1.

Descrierea activitatilor si tehnologiilor aplicate in cadrul proiectului :

,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,, a fost infiintata in ……………………. avand ca obiect de activitate

cresterea animalelor, activitatea fermelor pentru obtinerea laptelui. ………………… are experienta
in aceasta activitate si intentioneaza sa dezvolte aceasta activitate la o scara mai mare si in
concordanta cu prespectivele si cerintele impuse de aderarea la C.E.
Se urmareste obtinerea unei productii de lapte competitive din punct de vedere economic, la
parametri calitativi compatibli cu standardele europene.
Prin intermediul acestui proiect ………………… are intentia de a realiza un adapost
modern si functional pentru vacile aflate in lactatie, in sistem stabulatie libera, prevazut cu sala de
muls care va asigura posibilitatea mulgerii simultane a sase vaci precum si tanc de racire cu toate
amenajarile necesare care creeaza conditiile optime de pastrare a laptelui la temperatura de patru
grade Celsius. Se are in vedere achizitionare a 35 juninci din rasa Simmental, cu potential genetic
atestat care sa realizeze lactatii estimate in jurul cifrei de 7-8000 litri si produsi genetici de calitate .
Aceste investitii se fac respectand normele sanitar- veterinare europene privind conditiile de igiena
si bunastare a animalelor .
Societatea are in prezent in arenda o suprafata de ……….. hectare teren arabil , ce vor
asigura baza furajera a animalelor din ferma.
Laptele precum si produsii genetici masculini vor fi valorificate la procesatorii din zona iar
junincile rezultate din reproductia proprie prin societatile comerciale de profil sau direct.
In conditiile integrarii Romaniei in Uniunea Europeana cerintele impuse procesatorilor de
lapte, referitoare la parametrii calitativi ai acestuia , vor fi aliniate exigentelor Comunitatii,
parametri vizati integral si de ………………….. prin intermediul acestui proiect.
Principalele directii ce trebuie urmarite in aceasta activitate sunt:
- Asigurarea potentialul genetic. Se vor achizitiona 35 juninci din rasa Simmental cu
ascendenta atestata.
- Conditiile de padoc. Sistemul stabulatiei libere si-a dovedit din plin eficienta atat din
punct de vedere al igienei si bunastarii animalelor cat si al productiei de lapte
obtinute. Sala de muls tip bradulet la 30 grade 2x 3, care se intentioneaza a se construi
asigura un timp scurt de mulgere al vacilor, calitate si confort al mulsului precum si
transferul laptelui fara a intra in contact cu operatorul uman si mediul inconjurator,
direct in tancul de racire unde este pastrat la temperatura optima. Investitiile ce se vor
realiza respecta toate cerintele impuse din punct de vedere al protectiei mediului .
- Furajarea animalelor. Suprafata de teren la dispozitie, utilajele ce se intentioneaza a se
achizitiona prin acest proiect, si tehnologiile aplicate asigura punerea in valoare deplina
a potentialului genetic.

Sediul social al …………………………………. iar punctul de lucru unde se intentioneaza

sa se realizeze investitia este in extravilanul localitatii ……………………….. unde se
dispune de urmatoarele utilitati:
- Alimentarea cu apa – se realizeaza prin pomparea debitului necesar de la o sursa
existenta; transportul se asigura prin conducte in punctele necesare.
- Canalizarea si evacuarea dejectiilor. Investitia are prevazut sistem de canalizare propriu,
dirijat in doua fose septice( una pentru purin ecologic si una pentru ape menajere)
vidanjabile periodic. Purinul ecologic se vidanjeaza si se administreaza diluat ca
ingrasamant natural, iar apele menajere se transporta la statia de epurare
a ...........................
- Energia electrica se va asigura de catre S.C. Electrica S.A.. de la linia de medie
tensiune din proximitatea terenului

…………………….. urmareste prin aceasta investitie sa realizeze urmatoarele obiective:

 - grajd pentru adapostirea a 35 vaci lapte. Constructia se va realiza in sistem stabulatie
libera, cu locase de odihna in lojete individuale, spatiu de furajare si circulatie pentru
animale limitat cu iesle autoblocante, alee pentru distribuirea furajelor si adapatori
colective.Ca anexe sunt prevăzute o platformă pentru depozitarea temporară a gunoiului de
grajd, un bazin de colectare a purinului, o fosă septică pentru apele menajere provenite din
spălatul instalaţiilor de muls şi a tancului de răcire, instalaţii de alimentare cu apă, instalaţii
electrice.Este prevăzut un filtru sanitar şi un birou pentru personalul care deserveşte ferma
( 2 persoane ).
- amenajarea unei săli de muls în sistem brăduleţ 2x3 şi a unui spaţiu destinat păstrării
laptelui în tancul de răcire.
- achiziţionarea unui număr de 35 capete vaci lapte rasa Simmental, cu potenţial
genetic atestat.

