Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Drept real –drept civil subiectiv patrimonial, care acorda titularului sau anumite
prerogative asupra unui bun pe care il exercita in mod direct fara interventia altei persoane.
1.2. comparati drepturile reale intre ele, precum si comparati drepturile de reale in
general cu cele de creanta
Drepturile reale sunt drepturi absolute, fiind opozabile tuturor. Acestora le corespunde
obligaţia generală şi negativă de abţinere, de a nu face nimic care să le aducă atingere.
Drepturile de creanţă sunt drepturi relative, pentru că sunt opozabile doar
subiectului ori subiectelor pasive determinate cărora le revine obligaţia concretă de a da, de a
face, de a nu face.
Intrând în conţinutul drepturilor patrimoniale, între acestea există asemănări şi
deosebiri.
Principalele asemănări sunt următoarele:
- sub aspectul izvorului, al sursei lor, ambele izvorăsc din acte sau fapte juridice
înţelese în sens strict - stricto sensu -
- sub aspectul naturii şi conţinutului lor, având expresie economică, ambele sunt
patrimoniale.
Deosebirile principale dintre drepturile reale şi drepturile de creanţă sunt
următoarele:
- sub aspectul subiectului pasiv; pe când în cazul dreptului real acesta nu este
cunoscut, este nedeterminat, este alcătuit din toate celelalte subiecte de drept, în cazul dreptului
de creanţă, dimpotrivă, este cunoscut titularul obligaţiei corelative, care este debitorul;
- sub aspectul conţinutului obligaţiei corelative; în cazul dreptului real, subiectului
pasiv nedeterminat îi incumbă obligaţia generală negativă, de a nu face nimic de natură să
stânjenească exercitarea dreptului, adică obligaţia de non facere, spre deosebire de dreptul de
creanţă căruia îi corespunde obligaţia debitorului de a avea o conduită determinată, să dea, să
facă sau să nu facă +ceva. El trebuie să se abţină de a face ceva ce ar fi putut să facă în lipsa unei
astfel de obligaţiuni;
- sub aspectul numeric; drepturile reale sunt limitate ca număr, fiind prevăzute de
lege explicit şi implicit, lucru care face posibilă o enumerare a lor. Dimpotrivă, drepturile de
creanţă sunt nelimitate, subiectele de drept pot creea, în baza principiului autonomiei de voinţă,
oricâte drepturi de creanţă ar dori;
- sub aspectul duratei lor; drepturile reale au fie un caracter perpetuu (ex.
proprietatea), fie o durată mai lungă, limitată în timp sau depinzând de un eveniment (bunăoară
până la decesul beneficiarului), pe când drepturile de creanţă sunt, în principiu, temporare,
creditorul putând pretinde de la debitor îndeplinirea obligaţiei, drept care de regulă este mai
scurt;
- sub aspectul conţinutului şi al efectelor juridice, numai dreptul real este însoţit de
cele două prerogative: dreptul de urmărire şi dreptul de preferinţă.
Dreptul de urmărire (droit de suite) constă în prerogativa conferită titularului dreptului
real, de a urmări bunul la care se referă dreptul său real, în mâinile oricui s-ar găsi în mod
nelegitim, în vederea restabilirii situaţiei anterioare.
Astfel, proprietarul unui bun pierdut poate să-l revendice de la deţinătorul
nelegitim, creditorul ipotecar poate cere scoaterea la vânzare a imobilului ipotecat chiar dacă
între timp a fost înstrăinat de debitor etc.
În cazul dreptului de creanţă nu există acest efect. Caracterul său relativ conferă
titularului doar posibilitatea de a pretinde numai şi numai de la debitor executarea obligaţiei.
Dreptul de preferinţă constă în prerogativa conferită titularului dreptului real de a
avea prioritate faţă de orice alt drept, cu privire la acelaşi bun, pe care poate să şi-l valorifice
înaintea titularilor altor drepturi. De exemplu titularul dreptului de proprietate (drept real
principal) are posibilitatea de a opune dreptul său altei persoane care ar fi dobândit acelaşi drept,
de la acelaşi autor şi cu privire la acelaşi bun, dacă şi-a conservat legal dreptul real dobândit (a
intabulat dreptul dobândit). De reţinut că situaţia este alta în cazul drepturilor reale accesorii,
dreptul de preferinţă constând în posibilitatea titularului dreptului real de a-şi realiza dreptul cu
întâietate ori prioritate faţă de alţi creditori care au aceleaşi drepturi asupra bunului urmărit, dar
care au un rang inferior. Dacă este vândut la licitaţie publică un imobil ipotecat, mai întâi este
satisfăcută creanţa creditorului ipotecar şi, în ipoteza că mai există valori rămase, ele se
distribuie în proporţie egală creditorilor chirografari.
În privinţa titularului dreptului de creanţă, posibilitatea sa este limitată în a
pretinde debitorului sau succesorilor acestuia executarea obligaţiei asumate.
- sub aspectul mijloacelor procesuale de apărare şi al modului de realizare. Drepturile
reale sunt apărate prin acţiuni reale (acţiunea în revendicare, acţiunea în grăniţuire), pe când
drepturile de creanţă sunt apărate prin acţiuni personale (acţiunea pentru predarea bunului
vândut, acţiunea pentru plata preţului, etc.).
Modul de realizare se referă la efectele juridice pe care le produc, după cum s-a
reţinut mai sus, dreptul real este un drept absolut, opozabil erga omnes, realizabil fără concursul
subiectului pasiv abstract, dreptul de creanţă ca drept relativ este opozabil numai debitorului, el
poate fi realizat numai cu concursul - activ sau pasiv – al titularului obligaţiei.
- sub aspectul prescriptibilităţii; drepturile reale sunt în principiu imprescriptibile
extinctiv, iar drepturile de creanţă sunt supuse prescriptibilităţii; regimul prescripţiei extinctive
are anumite particularităţi în funcţie de felul drepturilor patrimoniale – reale sau de creanţă.
1.3. expuneti-va opinia, in baza legislatiei civile in vigoare privind faptul daca dreptul de
gestiune economica si dreptul de administrare operativa pe care il au intreprinderile municipale si
intreprinderile de stat asupra bunurilor publice fac parte din categoria drepturilor reale.
Nu, deoarece drepturile reale sunt drepturile care acorda titularului sau anumite prerogative
asupra bunului pe care le exercita in mod direct si fara intervetia altei persoane
1. etapa premargatoare
Declararea utilitatii publice se face numai dupa efectuarea unei cercetari prealabile si
numai in cazul in care exista toate conditiile pentru expropriere. Expropriatorul numeste o
Comisie de experti care efectueaza aceasta cercetare. Aceasta comisie stabileste ce lucrari trebuie
efectuate, daca lucrarile vor fi de utilitate publica, determina expres care bunuri vor fi
expropriate.
2. declararea utilitatii publice
Parlamentul prin Hotarire declara utilitatea publica in raport cu anumite bunuri concrete.
Din acest moment exproprierea este ireversibila, adica poate contesta faptul exproprierii.
3. etapa administrativa
4. etapa judiciara
Notificare
Privind exproprierea casei si terenului aferent pentru cauza de utilitate publica
Data
semnatura
Testul 2
Cota parte ideala – parte fizica din bunul comun care nu este individualizata in natura,
cota din dreptul de proprietate comuna.
1.2. Determinati si analizati cazurile in care apare proprietatea comuna pe cote-
parti fortata.
Proprietatea comuna pe cote-parti fortata si perpetua are ca obiect bunuri, care prin
natura sa si destinatia lor pot fi folosite de mai multi proprietari, fiind accesorii pe linga alte
bunuri, considerate principale, proprietate a acelorasi titulari.
Pentru a asigura folosinta normala a tuturor acestor bunuri este necesara constituirea
unor asociatii de coproprietari in condominiu. Asociatia dobindeste dreptuir de persoana juridica
in momentul inregistrarii la Camera Inregistrarii De Stat a Departamentului Tehnologii
Informationale, care poate fi efectuata doar dupa ce obietivele sunt date in exploatare. Calitatea
de membru o au toti proprietarii. Organele de conducere ale asociatiei de coproprietari sunt:
adunarea generala a membrilor asociatiei si consiliul de administrare. Locuintele si alte incaperi
din condominiu pot fi instrainate liber, deoarece fac parte din proprietatea exclusiva a fiecarui
membru al asociatiei din condominiu. Bunurile proprietate comuna pe cote parti fortate si
perpetua nu pot fi impartite. Totusi, impartirea poate fi efectuat ain cazul partilor comune din
cladirile cu mai multe etaje sau din apartamente atunci cind exista acordul tuturor
coproprietarilor ori cind bunurile nu mai sint destinate folosirii in comun.
- Coproprietatea loturilor comune necesare sau utile pentru folosirea a doua imobile
comune
Tinind cont de art 5 CC sustinem ca astfel de bunuri ca drumul poteca, aleea , fintina
folosite de 2 sau mai multi proprietaripentru exploatarea normala a proprietatilor vecine fac
obiectul dreptului de proprietate comuna pe cote parti fortata si perpetua. Pentru ca aceste
obiecet sa fie afcetate de regimul proprietatii comune pe cote parti fortate este necesar ca, pe de o
parte , sa serveasca exploatarii a cel putin 2 proprietari, si pe de alta parte, sa fie pe linia
despartitoare a acestor 2 proprietati.
