Universitatea Politehnica Bucuresti

Metoda unghiului de
contact
Profesor: Conf.Dr.Habil.Ing. Florin Miculescu

Student: Modiga Aida

Bolea Cristina

Grupa: 1042B

1041B
Obiectiv:

Stabilirea metodologiei masuratorilor de unghi de contact, adecvate pentru materialele textile.

Activitatile prevazute se refera la:

- alegerea materiale textile model care sa acopere o varietate de tipuri de suprafete

- realizarea imaginilor picaturilor pe aceste probe model, folosind apa, ulei, hidrocarburi - procesarea
imaginilor pentru a obtine valorile unghiului de contact.

Introducere:

Unghiul de contact este unghiul, măsurat în mod convențional prin lichid, unde o interfață de lichid-
vapori are o suprafață solidă. Acesta cuantifică umectabilitatea unei suprafețe solide cu un lichid prin ecuația
Young. Un sistem dat de solid, lichid și vapori la o anumită temperatură și presiune are un unghi de contact
unic de echilibru. Cu toate acestea, în practică se observă histerezis de unghi de contact, variind de la așa-
numitul unghi de contact de avans (maximal) la unghiul de contact de retragere (minimal).

Fig. 1 Ilustratia unghiului de contact

Unghiul de contact al lichidului pe o suprafata solida este determinat de actiunea a trei forte:

-tensiunea superficiala a lichidului aflat in echilibru cu vaporii saturati, aceasta forta impiedica
picatura sa se imprastie pe suprafata lichidului;

-tensiunea superficiala a solidului aflat in echilibru cu vaporii saturati, aceasta forta, daca are valoare
mare, va face ca picatura sa se imprastie pe suprafata;

-tensiunea interfaciala intre solid si lichid, forta ce determina ca lichidul sa evite suprafata de contact.
 Unghiul de contact dintre o picătură de lichid și o suprafaţă solidă este un indicator sensibil al
modificărilor energiei superficiale și ale structurii chimice și supramoleculare pe suprafață; cunoaşterea lui
permite estimarea tipului de interacţiune dintre acea suprafaţă și lichid și are multiple aplicaţii în procese de
spălări, vopsiri, tipărire, lipire, laminare sau la producerea de compozite cu rezistență mecanică bună. Mai
mult, studii actuale în nanotehnologie au stimulat dezvoltarea de noi materiale cu suprafeţe hidrofobe și
interfeţe cu adeziune și frecare reduse, unghiul de contact static între picătura de apă și suprafaţă fiind cel
care caracterizează hidrofobicitatea suprafeţei.

Contactul de echilibru se află în acele valori și poate fi calculat de la acestea. Unghiul de contact al
echilibrului reflectă rezistența relativă a interacțiunii moleculare, solide și vapori moleculare. Cu toate
acestea, în practică se observă histerezisul unghiului de contact, variind de la așa-numitul unghi de contact
de avans (maximal) la unghiul de contact de retragere (minimal).

Contactul de echilibru se află în acele valori și poate fi calculat de la acestea. Unghiul de contact al
echilibrului reflectă rezistența relativă a interacțiunii moleculare, solide și vapori moleculare.

Fig. 2 Definiția clasică a unghiului de contact al echilibrului unei picături de lichid pe o suprafață
ca balanța a trei tensiuni superficiale.
 Metode de masurare:

 Metoda statica cu picatura sesila

 Metoda dinamica a picaturii sesile

 Metoda cu picatura in forma “pandantiv”
 Metoda Wilhelmy cu fibră unică
 Măsurarea unghiului de contact cu un singur fir.
 Metoda unghiului de contact

Pentru măsurarea unghiului de contact se utilizează un goniometru cu unghi de contact.

 Metoda statica cu picatura sesila

Se măsoară printr-un goniometru cu unghi de contact utilizând un subsistem optic pentru a capta
profilul unui lichid pur pe un substrat solid. Unghiul format între interfața lichid-solid și interfața lichid-
vapori este unghiul de contact. Sistemele mai vechi au folosit un sistem optic microscop cu lumină de
fundal. Sistemele de generație curentă utilizează camere și programe de înaltă rezoluție pentru a capta și
analiza unghiul de contact. Unghiurile măsurate în acest fel sunt adesea destul de apropiate de avansarea
unghiurilor de contact. Unghiile de contact de echilibru pot fi obținute prin aplicarea unor vibrații bine
definite.

Fig. 3 O ilustrare a tehnicii cu picatura sesila cu o picatura lichida care uda partial un substrat
solid. θC este unghiul de contact, iar γSG, γLG, γSL reprezentand situatiile solid-gazos, lichid-gazos, lichid-
solid.
 Fig. 4 Masurarea unei picaturi sesile cu ajutorul unul dispoitiv de masurat unghiul de contact

 Metoda dinamica a picaturii sesile

Metoda dinamică cu picatura sesila este similară cu cea statica, dar necesită modificarea picăturii. Un
tip obișnuit de studiu cu picatura sesila dinamica determină cel mai mare unghi de contact posibil fără a
crește suprafața interfacială solidă-lichidă prin adăugarea dinamică a volumului. Acest unghi maxim este
unghiul de avansare. Volumul este eliminat pentru a produce cel mai mic unghi posibil, unghiul de retragere.
Diferența dintre unghiul de avansare și retragerea este reprezentată de histerezisul unghiului de contact.