Planul de producţie al fermei zootehnice:

Rasa Simmental este o rasă specializata mixta in productia de laptesi carne, care datorită
ameliorărilor continue a ajuns la performanţe deosebite ( ferme cu peste 8000 l/lactaţie în
medie şi greutatea medie a animalelor de 8-900 kg ). Viţeii la naştere au o greutate de cca 40
kg. Viteii masculi sunt ingrasati si valorificati iar femelele sunt crescute pentru a fi
insamantate si valorificate ca juninci. Se vor achizitiona anual 30 taurasi din rasele de carne
care vor fi ingrasati si valorificati la intermediari sau procesatori. Perioada medie de lactaţie
este de 305 zile iar prognoza de 22 l / zi este fezabilă în condiţiile unei furajări
corespunzătoare şi a asigurării condiţiilor de muls şi de padoc prevăzute în proiectul pe care
SC Raduculact SRL şi-a propus să-l realizeze.

Animale
Fara proiect Cu proiect
Specii Rase
Buc buc
1. vaci de lapte Simmental 35
Total 35

O reteta orientativa care a fost luata in calcul la furajarea vacilor aflate in lactatie, pentru o
productie medie de 25 l/cap vaca/zi este

Sortiment furaj U/M Cantitate Pret/U/M/lei Total-lei

Porumb siloz kg 25 0.1 2,5
Fan kg 6 0,2 1,2
Amestec concentrate-
porumb,grau,orz,srot de floarea kg 7 0,4 2.8
soarelui,srot de soia
Borhot de bere kg 8 0,05 0,4
Premix vitamino-mineral kg 0,150 0,3 0,45
Sare kg 0,150 0,3 0,045
Total kg 46,3 6,945

La o productie medie de 22 l/ cap vaca/zi revine o cheltuiala cu furajarea de 0,316 lei/litru

lapte.
In calcule s-a luat in consideratie valoarea de 0,4 lei/litru pentru acoperirea furajarii vacilor
aflate in repaos de lactatie si viteilor.
 Planul de cultură pentru suprafeţele cultivate cu furaje:

Aşa cum am mai menţionat, ………….. are in arenda o suprafata de 25 hectare teren arabil.
Pentru asigurarea bazei furajere societatea va cultiva lucernă pe o suprafaţă de 12 ha –
estimând o producţie de 7000 kg la hectar, şi porumb siloz pe o suprafaţă de 13 ha –
estimând o producţie de 20000 kg la hectar.Acestea ar reprezenta aportul fundamental de
proteină necesar atingerii parametrilor prognozaţi. Completarea reţetei furajere va fi
asigurată fie prin achiziţii, fie prin cultivarea suprafeţelor la dispoziţie, asigurîndu-se
combinaţia de concentrate necesară (porumb, grâu, orz, şrot de floarea soarelui, şrot de soia,
borhot de bere)

Terenuri
Fara proiect Cu proiect
Categorie de teren ha ha
Irigat Neirigat Irigat Neirigat
1. arabil 25
2. pasune
3. fanete
4. culture furajere perene
Total
din care arabil 25

Cultura de lucernă asigură:

- aport de proteină, calciu şi alte elemente nutritive;
- posibilitatea mai multor recolte anual;
- utilizări multiple- fân, făină de lucernă, granule, siloz, semisiloz, brichete, masă verde
- rezistenţă ridicată la secetă şi îngheţ.
Porumbul siloz este suportul fundamental al furajului unic, după cum reiese şi din reţeta
furajeră anexată, în principal în perioada de lactaţie.
Asigurarea din producţie proprie a componentelor de bază ale furajului unic permite o
productivitate sporită a microfermei şi îmbunătăţeşte parametrii economici.
Costurile medii bugetate pentru acestea sunt:
- lucerna fân – 0,2 lei/kg;
- porumb siloz – 0,1 lei/kg.

BUGETUL CULTURII: Lucerna fân

Calculaţii pe hectar
Sistem: neirigat
Zona geografică: munte Producţia principală: 7.000 kg
Potenţial: mediu S = 12 ha
INDICATORI U.M. VALOARE
D(-) CHELTUIELI TOTALE lei 1400
D1. Din care pentru producţia principală lei
I. CHELTUIELI VARIABILE lei 137,2
1. Cheltuieli cu materii prime şi materiale lei 38,36
- Sămânţă şi material săditor lei 12,88
- Îngrăşăminte chimice lei 9,45
- Pesticide lei
- Alte materiale lei 11,62
2. Cheltuieli cu lucrările mecanizate lei 61,81
3. Cheltuieli cu irigaţiile lei
4. Cheltuieli de aprovizionare lei
5. Asigurări lei
II. CHELTUIELI FIXE lei 58,8
- Cheltuieli cu forţa de muncă permanentă lei
- Cheltuieli generale lei 58,8
- Dobânzi la credite lei
- Amortisment lei

COST DE PRODUCŢIE Lei/kg 0,20

BUGETUL CULTURII: Porumb siloz

Calculaţii pe hectar

Sistem: neirigat
Zona geografică: munte Producţia principală: 20.000 kg
Potenţial: mediu S = 15 ha
INDICATORI U.M. VALOARE
D(-) CHELTUIELI TOTALE lei 2000,00
D1. Din care pentru producţia principală lei
I. CHELTUIELI VARIABILE lei 1682,00
1. Cheltuieli cu materii prime şi materiale lei
- Sămânţă şi material săditor lei 145,00
- Îngrăşăminte chimice lei 141,80
- Pesticide lei 156,00
- Alte materiale lei 99,20
2. Cheltuieli cu lucrările mecanizate lei 1020,00
3. Cheltuieli cu irigaţiile lei
4. Cheltuieli de aprovizionare lei 120,00
5. Cheltuieli cu forţa de muncă temporară* lei
6. Asigurări lei
II. CHELTUIELI FIXE lei 318,00
- Cheltuieli cu forţa de muncă permanentă lei
- Cheltuieli generale lei 318,00
- Dobânzi la credite lei
- Amortisment lei

COST DE PRODUCŢIE Lei/kg 0,10

Tabelele tehnologice detaliate sunt anexate.

