţia de Sănătate Publică,
3.3.4.3. Aviz de la autoritatea publică locală.
Aceste avize vor fi obţinute de investitor după finalizarea tuturor construcţiilor
şi punerea in funcţie a fermei.
Investitorul trebuie sa demonstreze, in aceasta etapa, ca toate construcţiile
respectă normele si regulamentele specifice, iar instalaţiile funcţionează la
parametrii proiectaţi.
Direcţiile Sanitare Veterinare si pentru Siguranţa Alimentelor judeţene
eliberează autorizaţia sanitar-veterinara sau pentru siguranţa alimentelor, in

49
conformitate cu Ordinul nr. 93/2008, Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 768
din data de 14 noiembrie 2008.

3.3.5. Actele necesare pentru eliberarea autorizaţiei de construire:

3.3.5.1. Cerere tip completata;
3.3.5.2. Certificatul de urbanism pentru imobilul in cauza (copie);
3.3.5.3. Dovada titlului de proprietate asupra terenului;
3.3.5.4. Proiectul pentru autorizaţia de construire (PAC), in doua exemplare,
întocmit de un proiectant autorizat, care conţine:
- piese scrise si piese desenate;
- plan de încadrare in teritoriu;
- planul de situaţie al imobilelor;
- plan fundaţii si planurile tuturor fundaţiilor;
- secţiuni (transversala si orizontala);
- planul învelitorii si toate faţadele;
- alte piese scrise si desenate solicitate prin Certificatul de urbanism.

50
 CAPITOLUL II

PROIECTAREA ASIGURĂRII MATERIALULUI BIOLOGIC ÎN FERMA

PENTRU ÎNGRĂŞAREA OVINELOR

Asigurarea unui material biologic de calitate în orice tip de fermă este unul
din cele mai sensibile puncte de rezolvat. Din acest motiv, în acest proiect, îi este
dedicat un capitol întreg acestui subiect.

2.1. Alegerea rasei

Pe plan mondial există cateva rase ameliorate în direcţia producţiei de

carne/carne-lapte. Dintre acestea cele mai importante sunt rasele:

- Suffolk;
- Texel;
- Ile de France;
- Lacaune;
- Tipul de carne Palas;
- Cap negru de Teleorman.

RASA CAP NEGRU DE TELEORMAN

Ferma exploatează 1000 de oi fătătoare din rasa Carabaşă (Cap Negru de

Teleorman). Această rasă a fost omologată în anul 2009 şi se pretează foarte bine
pentru exploatarea în direcţia lapte – carne.

51
Rasa se caracterizează prin următoarele:

-Precocitate: femelele pot intra la reproducţie la vârsta de 7 – 8 luni;

-Fecunditatea: 95%;

-Prolificitatea: 130 – 160%;

-Producţie de lapte: 130 – 140 kg lapte marfa;

-Producţie de carne: mieii au 5 – 6 kg la fătare, ating 35 – 45 kg la 5 luni, iar

adultele au o greutate de 70 kg la femele şi 90 kg la masculi;

-Producţia de lână: masculii produc 4 – 5 kg lână, iar femelele 3 – 3,5 kg. Fineţea
fibrei este de 30 – 37 microni, lungimea suviţei de 9 – 11 cm. Randamentul la
spălare de 54%.

Pentru cele 1000 oi fătătoare se vor asigura berbeci de reproducţie cu un

raport de sexe de 1/40.

Efectivul este impărţit pentru eficientizarea producţiei şi inducerea

progresului genetic în populaţie în nucleu de producţie (600 capete oi fătătoare) şi
nucleu de prăsilă (400 oi fătătoare).

52
 CAPITOLUL III

PROIECTAREA TEHNOLOGIEI DE EXPLOATARE

3.1. Adăposturile

a) Oi mame (fig.1 şi 2):

Oile mame sunt întreţinute în adăposturi cu o capacitate de 250 capete.