- Coproprietatea asupra unor bunuri familiale (hirtii, tablouri, cavouri si alte lucrari
funerare)
1.3.Speta
Subiectul II. Apararea drepturilor reale
- Atingeri materiale , care vizeaza nu dreptul ci bunul corporal care face obiectul acestui
drept. In asa caz legea angajeaza raspunderea delictuala a faptuitorului prin acordarea de
despagubiri.
- Atingeri juridice, care afecteaza dreptul. Acestea nu distrug bunul ci cauta sa stapineasca
bunul.
Asemanari:
actiuni petitorii
mijloc specific de aparare a drepturilor reale
se intemeiaza direct pe dr de proprietate
actiune reala
deosebiri:
actiunea in revendicare apara dreptul de posesie si este prescriptibil
actiunea negatorie apara dreptul de folosinat si dispozitie , este
imprescriptibila.
2.3. Actiunea in revendicare, deoarece s-a incalcat dreptul de posesie asupra locuintei.
Grigore Porumboiu va fi posedat de bun in urma solutionarii litigiului .
Testul 3
1.3. Daca persoana poseda un bun in calitate de uzufructuar, creditor gajist, aendas, chirias,
depozitar sau in temeiul unui alt raport juridic similar in care este in drept sau obligata fata de
o alta persoana sa posede temporar un anumit bun, atunci ultima de asemenea este posesor
mijlocit. In cazul in care o persoana este proprietar a doua case de locuit, insa una o da in
chirie, deci nu stapineste de fapt bunul, atunci chiriasul este imputernicit sa apere posesia lui
A.
Caracterele juridice>
Este un drept real – presupune o legatura directa intre titularul sau si bun. Uzufructuarul
preia bunul in starea in care se afla avind indatorirea de a-i conserva substanta, efectua
reparatiile de intretinere a bunului, a se comporta fata de el intocmai ca un proprietar
Uzufructul este un drept temporar prin esenta sa – poate dura cel mult pina la decesul
uzufructuarului, iar in favoarea unei pj va dura pina la lichidarea ei, dar nu mai mult de
30 de ani.
Uzufructul este un bun inalienabil – nu poate fi cesionat tertilor ori instrainat in alt
mod, nici gajat sau ipotecat. Aceasta interdictie nu impiedica uzufructuarul sa foloseasca
uzufructul, inclusiv locatiune sau arenda
Uzufructul se poate constitui asupra bunurilor neconsumptibile
2.2.Determinati deosebirile dintre dreptul de uzufruct si dreptul de locatiune.
Proprietarul este obligat să-i predea locatarului lucrul în bună stare la intrarea înfolosinţă
şi să-1 menţină în stare de folosinţă (fiind obligat la efectuarea reparaţiilor necesare în
timpul locaţiunii Cu alte cuvinte proprietarul are obligaţii active, care converg către
asigurarea folosinţei utile şi liniştite a lucrului închiriat.În cazul uzufructului, proprietarul
nu are nici o obligaţie pozitivă, faţă deuzufructuar; el trebuie numai să-l lase pe
uzufructuar să folosească lucrul fără a-1stânjeni sau tulbura, deci predă lucrul în starea în
care se află şi nu este obligat la niciun fel de reparaţii în timpul uzufructului.
Dreptul locatarului, fiind un drept de creanţă, este totdeauna mobiliar, chiar şi când
folosinţa se exercită asupra unui imobil. Uzufructul, fiind un drept real, poate fi mobiliar
sau imobiliar, după cum bunul asupra căruia se exercită este un bun mobil sau imobil.
Locatarul (chiriaşul) fiind parte într-un raport de obligaţie nu poale renunţa laobligaţiile
sale prin abandonarea lucrului, în timp ce uzufructuarul fiind ţinut numai propter rem,
(datorită lucrului) se poate sustrage oricărei obligaţii, abandonând lucrulşi folosinţa sa.
Locaţiunea, cu drepturile şi obligaţiile care se nasc din ea, se transmite moştenitorilor
părţilor, pe când uzufructul se stinge prin moartea uzufructuarului.
2.3. Actul juridic prin care se constituie un drept de uzufruct perpetuu si transmisibil pentru
cauza de moarte este lovit de nulitate absoluta. Refuzul este justificat.
Testul 4
Poseiunea ca stare de fapt – exercitarea voita a stapinirii materiale a unui lucru, si care in
conditiile legii, produce anumite efecte juridice. Asa perevede CC, in cazul in care posesiunea ar
fi o stare de drept si mai ales unul real, atunci acesta ar fi trebuit sa fie transmisibil. Situatia in
care est este transmis numai dreptul de posesiune arat implicit ca transmitatorul nu este si
titularului dreptului principal la care posesiunea se ataseaza si prin aceasta ar dovedi ca este de
rea-credinta si ca nu poate sa transmita valabil.
Termenul de posesie are mai multe acceptiuni, ele depinzand de relatia care se stabileste in mod
particular intre posesie si dreptul de proprietate.
- posesia - stare de drept, ca atribut al dreptului de proprietate; in acest caz, relatia posesie -
drept de proprietate este de la parte la intreg;
- posesia - stare de fapt, corespunzator aspectului dinamic al unui drept real; in acest caz
prin notiunea de posesie se suprapune peste dreptul de proprietate, ingloband si celelalte atribute
ale acestuia;
Definitia posesiei.In doctrina posesia este definita ca fiind stapanirea de fapt a unui lucru , care,
din punctul de vedere al comportarii posesorului , apare ca fiind manifestarea exterioara a unui
drept real
Teoria lui Savigny poarta denumirea de teorie subiectiva, care considera ca posesor este doar
persoana care detine posesiunea asupra lucrului si care se comporta fata de el ca un bun
proprietar. Aceasta teorie distinge cele 2 elemente ale posesiunii:
a) Material
b) Intentional
Toti cei care poseda pentru altii, nu pot avea posesiune. Ei sunt simpli detentori.
Teoria lui Ihering este denumita teoria obiectiva, care reduce posesiunea la un singur element si
anume la cel material, corpus. In conceptia acestuia, posesiunea este stapinirea exercitata asupra
unui lucru.
2.1. descrieti care bunuri pot fi obiect a dreptului de uzufruct si ce interdictii stabileste CC
privind obiectul dreptului de uzufruct.
Legiuitorul permite constituirea dreptului de uzufruct asupra oricaror bunuri care se afla in
circuit civil, cu exceptia celor din domeniul public al statului si al unitatilor administrativ-
teritoriale.
Obiect al uzufructului – orice bun neconsumptibil care se afla in circuitul civil, mobil sau imobil,
corporal sau necorporal, inclusiv un patrimoniu sau o parte din el.
2.3. Subsemnatul, Popa Gheorghe, las ca mostenire feciorului meu Popa Vasile
Gheroghe, depozitul bancar deschis pe numele subsemnatulu la BC Victoria bank. Pina la
implinirea majoratului, depozitul va fi detinut de catre sotia mea Popa Galina cu titlu de uzufruct
culegind astfel beneficiile, adica dobinzile acumulate pe seama depozitului.
Testul 5
Functie a patrimoniului –
Efectuarea reparatiilor bunului dat in uzufruct sint puse in sarcina uzufructuarului (reparatii de
intretinere, mari) sau in sarcina nudului proprietar (reparatii capitale).
2.4. Conf art 413 CC uzufructuarul nu este obligat sa reconstruiasca bunul care s-a distrus din
cauza vechimii ori unu icaz fortuit. Solutia nu se va schimba nici in celalalt caz.
Testul 6
Dobindirea posesiunii – actiunea prin care o persoane intra in posesia unui bun, adica exercita
voit o stapinire de fapt a bunului. Posesorul va dobindi posesiunea asupra bunului doar atunci
cind se va afla in stapinirea lui.
Bun gasit – bun mobil pe care proprietarul l-a pierdut, iar o alta persoana l-a gasit
Bun fara stapin – bunurile mobile a caror proprietar a renuntat expres lal dreptul de proprietate,
bunurile abandonate, precum si bunurile care, prin natura lor nu au proprietar.
2.2. comparati statutul juridic al persoanei care a gasit un telefon mobil si l-a pastrat cu cel
al persoanei care a raportat gasirea si a transmis telefonul la sectorul de politie.
Cel ce l-a gasit si l-a pastrat nu va putea niciodata dobindi dreptul de proprietar insa cel ce l-a
predat la politie va putea dobindi dreptul de proprietate asupra telefonului gasit in cazul in care
timp de 6 luni sectorul de politie nu a putut identifica adevaratul proprietar sau acela nu l-a
revendicat inca.
