U TILIZAREA COMPONENTELOR CURRICULUMULUI

NAŢIONAL LA DISCIPLINA E DUCAŢIE FIZICĂ .

Reforma actuală a învățământului vizează compatibilizarea învățământului

românesc cu cel european prin durata anilor de studiu, prin finalitățile urmărite
în procesul de învățământ cât și prin conținutul instruirii. EFS, ca disciplină
cuprinsă în planurile de învățământ ale tutror ciclurilor de studiu, contribuie la
realizarea finzlităților educației în general.
EF școlară reprezintă activitatea sistematică de practicare a exercițiilor fizice
desfășurate în unitățile de învățământ, subordonată prin obiective și conținut
realizării finalităților actuale ale învățământului obligatoriu.

P ARTICULARITĂȚILE EDUCAȚIEI FIZICE CA

DISCIPLINĂ DE ÎNVĂȚĂMÂNT

1. Se desfășăară în conformitate cu prevederile Curriculumului

Național ilustrate la nivelul documentelor oficiale pe care le
respectă:
a. Planul de învățământ
b. Programa de educație fizică pe clase
c. Sistemul Național Școlar de Evaluare pentru educație
fizică
2. Are caracter preponderent formativ, vizând pregătirea subiecților pentru
viață cu accent pe dezvoltarea fizică armonioasă, dezvoltarea calităților
motrice, formarea deprinderilor și priceperilor motrice de bază și utilitar
aplicative, favorizarea transferului deprinderilor motrice dobândite în
lecțiile de educație fizică în viața de zi cu zi, cât și dezvoltarea trăsăturilor
de personalitate;
3. Are caracter competitiv, atât prin mijloacele folosite (jocuri, întreceri), cât
și prin participarea la competițiile sportive școlare (campionate, cupe
crosuri);

1
 4. Are legătură cu activitățile recuperatorii, de prevenție (în special) și de
corecție (în particular, până la un anumit nivel).
5. Finalitățile educației fizice și sportive sunt desprindse din descrierea unei
persoane educate fizic:
Are deprinderile motrice necesare diferitelor ramuri de sport;
Are o condiție fizică optimă;
Practică regulat activități de educație fizică și sport;
Cunoaște implicațiile și beneficiile practicării EFS;
Valorizează educația fizică în formarea unui stil de viață sănătos.

D OCUMENTE OFICIALE ÎN EDUCAȚIA FIZICĂ ȘCOLARĂ

Curriculum național, conform legii învățământului, reprezintă ansamblul

experiențelor de învățare prin care instituția școlară asigură realizarea idealului
educațional și a finalităților învățământului. Este elaborat de Consiliul Național
pentru curriculum și, prin comisiile specializate, precizează contribuția fiecărei
discipline de studiu la realizarea finalităților învățământului românesc.
Curriculum național asigură condițiile unei pregătiri unitare, oferind
posibilitatea factorilor de decizie de la nivelul școlii de a particulariza traseele de
instruire funcție de aptitudinile și interesele elevilor. Astfel, există:

 Curriculum nucleu – ce cuprinde oferta educațională obligatorie la nivel

național pentru fiecare ciclu de învățământ, în care sunt precizate
disciplinele de studiu și numărul de ore aferente, ce constituie trunchiul
comun. Prin existența acestui curriculum nucleu se respectă principiul
egalizării șanselor, ce stă la baza elaborării planurilor cadru de învățământ
prin care se garantează atingerea unui nivel optim acceptabil de cunoștințe
și capacități.
 Curriculum la decizia școlii – exprimă autonomia de care dispune
unitatea de învățământ în precizarea traseului particular de instruire a
elevilor prin valorificarea tradiției locale. Fie se acordă un număr
suplimentar de ore disciplinelor din curriculum nucleu, fie se introduc
discipline noi,

2
  Curriculum diferențiat (de profil) – se creează condiții optime de
orientare a elevilor către o prespecializare (clasele a IX a și a X a); prin
acest curriculum se acordă ore suplimentare anumitor doscipline care
contribuie la definirea unui traseu de instruire a elevilor (de ex, LPS – se
introduc încă 10 ore EFS, 8 practice și 2 teoretice).