Acestea sunt împărţite în 6 compartimente de tip boxă colectivă în care pot fi
cazate 41 – 42 oi mame. Adăpostul asigură o suprafaţă de 3 mp/cap plus o
suprafaţă de 1 mp/cap padoc. Oile sunt întreţinute în stabulaţie liberă pe tot
parcursul anului, indiferent de starea fiziologică. În interiorul boxei se pot
compartimenta spaţii pentru fătare sau pentru şcoala mieilor pentru perioada în
care mieii sunt întreţinuţi alături de mame.

Adăpostul asigură 18,5 mc aer/cap, iar ventilaţia se face natural. Iluminarea

este asigurată în mare parte prin ferestre (1mp fereastra/18mp adapost), dar şi cu
ajutorul instalaţiei electrice.

b) Berbecii de reproducţie (fig.3):

Sunt intreţinuţi în boxe individuale care asigură o suprafaţă de 6 mp/cap

adăpost, 8 mp/ cap padoc, 31,5 mc aer, ventilaţia se face natural, iluminatul se face
prin ferestre (1 mp ferestre/ 18 mp adăpost) şi instalaţie electrică.

c) Tineretul de înlocuire (fig.4):

Tineretul femel şi mascul se întreţin în acelaşi adăpost. Pentru femele există

un compartiment unic unde se asigură: 0,9mp/cap femele şi 1,5 mp/cap mascul, 5,5
mc aer-cap, iluminat natural (1 mp ferestre la 18 mp adăpost) şi iluminat artificial.
53
 d) Îngrăşătoria (fig.5):

Tronsonul de îngrăşătorie asigură cazarea a 500 capete tineret la îngrăşăt.

Fiecare animal are repartizat pentru odihnă minim 1 mp. Adăpostul constă din 12
boxe colective pentru 41 – 42 animale. Este proiectat pentru a fi folosit în sezonul
cald şi nu are pereţi, însă există posibilitatea îmbrăcării cu diferite materiale pentru
a fi exploatate şi în sezonul rece.

e) Evacuare dejecţii:

Animalele sunt întreţinute pe aşternut adânc de paie. Igienizarea se face o

dată la 6 – 8 săptămâni cu ifronul. Gunoiul de grajd se încarcă în remorcă şi este
transportat la platforma de gunoi de grajd unde este supus procesului de
compostare.

O oaie adultă produce anual 1,25 tone gunoi de grajd. Rezultă că de la matcă
se obţin (1040 ovine adulte * 1,25 tone/cap/an) 1300 tone gunoi/an. De la tineret se
obţin anual (1000 capete * 0,3 tone/cap/an) 300 tone/an.

3.2. Reproducţia

Oile sunt stimulate să intre în călduri în lunile august – septembrie –

octombrie prin hrănire stimulativă, prezenţa berbecilor şi reducerea duratei zi
lumină.

Pe perioada împerecherilor, fiecare berbec este mutat zilnic în boxa colectivă

a grupei lui pentru a efectua monta.

Fătările au loc în lunile ianuarie – februarie – martie. În această perioadă, în

fiecare boxă colectivă de 40 oi mame se compartimentează un spaţiu pentru şcoala
mieilor şi două boxe de fătare.

54
3.3. Hrănire şi adăpare (anexa 1 si 2)

Hrănirea se face cu amestec unic, cu ajutorul remorcii tehnologice, la

discreţie în cazul oilor fătătoare, a tineretului femel de reproducţie şi a animalelor
la îngrăşăt.

Berbecii de reproducţie şi tineretul mascul de înlocuire sunt hrăniţi restrictiv.

Aceştia nu primesc amestec unic, ci fân de bună calitate, nutreţ murat şi
concentrate sub formă de amestec de fermă.

Mieii sunt separaţi de mame la vârsta de o lună. Începând cu a 7a – a 10a zi

de viaţă primesc în şcoala mieilor fân de foarte bună calitate şi amestec de fermă.