Se transmite cetateanului X, bunul gasit y, cu drept de proprietate in baza art. 324, alin 2 al CC,
indicind faptul ca fostul proporietar nu va mai putea revendica bunul pentru ca au expirat 6 luni
de la predarea bunului sectorului de politie
Testul 7
Pornind de la realitatea ca, de cele mai multe ori , posesiunea ca stare de fapt este
exercitata de insusi titularul dreptului de proprietate, legiuitorul a instituit o prezumtie relativa de
proprietate in favoarea posesorului. Astfel art. 305(1) prevede ca posesorul este prezumat
proprietar al bunului daca nu este dovedit ca a inceput a poseda pentru un altul. Aceasta
prezumtie nu opereaza in cazul in care dreptul de proprietate tb inscris in registrul public si nici
fata de un fost posesor al carui bun a fost furat, pierdut sau iesit din posesiune in alt mod fara
voia lui, cu exceptia banilor si titlurilor de valoare,
Absoluta – prezumtia nu poate fi invocata daca informatia despre dreptul de proprietate este
inscrisa intr-un Registru public. In prezent, sint pasibile de inregistrare si alte drepturi reale
asupra bunulurilor imobile. Din art.321 alin. (2) rezulta ca dreptul de proprietate in cazul
bunurilor imobile se dobindeste la data inscrierii in Registrul bunurilor imobile, cu exceptiile
prevazute de lege. Prin urmare, in privinta bunurilor imobile prezumtia proprietatii nu opereaza,
deoarece constatarea simplei stari de fapt, de stapinire a unui bun imobil, este insucicienta pentru
instituirea unei astfel de prezumtii, intrucit simpla posesiune a unui imobil far ainscrierea
acestuia in registru public nu are ca efect aparitia dreptului de proprietate.
Relativa, poate fi invocata doar de citeva persoane. In al doilea rind, aceasta regula nu va opera
nici in cazurile cind bunurile au fost furate, pierdute sau au iesit intr-un alt mod din posesiunea
posesorului far avoia lui. In toate aceste cazuri, se considera ca bunul a iesit din poseiune contar
vointei posesorului. Faptul ca bunul a fost furat, pierdut sau ca a iesit in alt mod contrar vointei
proprietarului trebuie dovedit de cel care il revendica. Pina cind nu va fi dovedit acest lucru, va
opera regula conform careia posesorul est eprezumat proprietar al bunului.
1.3.Hotul poate invoca prezumtia proprietatii. Posesorul de bani si titluri de valoare la purtator
poate invoca in toate cazurile regula conform careia posesorul este prezumat proprietar al
bunului, chiar si atunci cind banii si titlurile de valoare la purtator au ft furate, pierdute ori au
iesit din posesiune fara voia posesorului. Acest lucru este evidentiat in finalului alin. (1) al
art. 305 CC. Prezumtia proprietatii opereaza si pentru posesorul anterior. Astfel, art. 305 alin
2 stipuleaza se va considera ca posesorul anterior a ft proprietar al bunului pe parcursul
perioadei in care l-a posedat.
In conf cu legislatia in vigoare, sunt lovit ede nulitate relativa actele juridice civile incheiate:
prin viciere de consimtamint (227-229 CC), cu nerespectarea conditiilor la capacitate (224), cu
absenta consimtamintului ca urmare a lipsei de discernamint (225), cu incalcare limitei
imputernicirilor (226), prin leziune (230), in urma unei intelegeri doldosive intre reprezentatntul
unei parti si cealalta parte (231), cu incalcarea interdictiei de a dispune de un bun. In toate aceste
cazuri se poate invoca nulitatea relativa a actului juridic civil translativ de drept de proprietate
numai in limitele termenului de prescriptie si la vointa persoanei. Prin urmare, atita timp cit nu a
expirat termenul de prescriptie de declarare a nulitatii actului juridic (nulitatea realtiva), dreptul
de proprietate al dobinditorului este nesigur. In cazul in care faptele invocate in actiunile in
anulare se dovedesc de catre IJ, dreptu; de proprietate al dobinditorului a incetat. Aceasta
incetare a dreptului de proprietate insa avea un aspect retroactiv, adica se va considera ca dreptul
de proprietate al dobinditorului a incetat nu in momentuyl declararii nulitatii conventiei
incheiate, ci in momentul incheierii conventiei. Si, viceversa, in cazul cind a ft scapat termenul
de prescriptie pt inaintarea actiunii in anulare a actului jurici civil ori actiunea a ft respinsa dr de
pr a dobinditorului va fi consolifat definitiv.
Temeiul juridic al existentei al proprietatii rezolubile poate fi considera art 240 CC. Din
prevederil acestui art reoese ca ajc se considera incheiat sub conditie rezolutorie daca realizarea
conditiei atrage desfiintarea ajc si restabilirea situatiei exostente pina la incheierea lui. Caracterul
rezolubil al proprietatii consta in faptul ca dr de pr in asatfel de cazuri se afla intr-o stare
nesigura, provizorie si poate disparea la implinirea conditiie rezolutorii. Prin urmare, bunul
transmis sub o conditie rezolutorie apartine concomitent a 2 proprietari: dobinditorul (proprietar
sub onditie rezolutorie) si transmitatorul (proprietar sub conditie suspensiva). Proprietarul actual
si provizoriu, deoarece dreptul sau este amenintat cu conditie rezolutorie, iar transmitatorul are
posibilitatea de a deveni proprietarul aceluiasi lucru daca se realuzeaza conditia suspensiva. In
aceste cazuri tb sa se tina cont de art. 241, care prevede : daca survenirea conditiei ai ft retinuta
cu rea-credinta de partea pt care survenirea conditiei este dezavantajoasa, conditia se considera
survenita. Daca la survenirea conditiei a contribuit cu rea-credinta partea pt care survenirae
conditiei este avantajoasa, conditia nu se considera survenita.
2.3. Proprietatea periodica este definita ca fiind o modalitate a dreptului de proprietate in cadrul
careia fiecare titular exercita in nume propriu si in interes propriu prerogativele dreptului sau de
proprietate pe perioade determinate, care se repeta succesiv si perpetuu, la intervale regulate,
presupunand cel putin doi titulari care pot fi persoane fizice sau juridice, inclusiv statul, intre
care nu exista nici un raport juridic.
Testul 8
In aceste ipoteze est enevoie ca fondul sau cladirea inititala sa apartina unei personae, iar
materialul constructiei sau plantatiei sa apartina unei alte persoane.
Accesiunea imobiliare naturala. Accesiunea paminturilor depuse sau create de ape se refera la
aluviuni, avulsiuni, insulele albii parasite.
Accesiunea imobiliara artificiala- unirea unu ibun imobil cu un bun mobil prin fapta unei
persoane.
Restituirea bunului nu are loc cind uzufructul se stinge prin consolidare si nici in cazul
pieirii sau distrugerii totale a bunului.
Daca bunul piere ori se deterioreaza din culpa uzufructuarului, acesta este obligat sa
despagubeasca proprietarul. Daca bunul piere in caz fortuit, uzufructuarul nu este tinut la
despagubire. Este important sa mentionam ca imposibilitatea de erstituire nu se prezuma in
cazul in cazre obiectul uzufructului este un bun consumptibil. Uzufructuiarul poate dispune
de bunurile consumptibile, insa cu obligatia de a restitui bunuri de aceeasi calitate, cantitate
si valoare. Numai in cazul in care, la data stingerii uzufructului, este imposibil a restitui
bunurile se va restitui contravaloarea lor. Uzufructuzrul are obligatia de a restitui bunurile
nudului proprietar in stare corespunzatoare. In cazul in care bunurile se uzeaza ca urmare a
utilizarii lor, UZUFRUCTUARUL ESTE obligat Sa le restituie in starea in care se afla la
data stingerii uzufructului cu conditia ca sa folosit de ele ca un bun proprietar. Aceste
dispozitii se aplica fata de toate bunurile corporale, deoarrece, in principiu, ele se uzeaza prin
utilizare. Daca se constata ca uzura sau degradarea bunurilor se datoreaza neglijentei
uzufructuarului, acesta va fi tinut la plata despagubirilor. Constatarea starii corespunzatoare a
bunului la miomentul restituirii tb sa se faca in temeiul actului de invetariere a bunurilor
mobile intocmit la momentul predarii bunului sau in cazul imobilelor al actului de
constatatare a starii bunului. In cazul imobilelor, stingerea uzufructului se consemneaza in
Registrul bunurilor immobile. In legatura cu acest fapt, actul de constatare a stingerii
dreptului de usufruct (certificatul de deces, extrasul din registrul de stat al pj, actul prin care
uzufructuarul a renuntat la dr sau, contractual de stingere a uzufructului, HIIJ), va fi prezentat
cadastral territorial. Pornind de la dispozitiile art 412 (6) in cazul stingerii uzfructului, nudul
proprietar va fi obligat sa compensezze uzufructuarului cheltuielile de reparative capital pe
care acesta le-a suportat. Rezulta ca atunci cind obietul uzufructului se restituie intr-o stare
mai buna decit cea indicate la art 409, aceasta imbunatattire datorindu-se interventiei
uzufructuarului, nudul proprietar est eobligat sa restituie valoarae imbunatatirilor.
2.3 daca uzufructul se constituie asupra unui imobil, nasterea, modificarea sau stingerea este
conditionata de inscrierea in registrul de stat. In cazul imobilelor, stingerea uzufructului se
consemneaza in Registrul bunurilor immobile. In legatura cu acest fapt, actul de constatare a
stingerii dreptului de usufruct (certificatul de deces, extrasul din registrul de stat al pj, actul
prin care uzufructuarul a renuntat la dr sau, contractual de stingere a uzufructului, HIIJ), va fi
prezentat cadastral territorial
Testul nr.9
1.1 Actiunile posesorii sunt actiunile judiciare pe care le poate inainta posesorul sau fostul
posesor p/u a-si apara posesia tulburata. Scopul acestor actiuni consta in a proteja starea de
fapt contra unor tulburari ilegale.