Impactul asupra mediului:

În proiect sunt prevăzute bazine izolate pentru colectarea purinului şi a apelor menajere,
care vor fi vidanjate periodic şi vor fi fie dispersate ca îngrăşământ natural, asigurând o
producţie ecologică, fie transportate la cea mai apropiată staţie de epurare pentru a fi
 purificate. Dejecţiile consistente sunt stocate pe platforma de gunoi, confecţionată din
beton, de unde sunt distribuite ca îngrăşământ natural.
Ca atare, activitatea nu va avea impact negative asupra mediului.
În concluzie, precizăm următoarele:
- concentratiile poluantilor in apa subterana se vor incadra in limitele impuse prin STAS
1342/91;
- solul nu va fi afectat de activitatea obiectivului, valorile indicatorilor determinati
neatingand pragurile de alerta pentru folosinte mai putin sensibile;
- deseurile proceselor tehnologice vor fi recuperate in cea mai mare parte si valorificate in
proportie de 100%.

1.3. Bazele de productie

Ferma zootehnica a ……………… dispune prin arenda de 25 hectare teren arabil , suprafata
suficienta pentru desfasurarea tuturor activitatilor propuse si repartizata spre exploatare conform
tabelului aratat la planul de cultura.
Se vor achizitiona 35 juninci cu gestatia intre 5-7 luni de potential genetic atestat.

Animale
Fara proiect Cu proiect
Specii Rase
Buc buc
1. vaci de lapte Simmental 35
Total 35

Suplimentar se vor achizitiona si ingrasa 20 vitei masculi, existand toate premisele desfasurarii si
extinderii acestui tip de activitate.
In timp, dupa implementarea proiectului s-a prevazut angajarea a doua persoane, care pot fi
fie proprietarii, fie personal specializat pentru desfasurarea activitatilor in conditii corespunzatoare
si obtinerea productiei scontate.

Forta de munca
Specialitate/ Fara proiect Cu proiect
Personal
Meseria Nr. Nr.
1. Ingrijitor 1
2. Mecanic intretinere…. 1
Total 2

Salariile nete individuale bugetate sunt:

- ingrijitor – 500 lei lunar
- mecanic intretinere – 500 lei lunar

In ceea ce priveste activele societatii, sunt planificate:

Constructia unui grajd pentru adapostirea a 35 vaci lapte, in proximitatea caruia sunt situate sala de
muls, filtrul sanitar si un birou pentru buna desfasurare a activitatilor, precum si bazinele colectoare
si platforma de gunoi, imprejmuirea incintei.

Cladiri - cu proiect (RON)**

Cota de
Denumire cladiri Amortizare Valoare Amortizare
Valoare initiala intretinere
(noi/modernizari) cumulata ramasa anuala
anuala
1.Grajd pt.35 vaci lapte, sala de
446174 446174 16075 0.036
muls, tanc de racire
TOTAL 446174 446174 16075 0,036
1. Descrierea activitatilor si a tehnologiilor aplicate in cadrul proiectului:
1.1. Pentru fermele zootehnice si mixte:
 planul de productie al fermei zootehnice
Specii: An 1 (cap.) An 2 (cap.) An 3 (cap.) An 4 (cap.) An 5 (cap.)
Vaci de lapte 35 35 35 35 35
Vitei ingrasati 35 35 35 35 35
Juninci 0 15 15 15 15
TOTAL 0 0 0

 planul de cultura pentru suprafetele cultivate cu furaje

Denumire culturi: Suprafata An 1 Suprafata An 2 Suprafata An Suprafata An Suprafata An
(ha) (ha) 3 (ha) 4 (ha) 5 (ha)
Lucerna 12 12 12 12 12
Porumb siloz 13 13 13 13 13
TOTAL 25 25 25 25 25

.
1.2. Bazele de productie

Terenuri
Fara proiect Cu proiect
Categorie de teren Ha ha
Irigat Neirigat Irigat Neirigat
1. arabil 25
2. pasune
3. fanete
4. culture furajere perene
….
n. neproductiv
Total 25
din care arabil 25

Terenul agricol se foloseste in arenda conform contractelor anexate.