La vârsta de o luna mieii sunt cazaţi în îngrăşătorie şi treptat (2 – saptamani)

se face trecerea la hranirea cu furaje pentru îngrăşare.

Adăparea se face cu apă proaspătă şi curată în adăpători cu nivel constant.

3.4. Recoltarea producţiilor

a) Producţia de lapte:

Oile produc lapte timp de 210 zile pe an. Acestea nu sunt mulse în prima
lună de lactaţie (perioada de alaptare). Începând cu a doua lună oile sunt mulse cu
ajutorul unei instalaţii de muls de două ori pe zi, obţinându-se în medie 0,8 kg
lapte/cap/zi.

Laptele este depozitat în tancuri de răcire şi valorificat la beneficiari în baza

unui contract.

b) Producţia de carne:

Constă din tineretul la îngrăşat şi reforme.

55
 Tineretul este întreţinut în îngrăşătorii până la greutatea de 40 kg
(aproximativ 5 luni) când este valorificat la export pe baza unui contract.

Reformele (oi mame şi berbeci) sunt supuse unei condiţionări de 1 – 1,5 luni
şi valorificate în toamna fiecărui an pentru pastramă.

c) Producţia de lână:

Rasa Carabaşă produce o lână semifină cu o valoare foarte mică (datorita

contextului actual). Totuşi, ovinele trebuie tunse anual astfel: în perioada 10 mai –
10 iunie se organizează şi execută tunsul. Sunt necesare o platformă de tuns unde
stau cei 4 muncitori necesari (70 oi/zi/om) şi un parc (ţarc aşteptare, culoare de
ghidare). Oile sunt tunse cu maşini de tuns electrice.

d) Producţia de gunoi de grajd:

După compostare se valorifică prin împrăştierea pe terenul agricol al fermei

în scopul fertilizării.

3.5. Ameliorare

În nucleul de prăsilă se face în rasă curată pe baza celor mai bune exemplare
din efectiv, clasificate cu ajutorul datelor din COP(Controlul Oficial al Producţiei).

În nucleul de producţie se face ameliorarea prin încrucişare cu rase de carne.

56
3.6. Tratamente:

Profilactice:

- 20.11 – 05.12 vaccinare antitetanus;

- 15.12 – 15.01 vaccinare impotriva agalaxiei;

- 01.04 – 30.04 vaccinare anticărbunoasă;

- Toamna: deparazitare internă (Rombendazol 1ml/10kg GV doua zile la rand);

- Primăvara: deparazitare internă şi externă (Romavermectina “+” 1ml/50kg GV).

Pe lângă tratamentele profilactice se are în vedere să existe în farmacia

fermei: antibiotice, dezinfectante, pansamente, faşe, seringi, trocantere, etc în cazul
tratamentului pentru mamite, pododermatite, timpanism, etc.

57
3.7. Ferma vegetala

Rolul acesteia este să asigure baza furajeră pentru hrănirea tuturor

categoriilor de ovine din ferma de 1000 capete oi fătătoare. Suprafaţa necesară a
fost determinată pe baza necesarului anual de furaje (fig. 6) şi a producţilor medii
la hectar.

Furaj Necesar anual Producţie medie la Necesar teren

de furaj (tone) hectar (tone) agricol (hectare)

Pajişte câmpie 1517 26 60

Sorg siloz 748 30 25

Fân lucernă 449 7 66

Porumb boabe 137 6 25

Orz 41 5.5 15

TOTAL - - 191

Pajişti de câmpie:

Întreţinerea pajiştei se face prin fertilizare cu gunoi de grajd (30 t/ha). Masa
verde se recoltează în perioada sezonului cald cu ajutorul cositoarei şi se
administrează la iesle.

58
Rotaţia culturilor:

Se face ţinând cont de posibilitatea de a cultiva aceaşi plantă furajeră pe

aceaşi tarla mai mulţi ani la rând şi ce plantă premergătoare este potrivită fiecărei
plante furajere.

