Universitatea Politehnica Bucuresti

Proiect la disciplina Sisteme de Transport

Tema de proiect:

Transportul cu BANDA

Coordonator proiect: dr.ing. Silviu Marcu Student:Croitoru Robert

Grupa: 745

Bucuresti
2014
 Cuprins:

1.Studiul solutiilor constructive similar

-Consideratii generale
-Solutii constructive de transportoare cu banda
-Constructia principalelor parti componente aletransportorului cu banda

2.Prezentarea si justificarea solutiei adoptate pentru transportorul cu banda

3.Calculul parametrilor principali, constructive, functionali si energetici

4. Calcule de dimensionare

-Ansamblul general
-Desen de executie pentru doua repere
 1.Studiul solutiilor constructive

1.1 Consideratii generale

Transportoarele cu bandă se utilizează pentru transportul pe orizontală sau
pe direcţie înclinată faţă de orizontală cu un unghi de 5-25o atât a sarcinilor vărsate
cat şi a sarcinilor în bucaţi. De asemenea traseul pe care lucreaza transportorul
poate fí combinat, fiind format din zone orizontale, zone înclinate, unite între ele cu
zone curbe.
Ţinând seama de rezistenţa benzilor, lungimea maximă a transportoarelor cu
bandă s-a limitat la 250-300 m. În cazul in care sarcina trebuie să fíe transportată pe
distante mai mari, se utilizează o instalaţie de transport compusă din mai multe
transportoare care se alimentează în serie. In cazul transportoarelor înclinate,
unghiul de înclinare al benzii se ia in funcţie de proprietăţile sarcinilor transportate, de
unghiul de frecare al materialului transportat cu banda, de mărimea unghiului de taluz
natural, de viteza de transport şi de modul de alimentare al transportului.
Se recomandă ca unghiul de înclinare al benzii să fie cu 10-15o mai mic decât
unghiul de frecare al materialului cu banda, pentru a se evita alunecarea materialului
în timpul transportului, datorită şocurilor. Pentru transportul grâului unghiul de
înclinare se recomandă 20-22o, porumb ştiuleţi 15o , saci cu grâu, făină sau crupi 25°.
In figura 1.3 este prezentată schema de principiu a unui transportor staţionar cu
bandă. El se compune din bandă fără sfarşit 3 ce se înfăsoră peste toba de acţionare
2 şi toba de intindere 7. Banda este susţinută de rolele superioare 4 si inferioare 14
montate în suporţi pe construcţia metalică 5 şi 16. Încărcarea benzii se realizează
prin pâlnia 6, în dreptul tobei de întindere. Descărcarea benzii se realizează în
dreptuł tobei de acţionare, materialul ajungând în buncărul 1, sau se poate realiza în
orice punct pe lungimea transportorului cu ajutorul unui dispozitiv de descărcare
mobil.
Pentru asigurarea aderenţei necesare între bandă şi tobă, precum şi pentru
asigurarea unui mers liniştit al transportorului se utilizează dispozitivul de intindere al
benzii cu greutate. Toba 7 este montată pe căruciorul 8 ce se poate deplasa în lungul
şinei 12. De căruciorul 8 este fixat cablul 9, care este trecut peste un grup dc role 10,
la extremitatea cabłului fiind montată greutatea 11, sub acţiunea căreia se realizează
întinderea benzii. Organele de mai sus sunt montate pe o construcţie metalică de
susţinere, fixată pe locul dc utilizare prin şuruburi dc ancorare.
Antrenarea tobei de acţionare se realizează cu ajutorul unui grup motor 15,
cuplaj 17, reductor 18, transmiterea mişcării de la tobă la bandă realizându-se ca
urmare a frecării dintre bandă şi tobă.
In funcţie de lăţimea sa, banda se poate sprijini în partea încărcată pe un
singur rând de role, banda având forma plată sau se poate sprijini pe două sau trei
rânduri de role, banda având formă de jgheab. Unghiul de înclinare al axelor rolelor
γ1= 15o-30o.
Pe partea inferioară neîncarcata banda se sprijină pe un singur rând de role.
Capacitatea portantă a benzii transportoare depinde de unghiul de infăşurare al
acesteia pe toba de acţionare, acesta variind intre 180-480o în funcţie de numărul
tobelor de acţionare sau a rolelor de abatere.
 Fig 1.1 Schema generala a unui transportor cu banda

1 - Carcasă evacuare 10 - Rola de

2 - Tobă actionare 11 - Contragreutate
3 - Bandă 12 - Cadru sistem 19 – Material transportat
4 - Role superioare 13 - suport cap intindere
5 - Suport role 14 - Role inferioare
6 - Pâlnie alimentare 15 - Motor electric
7 - Toba de intindere 16 - Constructie metalica
8 - Carucior 17 - Cuplaj ghidare
9 - Cablu de intindere 18 - Reductor
 Fig 1.2 Actionarea transportorului

1-Motor electric
2,4-Cuplaje
3-Reductor de turaţie
5-Tambur de acţionare
6-Bandă transportoare