Animale
Specii Rase Fara proiect Cu proiect
Buc buc
1. vaci de lapte Simmental 0 35

2. vitei pentru ingrasat Simmental 35

3. vitele pentru insamantat Simmental 15
Total 0 35

Forta de munca
Personal Specialitate/ Fara proiect Cu proiect
Meseria Nr. Nr.
1. ingrijitor muncitor 1
agricol
2. mecanic intretinere mecanic 1

Total, din care:

- permanenti 2
- sezonieri

Cladiri - cu proiect (RON)**

Denumire cladiri Valoare initiala Amortizare Valoare Amortizare Cota de
(noi/modernizari) cumulata ramasa anuala intretinere
anuala
1.Grajd pt.35 vaci lapte 446174 446174 16075 0.036
….
 N
TOTAL 446174 446174 16075 0.036

Utilaje - fara proiect (RON)**

Denumire utilaje (existente) Valoare initiala Amortizare Valoare Amortizare Cota de
cumulata ramasa anuala intretinere
anuala

Utilaje - cu proiect (RON)**

Denumire utilaje (noi) Valoare initiala Amortizare Valoare Amortizare Cota de
cumulata ramasa anuala intretinere
anuala
1.Tractor 82 Cp 91318 91318 9131 0,1
2. Incarcator frontal 17905 17905 1790 0,1
3. Plug reversibil 3-4 trupite 17905 17905 1790 0,1
4. Cositoare 11460 11460 1146 0.1
TOTAL 138588 138588 13858 0.1

Societatea nu detine utilaje in proprietate si intentioneaza prin prezentul proiect sa si le procure pe

cele necesare lucrului in ferma si al suprafetelor agricole
Amortizarile luate in calcul in prognoza cheltuielilor de exploatare a fost de: 56 748 lei
anual, aferenta noilor investitii ( pentru vaci de lapte – 7 ani – 26808 lei anual, pentru utilaje de
muls si masini agricole 10 ani – 22812 lei anual, pentru cladiri -50 ani – 7122 lei anual).

2. Lista de achizitii si sursele de aprovizionare pentru activele ce fac obiectul proiectului:

2.1 La data intocmirii planului de afaceri se cunosc urmatorii furnizori de bunuri si servicii:

Nr. Furnizor Adresa Produs Valoarea Procent din

Crt. estimata total valoare
eligibila a
investitiei
1 In urma licitatiei Constructie grajd si 356646 44.3
anexe
2 In urma licitatiei Sala de muls 89528 11.12
3 In urma licitatiei Vaci lapte 188008 23.35
4 In urma licitatiei Achizitie utilaje 138588 17.21
4 SC Future Construct Timisoara Proiectare 7162 0.8
SRL
5 SC Livian Consulting Timisoara Plan afaceri, 17905 2.2
SRL management proiect
6 Autoritati locale Neamt Avize, autorizatii 7162 0.8
805000 100%
TOTAL

Pentru achizitiile ce depasesc valoarea de 10000 Euro, societatea va depune documentatia privind
selectia de oferte, ofertele originale, documentatia de licitatie si procesul verbal de adjudecare
conform cu normativele si legislatia care reglementeaza acest tip de activitati.

3 Lista de achizitii materii prime, materiale, servicii semnificative pentru un ciclu de productie:

Materiile prime sunt reprezentate de materialele, semintele si substantele necesare infiintarii,

dezvoltarii si recoltarii culturilor de lucerna si porumb siloz, baza de proteine a furajului. Taratele se
asigura fie din productie proprie,fie prin achizitii iar borhotul de bere, premixurile vitamino
minerale,sarea se achizitioneaza de la furnizori specializati. Costurile de furajare au fost detaliate la
planul de productie al fermei zootehnice, iar celelalte costuri care intervin in activitatea curenta vor
fi detaliate la prezentarea detaliilor financiare
 Nr. Furnizor Adresa Produse / Servicii Cantitate Valoarea
Crt. aprox.
1 Samanta lucerna 100 2200
Samanta porumb 375 1650
Borhot de bere 102200 5110
tarate 15330 3372
Premixuri 31995 51128
vitaminominerale
Medicamente 2800
Mecanizare 28050
… Ingrasaminte 5613
N ierbicide 2632
102555
TOTAL

Preturile existente la ora actuala pe piata la produsele prezentate mai sus sunt:
- samanta lucerna - 22 lei/kg
- samanta porumb - 4,4 lei/kg
- borhot – 0,05 lei/kg
- tarate – 0,22 lei/kg
- premix vitamino-mineral - 3 lei/kg
- ingrasaminte( azotat de amoniu, complexe) – 2 lei/kg
- motorina – 3,4 lei/litru
Oferta la toate aceste produse depaseste cu mult cererea si cu o orientare si consultanta bune
se pot alege raporturile pret/calitate optime.
De regula contractele cu furnizorii se fac in functie de sezonalitatea lucrarilor si arealizarii
de venituri din acestea cu termene scadente intre 60-240 zile. Fermele de vaci de lapte sunt
preferate de catre furnizori datorita regularitatii productiei si incasarilor, reprezentand un
partener serios