Fig. 5 Ilustratie a metodei dinamice a picaturii sesile.

 Metoda cu picatura in forma “pandantiv”

Mărirea unghiurilor de contact pentru picăturile “pendant” este mult mai complicată decât pentru
picăturile sessile din cauza naturii instabile inerente a picăturilor inversate. Această complexitate este
amplificată în continuare atunci când cineva încearcă să încline suprafața. Aparatul experimental pentru
măsurarea unghiurilor de contact ale picăturilor pe substraturi înclinate a fost dezvoltat recent. Această
metodă permite depunerea micro picaturilor multiple pe partea inferioară a unui substrat texturat, care poate
fi înregistrată utilizând o cameră CCD de înaltă rezoluție. Un sistem automat permite înclinarea substratului
și analizarea imaginilor pentru calcularea unghiurilor de contact avansate și retrase.
Fig. 6 Ilustratie a modelului metodei picaturii “pandantiv”.

Măsurarea unghiului de contact dinamic al barei / fibrei cu un tensiometru de forță.

Metodă de calcul a unghiurilor de contact medii de avansare și retragere a solidelor cu geometrie

uniformă. Ambele părți ale solidului trebuie să aibă aceleași proprietăți. Forța de umezire asupra solidului
este măsurată pe măsură ce solidul este scufundat sau extras dintr-un lichid cu tensiune superficială
cunoscută. De asemenea, în acest caz este posibil să se măsoare unghiul de contact al echilibrului prin
aplicarea unei vibrații foarte controlate. Această metodologie, numită VIECA, poate fi implementată într-un
mod destul de simplu în fiecare balanță Wilhelmy.

Fig. 7 Ilustratie a metodei dinamice Wilhelmi

  Metoda Wilhelmy cu fibră unică
Metoda din Wilhelmy dinamică aplicată fibrelor unice pentru a măsura unghiurile de contact
avansate și retrase.

Fig. 8 Ilustratie a metodei Wilhelmy cu fibra unica

 Măsurarea unghiului de contact cu un singur fir.

O variație optică a metodei Wilhelmy cu fibră unică. În loc să se măsoare cu un echilibru, forma
meniscului de pe fibră este direct înregistrată cu o cameră de înaltă rezoluție. Modificările automate ale
formei meniscului pot apoi să măsoare direct unghiul de contact static, avansat sau retras pe fibră.

Fig. 9 Exemplu masurarii unghiului de contact cu un singur fir.

 Metoda ecuatiei lui Washburn pentru actiunea in capilare

 În cazul materialelor poroase, multe aspecte au fost dezbatute atât despre semnificația fizică a
diametrului porilor calculați, cât și despre posibilitatea reală de a folosi această ecuație pentru calcularea
unghiului de contact al solidului. Se măsoară modificarea greutății în funcție de timp.

Fig. 10 Ilustratie a metodei ecuatiei lui Washburn pentru actiunea in capilare

 Metoda unghiului de contact

Suprafata libera a unui lichid adera la suprafata unui solid sub un unghi bine determinat, ce depinde
de natura celor doua substante aflate in contact, numit unghi de contact.Metoda unghiului de contact este o
metoda simpla, utila si sensibila ce aduce informatii cu privire la tensiunea superficiala, lucrul de
adezivitate, polaritatea si tensiunea critica. Daca o picatura de lichid este adusa in contact cu suprafata solida
unui material, aceasta fie isi va pastra forma fie se va imprastia pe aceasta suprafata.

Măsurarea unghiului de contact se realizează prin mai multe metode:

- în funcţie de volumul de lichid folosit,
- în funcţie de suprafaţa solidă.
[15]

Pentru a determina indirect energia suprafetei cu ajutorul unei picaturi plasate pe suprafata, intervin:

- 3 forte interfaciale cu originea la baza picaturii

- 2 dintre aceste forte fiind in directii opuse, iar cea de a treia formeaza un unghi particular cu
suprafata

- Acest unghi particular este numit UNGHI DE CONTACT

 Hidrofilia si hidrofobicitatea suprafetei

Corelatia dintre unghiul de contact si proprietatea de hidrafobicitate este urmatoarea : cu cat valoarea
unghiului de contact este mai mare cu atat suprafata unui material prezinta o hidrofobicitate mai ridicata.
Daca lichidul utilizat este apa atunci :

 θ < 90 - suprafata este hidrofila;

 θ> 90 - suprafata este hidrofoba;
 θ =0-suprafata este perfect hidrofila
 θ= 180 - suprafata este perfect hidrofoba si se mai numeste si superhidrofoba.

Fig. 11 Ilustratie aratand modificarea lichidului in functie de unghiul de contact.