Clasificarea transportoarelor cu banda se poate face dupa mai multe criterii:

a) dupa destinatie - cu destinatie generala
- cu destinatie speciala
b) dupa tipul benzii - plane
- sub forma de jgheab
c) dupa materialul din care se confectioneaza banda
- cauciuc cu insertii textile
- material textile
- otel
d)dupa modul de descarcare
- cu descarcare la capat
- cu descarcare pe parcurs
Transportoarele cu banda sunt utilizate pe scara larga in industria alimentara
pentru transportul diferitelor produse pe linia de productie,in industria miniera la
scoaterea minereului din subteran,in agricultura la transportul cerealelor si a fainurilor
de cereale fie ca subansamble ale unor masini mai complexe(mori) fie ca sisteme
independente.
 Transportoarele cu banda au constructie simpla, greutate mica, siguranta in
functionare si consum de energie redus.
Principalele dezavantaje ale transportoarelor cu banda sunt urmatoarele:
unghi de inclinare mic, durata de functionare si viteza de deplasare a benzii relative
redus, produc praf in timpul functionarii (in cazul transportului produselor
pulverulente).
Transportoarele cu banda se folosesc la diverse masini si instalatii zootehnice:
tocatori, combine de siloz, bucatarii furajere, fabrici de nutreturi combinate, instalatii
de distribuire a hrane, etc.

1.2 Solutii constructive de transportoare cu banda

a) Modelul Rushmore
Caracteristici:
- latimea maxima a benzii 600
- banda este confectionata dintr-un material antiderapant
- incarcarea maxima repartizata uniform este de 700 kg
- incarcarea maxima admisa 100 kg
- viteza benzii 3m/ - posibilitate de reglare a unghiurilor de incarcare
cat si cel de descarcare
 a) Modelul Annapurna
Caracteristici:
- latimea maxima a benzii 600 mm
- banda este confectionata dintr-un material antiderapant
- incarcarea maxima repartizata uniform este de 700 kg
- incarcarea unitara admisa 100 kg
- viteza benzii 3m/s

Tabel de dimensiuni
Model Lungimea A B C D E
Maxima (mm) (mm) (mm) (mm) (mm)
(mm)
AN6 6000 760 3050 6090 3960 1372
AN10 9500 760 3050 7010 5130 1372
 b) Modelul Snowdown
Caracteristici:
- latimea benzii 500-600 mm
- incarcarea maxima repartizata uniform este de 300 kg

Tabel de dimensiuni
Model A B C D E F G H
(mm) (mm) (mm) (mm) (mm) (mm) (mm) (mm)
S35/20 300 1200 1700 2100 1830 3600 1200 2870
S35/15 385 1200 1600 1600 1830 3600 1200 2870
S30/20 300 1200 1700 2100 1830 3100 1200 2640
S30/15 385 1200 1600 1600 1830 3100 1200 2640
S25/20 300 1200 1700 2100 1830 2600 1200 2410
S25/15 385 1200 1600 1600 1830 2600 1200 2410
1.3 Constructia principalelor parti componente ale transportorului cu banda

a) Banda este organul flexibil de tractiune si in acelasi timp organul purtator al

materialului ce urmeaza a fi transportat. Ea se confectioneaza din cauciuc cu insertii
din fire chimice (polyester in urzeala si poliamida in batatura), simbolizate conform
STAS 8983-75; PES/PA 125; PES/PA 160; PES/PA 400 in care 125, 160, 250 si 400
reprezinta rezistenta la rupere in N/mm pe o insertie in banda finite comform STAS
2077/1-85.
Insertiile taxtele au grsimea de 1,2-3 mm, iar stratul de cauciuc dintre ele este
de 0,2-0,3 mm. Insertiile cu grosime mare au urzeala formata din cord textile cu
rasucire dubla. Randurile de cord textile sunt legate intre ele prin fire transversale
(batatura) commune. Benzile cu cabluri din otel au de obicei pe ambele parti 1-2
insertii care au rolul de a prelua loviturile din partea bucatilor de material, de a
asigura rezistenta transversala a benzii si de a proteja cauciucul impotriva taierii din
material,de a asigura rezistenta transversala a benzii si de a proteja cauciucul
impotriva taierii de catre cabluri la trecerea peste tambure. Insertiile din material
textile pot fi formate dintr-o singura bucata infasurata in spirala sau reduse treptat in
zona centrala pentru a mari elasticitatea benzii. Numarul de insertii si grosimea
invelisului de cauciuc pentru benzile de transport cu insertii textile sunt indicate in
STAS 2077/1-85.
Latimile nominale ale benzilor cu insertii textile sunt: 400, 500, 650, 1000,
1200, 1400, 1600, 1800 si 2000 mm (STAS10674-86).
Pentru a realize o banda fara sfarsit pe o anumita lungime, capetele benzii
trebuiesc inadite. Acesta operatie se poate face pe cale mecanica sau prin
vulcanizare. Inadirea mecanica trebuie sa asigure flexibilitatea benzii atat in sens
londitudinal cat si transversal. Se foloseste legatura prin eclise sau balamale fixate
de benzi prin nituri sau suruburi. La acest mod de inadire a benzii gaurile pentru nituri
constituie concentratori de tensiune si micsoreaza rezistenta la tractiune a benzii.
Acest dezavantaj este inlaturat la benzile imbinate prin vulcanizare. Imbinarea prin
vulcanizare poate fi la cald sau la rece.
Benzile instalaţiilor de transport continuu îndeplinesc atât funcţia de organ de
tracţiune cât şi de aceea de organ de lucru.Pentru transportoarele cu bandă din
industria alimentară se folosesc benzile textile cauciucate şi în anumite cazuri benzile
metalice. Materialul folosit pentru benzi se alege în funcţie de condiţiile de lucru ale
instalaţiei.
La benzile în construcţie tăiată,în unele cazuri,se intrebuintează în afara
straturilor intermediare normale,un strat special rar 2,ce înconjoară straturile
intermediare fie numai pe deasupra şi lateral, fie numai lateral,care serveşte pentru a
mări aderenţa dintre startul superior şi pojghiţa de cauciuc,precum şi pentru întarirea
marginilor benzii.
Banda trebuie sa fie:
- sa fie rezistenta la tractiune si elastica
- sa fie putin higroscopica
- sa reziste la actiunea abraziva a materialelor transportate
- sa se alungeasca relativ putin in timpul functionarii
- sa se poata inadii usor in cazul ruperii
 Fig 1.3 Secţiune a benzii cauciucate