P LANUL DE ÎNVĂȚĂMÂNT

Este documentul în care sunt prevăzute obiectele/disciplinele de studiu și

numărul de ore/săptămână. În UE sunt câte 2,3,4 ore/săptămână; la noi sunt 2
ore/săptămână. Iar în clasa a 8a, doar una. Se mai poate adăuga o oră/săptămână
prin curriculum la decizia școlii.

P ROGRAMA DE EDUCAȚIE FIZICĂ

Cuprinde obiectivele/competențele, conținuturile și standardele de performanță

ce trebuie realizate de elevi în diferite cicluri de învățământ. Este un document
obligatoriu pentru toate unitățile de învățământ și se aplică atât în lecțiile din
curriculum nucleu cât și în celde aprofundare și extindere (conținuturi marcate
cu asterisc).
Structura programei de educație fizică este diferită pentru ciclurile primar,
gimnazial, pentru ciclul inferior al liceului (clasele IX – X) și școli de arte și
meserii și pentru ciclul superior al liceului.

P ROGRAMA PENTRU CICLUL PRIMAR ȘI GIMNAZIAL

Include:
1. Nota de prezentare
Precizează statutul disciplinei în cadrul curriculumului național și
contribuția educației fizice la realizarea finalităților învățământului
primar și gimnazial;
2. Obiective cadru

3
 Exprimă la nivel de generalitate, capacitățile și calitățile ce
trebuieformate sau dezvoltate la elevi în ciclul de învățământ
corespunzător;
3. Obiective de referință
Derivă din obiectivele cadru și precizează gradul de realizare a
acestora la sfârșitul unui an școlar. Obiectivele de referință sunt
obligatorii. Conținuturile se stabilesc funcție de resurse (materiale,
umane, informaționale, de timp, condiții geo, tradiție). Obiectivele se
adresează dezvoltării diferitelor laturi ale personalității elevilor: fizic,
motric, cognitiv, social-afectiv.
Piramida de instruire pe domenii (motric/cognitiv/afectiv) (EFS –
teorie și didactică, 2006, p 113)
Obiective cadru (ciclu) – obiective de referință (an) – obiective
operaționale (de lecție)
4. Exemple de activități de învățare
Au rolul de a orienta profesorul în stabilirea mijloacelor pe care le
poate utiliza în realizarea obiectivelor de referință. Sintagma activitpți
de instruire ar fi cuprins, pe lângă aspecte legate de formarea
cunoștințelor teoretice și a deprinderilorși priceperilor motrice și pe
cele legate de dezvoltarea fizică și de dezvoltare a aptitudinilor
motrice.
5. Conținuturi
Conținutul programei este organizat pe următoarele componente:

Capacitate de organizare

Dezvoltare fizică armonioasă

Calități motrice (v, f, r, c)

Deprinderi motrice
o De bază
o Utilitar aplicative
o Sportive Pentru fiecare ramură de sport este prezentat conținutul
 De bază tehnico-tacticce trebuie însușit, cât și linia metodică

 Alternative
6. Standarde curriculare

4
 Se referă la nivelul ce trebuie atins la sfârșitul unui ciclu de
învățământ, în raport cu obiectivele cadru formulate.