Planta furajeră Se poate cultiva pe aceeaşi tarla timp de Planta premergătoare

Pajişte naturală 2 -3 ani Pajişte naturală

Porumb boabe 2 -3 ani Lucernă

Sorg siloz 2 -3 ani Indiferent

Orz 2 -3 ani Lucernă

Lucernă 2 – 4 ani Porumb şi paioase

59
ROTAŢIA CULTURILOR:

Nr.
Suprafaţa Planta premergătoare
Crt. Anul Cultura
ha % Specificare Suprafaţa (ha)

Pajişte 60 31.6 Pajiste 60

Porumb boabe 25 13.2 - -

1 2012-2013 Sorg siloz 25 13.2 - -

Orz 15 0.5 - -

Lucernă 65 41.5 - -

Pajişte 60 31.6 Pajişte 60

Porumb boabe 25 13.2 Porumb boabe 25

2 2013-2014 Sorg siloz 25 13.2 Sorg siloz 25

Orz 15 0.5 Orz 15

Lucernă 65 41.5 Lucernă 65

Pajişte 60 31.6 Pajişte 60

Porumb boabe 25 13.2 Lucernă 25

3 2014-2015 Sorg siloz 25 13.2 Lucernă 25

Orz 15 0.5 Lucernă 15

Lucernă 65 41.5 Porumb + orz + sorg 65

60
 Pajişte 60 31.6 Pajişte 60

Porumb boabe 25 13.2 Porumb boabe 25

4 2015-2016 Sorg siloz 25 13.2 Sorg siloz 25

Orz 15 0.5 Orz 15

Lucernă 65 41.5 Lucernă 65

Pajişte 60 31.6 Pajişte 60

Porumb boabe 25 13.2 Lucernă 25

5 2016-2017 Sorg siloz 25 13.2 Lucernă 25

Orz 15 0.5 Lucernă 15

Lucernă 65 41.5 Porumb + orz + sorg 65

61
Schiţa tehnologică

REFORMA ANUALĂ 80
FEMELE + 5 MASCULI
120 FEMELE 80 FEMELE

(CELE MAI BUNE)

MATACA 1000 OI + 40 BERBECI

REFORMA ANUALĂ 120
FEMELE + 5 MASCULI

NUCLEU PRODUCŢIE NUCLEU PRĂSILĂ

600 OI CARABAŞĂ 400 OI CARABAŞĂ

5 MASCULI (CEI MAI BUNI)
15 BERBECI SUFFOLK 10 BERBECI CARABAŞĂ

FECUNDITATE FECUNDITATE

0.95 0.95
5 MASCULI
NATALITATE NATALITATE
CUMPĂRAŢI
1.5 1.5

827 551 MIEI

MIEI
SUPRAVIEŢUIRE SUPRAVIEŢUIRE

0.95 0.95

812
ABATOR

MIEI 542 MIEI

271 MIEI 271 MIEI

MASCULI FEMELE

ÎNGRĂŞĂTORIE

1149 MIEI + 210 REFORME

62
 CAPITOLUL IV

PROIECTAREA FLUXULUI FINANCIAR

4.1. Capitalul imobilizat

63
64
4.2. Activul circulant

1. Furaje

FURAJE CANTITATE (TO) PREŢ (EURO)/TO COST

PAJIŞTI 1402 2 2804

SILOZ SORG 741 15 11122
PORUMB BOABE 147 185 27245
ORZ 41 177 7324
OVĂZ 5 200 997
ŞROT FLOARE 31 150 4604
TĂRÂŢE GRÂU 34 115 3884
TĂRÂŢE PORUMB 4 161 584
FÂN DE LUCERNĂ 452 80 36144
COST SUPLIM. MACINAT A.F. 3.9 226 881
TOTAL 95589