Actiunea in reintegrare – este actiunea prin care cel deposedat de bun este in drept sa ceara
restituirea stapinirii de fapt asupra bunului.
1.2 Pentru satisfacerea actiunii in reintegrare este nevoie de intrunit urmatoarele cerinte:
1. Posesorul trebuie sa fie de buna-credinta
2. Actiunea trebuie sa fie inaintata in decursul a 3 ani,fiindu-I aplicabile regulile termenului
de prescriptive extinctive
3. Posesorul trebuie sa dovedeasca posesiunea sa anterioara asupra bunului
4. Deposedarea trebuie sa rezulte dintr-un act de violent
5. Actualul posesor (piritul) nu are un drept preferential de posesie
1.3 Matusa Parascovia,pentru a-si revendica gainile trebuie sa demonstreze ca aceste gaini i-au
apartinut anterior,adica inainte de producerea furtului…Ea trebuie sa demonstreze ca Ion
(piritul) nu are un drept preferential de posesie asupra gainilor,iar matusa Parascovia este un
posesor de buna-credinta si ca actiunea judiciara depusa de catre aceasta nu a depasit
termenul de prescriptie de 3 ani.Matusa Parascovia trebuie sa demonstreze ca a fost
deposedata de gaini anume printr-un act illegal,violent (furt).
Paratul Ion pentru a-si pastra gainile trebuie sa demontreze ca este un posesor actual de buna-
credinta sau poate ca are un drept preferential de posesie asupra gainilor.
Subiectul 2:
2.1 Dreptul de servitute este un dr. real care apartine proprietarului unui obiect (imobilul
dominant) de a se folosi intr-o forma oarecare de imobilul vecinului sau (imobilul aservit) insa
doar pentru uzul sau utilitatea imobilului dominant. Potrivit art. 428,Cod Civil, servitutea este
sarcina care greveaza un imobil (terenul aservit)pentru uzul sau utilitatea imobilului unui alt
proprietar (terenul dominant).
1.este un drept asupra proprietatii unei alte persoane – dr. de servitude apartine proprietarului de
teren dominant asupra terenului aservit,care apartine unui alt proprietar.
2. este un drept real – fiindca este un drept asupra unui lucru,este un drept opozabil tuturor
subiectelor de drept.
3.este un drept imobiliar – dr. de servitute se poate constitui numai asupra bunurilor imobile.
4.este un dr. perpetuu - care se caracterizeaza prin faptul ca dr. de servitute dureaza atat timp cat
exista nu numai terenul dominant,dar si terenul aservit si numai in masura in care nu intrevine o
alta cauza de stingere a dr de servitute.
5.este un dr. accesoriu – servitutea este un accesoriu al terenului dominant , a carui utilitate o
sporeste.
6. este un drept indivizibil – caracterul indivizibil arata ca , in cazul in care unul dintre terenuri
se afla in proprietate comuna, ptu constituirea dr. de servitute este necesar acordul tuturor
coproprietarilor.
2.2 Potrivit art. 430 din Codul Civil, servitutile se clasifica in:
-servituti continue – sunt servitutile al caror exercitiu este sau poate fi continuu fara a fi necesara
fapta omului,de exemplu apeductul,gazoductul,scurgerea apelor,servitutea de vedere.
-servituti necontinue – cele pentru a caror existenta este necesara fapta omului,de exemplu
servitutea de trecere,de a lua apa din fantana.
3. in functie de faptul ca presupun exercitarea unor anumite actiuni sau abtinera de la savirsirea
unor actiuni,servitutile sunt positive si negative (art. 430(3))
- servitutile positive – sunt cele care indreptatesc pe proprietarul terenului dominant sa faca in
mod direct anumite acte de folosinta pe terenul aservit,de ex. Dr. de a trece,dr. de a lua apa din
fantana.
-sevitutile negative – cele care impugn proprietarului terenuli aservit anumite restrictii in
exercitiului dr. sau de proprietate,de ex.: interdictia de a cosntrui pe propriul teren,interdictia de a
construe mai sus de o anumita inaltime.
Servitutile legale sunt acele servituti care isi au originea in lege si au ca obiect utilitatea publica
sau privata.Codul Civil nu reglementeaza servitutile legale deoarece situatii similare sunt
cuprinse in dreptul vecinatatii care constituie niste limite legale ale dr. de proprietate,neexistand
prin urmare temeiul juridic de a le numi servituti.
Test nr. 10
1.1 Dreptul de proprietate publica etse definit ca drept real al statului si al unitatilor
administrativ-teritoriale asupra unor bunuri mobile si immobile de interes national sau
local.Din domeniul public al statului sau al unitatilor administrativ-teritoriale fac parte
bunurile determinate de lege,precum si bunurile care ,prin natura lor , sunt de uz sau de
interes public.
a)sunt inalienabile- acest caracte denota faptul ca bunurile sunt scoase din circuitul civil,prin
urmare aceste bunuri nu pot fi instrainate.
b) sunt impresctibile – acest character presupune faptul ca bunrile domeniul public nu pot fi
dobindite prin modul de dobindire a dreptului de proprietate cum este uzucapiunea
Subiectul 2 Dreptul de uz
2.1 Dreptul de uz- este un drept real in temeiul careia titulaul sau poate folosi bunul si culege
fructele sale in limita nevoilor sale si a familii sale .
2.2 asemanari:
-ambele drepturi se constituie in temeiul unui act juridic sau in baza legii
-dreptul de uz se exercita similar dreptului de uzfruct in baza normelor acestui drept care se
rasfring si asupra obligatiilor si drepturilor uzuarului.
Deosebiri:
-uzufructuarul are dreptul de a culege fructele bunului intocmai ca proprietarul ,pe cind uzuarul
poate culege fructele bunului in limita nevoilor sale si familiei sale
Test nr 11
1.2 analiza:
3)Confiscarea –prin confiscare se intelege trecerea fara plata catre stat a unui bun ca sanctiune pt
fapte ilicite,in temeiul a unei hotariri a instantei judecatoresti sau a unei alte autoritati publice
competente.Daca proprietarul bunului nu e deacord cu actul administrative de confiscare,acesta
poate fi atacat in instanta de judecata.
Subiectul 2 Dreptul de abitatie
2.1 Dreptul de abitatie numit si dr. de locuinta ,reprezinta dr pers fizice de a trai in locuinta unei
alte pesroane.Titularul dr. de abitatie poate locui personal sau impreuna cu sotul si copii sai.
2.2 Asemanari:
-obiectul dr de abitatie o constituie imobilul de locuit al unei persoane ceea ce poate constitui si
obiect al dr de usufruct
Deosebiri:
-dr de usufruct se constituie asupra oricaror bunuri care se afla in circuitul civil pe cind dr de
abitatie se constituie doar asupra unei locuinte.
Test nr 12
1.1 PRIN actiunea negatorie se intelege cerinta proprietarului posesor al bunului fata de tert de
inlatura piedicile in posesiunea ,folosinta si dispozitia bunurilor cei apartin.Actiunea
negatorie e similara actiunii in complingere prin care posesorul cere tertului sa inceteze orice
tulburare a posesiunii,impiedicare liberului ei exercitiu
1.2 Caracterele juridice ale actiunii negatorii:
1)este o actiune reala-fiindca se intemeiaza anume pe dr dde proprietate ca dr real
2)actiune negatorii este o actiune petitorie deoarece dr de inainta o actiune negatorie o are
numai titularul dr de proprietate
3)e o actiune imprescriptibila
Test nr 13
Subiectul1. Conditiile admiterii actiunii in revendicare
2.3 Posesia este o stare de fapt si consta in exercitarea voita a stapinirii materiale a unui
bun,iar cel care se afla in stapinirea bunului nu are si dreptul de a-l poseda.Posesiunea nu este
un drept,ea nu poate fi transmisa succesorilor prin act de succesiune.Codul Civil in art.303
anume asa prevede ca posesiunea este o stare de fapt,astfel asupra aceluiasi bun nu este
posibil sa coexiste posesie ca stare de fapt si posesie ca stare de drept.
Test nr 14.
1.2 folosinta este unul dintre cele 3 atribute ale dreptului de proprietate care ii ofera titularului
dreptul de a se folosi de bun si de ai culege fructele acestuia.dr de folosinta include si
posibilitatea de a nu folosi bunul,ceea ce nu duce la pierderea dreptului de proprietate
deoarece dr de propritate are un character perpetuu,adika acest drept nu se stinge prin neuz
.folosinta bunurilor poate fi exercitata atit de catre proprietar ,nemijlocit,cit si de alte
persoane,la vointa proprietarului.
SE poate spune ca principala deosebire dintre folosinta si dispozitia bunului ca attribute ale dr
de proprietate consta in faptul ca folosinta include intrebuintarea calitatilor utile ale bunului,iar
dispozitia-schimbarea statutului juridic al bunului.
2.1Drepturile uzufructuarului:
Dreptul de posesiune
Dreptul de folosinta
Dr la fructe
Dr de a dispune de bunurile consumptibile
Dr de a face reparatie capitala
Dr la compenasarea cheltuielilor de reparative si despagubiri
Obligatiile:
2.2Conditii:
Uzufructul nu poate trece de la uzufructuar la o altă persoană prin acte juridice sau prin
succesiune. Uzufructuarul poate închiria sau arenda altuia, integral sau în parte, bunul mobil
obiect al uzufructului dacă, la momentul constituirii uzufructului, nu a fost stabilit altfel.