P ROGRAMA PENTRU CICLUL INFERIOR AL LICEULUI

Este alcătuită astfel încât să poată fi abordată în lecțiile de trunchi comun (cu 2
ore /săptămână) ăentru toate filierele cu excepția LPS și coregrafie, unde aceste
ore sunt alocate pregătirii sportive practice. Include:
1. Nota de fundamentare
Prezintă relația dintre programă și documentele de politică
educațională și curriculară care au stat la baza elaborării acesteia.
2. Nota de prezentarcompetențe generale
Menționează statutul disciplinei în cadrul Curriculumului Național și
contribuția în cele opt domenii de competență cheie stabilite la nivel
european pentru absolvenții învățământului obligatoriu.
3. Competențe generale
Se referă la achizițiile finale de instruire ale elevilor la sfârșitul
învățământului obligatoriu (de exemplu, „integrarea cunoștințelor și
tehnicilor specifice educației fizice în acțiuni de optimizare a
dezvoltprii fizice și creșterea capacității motrice proprii”)
4. Valori și atitudini ce trebuie formate elevilor ce participă la ora de
educație fizică
5. Competențe specifice (conținuturi)
Conținuturile reprezintp nucleul programei. Sunt prezentate ăe ani de
studiu. De exemplu, competența generală amintită anterior derivă din
următoarele competențe specifice:
 Utilizarea adecvată a metodelor și mijloacelor specifice
dezvoltării fizice
 Autoevaluarea dezvoltării fizice și a capacității motrice
 Prevenirea dizrmoniilor
 Acționarea pentru dezvoltarea fizică și a capacității motrice.
6. Sugestii metodologice
Orientează demersul didactic conform cu prevederile programei.

5
 P ROGRAMA PENTRU OPȚIONAL

Lecțiile opționale prevăzute în Curriculum la decizia școlii se desfășoară în

acord cu o programă elaborată de profesorul de educație fizică (cu o structură
exemplificată în Ghidul metodologic de aplicare a programelor de educație
fizică). Se recomandă ca orice programă să cuprindă:
1. Argumentul
Se expune motivația alegerii conținutului respectiv (efecte asupra
instruirii și educației elevilor, nevoi ale comunității locale, formarea
unor competențe de transfer etc)
2. Obiective de referință
Se formulează asemănător, dar nu sunt preluări ale celor din programa
națională (un obiectiv este corect formulat dacă răspunde la întrebarea
ce poate să facă elevul?). pentru un opțional cu 1 oră/săptămână se
recomandă urmărirea a 5 – 6 obiective de referință /an.
3. Activități de învățare
Sunt prezentate ca exemple pentru evidențierea modului în care se
anticipează rezolvarea obiectivelor.
4. Lista de conținuturi
Cuprinde informații și cunoștințe ce urmează a fi asimilate în vederea
atingerii obiectivelor stabilite (cunoștințe, capacități, atitudini.
5. Modalități de evaluare
Sunt precizate probele de control considerate adecvate în raport cu
obiectivele stabilite.

S ISTEMUL N AȚIONAL Ș COLAR DE E VALUARE ÎN EFS

Este elaborat de MEC prin Serviciul Național de Evaluare și Examinare și

vizează în primul rând determinarea efectelor aplicării programelor școlare la
nivelul dezvoltării calităților motrice pe de o parte, cât și a deprinderilor și
priceperilor specifice ramurilor de sport, pe de altă parte.
Gh. Cârstea (1999 – Educație fizică – Fundamente teoretice și metodice) –
evaluarea nivelului de dezvoltare a calităților motrice ar trebui să se facă prin