2. Salarii
SALARIU
NR
SALARII LUNAR NR ANGAJAŢI COEFICIENT TOTAL
LUNI
(EURO)
ŞEF FERMĂ 500 1 1.8 12 10800
ÎNGRJITORI 180 4 1.8 12 15552
MULGĂTOR 210 1 1.8 12 4536
ELECTROMECANIC 210 1 1.8 12 4536
CONTABIL 184 1 1 12 2208
VETERINAR 805 1 1 1 805
TOTAL 38437

65
 3. Energie

LITRI/ZI PREŢ/LITRU NUMĂR ZILE TOTAL

MOTORINĂ 10 1.38 365 5037

COST LUNAR NR LUNI TOTAL

CURENT ELECTRIC 350 12 4200

4. Amortizare
CAPITAL NR ANI EXPLOATARE
TOTAL
IMOBILIZAT FERMĂ
AMORTIZARE 875919 15 58395

TOTAL ACTIV CIRCULANT:

95589 + 38437 + 5037 + 4200 = 143263 EURO

66
 4.3. Venituri

VENTITURI DIN LAPTE

PREŢ VÂNZARE VENIT
NR OI LACTANTE PROD. ZILNICA (L) NR ZILE LACTAŢIE
(EURO) (EURO)
1000 0.8 0.7 180 100800

VENITURI DIN CARNE

RANDAMENTUL LA PREŢ/Kg VENIT

NR CAPETE GV LA SACRIFICARE
SACRIFICARE CARCASĂ (EURO)
TINERET (45 Kg)
1149 45 0.65 4.5 151204

REFORME
210 71.5 0.55 3.9 32207

VENIT TOTAL 183411

VENIT DIN LANA

RANDAMENT LA VENIT
NR ANIMALE PRODUCŢIE/CAP PRET/Kg LANA
SPĂLARE (EURO)
1000 3.5 0.54 0.35 661.5
25 4.5 0.54 0.35 21.2625
VENIT TOTAL 683

SUBVENTII
SPECIFICARE VALOARE/UNITATE NR UNITATI VENIT (EURO)
ANIMALE MATCA 25 1025 25625
MOTORINA 0.23 3650 839.5
VENIT TOTAL 26465

TOTAL VENIT ANUAL 311359

67
 4.4. Surse de finantare

a)Sursă proprie de finanţare:

Investitorul dispune de suma de 20000 de euro şi de contravaloarea terenului

necesar dezvoltării fermei evaluat la 226000 euro.

SURSĂ PROPRIE FINANŢARE

SPECIFICARE VALOARE (EURO)
CASH 20000
CONTRAVALOARE TERENURI 206000
TOTAL 226000

b)Fonduri structurale (60% din investiţie):

Fermierul aplică pe baza unui dosar pentru fondurile europene. Aceste fonduri
asigură 60% din capitalul imobilizat.

(1081919 euro – 226000 capital propriu) * 60% fonduri UE = 513551 euro

c)Restul capitalului se obţine printr-un credit bancar pe termen lung => 10 ani:

Pentru restul de 40% din capitalul imobilizat se achiziţionează un credit bancar pe

termen lung.

(1081919 euro – 226000 capital propriu) * 40% = 342368 euro

68
CREDITE NECESARE

a)Credit pe termen lung în valoare de 342368 euro/10 ani, cu o dobândă de 5% pe

an:

342368 euro / 10 ani = 37852,8 euro/an

CREDIT TERMEN LUNG

Anul Rata Dobânda Valoare rămasă

0 342368
1 34237 17118 308131
2 34237 15407 273894
3 34237 13695 239657
4 34237 11983 205421
5 34237 10271 171184
6 34237 8559 136947
7 34237 6847 102710
8 34237 5136 68474
9 34237 3424 34237
10 34237 1712 0

Dobândă primul an => 17118 euro

b) O linie de credit pentru asigurarea capitalului circulant:

Acest credit este menit să asigure “startul afacerii”. S-a ales această variantă
plecând de la premiza că în 3 luni de la începerea activităţii vor intra în contul
firmei sume de bani de la diverşi clienţi care au achiziţionat produsele obţinute în
fermă. Aceste sume de bani vor asigura continuitatea activităţii.