Semnificaţia notaţiilor:

1-înveliş de cauciuc cu rol de suprafaţa de lucru

2-ţesatură de apărare (ce poate lipsi)
3-strat de resistenţa a tracţiunii
4-inserţii textile
5-strat de cauciuc cu rol de suprafaţă de sprijin
6-plasă de sârmă
7-strat de azbest
8-cabluri metalice

b) Tambure – antrenarea benzilor se face in general cu ajutorul unui

tambur,mai rar cu doua tambure de antrenare. Pentru marirea aderentei dintre
tambur si banda, suprafata tamburului se acopera cu un strat de cauciuc de 15-20
mm grosime fixat cu suruburi cu cap inecat, in fig. 3 s-a construit un tambur dublu
conic pentru a asigura centrareaa benzii.
Tamburele de antrenare se pot executa in doua variante constructive: normala
si intarita. Varianta intarita are grosimea mantalei si diametrul arborelui mai mare
decat la varianta normala si se foloseste pentru sarcini si momente mai mari decat
pentru tamburele normale.Principalele diametere ale tambure de intoarcere a benzii
de transport, tambur de deviere, in scopul maririi unghiului de infasurare a benzii pe
tamburul de antrenare sau a tambure de intindere. Aceste tambure se rotesc liber pe
ax si nu sunt prevazute cu strat adeziv. In fig. 2 este prevazuta constructia unui
tambur de intindere.
 Fig 1.4 Tambur de intindere

c) Sistemul de sustinere a benzii este realizat cu ajutorul tablierelor, rolelor

sau combinatii de tabliere si role.

1 – cadru 2 – tabliere 3 – banda 4 - role

Sustinerea benzii pe tabliere (confectionate din tabla sau lemn) se floseste

in cazul transportoarelor de lungime foarte mica putin incarcata, este o constructie
simpla, cu dezavantajul unui consum de energie ridicat si uzura rapida a benzii.
 Rolele reprezinta o solutie mai complicata si din punct de vedere constructiv,
dar mai avantajoase din punct de vedere energetic.

Rolele cu suprafata lisa „L” se pot utiliza oriunde pe traseul de transport.

Rolele cu benzi de cauciuc „B” se utilizeaza in zona de incarcare a benzii cu
material in cazul alimentarii cu material cu granulatie mare care cad de la o inaltime.
Rolele cu discuri „D” se folosesc pe ramura de intoarcere in cazul transportului
unor materiale aderente la banda, cu rol de a curati banda.
c) Sistemul de intindere a benzii are rolul de a prelua deformatii permanente ale
benzii si a creea forta normala a benzii pe tamburul de antrenare.

Cursa sistemului de intindere este de aproximativ3% din lungimeatrasportorului

pentru cu lungime mica (30 -40 m) si 5% din lungimea trasportorului pentru cele mari.
 e) Sistemul de incarcare are rolul de a incarca banda cu un strat uniform de
material. Constructia depinde de material incarcat pe banda.
Pentru incarcarea benzii cu material cu granulatie mica si care curge usor,
schema este reprezentata mai jos.

1 – cos de alimentare
2 - clapeta pentru reglarea debitului
3 – placi de gidare a materialului

f) Sistemul de descarcare pe traseul trasportorului se realizeaza cu ajutorul

carucioruui de descarcare compus dintr-un cadru care poate rula pe roti de-a lungul
trasportorului prevazut cu doua tambure si jgheab de descarcare.
Dimensiunile caruciorului trebuie astfel alese incat inclinarea maxima a benzii
αmax<ψ (unghiul de taluz natural) pentru ca materialul sa nu alunece in jos pe acesta.
Scuturile simple sau duble sunt plasate deasupra benzii astfel ca materialul
ajuns in dreptul peretelui inclinat, aluneca pe acesta si ste descarcat lateral.
Sistemele cu scuturi inclinate prezinta dezavantajul ca produce uzura benzii datorita
frecarii acestora cu materialul transportat.
2. Prezentarea si justificarea solutiei constructive
Transportorul cu banda cu organ flexibil de tractiune care realizeaza transportul
sarcinii pe directie apropiata de orizontala sau orizontala. In cazul de fata trasportorul
transporta sarciniile pe directie orizontala , avand unghiul de inclinare ά = 10°.