4. Piata de desfacere

Procesatorii importanti de lapte care colecteaza din zona si sant interesati de preluarea laptelui de
calitate sunt:
- SC ALBALACT SA , din ALBA-IULIA, care prelucreaza in prezent 80-100 mii lt. lapte
zilnic si are in constructie o capacitate noua de productie de 200 mii litri lapte /zi si preia
laptele la un pret de 0.9 RON (lapte standard 3.5%, NTG sub 500.000 /gram,cantitate peste
500 lt/zi/ferma).
- SC FRIESSLAND FOODS SA , din Tirgu – Mures, care prelucreaza in prezent 800 mii
lt.lapte/zi , in mai multe locatii din Romania si preia laptele la un pret de 0 .89 RON(lapte
standard 3.5%, NTG sub 500.000 /gram,cantitate peste 500 lt/zi/ferma).Este societatea care
a preluat si capacitatile din zona pentru prelucrarea laptelui.
- SC DORNA LACTATE , din Vatra Dornei, jud. Suceava, cu capacitate de prelucrare de
peste 100 000 lt. lapte pe zi, care preia laptele la pretul de 0.9-1,0 RON in aceleasi conditii
ca si cele de mai sus.
Familia Raducu are in prezent precontract cu S.C. Dorna Lactate , insa va explora permanent
ofertele cele mai convenabile.
Toti procesatorii mentionati mai sus dispun de cisterne frigorifice , capabile sa preia productia
zilnica de lapte a fermei.
Livrarea laptelui se face zilnic.Plata acestuia se efectueaza lunar de catre procesator.
Nu exista riscuri pentru desfacerea produsului. Cantitatea de lapte existenta in prezent pe piata nu
acopera nici cantitativ, nici calitativ posibilitatile de procesare si nici cererea de pe piata.

5. Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri

- Proiectul se incadreaza in efortul de dezvoltare a mediului rural, asgurand desfasurarea

activitatii de crestere a vitelor de lapte in conditii de rentabilitate sporita, in conformitate cu
legislatia in vigoare si cu respectarea normelor impuse de intrarea in Comunitatea
Europeana;
- Proiectul asigura ocuparea fortei de munca din ............... , asigurandu-le acestora venituri
rezonabile si transformandu-i in platitori de taxe si dividende pentru bugetele local si
central, permitandu-le dezvoltarea activitatilor de crestere a vitelor de lapte la parametri si
standarde net superioare;
- Proiectul asigura o valorificare superioara a rezultatelor cultivarii suprafetelor agricole , pe
care familia le lucra si inainte si poate constitui un model si pentru alti potential
intreprinzatori;
- Proiectul respecta legislatia in vigoare referitoare la protectia mediului, neinregistrind
impact semnificativ asupra acestuia;
- Proiectul poate fi extins si perfectionat ulterior in functie de posibilitatile materiale ale
intreprinzatorilor, evolutia tehnologiei si legislatia sub care se va desfasura activitatea.

6.Proiectii financiare si indicatori financiari. Ipoteze de lucru

6.1. Prognoza veniturilor. S-au luat in calcul urmatoarele ipoteze
- pretul de furnizare a laptelui – 1.0 RON/l - conform cu precontractul de vanzare cumparare
anexat, semnat cu S.C. Dorna Lactate SA. Mentionam ca aceasta ipoteza de calcul este moderata si
realista, existand premisa imbunatatirii lui de catre furnizor ………………….prin sporirea grasimii
din lapte ( pretul standard este pentru 3,5 % grasime , aceasta rasa avand posibilitatea curenta, la o
furajare corespunzatoare de 4-4,2%). Exista bonusuri de calitate pentru continutul de proteina,
numar total de germeni – NTG, numar de cellule somatice NCS.
- productia de lapte medie zilnica luata in considerare este de 22 l/cap vaca, la aceasta rasa existand
premise depasirii fara probleme a acestui prag. Perioada de lactatie luata in calcul este de 305 zile
pe an, cu 60 zile repaos de lactatie. Aceasta inseamna o productie medie zilnica de:

22 x 305/365 = 18.38 l/cap vaca/zi ceea ce corespunde unei valori trimestriale pe

ansamblul fermei de:

18.3834 l/cap x 35 vaci x 30 zile x 3 luni = 57908 l lapte/trimestru care aduc un venit de:
57908 x 1.0 lei/ litru = 57908 lei/trimestru
Valorile anuale pentru veniturile din productia de lapte sunt:

57908 lei /trimestru x 4 = 231632 lei/anual

Mentionam ca este o ipoteza realista cu premise mari de optimizare – media de lactatie la aceasta
rasa este curent intre 7 -8 000 l/lactatie, iar parametrii laptelui superiori celor luati in calcul. (exista
ferme de aceasa marime in Romania care ajung la 1,2- 1,3 RON/litru lapte).
- vanzari vitei proprii– se estimeaza un numar mediu de 15 vitei masculi anual care, ingrasati, ar
aduce un venit de:

15 vitei masculi x 300 kg x 6 lei/kg = 27 000 RON

- vanzari vitei ingrasati – Baza furajera a fermei si infrastructura acesteia permite ingrasarea in
conditii optime a inca 20 taurasi de rasa mixta sau de carne care au fost prinsi in prognoza cu livrare
la 300 de kg la un pret mediu de 6 RON/kg ceea ce ar aduce venituri de:
 20 buc x 300 kg/buc x 6 RON/kg = 36 000 RON
Valorificarea acestora a fost prevazuta in trimestrul IV al fiecarui an.
- vanzari juninci – dat fiind potentialul genetic ridicat, vitelele vor fi crescute, insamantate si
vindute ca juninci fiind prevazuta o valoare de aprox 1000 Euro. Acestea sunt prevazute din al
doilea an fiind necesara o perioada de 18 -24 luni pentru ajungerea la acest stadiu. A fost luata in
calcul o valoare de 3500 RON/ juninca ceea ce ar insemna ca venituri:

15 buc x 3500 RON/buc = 52 500 RON

- venituri din subventii. In conformitate cu legislatia actuala subventiile pentru o vaca pot varia intre
500 si 1000 RON, in functie de fatari, cantitatea si calitatea laptelui. Exista toate premisele pentru
S.C. Montellus SRL de a beneficia de subventia maxima. In calcul a fost luata insa o valoare medie
de 700 RON/cap vaca/an ceea c ear insemna venituri de:

700 RON x 35 capete = 24 500 RON/an

6.2. Prognoza cheltuielilor. S-au luat in calcul urmatoarele ipoteze:

Ratie furaje vaca in lactatie pt. productie medie de 25 l
Ratie furaje vaca in lactatie pt. productie medie de 25l
-porumb siloz
25kg*0.01lei/kg=2,5000lei
-fan
6kg*0.0200lei/kg=1,2000lei
-amestec concentrat(porumb,grau,orz,sroturi de flaorea soarelui si soia)
7kg*0,.4000lei/kg=2’8000lei
-premix vitamina mineral
0.15kg*3,0000lei/kg=0,4500lei
-sare
0.15*0,3000lei/kg=0,04500lei
total 7,4000lei/22.03l=0,336363
Diferenta pana la 0,4000lei sunt adaosuri calculate pt. furajarea viteilor si a vacilor aflate in
repaos de lactatie.
35vaci*18,38l lapte/zi*0.4 cost de furajare= 257.36 RON
0.4 *22 *305 /365 *35 = 257.36lei/zi
cost furajare l lapte/zi zile lactatie zile/an nr vaci

257.36 *30 *3 =23163lei

lei zile/luna luni/trim

2Alte cheltuieli materiale

-neprevazute 300lei

3.Alte cheltuieli din afara(energia,apa)

-energia 2lei/kwh*24 ore*90zile/trim=.4320lei
-apa 150l/vaca*35vaci*90zile/trim*2lei/m cub=94.5lei
-total 4320lei+94.5lei=4414.5lei~4415lei

4.Cheltuieli privind marfurile

30vitei*500lei/buc=15000lei
 5.Cheltuieli cu personalul
500lei/angajat*2angajati*3luni=3000lei

6.Cheltuieli cu asigurarile si protectia sociala

3000lei*50%=1500lei

9.Cheltuieli cu amortizarile si provizioanele

-utilaje
63 700 E sala muls + tanc racire + utilaje agricole
63700 E*3.5811lei/E/(12luni*10ani)=1901 lei/luna – 22802 lei/an
-vaci
1500E*35vaci*3.5811lei/E=188008lei
188008/(12luni*7ani)=2234ei/luna – 26808 lei/an
-cladiri
995919E*3.5811lei/E/(12luni*50ani)=594 lei/luna – 7122 lei/an

Total amortizari
1901 lei/luna +2234 lei/luna +594 1ei/luna = 4729 lei/luna
utilaje vaci cladiri
4729 lei/luna*3luni/trim=14187 lei/trim

10.Cheltuieli privind prestatiile externe

-asistenta sanitar veterinara,insamantari,prestari servicii

300lei/luna*3luni=900lei

11.Cheltuieli cu impozite,taxe si varsaminte asimilate

Obligatii catre bugetul local ( impozit pe cladiri, utilaje etc) - 1500lei/trimestru

12.Alte cheltuieli de exploatare

-service utilaje-instalatii de muls,agregate frigorifice
150lei/luna*3luni=450lei
-asigurari 550 lei
Total 1000 lei
Aceste cheltuieli pot fi optimizate sau marite in functie de abilitatea manageriala a familiei Raducu,
ele reprezentand o ipoteza realista de lucru.

6.3. Proiectia contului profit si pierderi

1. Cifra de afaceri – este reprezentata de veniturile realizate de societate ,reprezentand suma
veniturilor cumulate si detaliate la prognoza veniturilor:
Anul1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul5
Cifra de afaceri 319132 371632 371632 371632 371632