PARTE PRACTICA: METODA PICATURII ASEZATE

Între metodele de măsurare ale unghiului de contact, metoda picăturii aşezate este foarte mult
utilizată, date fiind avantajele pe care aceasta le reprezintă. Astfel, se analizează forma meniscului unei
picături puse pe suprafaţa care urmează a fi examinată: este vorba despre o cantitate foarte mică de lichid,
a cărei observare se realizează cu un sistem adecvat de iluminare şi camere de luat vederi. Incertitudinile în
estimarea unghiului provin de la localizarea liniei de bază, de la identificarea punctului triplu de contact
solid-lichid-aer şi de la trasarea tangenței în acest punct. Există un procedeu numeric (model axisimetric de
analiză a formei sau abreviat ADSA) care permite erori de numai 0.1°.

Exemplu experimental:

Determinarea unghiului de contact pe materiale textile:

Capacitatea de absorbtie si cedare a umiditatii este un indicator important pentru materialele textile.
Aceasta capacitate exprima capacitatea de a absorbi umiditatea de pe corp si a o ceda mediului. Viteza
schimbului depinde de natura fibrei(repriza), legatura, finisaj si conditiile mediului exterior. Se poate aprecia
prin capilaritate (inaltimea la care se ridica apa in capilarele tesaturii, in mm, timp de 30 min) si prin durata
de absorbtie a picaturilor de apa (secunde).

Cu ajutorul unui program special realizat in laborator se alege o zona din imaginea picaturii care va
intra in fitarea profilului picaturii. Profilul picaturii(dreapta si stanga) a fost fitat cu un polinom de gradul
doi. Derivatele de ordinul intai ale conturului picaturii la stanga si la dreapta furnizeaza valorile unghiurilor
de contact. Valoarea maxima a unghiului de contact, obtinut imediat dupa ce picatura incepe sa avanseze, a
fost considerata ca fiind unghiul de contact de avans.

Substantele lichide folosite pentru picaturi, in cadrul fazei de fata:

- Apa deionizata in instalatie Millipore

- Ulei siliconic (Edwards)

- Hexan (hidrocarbura)

a) Apa:

Mai jos sunt redate cateva imagini reprezentative, pentru unghiul de contact, masurat prin diferite
moduri, mentionate in figuri, pentru proba V2-06 si V2-11.
b)Ulei siliconic:

Mai jos sunt redate cateva imagini reprezentative, pentru unghiul de contact, masurat prin diferite
moduri, mentionate in figuri, pentru proba V2-06.

c)Hexan:

Hexanul nu formeaza picaturi care sa permita estimarea unghiului de contact, ci uda practic instantaneu
suprafata.
Concluzii

1. Evaluarea unghiului de contact si a tensiunii superficiale este o analiza extrem de utila pentru tipuri de
suprafete solide ce vin in contact cu un lichid sau pentru 2 lichide aflate in contact.
2. Acest tip de analiza depinde foarte mult de tipul de material si tehnica de lucru/metoda trebuie aleasa in
functie de necesitatile fiecarui cercetator. In functie de tipul de material analizat se solicita producatorului
instrumentul corect pentru masuratorile dorite.
3. Aplicatiile ce deriva din aceasta tehnica acopera materiale si domenii largi cu importanta mare: lacuri,
vopsele, polimeri, materiale ceramice, metale, fibre – constructii, industria aeronautica, acoperiri
anti(bio)fouling, aplicatii biomedicale, industria detergentilor si agentilor tensioactivi in general.
Bibliografie:

1. Pierre-Gilles de Gennes, Françoise Brochard-Wyart, David Quéré, Capillarity and

Wetting Phenomena: Drops, Bubbles, Pearls, Waves, Springer (2004)

2. Jacob Israelachvili, Intermolecular and Surface Forces, Academic Press (1985–2004)

3. D.W. Van Krevelen, Properties of Polymers, 2nd revised edition, Elsevier Scientific
Publishing Company, Amsterdam-Oxford-New York (1976)

4. Yuan, Yuehua; Lee, T. Randall (2013). "Contact Angle and Wetting

Properties". Surface Science Techniques. .

5. Clegg, Carl Contact Angle Made Easy, ramé-hart (2013)

6. Friș, S.E. și Timoreva, A.V. : Curs de Fizică Generală, vol. I. (traducere din limba
rusă) Editura Tehnică, București, 1964, capitolul IX: Fenomene moleculare în
lichide (pag.389-407)

7. Murgulescu, I.G și Segal, E.: Introducere în chimia fizică, vol.II.1, Teoria molecular
cinetică a materiei, Editura Academiei RSR, București, 1979, secțiunea a V-a: Starea
Lichidă, capitolul XXVIII: Proprietăți de echilibru, (pag.723-739)

8. M.-I. Sălăjan, A. Mocanu, M. Tomoaia-Cotișel, Progrese în termodinamica,

hidrodinamica și biofizica straturilor subțiri, Presa Universitară Clujeană, 2004

9. Ligia Frunza; Raport Stiintific