Fig 2.1 Schema transportorului cu banda

1 – banda trasnportoare
2 – tamburul de antrenare
3 – tambur de intindere
4 – role cu suprafata lisa
5 – role cu discuri
7 – sistem de intindere
8 – sistemul de incarcare
9 – sistemul de descarcare

Date: - capacitate de lucru: 2,1 kg/s

- materialul transportat: orz
- lungimea tronsonului inclinat: 4 m
- unghiul de inclinare: 20°

In cazul trasportorului de fata , organul flexibil de tractiune este banda doarece

prezinta avantaje mai bune in cazul materialului transportat de fata. Are o functionare
silentioasa si o viteza mare de pana la 2 m/s. Banda se foloseste numai pentru
materiale cu granulatie mica, uscate si care nu au componenti ce se lipesc de banda.
Banda este confectionata din cauciuc cu insertii textile avand grosimea de 3,5
mm, iar stratul de cauciuc dintre ele este de 0.25 mm. Insertiile sunt de forma unei
tesaturi. Numarul de insertii si grosimea invelisului de cauciuc pentru benzile de
transport cu insertii textile sunt indicate in STAS 2077/ 1-85.
Varianta cosntructiva a tamburului de antrenare este cea normala. Suprafata
tamburului este acoperita, prin vulcanizare cu un strat de cauciuc, de 15 – 20 mm in
scopul maririi coeficientului de frecare. Tamburul liber este de tipul tambur de
intindere montat la unul din capetele trasportorului cu rol de a intinde banda.
3. Calculul principalilor parametrii constructivi, functionali si energetici
Material transportat: orz
Capacitatea de lucru: Q = 2,1 kg/s
Lungimea tronsonului inclinat: 4 m
Unghiul de inclinare: 𝛼 =20°

3.1 Calculul dispozitivul de incarcare

Din anexa 4 rezulta:

- coeficientul de frecare in repaus al orzului este:
- lemn μ=0,62
- cauciuc 𝜇0 = 0,66
- otel μ=0,58
- unghiul de taluz natural in repaus ψ0=350
- densitatea materialului ρ=700kg/m3

Lungimea jgeabului de dirijare se calculeaza cu relatia:

𝑣 2 −𝑣 20 12 −02
𝑙 = 2∙𝑔∙(𝜇 𝑏∙𝑐𝑜𝑠𝛼−𝑠𝑖𝑛𝛼)=2∙9.81∙(0.594∙0.4−0.91) = 0.07𝑚
𝑏

In care:
- 𝑣𝑏 [m/s] este viteza benzii.Viteza recomandata benzii in cazul fainii este intre 0.8÷
1𝑚/𝑠. Alegem 𝑣𝑏 = 1 𝑚/𝑠
- 𝑣0 este viteza initiala a materialului.Deoarece materialul cade pe banda din cosul
de alimentare v-om considera viteza in lungul benzii a acestuia 0 𝑚/𝑠.Deci rezulta
0𝑚
𝑣0 = .
𝑠
- 𝑔 reprezinta acceleratia gravitationala
- 𝜇𝑏 reprezinta coeficientul de frecare,in miscare, dintre material si banda

𝜇𝑏 = (0.7 ÷ 0.9) ∙ 𝜇0 = 0.9 ∙ 0.66 = 0.594

Rotunjim valoarea obtinuta pentru lungimea jgheabului la valoarea: 𝑙 = 0.1𝑚

Unghiu de inclianre a peretelui cosului de alimentare se calculeaza cu relatia:

𝛼1 = 𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔𝜇 + (10 ÷ 15° ) = 𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔0.58 + 15° = 15.65°

Constructiv se adopta jocul dintre banda si jgeab =10 mm.

3.2 Calculul latimii benzii
Unghiul de taluz natural in miscare va fi:
ᴪ=(0.4÷0.7)*ᴪ0=0.5*450=22.50

Pentru banda plata latimea benzii se poate calcula cu relatia:

𝑄 2,1
B=√0,16×𝑘 =0,16×0,9×1×600×tan 22,5=0.02m
𝑎 ×𝑣𝑏 ×𝜌×tan 𝜑
In care:
-𝑄 reprezinta capacitatea de transport a transportorului cu banda impusa prin tema.
-𝑘𝛼 este un coeficient care tine seama de unghiul de inclinare a transportorului

k   0,9 din STAS 7539-84

Din STAS 2677/1-85 se alege latimea benzii 𝐵 = 400𝑚𝑚 .
𝑄
A=𝑉𝑏 ∗ 𝑞=0.0035m2
Rezulta caracteristicile principale ale benzii PES/PA aleasa conform STAS 2677/1-
85:
- latimea benzii: 𝐵 = 400𝑚𝑚
- numarul de insertii din banda:𝑁𝑖 = 2
- grosimea stratului de cauciuc pe suprafata de sprijin: 𝛿𝑝 = 4𝑚𝑚
- grosimea insertiilor 𝛿𝑖 = 1.2÷ 3𝑚𝑚.Alegem grosimea insertiei 𝛿𝑖 = 2𝑚𝑚.
- grosimea stratului de cauciuc pe suprafata de sprijin 𝛿𝑟 = 2𝑚𝑚.

