Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • 29.fiziopatologia Sistemului Nervos Central PDF

    Încărcat de

    Himmler HM MH
    11 vizualizări84 pagini

    Titlu original

    29.Fiziopatologia_sistemului_nervos_central.pdf

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    11 vizualizări84 pagini

    29.fiziopatologia Sistemului Nervos Central PDF

    Încărcat de

    Himmler HM MH

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 84
    29. Fiziopatologia sistemului nervos central Conf. univ. Eleonora Bors 29.1, Dereglarile functici neuronului si transmiterii transsinaptice 29.1.1. Tulburarea excitabilittit neuranale 29.1.2. Dereglarile iransmitertt transsinaptice 29.2. Dereglarile functiei receptiei senzitive. Tulburarile sensibilitatii 29.3, Dereglarile functici motorii a sistemului nervos central 29.4. Dereglarile receptiei nocigene si functiei sistemului nociceptiv/ antinociceptiv 29.4.1. Durerea 29.4.2. Nociceptia 29.4.3. Patogenia durerit patologice 29.4.4. Sistemul antinociceptiv 29.4.5. Patologia nociceptiei 29.5. Dereglitile functiei sistemului nervos vegetativ. 29.6. Dereglarile somnului 29.7. Dereglarile constiintei 29.8. Dereglarile activitatii nervoase superioare. Nevrozcle 29.9. Dereglarile licvorogenezei si licvorodinamicit 29.1. Dereglarile functiei neuronului si transmiterii transsinaptice ‘Neuronul est unitate strscural functional debazia sistemuli nervos,specializatl fn recepyiomirea ssimulilor din raediul inter $i cel exter, ts cxadacen eapuldailor spe structuile ervoase centrale, prelucraea informajieirecepfionae, elaborarea gi transmiterea comerzilor spre organele efectoare. Din ponet de vedere functional, distingem neuroni motor, senzitivi i asociatvi, Neuronii senzitivi receptioneaza stimuli din medil extern si cel inter, precum si nemijloit de la tructrile inervate prin dispozitive specializate ~ receptor "Neuron motor efector) prin axonul lung inerveai organele eectoae (rach, glandle, ‘vase sanguine), Din acesea fac parte celulee piramidale din scoara cerebral, motoneuronii = dincoaree anteroare medulae, elulele Purkinje din scoaracercbcoas neuron vegetatvi cerebrali si spinal ‘Neuron de asocaye(intercalri)stabilese rela are neuroii senztvi csi motor. ‘Neuroni se refer la cele excitable ~ poset propritatea de «genera impalsuri cleatrice(nervoase) I actiunea stimulilrdediferiénaturt. Or, neuron transforma diversle tipur de energie ~mecanc, temic, chim, ftonie int-amsingr fel de energie electra. Excitablitate, preci ji proprictatea dea conduce fd decrement impulslelectc, rela ‘baza procesle clecrochimic a nivel membrane! citoplasmatice a neuron Tnreoas. neuron mena o dierent de potential elected abel supaffesle membre citopasmatice,Aceati difeen este msmitlpotentatul membranarderepaus PRM) si este zal cu ctea 65 mV. Deoarecesacina oa nexteriorl membrane este abiteer defn ca find egal cu zero, poten membranar de repas ext nega (-65 mV), nie neuron PRM poate varia de la 40 mV pana la -80 mV. PRM rezultl din di factor: distribu neuniform tn interior i exterior celui ionilor cu sarc pozitiva(Na’ $i K! ) 5 ei eu sarin negativ(aminoacii i protein) i permeabiltatea sletiva a membrane pentru uni din acest ioni (Nai K°). Distbuirea inegald.a ionilor eu sarcina poztiva de ambele pale membrane celulare este menginut de pomnpa Na'-K". Activates pompei Na-K" menine in stare de repaus a neuronulu situaia ‘termodinamic instabila a asimetriei ionice intra- si extrancuronale, iar hn perioada postexcitatoare reface gradentul de concentra (i tespectv potent derepaus ania in timp excite ‘in starea de repaus concesraia Ca” in hialoplasms este mai mick dect fn spatil ‘exracelulr i reticufl endoplasmatic. Gradienul de Ca este entnut de activtateapomie\ Fespectve eae transporti Ca" impotriva gradenfului de concentra din hisloplsmd exterior neuonuli in etic endoplasmati, Exctajianewronuli est asia cu naa ionilor de Ca in hialoplasm, ir tn perioada postexcitatorie Ca este repompat in spatial extracelular iin reticulul endoplasmic, estailindu-se asta gradient deconcentafe, Potential membrana al neuronilor poste fi considerabil i rapid modifica. Aiea supra neuronuhi a diferitor stimuli electric, ehimic, mecanie, ile et.) provoacd ini reducerea gradual poteyifui membrana co 10 mV (Ge la valarea~65 mV pin Ia '8$ mV), cea ce face membrana mull mai permeabill pena Na’ dectt pentru K’. Aste de depolarzare, num depolarizare lent pins lao anumitévaloare denumits citi, este reversiblf gu provoac exitarea neuron. in azul tn care depolrizarea atnge valoarea critic (eea~SO mv) ees brus permeabilitatea local a membrane pentru ion in general i {in special pentru Ne’, cea ce povoacl depolaiarea rapid a membrane citoplasmatice produceres potenti de aie, survine exetaja neuron. fn procesul de excita, tenbrana earl se epolticea, dup ce nnexl veri ere por poten ‘membrana, din are cauz4 potential de aciune devine egal cu 110-120 mV, depisind co ‘malt potenialsl de repaus. Potential de setiune format la nivelal membrane’ corpului neuronului este propagat

    S-ar putea să vă placă și