1.

Taxonomia lui Bloom a obiectivelor educaţionale (tradiţională)

Capacităţi Definiţie Cuvinte cheie

Cunoştinţe Amintirea informaţiilor identifică, descrie, numeşte, etichetează,
recunoaşte, reproduce, urmăreşte
Înţelegere Înţelegerea sensului, parafraza unui concept rezumă, modifică, apară, parafrazează,
interpretează, dă exemple
Aplicare Utilizarea informaţiilor sau a conceptului construieşte, face, formează, modelează,
într-o situaţie nouă prezice, pregăteşte
Analiză Descompunerea informaţiilor sau a compară/contrastează, descompune,
conceptelor în părţi pentru a le înţelege mai distinge, selectează, separă
bine
Sinteză Folosirea ideilor pentru a produce ceva nou repartizează pe categorii, generalizează,
reconstruieşte
Evaluare Emiterea de judecăţi de valoare laudă, critică, judecă, justifică,
argumentează, susţine
2. Dimensiunea proceselor cognitive

Procese cognitive Exemple

Amintirea – Producerea informaţiilor exacte din memorie
Recunoaşterea  Identificaţi broaştele dintr-o diagramă cu diferite tipuri de amfibieni.
 Găsiţi un triunghi isoscel în jurul vostru.
 Răspundeţi la întrebări cu adevărat sau fals sau la întrebări cu
variante de răspuns.

Reamintire  Numiţi trei autoare care au scris în limba engleză în sec. al XIX-lea.
 Scrieţi înmulţirea.
 Redaţi formula chimică pentru tetraclorura de carbon.

Înţelegerea – Formarea înţelesului pe baza materialelor educaţionale sau a experienţelor

Interpretarea  Transpuneţi o problemă dintr-o poveste într-o ecuaţie algebrică.
 Desenaţi o diagramă a sistemului digestiv.
 Parafrazaţi al doilea discurs inaugural al lui Lincoln.

Exemplificarea  Desenaţi un paralelogram.

 Găsiţi un exemplu de utilizare a tehnicii literare fluxul conştiinţei.
 Numiţi un mamifer care trăieşte în zona voastră.

Clasificarea  Clasificaţi numerele în pare şi impare.

 Enumeraţi tipurile de guvernare din ţările moderne din Africa.
 Grupaţi animalele indigene pe specii.

Rezumarea  Propuneţi un titlu pentru un scurt pasaj.

 Enumeraţi punctele cheie referitoare la pedeapsa capitală pe care le
promovează site-ul.

Deducerea  Citiţi un pasaj din dialogul dintre două personaje şi formulaţi o

concluzie referitoare la relaţia lor din trecut.
 Deduceţi înţelesul unui termen nefamiliar din context.
 Uitaţi-vă la o serie de numere şi spuneţi care credeţi că va fi
următorul.

Compararea  Explicaţi felul în care inima se aseamănă cu o pompă.

 Scrieţi despre o experienţă personală asemănătoare cu cea a
pionierilor în vest.
 Folosiţi o diagramă Venn pentru a demonstra felul în care se
aseamănă şi sunt diferite două cărţi de Charles Dickens.

Explicarea  Desenaţi o diagramă prin care să explicaţi cum influenţează

presiunea aerului vremea.
  Oferiţi detalii pentru a motiva de ce Revoluţia Franceză s-a produs în
acea perioadă şi în felul acela.
 Descrieţi cum ratele dobânzilor influenţează economia.

Aplicarea – Folosirea unui procedeu

Execuţia  Adăugaţi o coloană de numere din două cifre.
 Citiţi cu voce tare un pasaj într-o limbă străină.
 Faceţi o aruncare de încercare.

Implementarea  Concepeţi un experiment pentru a vedea cum cresc plantele în

diferite tipuri de soluri. Verificaţi o lucrare scrisă. Creaţi un buget.

Analiza – Descompunerea unui concept în părţi şi descrierea relaţiei dintre aceste părţi şi întreg
Diferenţierea  Identificaţi informaţiile importante din enunţul unei probleme de
matematică şi tăiaţi informaţiile neimportante. Desenaţi o diagramă
care să arate care sunt personajele principale şi secundare ale unui
roman.