3.3 Determinarea dimensiunilor principale ale tamburelor

Diametrul tamburului de antrenare se calculeaza cu relatia:

DTA  k a  N i  125  2  250 mm

Din STAS 2077/1-85 alegem 𝑁𝑖 = 2 si 𝑘𝛼 = 125𝑚𝑚

Lungimea tamburului de antrenare este exprimata in STAS 7541-86 in functie de
latimea benzii si anume 𝐿𝐴 = 500𝑚𝑚.

-Dimensiunile tamburului de intindere:

Diamentrul tamburului de intindere se calculeaza cu relatia:

𝐷𝑇𝐼 = 𝑘𝑖 ∙ 𝑁𝑖 = 100 ∙ 2 = 200𝑚𝑚

In care:
𝑘𝑖 = 100𝑚𝑚
Lungimea tamburului de intindere 𝐿𝑖 = 500𝑚𝑚
 -Determinarea dimensiunilor principale ale rolelor de sustinere a benzii si ale
suporturilor acestora:
Se aleg role lise tip L conform STAS 6788/2-86. Lungimea rolei va fi egala cu
lungimea tamburelor, adica L=500 mm.
Diametrul rolelor de sustinere a benzii se alege in functie de tipul rolei si de
lungimea acesteia conform STAS 6788/2-86. Astfel pentru lungimea de 500mm si
role tip L vom avea diametrul rolei D=89mm.
Rulmentii care se monteaza pe axele rolelor sunt rulmenti tip 6204.
Dimensiunile suporturilor se obtin in functie de tipul suportului si de latimea si forma
benzii.
Astfel vom avea:
-suportul inferior tip SD,cu urmatoarele caracteristici:
C=700mm; h=115mm; 𝐿1 =500mm;
Pasul rolelor se alege constructiv astfel:
-pasul pe ramura incarcata ce material 𝑃𝑝 = 1.5𝑚
-pasul pe ramura descarcata 𝑃𝑖 = 3𝑚.

3.3 Calculul fortei minime din banda

Forta minima din banda se calculeaza cu relatia urmatoare:
(𝜌𝑙 + 𝜌𝑏 ) ∙ 𝑃𝑝 2 ∙ 𝑔
𝐹𝑚𝑖𝑛 =
8 ∙ 𝑓𝑎
In care:
− 𝜌𝑙 reprezinta masa dematerial pe metru liniar:
𝑄 2.1
𝜌𝑙 = = = 0.7𝑘𝑔/𝑚
𝑣𝑏 3
−𝜌𝑏 reprezinta masa pe metru liniar a benzii:

𝜌𝑏 = 1.1 ∙ 𝐵 ∙ (𝛿𝑖 ∙ 𝑁𝑖 + 𝛿𝑝 + 𝛿𝑟 ) = 1.1 ∙ 0.22 ∙ (2 ∙ 2 + 4 + 2) = 2.42𝑘𝑔/𝑚

-𝑓𝑎 reprezinta sageata admisibila a benzii intre role:

𝑓𝑎 = 0.025 ∙ 𝑃𝑝 =0.0375

Forta minima din banda pe ramura purtatoare de material, corespunzatoare sagetii

minime, se calculeaza cu relatia:

(𝜌𝑙 + 𝜌𝑏 ) ∙ 𝑃𝑝 2 ∙ 𝑔 (0.7 + 2.42) ∙ 1.52 ∙ 9.81

𝐹𝑚𝑖𝑛 = = = 230𝑁
8 ∙ 𝑓𝑎 8 ∙ 0.0375
3.4 Calculul puterii necesare actionarii trasportorului
a)Calculul preliminar:
Forta rezistenta la incarcarea benzii se calculeaza cu relatia:

𝑄(𝑣𝑏2 + 𝑣𝑜2 )𝜇𝑏 ∙ cos 𝛼 2,1 ∙ 9 ∙ 0,528 ∙ cos 20

𝐹𝑖 = = = 1.77𝑁
2 ∙ 𝑣𝑏 ∙ cos 𝛼 − sin 𝛼 2 ∙ 3 ∙ (cos 20) − sin 20

Masa rolei de sustinere este:

𝜋 2
𝑚𝑟𝑠 = (𝐷 − 𝑑 2 ) ∙ 𝐿 ∙ 𝜌𝑜𝑡𝑒𝑙
4
In care:
- d reprezinta diametrul interior al rolei
- 𝜌𝑜𝑡𝑒𝑙 reprezinta densitatea otelului