Valoare linie de credit: în primele trei luni de la începerea activităţii veniturile în

fermă sunt mai mici decât cheltuielile. Din acest motiv se va achiziţiona o linie de
credit care să asigure acoperirea acestor cheltuieli în valoare de 30000 euro.

69
Linia de credit se face pentru 6 luni (cu posibilitatea de prelungire) cu o dobândă
de 8% pe an.

30000 euro * 8% dobânda = 2400 euro/an dobândă

c)Credit pentru efectuare proiect pe o perioadă de un an (cu perioada de graţie 1

an) cu dobânda de 5% pe an:

Proiectul este astfel conceput încât să se desfăşoare în patru etape. Această

abordare permite achiziţionarea unui credit în două tranşe, astfel încât în
momentul când suma de bani din prima tranşa se va termina, aceasta va putea fi
achitată cu primele două tranşe din fondurile structurale.
VALOARE VALOARE DOBÂNDĂ
NECESAR DOBÂNDA TRANŞE
DOBÂNDĂ TRANŞA 1
513551 5% 25677.57 2 12839

d)Credit punte pentru TVA pe o durată de un an cu o dobândă de 5%.

Creditul achiziţionat va reprezenta doar 25% din valoarea TVA. Această sumă
reprezintă cheltuielile cu TVA-ul din primul trimestru al anului. Următoarele
trimestre vor fi susţinute cu ajutorul TVA încasat de la stat.
VALOARE VALOARE DOBÂNDĂ
NECESAR DOBÂNDĂ TRANŞE
DOBÂNDĂ TRANŞA 1
2125437 5% 10622 4 2655

70
A 121 CONTUL DE PROFIT SI PIERDERI P

SPECIFICARE VALOARE SPECIFICARE VALOARE

FURAJE 95589 CARNE 183411

SALARII 38437 LAPTE 100800
CURENT
ELECTRIC 4200 LANA 683
MOTORINA 5037 SUBVENTII 26465
FONDURI
AMORTIZARE 58395 STRUCTURALE 34237
DOBANZI 35013

RD 236670 RC 345595

SOLD FINAL 108925

71
PROFITUL

PROFITUL 108925
BRUT EURO

16%
IMPOZIT PE
17428
PROFIT
EURO

PROFIT NET 91497 EURO

72
BILANTUL
A BILANT LA INCEPUTUL ACTIVITATII (01.01.2013) P

SPECIFICARE VALOARE SPECIFICARE VALOARE

CHELTUIELI DE CAPITALURI
500 226000
CONSTITUIRE PROPRII

CREDIT PE TERMEN
TEREN 206000 342368
LUNG

CREDIT PE TERMEN
CONSTRUCTII 552516 339885
SCURT

MATCA 119000
UTILAJE,
MASINI, 183903 FURNIZORI 173666
INSTALATII

TREZORERIE 20000

TOTAL 1081919 TOTAL 1081919

73
A BILANT LA SFARSITUL PRIMULUI AN (2013) P

SPECIFICARE VALOARE SPECIFICARE VALOARE

CHELTUIELI DE CAPITALURI
500 317498
CONSTITUIRE PROPRII

FONDURI UE 513551

CREDIT PE
TEREN 206000 308131
TERMEN LUNG

CREDIT PE
CONSTRUCTII 514796 0
TERMEN SCURT

MATCA 110876
UTILAJE, MASINI,
171348 FURNIZORI 50492
INSTALATII

CREANTE 33483
TREZORERIE 152670

TOTAL 1189673 TOTAL 1189673

74
INDICATORI ECONOMICI – ANALIZA
INDICATORI PE OAIE FATATOARE (EURO)

PROFIT
CHELTUIELI/OAIE VENITURI/OAIE PROFIT/OAIE
NET/OAIE

236.67 345.60 108.93 91.50

PONDERE VENITURI

LAPTE% CARNE% LANA% SUBVENTII%

29.2 53.1 0.2 17.6

ALTI INDICATORI (EURO)