Organizarea  Aşezaţi cărţile din biblioteca clasei pe categorii. Alcătuiţi o listă a

figurilor de stil folosite frecvent şi explicaţi efectul lor. Realizaţi o
diagramă care să arate cum interacţionează plantele şi animalele din
zona voatră.

Atribuirea  Citiţi scrisorile către editor pentru a determina punctele de vedere ale
autorilor faţă de o problemă locală. Determinaţi care este motivaţia
unui personaj dintr-un roman sau o poveste. Uitaţi-vă la broşurile
candidaţilor politici şi emiteţi ipoteze cu privire la punctele lor de
vedere asupro problemelor.

Evaluarea – Emiterea de judecăţi pe baza unor criterii şi standarde

Verificarea  Participaţi la un grup de scriere, oferindu-le colegilor feedback cu
privire la organizarea şi logica argumentelor. Ascultaţi un discurs
politic şi faceţi o listă cu contradicţiile care apar în discurs. Revizuiţi
un plan de proiect pentru a vedea dacă sunt incluse toate etapele
necesare.

Criticarea  După ce aţi participat la elaborarea unei grile de evaluare criterială a

unui proiect, apreciaţi măsura în care proiectul îndeplineşte criteriile.
Alegeţi cea mai bună metodă pentru rezolvarea unei probleme
complexe de matematică. Apreciaţi validitatea argumentelor pro şi
împotriva astrologiei.

Crearea – Combinarea mai multor elemente pentru a forma ceva nou sau recunoaşterea
componentelor unei noi structuri.
Generarea  Pe baza unei liste de criterii, enumeraţi câteva opţiuni pentru
îmbunătăţirea relaţiilor rasiale în şcoală. Formulaţi câteva ipoteze
ştiinţifice pentru a explica de ce plantele au nevoie de soare.
Propuneţi o serie de alternative pentru reducerea dependenţei de
combustibilii fosili, care să abordeze atât aspecte economice, cât şi
de mediu. Formulaţi ipoteze alternative pe baza unor criterii.

Planificarea  Realizaţi o schiţă pentru o prezentare multimedia despre insecte.

Prezentaţi o lucrare despre opiniile lui Mark Twain cu privire la
religie. Planificaţi un studiu ştiinţific pentru a testa efectul diferitelor
tipuri de muzică asupra producţiei de ouă la păsări.

Producerea  Scrieţi un jurnal din punctul de vedere al unui soldat al confederaţiei

sau unionist. Construiţi un habitat pentru păsările de apă locale.
Puneţi în scenă o piesă pe baza unui capitol dintr-un roman pe care l-
aţi citit.
3. Dimensiunea cunoştinţelor

Cunoştinţe factuale – informaţii de bază

Cunoştinţe legate de Termeni, simboluri matematice, note muzicale, alfabet
terminologie
Cunoştinţe legate de detalii Componentele piramidei alimentelor, numele reprezentanţilor în
şi elemente specifice Congres, bătălii importante din cel de-al doilea război mondial
Cunoştinţe conceptuale – relaţiile dintre părţile unei structuri mai mari care fac ca acestea să
funcţioneze împreună
Cunoştinţe despre clasificări Specii de animale, diferite tipuri de argumente, erele geologice
şi categorii
Cunoştinţe despre principii şi Tipuri de conflicte în literatură, legile mişcării ale lui Newton,
generalizări principiile democraţiei
Cunoştinţe despre teorii, Teoria evoluţiei, teorii economice, modele ADN
modele şi structuri
Cunoştinţe procedurale – cum să faci ceva
Cunoştinţe despre abilităţi şi Rezolvarea ecuaţiilor de gradul doi, amestecarea culorilor vopselelor,
algoritmi specifice servirea mingii la volei
disciplinei
Cunoştinţe despre tehnici şi Critică literară, analiza documentelor istorice, metode de rezolvare o
metode specifice disciplinei problemelor de matematică
Cunoştinţe despre criteriile Metode adecvate pentru diferite tipuri de experimente, procedee de
de determinare a procedeelor analiză statistică utilizate în diferite situaţii, standarde pentru diferite
adecvate tipuri de scriere
Cunoştinţe metacognitive – cunoştinţe despre gândire în general şi gândirea personală în special
Cunoştinţe strategice Modalităţi de memorare a faptelor, strategii de citire a unui text pentru
înţelegere, metode de planificare a unui site
Cunoştinţe despre sarcinile Diferite cerinţe de citire, din manuale sau literatură; gândirea
cognitive, inclusiv cunoştinţe prospectivă înainte de utilizarea unei baze de date electronice;
contextuale şi despre diferenţele dintre scrierea unui mesaj electronic şi scrierea unei scrisori
condiţionare adecvate de afaceri
Cunoştinţe despre sine (auto- Nevoia de a avea o diagramă sau un grafic pentru înţelegerea
cunoaştere) proceselor complexe, o înţelegere mai bună în medii în care este
linişte, nevoia de a discuta ideile cu cineva înainte de a scrie un eseu