𝜋 2 𝜋
𝑚𝑟𝑠 = (𝐷 − 𝑑 2 ) ∙ 𝐿 ∙ 𝜌𝑜𝑡𝑒𝑙 = ∙ (0.0892 − 0.082 ) ∙ 0.5 ∙ 7800 = 4.65𝑘𝑔 ≅ 5𝑘𝑔
4 4

Masa pe metru liniar a rolelor pe ramura incarcata cu material:

𝑚𝑟𝑠 5
𝜌𝑟𝑠1 = = = 3.33𝑘𝑔/𝑚
𝑃𝑝 1.5

Masa pe metru liniar a rolelor pe ramura descarcata:

𝑚𝑟𝑠 5
𝜌𝑟𝑠2 = = = 1.67𝑘𝑔/𝑚
𝑃𝑖 3

Fortele rezistente pe ramura incarcata se calculeaza cu relatia:

𝐹𝑖𝑛𝑐 = (𝜌𝑙 + 𝜌𝑏 ) ∙ 𝑔 ∙ 𝐻 + 𝑤 ∙ (𝜌𝑙 + 𝜌𝑏 + 𝜌𝑟𝑠1 ) ∙ 𝑔 ∙ 𝐿𝐻

In care:
- 𝑤 reprezinta un coeficient de rezistenta specifica la deplasare 𝑤 = 0.03 ÷
0.04.Alegem 𝑤 = 0.035.
Obtinem:
𝐹𝑖𝑛𝑐 = (𝜌𝑙 + 𝜌𝑏 ) ∙ 𝑔 ∙ 𝐻 + 𝑤 ∙ (𝜌𝑙 + 𝜌𝑏 + 𝜌𝑟𝑠1 ) ∙ 𝑔 ∙ 𝐿𝐻
= (2.42 + 0.7) ∙ 9.81 ∙ 4 ∙ 𝑠𝑖𝑛20° + 0.035 ∙ (0.7 + 2.42 + 3.33) ∙ 9.81 ∙ 4 ∙ 𝑐𝑜𝑠𝛼 = 50.2𝑁
Forta rezistenta din ramura descarcata a transportorului se calculeaza cu relatia:
𝐹𝑑𝑒𝑠𝑐 = 𝜌𝑏 ∙ 𝑔 ∙ 𝐻 + 𝑤 ∙ (𝜌𝑏 + 𝜌𝑟𝑠2 ) ∙ 𝑔 ∙ 𝐻
= 2.42 ∙ 9.81 ∙ 4 ∙ 𝑠𝑖𝑛20° + 0.035 ∙ (2.42 + 1.67) ∙ 9.81 ∙ 4 ∙ 𝑠𝑖𝑛20° = 34.4𝑁
Unde:
𝐻 = 𝐿0 ∙ 𝑠𝑖𝑛𝛼
𝐿𝐻 = 𝐿0 ∙ 𝑐𝑜𝑠𝛼
𝐿0 =4m
Forta rezistenta totala la deplasarea materialului este:
𝐹𝑡 = (𝐹𝑖 + 𝐹𝑖𝑛𝑐 + 𝐹𝑑𝑒𝑠𝑐 ) ∙ 𝑘
In care:
- 𝑘 este un coeficient care ia in considerare rezistentele datorate rigiditatii benzii la
trecerea peste tambur si rezistentele la rotirea tamburelor.
𝑘 = 𝑘1 𝑚 ∙ 𝑘2 𝑛
In care:
-𝑘1 este un coeficient care se foloseste in cazul in care unghiul de infasurare al benzii
pe tambur este mai mare sau egal cu 𝜋, m fiind numarul acestor tambure:
𝑘1 = 1.05 ÷ 1.1
Alegem 𝑘1 = 1.09 ; m=2
-𝑘2 este un coeficient care se foloseste in cazul in care unghiul de infasurare al benzii
𝜋
pe tambur este mai mic sau egal cu , n fiind numarul acestor tambure:
2

𝑘2 = 1.02 ÷ 1.05
Alegem: 𝑘2 = 1.03; n=15
Obtinem:
𝑘 = 𝑘1 𝑚 ∙ 𝑘2 𝑛 = 1.092 ∙ 1.0315 = 1.851
𝐹𝑡 = (𝐹𝑖 + 𝐹𝑖𝑛𝑐 + 𝐹𝑑𝑒𝑠𝑐 ) ∙ 𝑘 = (1.77 + 50.2 + 34.4) ∙ 1.851 = 160𝑁
Relatia pentru calculul puterii necesare pentru antrenarea transportorului este:
𝐹𝑡 ∙ 𝑣𝑏
𝑃 = 𝑐0 ∙
103
In care:
-𝑐0 este un coeficient de suprasarcina care ia in considerare rezistenta opusa de
banda la trecerea peste tamburul de antrenare ca urmare a rigiditatii benzii si a
frecarilor din lagare, 𝑐0 = 1.25
Obtinem:
𝐹𝑡 ∙ 𝑣𝑏 160 ∙ 3
𝑃 = 𝑐0 ∙ 3
= 1.25 ∙ = 0.48𝐾𝑊
10 103
b)Calculul de verificare
Sistemul de ecuatii pentru transportorul cu banda este urmatorul:

𝐹1 = 𝐹𝑑𝑒𝑠𝑓

𝐹2 = 𝐹1 + 𝐹1−2 = 𝐹1 + 34.4

𝐹3 = 𝑘2 ∙ 𝐹2 = 1.1 ∙ 𝐹2 = 1.1 ∙ (𝐹1 + 34.4)

𝐹4 = 𝐹3 + 𝐹𝑖 = 𝐹3 + 0.105 = 1.1 ∙ (𝐹1 + 34.4) + 0.105

𝐹5 = 𝐹4 + 𝐹4−5 = 𝐹4 + 50.2 = 1.1 ∙ (𝐹1 + 34.4) + 0.105 + 50.2

𝑐 ∙ 𝐹𝑖𝑛𝑓 = 𝐹𝑑𝑒𝑠𝑓 ∙ 𝑒 𝜇𝛽 = 1.2 ∙ 𝐹5 = 𝐹1 ∙ 𝑒 0.35∙𝜋 = 1.2[1.1 ∙ (𝐹1 + 34.4) + 0.105 + 50.2

In urma rezolvarii sistemului se obtin urmatoarele valori pentru forte:

-𝐹 = 62.96𝑁
1

-𝐹 = 97.36𝑁
2

-𝐹3 = 107.096𝑁

-𝐹4 = 107.201𝑁

-𝐹5 = 157.401𝑁

In care:

-𝑘2 are valoarea cuprinsa intre 𝑘2 = 1.05 ÷ 1.1.

Alegem 𝑘2 = 1.1

-𝛽 este unghiul de infasurare al benzii 𝛽 = 𝜋

-c=1.2 reprezinta un coeficient de siguranta

-𝜇=0.35 reprezinta coeficentul de frecare intre tambur si banda

Insa forta minima din banda este de 𝐹𝑚𝑖𝑛 = 230𝑁.

Rezulta : 𝐹1 = 230𝑁
Obtinem urmatoarele rezultate:
-𝐹 = 230𝑁
1

-𝐹 = 264.4𝑁
2

-𝐹3 = 290.84𝑁

-𝐹4 = 290.95𝑁

-𝐹5 = 341.15𝑁

Rezulta ca forta maxima din banda este 𝐹5 .

Se determina forta de intindere a benzii cu relatia:
𝐹𝑖𝑛𝑡 = 𝐹2 + 𝐹3 = 264.4 + 290.84 = 555.24𝑁
Cunoscand forta maxima din banda se poate calcula numarul de insertii cu relatia:
𝑘6 ∙ 𝐹5
𝑁𝑖 =
𝐵 ∙ 𝑓𝑡
In care:
-𝑘6 este un coeficient de siguranta care se calculeaza cu relatia:
𝑘6 = 8 + 𝑘7 + 𝑘8 + 𝑘9
Unde:
-𝑘7 este un coeficient care depinde de numarul de insertii.Pentru 𝑁𝑖 = 2 avem 𝑘7 = 0
-𝑘 este un coeficient ce depinde de densitatea materialului.Pentru 𝜌 ≤ 1500 avem
8

𝑘8 = 0
-𝑘9 este un coeficient care depinde de regimul de lucru.Pentru maxim 8 ore de
functionare pe zi, avem 𝑘9 = 0
-𝑓𝑡 este rezistenta admisibila la tractiune raportata la un cm de latime a unei insertii
din banda.In cazul benzii alese avem 𝑓𝑡 = 125𝑑𝑎𝑁/𝑐𝑚
Obtinem:
𝑘6 = 8 + 𝑘7 + 𝑘8 + 𝑘9 = 8 + 0 + 0 + 0 = 8

𝑘6 ∙ 𝐹5 8 ∙ 341.15
𝑁𝑖 = = = 0.05 𝑖𝑛𝑠𝑒𝑟𝑡𝑖𝑖
𝐵 ∙ 𝑓𝑡 400 ∙ 125
Alegem: 𝑁𝑖 = 2 𝑖𝑛𝑠𝑒𝑟𝑡𝑖𝑖
Sarcina nominala de rupere a benzii trebuie sa verifice relatia:
𝐹5 ∙ 𝑆𝑠𝑡
𝐹𝑁 ≥
1 − 𝑟𝑖𝑚𝑏
In care:
-𝐹𝑁 este forta nominala de rupere care se calculeaza cu relatia:
𝐹𝑁 = 𝑓𝑡 ∙ 𝐵 ∙ 𝑁𝑖 = 125 ∙ 400 ∙ 2 = 105 𝑁
-𝑆𝑠𝑡 este un coeficient de siguranta in regim stationar:
𝑆𝑠𝑡 = 𝑆0 +𝑆1+𝑆2
In care:
-𝑆0 coeficient de siguranta privind comportarea in timp a benzii.Avem 𝑆0 = 7
-𝑆1 este coeficient de siguranta privind alungirile suplimentare ale benzii.Avem 𝑆1 = 2
-𝑆2 este un coeficient de siguranta privind tensiunile maxime din banda la pornire
sau oprire.Avem 𝑆2 = 2
-𝑟𝑖𝑚𝑏 este pierderea de rezistenta la locul de imbinare.Se calculeaza conform STAS
7539-84:
1 1
𝑟𝑖𝑚𝑏 = = = 0.5
𝑁𝑖 2
Obtinem:
𝑆𝑠𝑡 = 𝑆0 +𝑆1+𝑆2 = 7 + 2 + 2 = 11
𝐹5 ∙ 𝑆𝑠𝑡 341.15 ∙ 11
𝐹𝑁 ≥ = = 7505.3𝑁
1 − 𝑟𝑖𝑚𝑏 1 − 0.5