INVESTITIE PE CAP DE OVINA 454.8

INVESTITIE PE CAP DE OAIE

1081.9
FATATOARE

INVESTITIE PE CAP INDIVID 1055.5

MATCA

RECUPERAREA INVESTITIEI 12 ani

75
INDICATORI ZOO-ECONOMICI – ANALIZA
PRODUCTIA MEDIE/OAIE FATATOARE/AN

PRODUCTIE MEDIE LAPTE (LITRI) 144

PRODUCTIE MEDIE CARNE (KILOGRAME) 52

PRODUCTIE MEDIE LANA (KILOGRAME) 2

76
 4.5. Cash Flow

TOTAL
ian febr mar apr mai iun iul aug sept oct nov dec
input ANUAL
furaje (cost mediu) 7966 7966 7966 7966 7966 7966 7966 7966 7966 7966 7966 7966 95589
salarii 3203 3203 3203 3203 3203 3203 3203 3203 3203 3203 3203 3203 38437
dabanzi 2918 2918 2918 2918 2918 2918 2918 2918 2918 2918 2918 2918 35013
curent electric 350 350 350 350 350 350 350 350 350 350 350 350 4200
motorina 420 420 420 420 420 420 420 420 420 420 420 420 5037
TOTAL 14856 14856 14856 14856 14856 14856 14856 14856 14856 14856 14856 14856 178276
TOTAL PROGRESIV 14856 29713 44569 59425 74282 89138 103994 118851 133707 148563 163419 178276

output
lapte 0 5594 11189 16800 16800 16800 16800 11189 5594 0 0 0 100800
carne 0 0 0 0 0 45853 45853 45853 45853 0 0 0 183411
lana 0 0 0 0 683 0 0 0 0 0 0 0 683
TOTAL 0 5594 11189 16800 17483 62653 62653 57042 51447 0 0 0 284894
TOTAL PROGRESIV 0 5594 16783 33583 51066 113719 176372 233413 284894 284894 284894 284894

DEFICIT/EXCEDENT -14856 -9262 -3668 1944 2626 47797 47797 42185 36591 -14856 -14856 -14856
euro euro euro euro euro euro euro euro euro euro euro euro

NECESAR LINIE
27786 EURO
CREDIT

77
 BIBLIOGRAFIE

1. Draganescu, C., Joitoiu Ruxandra., 2005 – Rasa de oi Carabasa

Romaneasca (Ruda cu Capul Negru Romaneasca). Ed. Conphis, Rm.
Valcea.
2. Draganescu, C., Grosu, H., Popa, R., Al., Joitoiu Ruxandra., 2005 – Rasa de
oi Carabasa in Bulgaria. Ed. Conphis, Rm. Valcea.
3. Draganescu, C., Grosu, H., Joitoiu Ruxandra., 2005 – Rasa Carabase (Ruda
cu Capul Negru) in Republica Serbia si Montenegro. Ed. Conphis, Rm.
Valcea.
4. Grosu, H., Paraschivescu, M., Oltenacu, Pascal, A., 2005 – Programe de
ameliorare pentru productiile de lana si carne la ovine. Ed. Conphis, Rm.
Valcea.
5. Paraschivescu, M., 2005 – Cresterea, ingrijirea si furaajarea reproducatorilor
(Sisteme de crestere a ovinelor). Ed. Conphis, Rm. Valcea.
6. Paraschivescu, M., 2005 – Reproductia ovinelor in nuclee. Ed. Conphis,
Rm. Valcea.
7. Popescu, Agatha, 2005 – Managementul financiar in fermele de ovine. Ed.
Conphis, Rm. Valcea.
8. Tafta, V., 2008 – Cresterea ovinelor si a caprinelor. Ed. Ceres, Bucuresti.
9. Tafta, V., 2006 – Tehnologia producerii, cresterii si ingrasarii mieilor si
iezilor. Ed. Ceres, Bucuresti.
10.Tafta, V., 2002 – Productia si reproductia caprinelor. Ed. Ceres, Bucuresti.