Dacă la momentul constituirii uzufructului imobilul nu era dat în chirie sau arendă, uzufructuarul
nu are dreptul să-l dea în chirie sau arendă fără acordul nudului proprietar sau fără autorizaţia
instanţei de judecată dacă acest drept nu i-a fost acordat expres la momentul constituirii
uzufructului. În cazul când obiectul uzufructului este un bun mobil, uzufructuarul îl poate da în
chirie sau în arendă oricând, integral sau parţial, dacă la momentul constituirii uzufructului nu a
fost stipulat altfel.
Testul nr 15
Subiectul 1.Ocupatiunea
1/1 Ocupatiunea este un mod originar de dobindire a dr de proprietate care se realizeaza prin luarea
in posesiune a unui bun care nu apartine nimanui,devine proprietarul lui de la data intrarii in
posesiune.iar bunul gasit este bun mobil care proprietarul la pierdut,iar o alta persoana la gasit,in
acest caz bunul mobil pierdut continua sa apartina proprietarului sau.
1.2se considera ca bunurile sunt fara stapin in urm 3 situatii:a)bunuri al caror proprietar a
renuntat express la dreptul de proprietate;b)bunuri abandonate;c)bunuri care prin natural or nu au
proprietar
2.1 proprietatea comuna reprezinta cazul in care asupra unui bun au dr de proprietate 2 sau mai
multi proprietari.
1)prop. Comuna pe cote-parti: este un dr de prop. Care apartine la 2 sau mai multe persoane
,exprimat in cote ideale asupra unui bun nefractionat in materialitatea sa
2)prop comuna in devalmasie:este cazul in care dr de prop aprtine concomitant la 2 sau mai
multe pers asupra unui bun pe care il detin in proprietate acesta raminind nefractionat in
materialitatea sa ,nefiind determinate nici cota-parte ideala din dr de proprietate .
2.2 Folosinta si dispozitia asuprsa bunului aflat in proprietate comuna pe cote-partise
exercita cu consititamintul tuturor coproprietarilor.Referitor la exercitarea dr de folosinta,codul
civil prevede coproprietar are dr de a folosi bunul prop comuna pe cote-partiin masura care nu
schimba destinatia lui si nu adduce atingere celorlalti coproprietari.Ca rezultat coproprietarii
dobindesc in prop fructele si veniturile aduse de bunul comun.Modul de folosire a bunuui
comun se stabileste prin acordul proprietarilor sau in caz de divergente,prin hotarire
judecatoreasca in baza unei aprecieri echitabile a intereselor tuturor coproprietarilor.In cazul
exercitarii dr de dispozitie asupra bunului comun ,codul civil prevede ca fiecare coproprietar
poate ssa efectueze acte de consrvare a bunurilor prop comuna pe cote-parti fara acordul
celorlalti coproprietari si sa le pretinda compensarea cheltuielelor proportional cotei lor parti.Tb
sa se faca distinctie intre dispozitia intregului bun si dispozitia cu cota-parte din prop comuna pe
cote-parti.Actele de dispozitie asupra bunurilor commune pot fi incheiate doar daca a fost dat
acordul tuturor coproprietarilor.
testNr 16
1.,1Din cauza caracterului perpetruu a dr de preoprietate el poate inceta doar cind dispare
bunul.Dr de prop inceteaza in conditiile legii in urma consumarii,pieirii fortuite sau distrugerii
bunului,instrainarii lui in temeiul unui act juridic,renuntarii la dr de prop ,precum si in alte cazuri
prevazute de lege.
1.2Asemanari:
a)in toate aceste 3 cazuri lipseste vointa proprietarului ,adica dr de prop inceteaza
contrar vointei acesteia.
\c)in toate aceste 3 cazuri statul este subiectul care cere incetarea dr de prop a pers
fizice sau juridice.
Deosebiri:\
a) Atit expropriere cit rechizitia si confiscarea se deosebesc prin continutul si
scopul fiecareia
b) Exproprierea si rechizitia spre deosebire de confiscare prevede o despagubire
a proprietarului
c) Rechizitia are un character temporar,pe cind expropierea si confiscarea au un
character definitive.
2.1
Drepturile reale grevate de dezmembraminte ale dr de prop sunt:dr de uz ,de usufruct,de abitatie
de superficie si de servitute.
2.2 dreptul de uzufruct sau dr de abitatie ,in dependent de ce dr iau fost oferite fiului de catre
tata.
Test nr 17
Subiectul 1
1.1 Definiti atributele dreptului de proprietate.
Atributele dreptului de proprietate ( imputernicirile proprietarului) reprezinta dreptul de posesiune,
dreptul de folosinta si dispozitie ce au un caracter independent si nu se bazeaza pe dreptul unor alte
persoane.
Folosinta este prerogativa in a carei temei proprietarul poate intrebuinta bunul in interesul sau
percepindu-I fructele ( naturale, civile, industriale ). Prin folosinta se intelege si posibilitatea
proprietarului de a sustrage sin bun calitatile utile ale acestuia in scopul satisfacerii necesitatilor sale
materiale si culturale.
Dreptul de folosinta include si libertatea de a nu folosi bunul insa in unele cazuri poate fi instituit prin
lege obligatia de a folosire a bunului daca nefolosirea bunului ar cintraveni intereselor publice. In acest
caz proprietarul poate fi obligat fie sa foloseasca el insusi bunul ori sa-l dea in folosinta unor terti in
schimbul unor contraplati corespunzatoare.
Dispozitia - se intelege posibilitatea stabilirii statutului juridic al bunului : vinzare, transmitere prin
mostenire, donare. Ca rezultat al exercitarii dreptului de dispozitie proprietarul intra in relatii juridice cu
persoane terte. Dreptul de dispozitie este unul dintre cele mai importante atribute ale proprietarului.
Anume prin el proprietarul se deosebeste in mare masura de alti posesori titulari. In concluzie afirmam ca
proprietarului apartine dreptul de a poseda bunurile, de a le folosi si de a dispune de ele. In anumite cazuri
de unele din aceste imputerniciri pot sa dispuna si neproprietarii. Astefl locatarul poseda, foloseste
bunurile unei persoanei de la care le-a luat in locatiune, iar in unele cazuri poate chiar sa dspuna de ele.
Subiectul 2. Uzucapiunea
2.1 Identificati diferentele dintre prescriptia achizitiva si prescriptia
extinctiva.
Prescriptia achizitiva este un mod de dobindire a dreptului de proprietate prin posedarea
indelungata a unui bun mobil sau impobil in termenele si in conditiile prevazute de lege.
Prescriptia extinctiva mijloc de stingere a dreptulu la atiune in sens material, prin neexercitarea
acelui drept in intervalul de timp stabilit de lege
Dobindirea dreptului de proprietate asupra comorii – regula generala in acest sens este
impartirea comorii jumatate prorietarul bunului imobil in care a fost descoperita si jumatate
descoperitorului.
Actul jurudic civil ca mod de dobindire a dreptului de proprietate- ele sunt cele mai
raspindite si cel mai important mod de dobindire a dreptului proprietate. ( vinzarea-cumpararea , donatia,
contract de instrainare a bunului cu conditia de intretinere pe viata.)
Test nr 18
Subiectul 1. Accesiunea mobiliara- mod de dobindire a dreptului de
proprietate
1.1 Definiti accesiunea mobiliara in plan comparat cu cea imobiliara.
Acesiunia mobiliara - unirea a doua bunuri mobile care apartin la proprietari diferiti
ori confectionarea sau obtinerea unui bun de catre o persoana, prin munca sa, folosind
materialele altuia. Exista trei cazuri de accesiunie mobiliara: adjonctiunea, specificatiunea si
confuziunea.
Accesiunia imobiliara – principiul general ce domina aceasta materie este : : pamintul
este considerat bun principal iar lucrurile care se incorporeaza in el sunt accesorii. Exista doa
tipuri de accesiune imobiliara: 1) naturala- ( aluviunea, alvusiunea) , 2) artificiala.
Confuziunea amestecul a doua sau mai multe materii care apartin unor diferiti proprietari.
In cazul in care un bun s-a format prin amestecarea mai multor materii ce apartin diferitor
proprietari si nici un nu poate fi considerata materie principala, proprietarul care nu a stiut despre
confuziune poate cere separarea materiilor daca este posibil. Daca materiliilr amestecate nu pot fi
separate fara paguba, bunul format apartine proprietarilor materiilor proportional cantitatii,
calitatii si valorii materiei fiecaruia.
1.3 Speta
Cistig de cauza va avea Julia deoarece pentru ca opera sa-I apartina lucratorului acesta trebuie sa
fie de buna credinta si valoarea operei sa depaseasca valoarea materiei, in cazul nostrum
specificatorul nu este de buna credinta.
În ceea ce priveşte cota – parte ideală din dreptul de proprietate asupra bunului
comun, fiecare titular are un drept propriu exclusiv şi va putea să o înstrăineze, total sau parţial,
prin acte cu titlu oneros sau gratuit. În privinţa bunului în materialitatea sa, asupra acestuia nu se
pot face acte materiale fără acordul unanim al coproprietarilor
2) dreptul de proprietate in devalmasie poate aparea numai in temeiul legii si prin urmare al
casatoriei.
