Centrul de excelență în medicină și farmacie ,,Raisa Pacalo”

Comunicat

Tema:
Escarele de decubit.
Prevenirea și tratarea escarelor.

Realizat de eleva:
Murea Marinela, gr.53
Specialitatea: Medicină generală
Calificarea: Asistent medical

Chișinău, 2017
 Cuprins

I. Generalități
 Regiunile anatomice cu risc crescut de apariție a escarelor
II. Stadiile escarelor
III. Ce să facem și ce nu în prevenirea escarelor?
 Mobilizarea pacientului
 Igiena pacientului
 Inspecția zonelor predispuse la escare
 Alimentația
IV. Tratamentul escarelor
 Acțiuni contraindicate
V. Pansamente
VI. Vindecarea escarelor
VII. Bibliografie
 I. Generalități
Escarele de decubit sau ulcerele de presiune sunt leziuni profunde ale țesuturilor
determinate de irigarea lor insuficientă cauzată de compresiunile îndelungate ale acestora
între proeminențele osoase și un plan dur
Reprezintă o cauză majoră de morbiditate și mortalitate, în special în cazul pacienților
chirurgicali și neurologici.

Regiunile anatomice cu risc crescut de apariție a escarelor

În funcție de poziția în care este fixat pacientul, aceste zone sunt:
 În decubit dorsal: occiput, omoplați, regiunea sacrală, regiunea fesieră, coate, călcâi.
 În decubit ventral: regiunea claviculară, stern, creste iliace, genunchi, haluce.
 În decubit lateral: regiunea temporală, regiunea retroauriculară, umăr, regiunea
trohanteriană, regiunea internă și externă a genunchiulor, maleola medială și maleola
laterală.
 În pozție șezând: regiunea ischiatică.
 Pacienții vârstnici și diabeticii dezvoltă frecvent ulcere ale călcâiului.

II. Stadiile escarelor

 Stadiul I - apare prurit şi eritem (mancărime).
 Stadiul II - apare usturime şi flictene (băşici).
 Stadiul III - apare durerea, plaga, ulceraţii profundă pînă la nivelul fasciei musculare.
 Stadiul IV - apar leziuni profunde care ating inclusiv mușchiul și osul.
Stadiul I Stadiul II
 Stadiul III Stadiul IV

III. Ce sa facem și ce nu în prevenirea escarelor?

Pentru a preveni apariția escarelor, pacienții expuși trebuie evaluați în așa fel încat
acțiunea factorilor de risc să poată fi redusă. Principalul factor de risc îl reprezintă
imobilitatea sau limitarea posibilității de mișcare, alături de alți factori agravanți precum
incontinența, starea de nutriție si hidratatare precară, starea de inconstiență. Pentru
diminuarea sau înlaturarea acestor factori ar trebui respectate cîteva reguli.

1.Mobilizarea pacientului
 Persoanele cu risc trebuie mobilizate/ repoziționate la 1-2 ore.
 Trebuie acordată atenție așezării așternuturilor astfel încat acestea să nu formeze cute.
 Mobilizarea pacienților se face prin ridicare și repoziționare, nu prin tragere/ tîrîre.
 Pentru a reduce sau îndepărta presiunea din zonele predispuse se utilizează diverse
dispozitive anti-escara: saltele, perne, blănițe, botoși. Utilizarea colacului anti-escara
este contraindicat, acesta creînd alte zone de presiune.
2. Igiena pacientului
 Toaleta pacientului trebuie facută de mai multe ori pe zi, în funcție de necesități,
umiditatea excesivă și prezența urinii respectiv a fecalelor fiind factori favorizanți
pentru apariția escarelor. Toaleta se efectuează cu apă caldută, nu fierbinte, și se
folosesc sapunuri cu PH neutru, evitîndu-se manevre de frecare insistentă.
 În cazul pacienților imobilizați care suferă de incontinență, pielea din zona genitală
trebuie protejată de acțiunea urinii și materiilor fecale. Pentru absorbția urinii este
recomandata folosirea scutecelor de unică folosință care pot îngloba o cantitate
importantă de urină, în același timp pastrînd pielea uscata prin transformarea lichidului
în gel și reținerea lui în corpul absorbant. Pentru ca aceste produse să fie eficiente,
trebuie aleasă marimea potrivită, iar schimbul trebuie efectuat la un interval de 4-6
ore.
3.Inspectia zonelor predispuse la escare
Toate zonele expuse la presiune trebuie inspectate periodic pentru a observa din timp dacă
există semne de suferință ale țesuturilor (înroșire a pielii care nu dispare în 30 de minute de
la îndepărtarea presiunii, formarea de vezicule, apariția unor zone de culoare închisa, negru-
violacee pe suprafața pielii).
4.Alimentația
 Pacientul imobilizat trebuie să aibă o alimentație echilibrată, cu un aport optim de proteine
și lichide. Deshidratarea duce la fragilizarea pielii și favorizează apariția leziunilor.