6
cercetare de tip constatativ printr-un Sistem Unitar de Probe pentru a se
cunoaștepotențialul populației școlare și studențești sau prin compararea acestuia
cu potențialul altor generații sau din alte țări. Deci, evaluarea calităților motrice
nu trebuie făcută pentru notare!
SNSEEFS este parte a reformei și a intrat în vigoare în anul școlar 1999 – 2000
pentru ciclul primar, gimnazial și liceal. La nivelul acestui document este
reflectată conceăția conform căreia evaluarea este o componentă stabilă, cu rol
reglator a procesului de învățământ. Se palică pentru lecțiile din trunchiul
comun. Pentru lecțiile opționale, profesorii, pe șângă programe, stabilesc și
probele de control corespunzătoare conținuturilor predate și a obiectivelor
stabilite. Profesorii pot opta (autonom) pentru anumite instrumente de evaluare
(probe de control).
Structura SNSEEFS:
1. Metodologia de aplicare a sistemului
2. Capacitățile și competențele supuse evaluării
3. Instrumente de evaluare (probe de control)
4. Criteriul minim de promovabilitate
5. Descrierea probelor.
Funcție de schema orară a clasei, elevii vor susține probe de control pentru
calități motrice și pentru deprinderi și priceperi motrice, astfel:
 Ciclul primar
 2 evaluări calități motrice
 2 evaluări deprinderi și priceperi motrice de bază
 2 evaluări deprinderi și priceperi motrice sportive
 Ciclul gimnazial
 1 – 2 evaluări la forță
 1 – 2 evaluări atletism
 1 evaluare gimnastică
 1 evaluare joc sportiv
 Ciclul liceal și profesional
 1 evaluare forță
 1 evaluare atletism
 1 evaluare gimnastică
 1 evaluare joc sportiv

7
Profesorul stabilește data evaluării și probele. Stabilirea probelor presupune
asigurarea unui număr suficient de mare de ore de pregătire.
Evaluarea calităților motrice se realizează ținând seama de acumulările calitative
și cantitative obținute ca urmare a aplicării tutror sistemelor de acționare
(specifice și nespecifice). Evaluarea deprinderilor și priceperilor motrice va fi
precedată de cicluri de lecții a căror mărime variază în funcție de complexitatea
deprinderilor. Criteriile de evaluare în EFS sunt:
 Performanța
 Progresul individual
 Atitudinea față de procesul de învățământ
 Participarea la activitatea sportivă de performanță.
Sistemul de evaluare prevede baremul minimal(5); pentru celelalte note sau
calificative, profesorul sau colectivul catedrei vor elabora propriile scale de
notare. De asemenea, profesorul poate alege nota de plecare pentru aprecierea
execuțiilor la gimnastică și jocuri (executarea elementelor acrobatice fără
legătură – 9; executarea exercițiului liber la sol – 10; executarea procedeelor
tehnice izolate – 8; structuri tehnice – 9; joc integral – 10). Pentru forță, de
exemplu, elevii pot opta pentru probele de control la care obțin rezultatele cele
mai bune (ridicarea trunchiului din culcat dorsal și menținere 30 secunde sau
ridicarea picioarelor din culcat dorsal și menținere 30 secunde).
În afara notelor și calificativelor prevăzute de SNSEEFS, profesorii pot realiza
evaluări și la alte conținuturi predate prin susținerea unor probe stabilite de
profesori.
Profesorii întocmesc fișe individuale ale elevilor în care consemnează
performanțele obținute la evaluările curente și la cele sumative, cât și informații
suplmentare, pentru o mai justă evaluare. Existența acestei fișe asigură:
- Aprecierea operativă și obiectivă a evoluției elevilor pe parcursul ciclului
de învățământ;
- Constatarea opțiunilor anuale ale elevilor pentru diferite probe de evaluare
- Argumentarea notării
- Transmiterea informațiilor despre elevi în cazul schimbării profesorului
sau a transferului elevului

8
- Autoevaluarea cadrului didactic și evaluarea obiectivă a acestuia de către
organele competente.

Instrumente de evaluare (probe de control)

SNSE prezintă variante de probe pentru aceeași calitate motircă:

 Viteza:
o Alergare pe 50 m
o Naveta 5x10 m
 Rezistența
o 600/800/1000 m
o Naveta
 Forța
o
o
Există probe recomandate doar anumitor cicluri de învățământ și probe comune
pentru toate ciclurile.
Actualul sistem de evaluare nu e compatibil cu programele de Educație Fizică și
nu asigură feed-backul corespunzător privind calitatea procesului de învățământ
(EFS – Teorie și didactică, 2006, colectiv de 6 autori)