In concluzie putem mentiona faptul ca proprietatea comuna inclusiv cea devalmasa poate aparea
in temeiul legii sau al unui act juridic dar nu prin conventia partilor.
2.3 Speta
Test nr 19
Gajul general al creditorilor chirografari- sunt creditorii negarantati care au la momentul intrarii
procesului de insolvabilitate, o creanta patrimoniala fata de debitor. Chirografii sunt creditorii care nu
dispun de o garantie reala, prin care sa le fie asigurata creanta. Creditorii chirografi neavind o garantie
reala asupra unui bun determinat ca creditorii gajisti au in schimb drept garantie intregul patrimoniu al
debitorului privit in ansamblu ca universalitate juridica, exista interdependent de bunurile ce intra in
cuprinsul sau.
Subrogatie reala cu titlu universal - inlocuirea unui bun cu altul in cadrul unui patrimoniu al unui
raport juridic. Subrogatiea poate fi personala – atunci cind un subiect al raportului juridic civil este
inlocuit cu o alta persoana si reala- atunci cind un bun este inlocuit cu un alt bun. Subrogatia reala poate
fi cu titlu universal sau cu titlu particular. Are titlu universal subrogatia reala care se produce in cuprinsul
unui patrimoniu si titlu particular cind are loc in raport cu un bun particular ( atunci cind este un bun
determinat inlocuit cu un alt bun. Subrogatia reala cu titlu particular va opera doar in cazurile prevazute
de lege).
1.3 Speta
locul sumei care exista pe contul de deposit bancar special a fost luat de catre automobile, ceea
ce rezulta ca automobile face parte din patrimonial sotului.
1) Uzufructul este un drept real deoarece presupune o legatura directa dintre titularul sau si bun,
adica este un drept real principal deoarece are o existenta autonoma si se exercita ca si dreptul de
proprietate, insa fara a afecta substanta lucrului si fara ai hotari soarta juridica. Aparent
uzufructul se aseamana cu locatiunea care este un drept de creanta.
- Uzufructuarul preia bunul in starea in care se afla avind indatoria se ai conserva substanta, de
a efectua reparatiile de intretinere a bunului si de a se comporta fata de el intocmai ca un
proprietar, pe cind locatarul preia bunul de la locatar in stare corespunzatoare conform
destinatiei convenite prin contract cel din urma avind obligatia sa mentina bunul in stare pe
durata locatiunii si sa repare prejudiciul cauzat locatarului de viciile bunului inchirial.
- Uzufructuarul poate trage orice foloase din bunul primit daca actul de constituire nu prevede
alt fel , locatarul insa nu are dreptul sa schimbe forma bunului nici sal foloseasca in alt scop
de cit la destinatie.
- Uzufructuarul poate renunta la dreptul sau stingind prin acesta uzufructul, locatarul nu poate
renunta la la dreptul sau avind posibilitatea de a rezilia contractul in modul stabilit de lege.
Uzufructul constituit in favoarea unei persoane fizi cepoate dura cel mult pina la decsul
acesteia, iar cel constituit in favoarea unei persoane juridice va dura pina la lichidarea ei, dar nu mai
mult de 30 ani. Actul jurudic prin care se constituie un drept de uzufruct perpetuu sau de transmisibi
pentru cauza de moarte este lovit de nulitate.
2.3 speta
Test nr 20
Subiectul 1. Uzucapiunea
1.1Definiti uzucapiunea
Uzucapiunea este un mod de dobindire a dreptului de proprietate prin posedarea
indelungata a unui bun mobil sau imobil in termenele si in conditiile prevazute de lege.
1.2Descrieti conditiile necesare a fi inturnite pentru a se putea dobindi dreptul
de proprietate prin uzucapiune.
Pentru dobindirea dreptului de proprietate prin uzucapiune este necesara a inturni
urmatoarele conditii:
- Cel care poseda bunul trebuie sa fie de buna-credinta – dbinditorul de buna
credinta dobindeste dreptul de proprietatea asupra bunuluimobil in cazul in care cel care a
dispus de bun nu era proprietarul lui. Nu exista buna credinta cind dobinditorul stia sau
trebuia sa stie ca cel de la care a dobindit bunul nu era proprietarul lui. Buna credinta trebuie
sa existe pina in momentul intrarii in posesiune inclusiv. Dobinditorul de buna credinta nu
dobindeste dreptul de proprietate asupra bunurilor mobile in cazul in care bunul a fost furat,
pierdut sau iesit din posesiunea proprietarului contra vointei lui sau dobinditorul la obtinut cu
titlu gratuit.
- Posesiunea trebuie sa fie exercitata timp de 5 ani pentru bunurile mobile si
15 ani in cazul bunurilor imobile - daca o persoana fra sa fi dobindit dreptul de
proprietate a posedat cu buna-credinta sub nume de proprietar un bun imobil timp de 15 ani
sau unul mobil pe parcursul a 5 ani la expirarea termenului dat, acesta devine proprietarul
bunului respectiv.
- Posesiunea trebuie sa fie utila- adica ea trebuie sa fie lipsita de o suma de vicii a caror
existenta o impiedica sa produca consecintele juridice normale. In conformitate lu legislatia in
vigoare nu poate sa produca efecte juridice alte cazuri prevazute de lege de cit posesiunea
utila. Pina la probaa contrarie posesiunea este prezumata a fi utila.
Nu este utila posesiunea discontinua, tulburata, clandestina sau precara adica posesiunea
trebuie sa fie continua, continuitatea ei consta in succesiunea regulata a actelor de posesiune
la intervalele scurte care nu comporta lacunele sau abandonul lucrului.
Posesiunea trebuie sa fie pasnica adica posesiunea nu este fondata pe acte de violenta. Ea este
violent in cazul in care posesorul a obtinut-o prin violenta adica a uzat de cai violente sau a
amenintat detinatorul anterior.
1.3 speta
Dna Pagu va avea cistig de cauza deoarece intruneste toate conditiile de uzucapiune:
Termen – 5 ani
Posesie de buna credinta
Posesie utila, publica si pasnica
In ceia ce priveste dreptul de folosinta fiecare coproprietar are dreptul de a folosi bunul
proprietate comuna pe cote-parti in masura in care nu schimba destinatia lui si nu aduce atingere
drepturilor celorlalti coproprietari. Modul de folosire a bunului comun se stabileste prin acordul
coproprietarilor sau in caz de divergente prin hotrire judecatoreasca in baza unei apreciei echitabile a
interesele tuturor coproprietarilor. Ca rezultat al exercitarii dreptului de folosinta coproprietarii dobindesc
in proprietate fructele bunului comun.
2.3 speta
Test nr 21
Subiectul 1.
Pr comuna pe cote-parti obisnuita sau temporara - reprezinta limitarea ei in timp de unde rezulta
faptul ca ea inceteaza atunci cind doresc toti coproprietarii sau unul ditre ei in conformitate cu legislatia
sau acordul dintre coprorietari
Pr comuna pe cote parti fortata sau perpetua - se caracterizeza prin faptul ca are ca obiect bunuri
care prin natura si destinatia lor pot fi folosite de mai multi proprietarii fiind accesorii pe linga alte bunuri
considerate principale, proprietate a acelorasi titulari, este fortata deoarece atita timp cit exista nu poate
inceta prin divizarea bunurilor ce fac obiectul ei.
2.3 speta
Subiectul 2. Dreptul uzufructuarului
- Dreptul de posesiune
- Dreptul de folosinta
- Dreptul la fructe
- Dreptul de a dispune de bunurile consumabile
- Dreptul de a face reparatii capitale
- Dreptul la compensaea cheltuielilor de reparatii capitale si la despagubiri
- Dreptul de a renunta la uzufruc
Particularitatile dobindirii si exercitarii dreptului uzufructuarului sunt generate de tipul obiectului sau:
Dobindirea dreptului de proprietate asupra comorii – regula generala in acest sens este
impartirea comorii jumatate prorietarul bunului imobil in care a fost descoperita si jumatate
descoperitorului.
Actul jurudic civil ca mod de dobindire a dreptului de proprietate- ele sunt cele mai
raspindite si cel mai important mod de dobindire a dreptului proprietate. ( vinzarea-cumpararea , donatia,
contract de instrainare a bunului cu conditia de intretinere pe viata.)
1.1 speta
Subiectul 2. Bobindirea dreptului de proprietate
2.1 Definiti actul juridic civil si identificati actele juridice civile translative de
proeprietatate
Prin act juridic civil se intelege manifestarea de vointa facuta cu intentia de a produce efecte juridice
adica de a da nastere, modefica, transmite sau stinge un raport juridic civil concret.
Actele juridice civile translative sunt: vinzarea-cumpararea , donatia, contract de instrainare a bunului cu
conditia de intretinere pe viata, schimbu.
Test nr 23
Confuziunea amestecul a doua sau mai multe materii care apartin unor diferiti proprietari.