Ultima relatie este indeplinita,deci rezulta ca banda rezista la solicitarile la care este
supusa.

4. Alegerea si verificarea rulmentilor

Comform STAS 6840-80 aleg rulmentii radiali cu bile din seria 1206 cu dimensiunile
din catalog:

-dimensiuni: 30 ∗ 62 ∗ 16(𝑚𝑚)

-capacitatea statica de incarcare 𝑐0 = 4650𝑁

-capacitatea dinamica de incarcare 𝐶 = 15600𝑁.

Capacitatea principala a scoaterii din uz a rulmentilor se datoreaza oboselii

superficiale a cailor de rulare ale inelelor si a corpurilor de rostogolire.

Calculul de verificare al rulmentilor consta in stabilirea duratei de functionare (𝐿ℎ )

care trebuie sa fie mai mare decat durata admisibila ( 𝐿ℎ𝑎 ),care pentru masini
agricole este de: 8000 ÷ 12000 𝑜𝑟𝑒.
Se calculeaza sarcina dinamica echivalenta preluata de fiecare rulment pe arbore:

𝑃 = 𝑥 ∙ 𝑅 + 𝑦 ∙ 𝐹𝑎𝑟

Unde:

x si y – coeficienti ai fortei radiale respectiv axiale.Ei sunt dependenti de forma si de

tipul rulmentului precum si de marimea fortelor radiale si axiale preluate de rulment.

𝑁 = (𝜌𝑙 + 𝜌𝑏 + 𝜌𝑟𝑠1 ) ∙ 𝑔 ∙ 𝐿0 = (0.7 + 2.42 + 3.33) ∙ 9.81 ∙ 4 = 253.098𝑁

Forta radiala:

𝑁 253.098
𝑅= = = 269.34𝑁
𝑐𝑜𝑠𝛼 𝑐𝑜𝑠20°
Forta axiala din rulment:

𝐹𝑎𝑟 = 0

𝐹𝑎𝑟
=0<𝑙→𝑥=1 𝑦=0
𝑅
𝑃 = 𝑅 = 269.34𝑁
Durabilitatea efectiva se calculeaza cu relatia:
𝐶
𝐿 = ( )𝑝 𝑝 = 3 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑟𝑢𝑙𝑚𝑒𝑛𝑡 𝑐𝑢 𝑏𝑖𝑙𝑒
𝑃

𝐶 15.6 ∙ 103 3
𝐿 = ( )𝑝 = ( ) = 194299.3 𝑚𝑖𝑙𝑖𝑜𝑎𝑛𝑒 𝑟𝑜𝑡𝑎𝑡𝑖𝑖
𝑃 269.34
Durata efectiva de functionare se stabileste cu relatia:
𝐿 ∙ 106
𝐿ℎ = ≥ 𝐿ℎ𝑎
60 ∙ 𝑛

60 ∙ 𝑣𝑏 60 ∙ 3 ∙ 103
𝑛= = = 1432.4 𝑜𝑟𝑒
𝜋 ∙ 𝐷𝑟 𝜋 ∙ 40

Unde n turatia rolelor de sustinere

𝐿 ∙ 106 194299.3 ∙ 106
𝐿ℎ = = = 22607.66 𝑜𝑟𝑒
60 ∙ 𝑛 60 ∙ 1432.4
Arborele tamburului de antrenare:
Puterea necesara pentru antrebarea benzii este:
𝑃 = 0.48𝐾𝑊
30 ∙ 𝑃 30 ∙ 0.48 ∙ 103
𝑀= = = 20𝑁𝑚
𝜋∙𝑛 𝜋 ∙ 229.18
Unde: n este turatia tamburului de antrenare
60 ∙ 𝑣𝑏 60 ∙ 3
𝑛= = = 229.18 𝑟𝑜𝑡/𝑚𝑖𝑛
𝜋 ∙ 𝐷𝑇𝐴 𝜋 ∙ 250 ∙ 10−3
 5. Bibliografie

1. David L. –Masini si instalatii zootehice,

-Indrumar de proiect.

2.David L,Voicu Gh.,Rohan R.,Lisovschi A.-Sisteme de transport in agricultura,

- Indrumar de proiect (1992)

3. David L. –Sisteme de transport in agricultura (1991)

4.Cheleman I. –Calculul si constructia instalatiilor si masinilor zootehnice.

5. Caproiu M.-Masini si instalatii zootehnice.

6.Filipoiu I.D.- Transmisii mecanice.