Nivelul
1 2
Cunoaşterea
1. Cunoaşterea datelor particulare
1.1. Cunoaşterea terminologiei
1.2. Cunoaşterea faptelor
particulare
2. Cunoaşterea căilor/mijloacelor care permit utilizarea / prelucrarea datelor particulare
2.1. Cunoaşterea regulilor
(convenţiilor)
1.2.2. Cunoaşterea tendinţelor şi a recunoaşte, a dobîndi, Acţiune(-i), proces, mişcare (-ări),
secvenţelor
1.2.3. Cunoaşterea clasificării
1.2.4. Cunoaşterea criteriilor
1.2.5. Cunoaşterea metodelor
1.3. Cunoaşterea elementelor generale aparţinînd unui domeniu de activitate
1.3.1. Cunoaşterea principiilor
şi legilor
1.3.2. Cunoaşterea teoriilor şi
structurilor
2. Înţelegerea
2.1. Transpoziţia
(transformarea)
2.2. Interpretarea
TAXONOMIA LUI BLOOM
Infinitivul
Domeniul cognitiv
a defini, a distinge, a identifica,
a recunoaşte
a recunoaşte, a dobîndi, a
identifica
a identifica, a
recunoaşte, a dobîndi
a identifica
a recunoaşte, a dobîndi,
a identifica
a recunoaşte, a dobîndi, Criterii, baze, elemente
a identifica
a recunoaşte, a dobîndi,
a identifica
a recunoaşte, a dobîndi, a
identifica
a recunoaşte, a dobîndi, a
identifica
a traduce, a transforma, a
exprima prin propriile cuvinte,
a ilustra, a pregăti, a citi, a
reprezenta, a schimba, a scrie
din nou, a redefini
a interpreta, a reorganiza, a
rearanja, a diferenţia, a distinge, esenţiale, aspecte, punct
a face, a stabili, a explica, a
demonstra
Complementul direct
3
Vocabular, termeni,
terminologie, semnificaţie (-ii),
definiţie, referinţe, elemente
Fapte, informaţii faptice, surse,
nume, date, evenimente,
persoane, locuri, perioade de
timp, proprietăţi, exemple,
fenomene
Formă (-e), convenţii, uzanţe, utilizări,
reguli, modalităţi, mijloace, simboluri,
stil (-uri), format (-e), reprezentări
continuitate, dezvoltare (-ări), tendinţă
(-e), secvenţă (-e), cauze, relaţie (-ii),
forţe, influenţe
Arie (-i), tip (-uri), caracteristică (-i),
clasă (-e), ansamblu (-ri), diviziune (-
i), aranjare
(-ări), clasificare (-ări), categorie (-ii)
Metode, tehnici, abordări, utilizări,
procedee, tratamente
Principiu (-ii), lege (-i),
propoziţie (-ii), părţi esenţiale,
generalizări, elemente
principale, implicaţie (-ii)
Teorii, baze, interrelaţii,
structură (-i), organizare
(-ări), formulare (-ări)
Semnificaţie (-ii), simplu (-e),
definiţii, abstracţii, reprezentări,
cuvinte, fraze
Pertinenţă, relaţii, fapte
(-e) de vedere nou (noi),
caracterizări, concluzii, metode,
teorii, abstracţii
2.3. Extrapolarea a aprecia, a induce, a conchide,
a prevedea, a diferenţia, a
determina, a extinde, a
interpola, a extrapola, a
completa, a stabili
3. Aplicarea
a aplica, a generaliza, a stabili
legături, a alege, a dezvolta, a
organiza, a utiliza, a se servi de,
a transfera, a restructura, a
clasifica
4. Analiză
4.1. Căutarea (analiza) a distinge, a detecta, a
elementelor identifica, a clasifica, a
discrimina, a recunoaşte, a
categorisi, a deduce