78
*** INFO accesare PNDR – Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit.

*** Ghidul solicitantului ajutorului de stat pentru motorina utilizata in agricultura.

79
80
81
82
83
84
85
RAŢII PE CATEGORII DE ANIMALE ŞI SEZON (în vederea calculării activului

86
RATII PE CATEGORII DE ANIMALE (in vederea calcularii capitalului circulant)

Cantităţi zilnice/cap

Tărâţe Tărâţe Şrot Fân Siloz Pajişti Categorie

Ovăz Orz Porumb Paie
porumb grâu floare lucernă sorg câmpie

0.01 0.036 0.024 0 0.06 0.07 0 0 0 5 Oi montă

0.012 0.084 0.028 0.156 0.088 0.032 0 1 0 7 Berbeci montă

0.015 0.054 0.036 0 0.09 0.105 0 1.5 2.5 0 Oi gestante

0.01 0.036 0.024 0 0.06 0.07 0 2 4 0 Oi lactante 1

0.01 0.036 0.024 0 0.06 0.07 0 0 0 6 Oi lactante 2

0 0.024 0.007 0.025 0.022 0.022 1 0 0 9 Berbeci repaus (cald)

0 0.024 0.007 0.025 0.022 0.022 0 2 5.5 0 Berbeci repaus (rece)

0 0.069 0.021 0.105 0.045 0.06 0 0 0 6 Tineret înlocuire (cald)

0 0.069 0.021 0.105 0.045 0.06 0 2 1 0 Tineret înlocuire (rece)

0 0.16 0.192 0 0.16 1.088 0 0.5 0 1.50 Tineret la îngrăşat (cald)

0 0.09 0.108 0 0.09 0.612 0 1.5 3 0 Tineret la îngrăşat (rece)

0 0.025 0.03 0 0.025 0.17 0 1 0 7 Adulte la îngrăşat

87
CONSUM ANUAL DE FURAJE

ZAF = nr zile * nr animale Total perioadă (UN AN)

Categorie
NR Pajişti Siloz Fân Şrot Tărâţe Tărâţe
NR ZILE ZAF Paie Porumb Orz Ovăz
ANIMALE câmpie sorg lucernă floare grâu porumb

Oi montă 1000 90 90000 450000 0 0 0 6300 5400 0 2160 3240 900

Berbeci montă 25 90 2250 15750 0 2250 0 72 198 351 63 189 27

Oi gestante 1000 60 60000 0 150000 90000 0 6300 5400 0 2160 3240 900

Oi lactante 1 1000 90 90000 0 360000 180000 0 6300 5400 0 2160 3240 900

Oi lactante 2 1000 90 90000 540000 0 0 0 6300 5400 0 2160 3240 900

Berbeci repaus (cald) 25 90 2250 20250 0 0 2250 49.5 49.5 56.25 15.75 54 0

Berbeci repaus (rece) 25 90 2250 0 12375 4500 0 49.5 49.5 56.25 15.75 54 0

Tineret înlocuire (cald) 205 150 30750 184500 0 0 0 1845 1383.75 3228.8 645.75 2121.75 0

Tineret înlocuire (rece) 205 60 12300 0 12300 24600 0 738 553.5 1291.5 258.3 848.7 0

Tineret la îngrăşat (cald) 1149 60 68925 103387.5 0 34462.5 0 74990.4 11028 0 13234 11028 0

Tineret la îngrăşat (rece) 1149 60 68925 0 206775 103387.5 0 42182.1 6203.25 0 7443.9 6203.25 0

Adulte la îngrăşat 210 60 12600 88200 0 12600 0 2142 315 0 378 315 0

TOTAL to/an 1402 741,5 452 2,3 147 41 5 31 34 4

88