In cazul in care un bun s-a format prin amestecarea mai multor materii ce apartin diferitor
proprietari si nici un nu poate fi considerata materie principala, proprietarul care nu a stiut despre
confuziune poate cere separarea materiilor daca este posibil. Daca materiliilr amestecate nu pot fi
separate fara paguba, bunul format apartine proprietarilor materiilor proportional cantitatii,
calitatii si valorii materiei fiecaruia. Este posibil ca bunul sa se formeze prin amestecul a doua
materii apartin a doi proprietari diferiti. Daca o materie poate fi considerata principala sau
depaseste cealalta materie prin cantitate ori valoare, proprietarul ei poate pretinde ca bunul creat
prin amestec sa-I fie dat in proprietate.
Testul 24
1.Indicati care este regula ce determina momentul dobindirii dreptului de proprietate atit
bunurile imobile cit si la bunurile imobile.
In ceea ce priveste momentul dobindirii dreptului de proprietate sunt cunoscute doua sisteme
care stabilesc reguli ce guverneaza momentul aparitiei dreptului de proprietate.Dreptul de
proprietate este transmis dobinditorului in momentul predarii bunului mobil daca legea nu
prevede altfel. In cazul bunurilor imobile,dreptul de proprietate se dobindeste de la data inscrierii
in registrul bunurilor imobile,cu exceptiile prevazute de lege.
Predarea bunului inseamna remiterea bunului catre dobinditor,precum si catre caraus sau oficiul
postal pentru a fi expediat,in cazul in care acesta este instrainat fara obligatia de a fi
transportat.Asadar prin predarea bunuli se intelege,in primul rind transmiterea bunului in
posesiunea dobinditorului.Daca bunul este instrainat fara obligatia de a fi transportat,predarea
este echivalenta cu remiterea lui catre caraus sau oficiul postal pentru a fi expediat.In schimb
daca bunurile se instraineaza fara obligatia de a fi transportate simpla lor remitere catre caraus
sau oficiul postal pentru a fi expediate nu echivaleaza cu insasi predarea in sensul sau.Petem
spune ca dreptul de proprietate se transmite dobinditorului dar dupa executarea obligatiei de
transportare a bunului si de inminare catre dobinditor. Riscul pierii fortuite a bunului il suporta
proprietarul daca legea sau contractul nu prevede altfel,aceasta inseamna ca partile pot deroga de
la el.De exemplu vinzatorul si cumparatorul pot conveni ca riscul pieririi fortuite sa fie transmis
dobinditorului nu in momentul predarii bunului ci in momentul semnarii contractului. La fel
legea poate prevede ca riscul pieririi fortuite sau deteriorarii fortuite il suporta o alta persoana
decit proprietarul,de exemplu riscul pieririi fortuite a intreprinderii trece la cumparator in
momentul semnarii actului de predare,pe cind dreptul de proprietate asupra intreprinderii trece
la cumparator la data predarii intreprinderii,legea prevede o exceptie de la regula generala
conform careia riscul pieririi sau deteriorarii fortuite il suporta proprietarul bunului.
Dreptul de servitute reprezinta o sarcina impusa asupra unui fond (teren) pentru utilitatea unui
alt fond invecinat care apartine unui alt proprietar. Este un drept real principal derivat, perpetuu
si indivizibil, constituit asupra unui imobil, numit fond aservit sau dominat, pentru uzul si
utilitatea altui imobil, numit fond dominant, imobile care apartin unor proprietari diferiti.
Exemplificand se poate spune ca dreptul proprietarului unui teren infundat de a trece peste
terenurile invecinate pentru a ajunge la o cale publica reprezinta o servitute de trecere.
...locatiune..
2.Determinati in ce conditii dreptul de servitute poate fi dobindit prin uzucapiune.
Dreptul de servitute ca si dreptul de proprietate poate fi dobindit prin uzucapiune.Se stie ca prin
uzucapiune pot fi dobindite servitutile : -continue si aparente,sunt servituti si continue si
aparente apeductele,gazoductele amplasate la suprafata solului,precum si cele de scurgere a
apelor,deoarece au semne exterioare,iar pentru exercitarea lor nu este nevoie de fapta actuala a
omului. -sunt si neaparente si pozitive apeductele si gazoductele ingropate in pamint,a caror
trecere peste terenul agricol nu are semne exterioare. Nu se pot dobindi prin uzucapiune
servitutile neaparente si negative inclusiv cele prin care proprietarului de teren aservit i se
interzice sa construiasca,mai sus de o anumita inaltime.Pentru a putea dobindi dreptul de
servitute trebuie sa fie intrunite toate conditiile uzucapiunii ,buna-credinta si termenul.Termenul
uzucapiunii dreptului de servitute este de 15 ani.
Testul Nr.25
1.Definiti bunurile domeniului public si delimitati bunurile care fac parte din domeniul
public de interes national si cel de interes local.
Bunurile domeniului public- sint toate bunurile din domeniul public de interes national si din
domeniul public de interes local care apartin statului si unitatilor sale administrativ-teritoriale si
care se exercita in regim de drept public,fiind inalienabil,imprescribtibil,insesizabil. Bunurile
care fac parte din domeniul public de interes national sunt drumurile naţionale, marea teritorială,
resursele naturale ale zonei economice şi ale platoului continental, porturile, aeroporturile,
spaţiul aerian, terenurile şi clădirile cu destinaţii speciale pentru nevoile de apărare, clădirile
Parlamentului, Guvernului, autorităţilor administraţiei publice centrale şi a autorităţilor
judecătoreşti, terenurile pe care se află aceste construcţii, bunurile necesare desfăşurării
activităţii acestora, rezervele statului şi altele asemenea, reglementate prin lege. Iar bunurile care
fac parte din domeniul public de interes local sunt terenurile si cladirile de interes
public,pietele,caile de comunicatii,strazile,parcurile publice,zonele de
agrement,padurile,pasunile,lacurile,alte bunuri mobile si imobile care sunt,potrivit legii sau prin
natura lor,de uz sau de interes local si nu au fost declarate de interes national.
3.
Actiunea in revendicare- reprezinta acea actiune reala prin care proprietarul, care a pierdut
posesia unui bun individual determinat, cere instantei sa i se stabileasca dreptul de proprietate
asupra bunului si sa redobandeasca posesia lui de la cel care il stapaneste fara a fi proprietar.
Actiunea in revendicare are drept scop restituirea posesiunii asupra unui bun determinat
individual.Actiunea in revendicare are urmatoarele caractere juridice:actiunea in revendicare este
o actiune reala fiindca se intemeiaza anume pe dreptul de proprietate ca drept real.Actiunea in
revendicare poate fi inaintata catre orice tert care detine ilegal bunul.Aceasta actiune nu poate fi
inaintata in cazul in care bunul a pierit sau a fost deteriorat din vina posesorului.Actiune in
revendicare este o actiune petitorie,actiunea petitorie este o actiune care priveste insusi fondul
dreptului si ca atare apartine numai titularului dreptului real contestat.Fiind o actiune petitorie in
cadrul dezbaterilor judiciare ,reclamantul trebuie sa demostreze ca anume el detine dreptul de
proprietate asupra bunului a carui revendicare se cere.
Se considera dobinditor de buna-credinta cel care nu stia si nici nu putea sa stie ca procura bunul
de la o persoana care nu are dreptul sa-l instraineze. Este posesor de rea-credinta persoana care
stia sau trebuia sa stie ca cel care a instrainat bunul nu avea acest drept.
Testul Nr.26
Dreptul de proprietate comuna pe cote-parti reprezinta drept de proprietate care apartine la doua
sau mai multe persoane ,exprimat in cote ideale (o jumatate,o treime,o patrime)asupra unui bun
nefractionat in materialitatea sa.
Proprietatea pe cote -parti se mai numeste si coproprietate aceasta aparine simultan si concurent
la doi sau mai multi proprietari.
Proprietatea comuna in devalmasie reprezinta dreptul ce apartine concomitent la doua sau mai
multe persoane asupra unui bun pe care il detine in proprietate ,acesta raminind nefractionat in
materialitatea sa,nefiind determinata de nici cota-parte idiala din dreptul de proprietate.
Cota-parte ideala prevede ca fiecare proprietar este proprietarul exclusiv al unei cote-parti ideale
din bunul comun. Iar daca in cazul in care dreptul de proprietate apartine concomitent mai
multor persoane fara ca vreuna din ele sa fie titularul unei cote-parti ideale din bunul
comun,proprietatea este comuna in devalmasie.
Fiecare coproprietar are dreptul de a dispune sau de a folosi bunul proprietate comuna pe cote-
parti in masura care nu schimba destinatia lui si nu aduce atingere drepturilor celorlalti
coproprietari.Modul de folosire a bunului comun se stabileste pri acordul coproprietarilor,iar
daca apar ceva divergente ,prin hotarirea judecatoreasca in baza unei aprecieri echitabile a
intereselor tuturor coproprietarilor.Coproprietarul este in drept sa ceara in posesiune si folosinta
o parte din bunul comun corespunzator cotei sale,iar in caz de imposibilitate,sa ceara
coproprietarilor care poseda si folosesc bunul,plata unei compensatii echitabile.Acei care
folosesc bunul comun fara acordul celorlalti coproprietari poate fi obligat la plata unei
despagubiri.
Testul Nr.27
Actiunea in revendicare este acea actiune prin care proprietarul, care a pierdut posesia unui bun
individual determinat, cere instantei sa i se stabileasca dreptul de proprietate asupra bunului si sa
redobandeasca posesia lui de la cel care il stapaneste fara a fi proprietar.