Pentru primii doi ani este detaliata pe trimestre. Din al doilea an se mareste datorita vanzarii de
juninci din productie proprie. Prognoza este acoperitoare si poate fi mult imbunatatita.
6. Cheltuieli materiale – sunt preluate din prognoza cheltuielilor si reprezinta suma cheltuielilor cu
materiile prime si materiale consumabile, a cheltuielilor neprevazute bugetate, a celor pentru
utilitati (energie, apa) si a celor privind marfurile ( procurarea viteilor pentru ingrasat).
Anul1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul5
Cheltuieli materiale 121512 121512 121512 121512 121512
7. Cheltuieli cu personalul – din anul 3 se calculeaza posibilitatea angajarii a doua persoane ( in
cazul extinderii activitatii si dac va fi cazul) la un salariu da 500RON/luna, venit net, ceea ce
impreuna cu asigurarile sociale si impozite ar insemna o cheltuiala de 18000 RON/an
8,9,10,11 – Cheltuielile cu amortizarile si provizioanele,prestatiile externe, impozite,taxe si
varsaminte asimilate precum si alte cheltuieli de exploatare sunt preluate din prognoza cheltuielilor
si au fost detaliate acolo.
15. Cheltuieli privind dobanzile; pentru cofinantarea proiectului societatea va contracta un credit
comercial, cu dobanda de 11% in valoare de 402500 RON (112396 Euro), iar pana la primirea
ajutorului nerambursabil din cadrul programului SAPARD, va avea nevoie de suma integrala.
Creditul este solicitat pe o perioada de 7 ani, cu o perioada de gratie de 8 luni de la acordarea lui,
timp necesar pentru implementarea proiectului si intrarea in productie, iar dobanda a fost calculata
descrescator, raportata la suma ramasa de rambursat.
Anul1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul5
Cheltuieli privind dobanzile 42720 37284 30292 23304 16312
20. Impozitul pe profit, venit este preluat din fluxul de numerar,calculat din diferenta dintre venituri
si cheltuieli, dupa excutarea platilor aferente diferentei de TVA:
Anul1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul5
Impozit pe profit/venit 13528 22798 21036 22155 23273
6.4. Bilant sintetic previzionat
1. Active imobilizate brute
Anul1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul5
Active imobilizate brute 727771 727771 727771 727771 727771
Sunt reprezentate de activele aduse ca aport prin investitii .
2.Amortizarea cumulata anuala creste in fiecare an cu 56 748 RON cifra care a fost detaliata la
subpunctul 9 al prognozei cheltuielilor.
10. Activele imobilizate nete sunt calculate prin diferenta celor doua anterioare- 8 – 9
Anul1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul5
Active imobilizate nete 716023 659545 602797 546049 489301
12. Stocuri
- valoarea stocurilor (materii prime, materiale, produse finite,etc.) va fi corelata cu
specificul activitatii desfasurate (durata procesului de fabricatie, etc.) si alte elemente
considerate relevante. Valoarea stocurilor se determina dupa formula:
CA  Pcs
S
365
Unde:
CA – este cifra de afaceri conform previziunii contului de profit si pierdere;
Pcs – este perioada (zile) de conversie a stocurilor - definita ca perioada de
timp necesara pentru conversia materiilor prime in produse finite si apoi
vanzarea acestora catre clienti.
13. Creante – A fost luata in cosiderare , conform uzantelor si precontractului incheiat o intarzaiere
de 30 de zile la plata laptelui, ceea ce inseamn permanent o creanta de 19303 RON
14.Conturi in banci si casa a fost preluata din fluxul de numerar corespunzator perioadei aferente.
25. Imprumuturi si datorii la institutii de credit – Pentru cofinantarea proiectului se contracteaza un
credit de 402500RON (112396 Euro) in conditiile explicate la punctul 15 de la pct. 6.3. proiectia
contului profit si pierderi.Rata lunara este de 5296 RON, ceea ce inseamna 15888 RON trimestrial
si 63552 RON anual.
27. Alte datorii inclusiv fiscale si la asigurari sociale. Aici au fost prinse in principal dobanzile la
care se aduga impozitele,taxele si contributiile la asigurari sociale.
31. Capitalul social. Se pleaca in primul an de la stadiul actual de 200 RON .
32. Rezultatul exercitiului financiar a fost repartizat orientativ in dividende si rezerve, aceasta fiind
la latitudinea actionarilor societatii in functie de prioritatile, necesitatile si planurile lor de
dezvoltare ulterioara.
6.5 Fluxul de numerar
Fluxul de numerar este intocmit la detaliu lunar pentru perioada de implementare a proiectului cand
se iau credite si se fac plati pe parcursul derularii investitiilor in conformitate cu planificarea
acestora. S-a considerat momentul initial, momentul in care s-a semnat contractul de finantare si se
acceseaza creditele pentru demararea investitiilor. Fluxul pentru primii cinci ani de activitate incepe
din momentul in care ferma intra cu toata capacitatea in productie, ceea ce inseamna cu aproximatie
luna a noua( in functie de starea vremii) din momentul semnarii contractului de finantare, primele 2-
3 luni fiind necesare edificarii investitiei si popularii grajdului cu vaci urmand ca acestea sa fete
( ele fiind in lunile 5-7 de gestatie cand sunt aduse) si sa inceapa productia propriu-zisa.
C1.1.- sunt ratele la imprumutul contractat pentru cofinantarea investitiei.
C2.1 – plata dobanzilor la acelasi imprumut.
E – Incasari din activitatea de exploatare – sunt cele de la prognoza veniturilor la care se aplica cota
de TVA de 19%.
H – Total intrari de numerar – vom regasi aceleasi cifre.
I1 – I9 – sunt cheltuielile detaliate anterior atat la prognoza cheltuielilor cat si la contul profit si
pierderi, la care, acolo unde este cazul se aplica cota de TVA.
J –Fluxul brut inaintea platii impozitului pe profit si a ajustarii TVA-ului. Este reprezentat de
diferenta dintre randurile H si I
K1 – Plati TVA – unde se evidentiaza plata diferentei de TVA intre vanzari si incasari
K2 – Rambursari TVA – avem la inceputul activitatii unde se recupereaza TVA-ul aferent investitiei
de baza.
K3 – Impozitul pe profit, calculat dupa ajustarea TVA-ului pentru perioadele respective.
P –Este fluxul de numerar din activitatea de exploatare- D +P;
Q-este fluxul de lichiditati net al perioadei;
R-disponibil de numerar al perioadei precedente;
S – disponibil de numerar curent Q + R;