4.2. Căutarea (analiza) relaţiilor a analiza, a contrasta, a
compara, a distinge, a deduce
4.3. Căutarea (analiza) a analiza, a distinge, a detecta,
principiilor de organizare a deduce, a depista
1. Sinteza a scrie, a povesti, a relata, a
5.1. Definirea unui concept produce, a constitui, a
transmite, a crea, a modifica, a
documenta
5.2. Elaborarea unui plan de a propune, a planifica, a
acţiune produce, a proiecta, a modifica,
a specifica
5.3. Derivarea unor relaţii a produce, a deriva, a dezvolta,
abstracte dintr-un ansamblu a combina, a organiza, a
sintetiza, a clasifica, a deduce, a
formula, a modifica
6. Evaluarea
6.1. Evaluarea în baza criteriilor a judeca, a argumenta, a valida,
interne a evalua, a estima, a decide
6.2. Evaluarea în baza criteriilor a judeca, a argumenta, a
externe considera, a compara, a
contrasta, a standardiza, a
evalua
Consecinţe, implicaţii,
concluzii, factori, ramificaţii,
efecte, probabilităţi
Principii, legi, concluzii, efecte,
metode, teorii, abstracţii,
situaţii, generalizări, procese,
fenomene, procedee
Elemente, ipoteză (-e),
concluzii, supoziţii, enunţuri de
fapte, enunţuri de intenţii,
argumente, particularităţi
Relaţii, interrelaţii, pertinenţă,
teme, evidenţă, erori,
argumente, cauză
(-e), efect(-e), consistenţă (-e),
părţi, idei, căi indirecte
Formă (-e), exemple, scop(-
uri), tehnici, punct
(-e) de vedere, mijloc indirect,
aranjament (-e), temă (-e),
structură (-i), organizare (-ări)
Structură (-i), model (-e),
produs (-e), performanţă
(-e), proiect (-e), comunicări,
lucrare (-ări), efort (-uri),
compunere
(-i), fapte specifice
Plan(-uri), obiective, specificare
(-ări), fapte schematice,
operaţii, mijloace, modalitate (-
ăţi), soluţie (-ii)
Fenomene, taxonomii, concept
(-e), teorii, schemă (-e), relaţii,
abstracţii, generalizări, ipoteză
(-e), percepţii, modalităţi,
descoperiri
Exactitate (-ăţi), pertinenţă,
erori, veracitate (veridicitate),
lacune, sofisme, precizie, grad
de exactitate
Scopuri, mijloace, eficienţă,
economie (-ii), utilitate,
alternative, planuri de acţiune,
standarde, teorii, generalizări
 Un obiectiv corect formulat prezintă trei-patru şi cinci caracteristici esenţiale, care introduc şi o
anumită ordine în metodologia definirii operaţionale a obiectivelor şi anume:
a) Obiectivul este întotdeauna exprimat în funcţie de subiect;
b) Obiectivul este întotdeauna specific, adică descrie o anumită modificare concretă, observabilă
de comportament;
c) Dacă este cazul, obiectivul descrie rezultatul învăţării în termenii performanţei observabile şi
măsurabile;
d) Obiectivul precizează, eventual, condiţiile specifice în care se va manifesta comportamentul;
e) Obiectivul precizează, dacă este cazul, criteriile performanţei acceptabile sau nivelul realizării:
Obiectivele corect exprimate:
- sunt exprimate în funcţie de subiect
- sunt concrete
- performative (măsurabile)
- descriu condiţiile şi nivelul realizării lor