Pornind de la definitia data putem spune ca caracterele juridice ale actiunii in revendicare este
caracterul real si caracterul petitoriu.Actiunea in revendicare imobiliara este o actiune
reala,pentru ca se intemeiaza pe insusi dreptul de proprietate.Dreptul de proprietate ca orice drept
real este opozabil tuturor,astfel actiunea in revendicare poate fi introdusa impotriva oricui detine
bunul fara nici un titlu si aduce atingere dreptului de proprietate.Actiunea in revendicare este si o
actiune petitorie pentru ca pune in discutie existenta dreptului de proprietate al reclamantului,iar
pentru a fi admisa trebuie sa se faca dovada dreptului de proprietate asupra bunului
revendicat,pentru ca numai in acest fel posesorul va fi obligat sa ii restituie bunul.Aceste
caractere juridice au o semnificatie practica deosebita sub aspectul continutului probei pe care
urmeaza sa o faca adevaratul proprietar,precum si in privinta determinarii existentei sau
inexistentei unui termen de prescriptie a actiunii in revendicare.
2.Stabiliti particularitatile exercitarii actiunii in revendicare de catre posesorul legitim al
bunului,care nu are drept de proprietate
In cazul in care este deposidat, posesorul de buna-credinta poate sa ceara noului posesor ,in
decursul a 3 ani,restituirea bunului. Aceasta regula nu se aplica in cazul in care noul posesor are
dreptul preferential de posesiune.Revendicarea posesiunii poate fi aplicată şi în raport cu
persoana care are drept preferenţial de posesiune dacă ea a dobîndit bunul prin violenţă sau
dol.Pentru a-si restabili stapinirea materiala asupra bunului,posesorul trebuie sa dovedeasca
posesiunea sa anterioara asupra lui,precum si ca a fost deposedat contrar vointei sale.
Nudul proprietar are are dreptul de dispozitie,principal atribut al dreptului de proprietate si care
trebuie sa fie exercitat astfel incit sa nu atinga dreptul uzufructuarului,nudul proprietar este in
drept sa instraineze bunul prin acte intre vii(de vinzare-cumparare,schimb,donatie),precum si
pentru cauza de moarte,poate sa-l greveze cu sarcini,persoana care a dobindit nuda proprietate
trebuie sa respecte uzufructul,dreptul de dispozitie a nudului proprietar este si el limitat,deoarece
proprietarul nu poate decide soarta bunului prin transformare sau distrugere ,fiind tinut la plata
despagubirilor in cazul in care prin fapta sa ,a facut sa reduca valoarea uzufructului.Nudul
proprietar are obligatia de a se abtine de la orice acte fapte prin care s-ar impiedica sau s-ar
tulbura exercitiul liber si deplin al dreptului de uzufruct ,nu pot fi considerate acte care impiedica
sau tulbura exercitiul uzufructului reparatiile capitale sau chiar reconstructia bunului de catre
nudul proprietar sau de o alta persoana numita de acesta.
Testul Nr.28
2.Determinati lucrurile care nu pot face obiectul dreptului de proprietate ,si fac obiectul
unor altor drepturi subiective civile.
In ultimul timp au loc discutii aprinse asupra urmatoarelor categorii de obiecte:Spatiul aerian nu
poate face obiectul dreptului de proprietate,deoarece nu poate fi insusit de catre om.Mai este
mentionat ca rezultatele activitatii intelectuale nu pot face parte din categoria obiectelor dreptului
de proprietate deoarece relatiile juridice privind rezultatele activitatii intelectuale apar ca rezultat
al crearii si exercitarii operilor de arta,stiintifice,literare,investitiilor si altele.De exemplu pictorul
vinzind portretul pe care l-a pictat ar trebui sa piarda dreptul nu numai asupra obiectului material
ci si toate drepturile asupra operei,iar dobinditorul va deveni nu numai posesorul si autorul
acestei opere,ceea ce ar fi absurd,de aceea aceste drepturi sunt reglementate deosebit de normele
dreptului de autor.Se mai poate de spus ca organele omului pasibile de a fi transplantate unei
alte persoane nu fac obiectul dreptului de proprietate deoarece omul nu poate sa exercite asupra
organelor sale cele trei atribute ale dreptului de proprietate :posesiunea,folosinta si dispozitia.
Putem spune ca principiile dreptului de vecinatate rezulta din definitia de mai sus ,principiul
reciprocitatii reprezinta ca drepturile si obligatiile prevazute trebuie sa fie respectate reciproc.
Testul Nr.29
Comoara este orice bun mobil ascuns sau ingropat,chiar voluntar,al carui proprietar nu poate fi
identificat sau a pierdut,in conditiile legii,dreptul de proprietate. Am putea delimita bunul gasit
ca bun mobil pe care proprietarul l-a pierdut,iar o alta persoana la gasit.Cu alte cuvinte cel care a
pierdut bunul este considerat si in continuare proprietarul lui.Pornind de la faptul ca cel care a
pierdut bunul nu pierde dreptul de proprietate asupra lui.Insa este o exceptie de la regula
conform careia cel care a pierdut nu poate pretinde la bunul dat gasitorului.Proprietarul bunului
pierdut va anunta o recompensa pentru cel care gaseste bunul.
Daca un tert gaseste comoara ea apartine in cote egale tertului care a gasit-o si proprietarului
bunului unde a fost gasita aceasta comoara. In cazul in care comoara constituie monument al
culturii,apartine direct statului,cel care gaseste are dreptul la 50% din valoarea acestei
comori.Descoperitorul nu va primi nimic daca a patruns in bunul imobil ori a cautat in el fara
consimtamintul proprietarului sau al posesorului .
Modurile de incetare a dreptului de proprietate comuna pe cote-parti :dobindirea de cote din bun
prin vinzare-cumparare,donatie sau succesiune,devenire de proprietar exclusiv,uzucapiunea de
catre coproprietarul care a intervenit posesiunea echivoca intr-o posesiune utila,instrainarea
bunului catre un tert de catre toti coproprietarii impreuna,exproprierea bunului,distrugerea
bunului intr-un caz fortuit sau de forta majora,precum si la dorinta coproprietarilor cu
respectarea legislatiei si a drepturilor tertilor:partajul.Din toate aceste mentionate este cea mai
raspindita modalitate impartirea. Incetarea proprietatii comune pe cote- parti prin impartire poate
fi ceruta oricind daca legea,contractul sau hotarirea judecatoreasca nu prevede altfel.Impartirea
poate fi ceruta chiar si atunci cind unul dintre coproprietari a folosit exclusiv bunul,afara de
cazul cind l-a uzucapat,in conditiile legii.Impartirea poate fi facuta prin intelegere a partilor sau
prin hotarire judecatoreasca.
Impartirea este modul cel mai raspindit de incetare a dreptului de proprietate comuna pe cote-
parti.In cazul impartirii bunul proprietate comuna pe cote parti se imparte materialmente intre
copartasi,fiecare divenind proprietarul exclusiv aupra unei parti determinate din bunul care a
format obiectul proprietatii comune pe cote parti.Partile bunului comun se repartizeaza,fiecare
coproprietar primind o parte determinata din bunul in locul partii nedeterminate.Impartirea
bunului comun poate fi ceruta oricind daca legea,contractul sau hotarirea judecatoreasca nu
prevad altfel.Cererea de impartire se depune atit de coproprietar cit si de creditorii unuia dintre
coproprietari.
Tetul NR 30
Putem spune ca prin modalitate a dreptului de proprietate se intelege situatia in care doua sau
mai multe subiecte de drept (persoane fizice sau persoane juridice)au un drept de proprietate
asupra unuia si aceluiasi bun(de regula, indivizibil) precum si situatia de incertitudine vremelnica
in care se afla dreptul de proprietate.
Am putea defini dreptul de proprietate comuna pe cote-parti ca drept de proprietate care apartine
la doua sau mai multe persoane,exprimat in cote ideale asupra unui bun nefractionat in
materialitatea sa.
Fiecare coproprietar poate exercita folosinţa bunului comun, cu condiţia să respecte destinaţia
acestuia şi să permită exercitarea folosinţei de către ceilalţi coproprietari.Când bunul comun are
caracter accesoriu în raport cu un bun principal, fiecare coproprietar poate să dispună cu privire
la cota sa parte din dreptul de proprietate asupra bunului comun numai odată cu exercitarea
dreptului de dispoziţie asupra bunului principal.Cheltuielile pentru întreţinerea şi conservarea
bunului comun se suportă în mod proporţional cu cota-parte din drept a fiecărui coproprietar.
Când bunul comun are caracter accesoriu, în absenţa unei convenţii contrare, cota-parte din drept
a fiecărui coproprietar se stabileşte în funcţie de întinderea bunului principal.
Dreptul de superficie se constituie prin act juridic sau prin dispozitie a legii.Dreptul de superficie
se poate constitui prin act juridic bilateral (contract)si prin act juridic unilateral(testament).
Dreptul de superficie se naste in temeiul unui act juridic sau al unei dispozitii legale,fiind
opozabil tertilor din momentul inscrierii in registrul bunurilor imobile .Dreptul de superficie se
constituie pentru un termen de 99 de ani daca nu a fost stabilit un alt termen.Dreptul de
superficie nu poate fi limitat printr-o conditie suspensiva.