IV. Tratamentul escarelor

Tratamentul începe din primul moment în care se observă o discontinuitate a
tegumentului. Este obligatorie în același timp continuarea prevenției, respectânduse măsurile
enumerate mai sus. Al doilea pas este urmărirea prezenție infecției în plagă și în cazul în care
aceasta există, aplicarea tratamentului antibiotic, iar al treilea pas, tratamentul plăgii în
vederea refacerii țesuturilor. Trebuie obligatoriu ca pacientul să fie prezentat unui medic
pentru evaluarea stării sale clinice și stabilirea planului de tratament.

Acțiuni contraindicate
 NU se aplică tratamente fără recomandarea medicilor și mai ales, nu se aplică pudră pe
plagă.
 NU se aplică unguente în plagă deoarece acestea nu se absorb ușor și devin un mediu
de cultură pentru bacterii.
 NU se spală plaga cu ceaiuri sau extracte naturiste făcute în casă întrucât acestea nu
sunt suficient de bine sterilizate și purificate.
 NU se pun comprese sterile pe plagă deoarece acestea nu fac decât să grăbească
eroziunea.
 NU se folosește leucoplast,deoarece se dezlipește greu și poate declanșa reacții
alergice sau iritații locale care pot complica sau extinde escarele.
Înainte de începerea tratamentului, trebuie evaluată gravitatea rănii. În funcție de aceasta
se poate apela la o metodă chirurgicală sau nonchirurgicală (tratament conservator).
Tratamentul conservator se aplică escarelor de stadiul I și II, în timp ce ulcerele aflate în
stadiile III și IV au de cele mai multe ori indicație chirurgicală.
Primul pas care trebuie efectuat este dezinfectarea plăgii pentru ai scădea încărcătura de
germeni.
Soluția salină obișnuită (ser fiziologic, apă distilată) se poate folosi în momentul în care
escara nu are încărcare microbiană, sau pentru clătirea după ce sau utilizat alți agenți de
curățare.
În cazul escarelor la care se bănuiește existența unei încărcături microbiene se vor folosi
soluțiile iodate precum betadina, foarte eficiente împotriva bacteriilor, sporilor, fungilor și
virusurilor
Acidul acetic în concentrație 0,5% este un agent foarte eficient împotriva Pseudomonas
Aeruginosa, un agent microbian întâlnit în special la pacienții imunodeprimați spitalizați
pentru o perioadă foarte lungă de timp. Plaga ulterior trebuie spălată cu soluție salină.
Hipocloritul de sodiu în concentrație 2,5% este un alt agent oxidant util pentru curățarea
țesuturilor fiind utilizat în principal pentru debridarea sfacelurilor necrotice. Înainte de
aplicarea hipocloritului de sodiu este indicată aplicarea oxidului de zinc la marginile plăgii
pentru a reduce iritația. După ce sa utilizat hipocloritul de sodiu, plaga trebuie clătită cu
soluție salină.
Tratament chirurgical este indicat în cazul escarelor de grad III sau IV sau celorlaltor
tipuri de escare care nu au răspuns la tratamentul conservator.
Opțiunile chirurgicale sunt:
 închiderea directă cu sutură a plăgii;
 grefe de piele;
 lambouri cutanate;
 lambouri musculocutanate;

V. Pansamente
Pentru escare, se folosesc pansamente speciale, transparente, adezive, semipermeabile și
ocluzive care permit schimburile gazoase și transferul de vapori de apă din transpirație
prevenint macerarea pielii sănătoase din jurul rănii. Nefiind absorbante reduc incidența
infecțiilor secundare și îndepărtarea lor nu este traumatică.

VI. Vindecarea escarelor

Există trei faze prin care ulcerul de presiune trece înaintea vindecării și anume:
 Faza exsudativă.
 Faza de granulație
 Faza de epitelizare
În mod normal, vindecarea unei escare asupra căreia nu se intervine va dura un timp
îndelungat, în acest timp existând și un risc foarte mare de infecție. În cazul în care se
intervine cu soluții de curățare, agenți antibiotici și pansamente speciale, plaga va trece prin
aceste faze mult mai rapid.
VII. Bibliografie

1. www.sfatulmedicului.ro Infecții ale pielii, țesutului subcutanat și muscular /sfaturi

practice în îngrijirea escarelor.
2. www.sfatulmedicului.ro Arhiva medicala/profilaxia escarelor

3. www.romedic.ro Escarele de decubit (leziunile de presiune)

4. ziarullumina.ro Metode de prevenire a escarelor