6.6. Indicatorii financiari – anexa B8

1. Valoarea investitiei (VI) – valoarea totala a proiectului, fara TVA – se preia din bugetul
proiectului

VI = 805000 RON

2. Veniturile din exploatare(Ve): sunt preluate de la prognoza veniturilor- total venituri din
exploatare:

Anul1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul5

Ve 319132 371632 371632 371632 371632

3. Cheltuielile de exploatare(Ce) : sunt preluate de la prognoza cheltuielilor: Cheltuieli pentru

exploatare - total:
Anul1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul5
Ce 191860 191860 209860 209860 209860
4. Rata rezultatului din exploatare (rRe) –trebuie sa fie minim 10%.din Ve

Rezultatul din activitatea curentă (Re) se calculează: Re = Ve – Ce – trebuie să fie pozitiv

pentru fiecare an previzionat.
Rata rezultatului din exploatare (rRe) se calculeaza dupa formula :
Re
rRe   100
Ve

Anul1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul5

rRe 39.9% 48.4% 43.5% 43.5% 43.5%

5. Profitul net (Pn) = rezultatul final al exerciţiului financiar (anual) din care s-a scăzut impozitul pe
profit, trebuie sa fie pozitiv pentru fiecare an previzionat dupa implementarea proiectului ;

Anul1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul5

Pn 71074 119690 110444 116313 122187

6.Durata de recuperare a investitiei (Dr) – trebuie să fie maxim 10 ani ;

Este un indicator ce exprima durata de recuperare a investitiei (exprimat în ani).
Se calculeaza astfel :
VI
Dr 
Pn _ mediu
Unde :
Pn_mediu= profit net mediu pe orizontul de prognoza, calculat ca medie aritmetica :

Dr =7.458 ani

7. Rata rentabilitatii capitalului investit (rRc) - trebuie să fie minim 5% ;

Se calculeaza astfel :
Pn
rRc   100
VI

Anul1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul5

rRc 9% 15 % 14% 14% 15%

8. Cheltuieli financiare (Cf) - Sunt cheltuielile cu dobanzile la creditele contractate pentru orizontul
de timp prognozat. Se preiau valorile trecute in Anexa B3 ” Proiectia contului de profit si pierdere”,
randul 15 “Cheltuieli privind dobanzile”, aferente perioadelor respective (Total An1,., Total An 5).

Anul1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul5

Cf 42720 37284 30292 23304 23304

9.Gradul de acoperire a cheltuielilor financiare (Ga) - trebuie să fie supraunitar pe fiecare an al

orizontului de timp dupa incheierea investiţiei. Reprezinta capacitatea societatii pe acoperire a
cheltuielior financiare (dobânzi bancare la creditele contractate).
Se calculeaza astfel :
Re
Ga 
Cf
 Anul1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul5
Ga 3 5 5 7 10

10.Rata acoperirii prin fluxul de numerar (RAFN) – trebuie sa fie ≥1,2, pentru fiecare an de
prognoză ;
RAFN = Total intrări numerar (exclusiv plati pentru impozit pe profit si TVA) / (dobânzi +
plăţi leasing + rambursarea datoriilor);
Se preiau din tabelul fluxurilor de numerar pentru perioada de prognoza Anexa B7 randul
J « Flux brut inainte de plati pentru impozit pe profit si ajustare TVA » din care se scade
randul K « Plati/incasari pentru impozite si taxe » iar rezultatul se imparte la randul C
« Total iesiri de lichiditati prin finantare ».

Anul1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul5

RAFN 1.21 2.01 2.02 2.17 2.35

11.Rata indatorarii (rI) - trebuie să fie maximum 60% ;

Este calculata ca raport intre total datorii si total active.
TDi
rI   100 unde :
TA i
TDi= total datorii in anul i ;
TAi= total active in anul i ;

Anul1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul5

rI 47.47% 42.82% 44.5% 44.74% 45.45%

12.Rata de actualizare – este de 8%, folosita pentru actualizarea fluxurilor de numerar viitoare.

13.Valoarea neta actualizata (VNA) – trebuie sa fie pozitiva;

Este calculata astfel:
n
FN i FN n
VNA     VI
i 1 1  r  (1  r ) n r
i

unde:
r este rata de actualizare egala cu 8% (r=rata dobânzii de refinanţare BCE (2%) + marja de
risc pe ţară (6%) evaluată de către Agenţie ca valoare medie şi care va fi reevaluată pe
măsură ce condiiile pietei monetare europene se schimbă, se impune introducerea unei
aproximări unitare)
FNi = flux de lichiditati net din anul i;
VI = valoarea investitiei ;

14.Disponibilul de numerar curent (randul S, din anexele B5, B6, B7 « Flux de numerar » trebuie
sa fie pozitiv in orice luna sau an de previzionare. Se preiau valorile din randul S din Anexa B7
aferente perioadelor respective (Total An1,… , Total An 5).

Intocmit, ing Stoica Liviu

S.C. Livian Consulting SRL.