Studiu de Sociologie Urbana Si Demografie

Cuprins
I. CONTEXTUL REALIZĂRII STUDIULUI ............................................................................ 7
I.1. Scopul și necesitatea elaborării studiului ......................................................................... 7
I.2. Concepte ........................................................................................................................ 8
II. CONTEXT STRATEGIC ...................................................................................................... 11
III. PROFILUL SOCIO – DEMOGRAFIC (POPULAȚIE ȘI CAPITAL SOCIAL) ......................... 20
III.1. Evoluția populației și potențialul demografic ........................................................................ 20
III.2. Mişcarea naturală a populației ............................................................................................. 41
III.3. Mişcarea migratorie ............................................................................................................. 48
III.4. Starea de sănătate a populației ........................................................................................... 51
III.5. Zone defavorizate din punct de vedere socio - economic .................................................... 53
III.6. Forța de muncă ................................................................................................................... 57
III.7. Educația și nivelul de pregătire ............................................................................................ 63
IV. REȚEAUA DE LOCALITĂȚI ........................................................................................ 70
IV.1. Context european, național și regional .......................................................................... 70
IV.2. Structura Sistemului de Așezări ................................................................................... 73
IV.3. Structura Funcțională .................................................................................................... 79
IV.4. Conectivitate și Accesibilitate ........................................................................................ 85
IV.5. Infrastructura Socio-Culturală ........................................................................................ 88
IV.6. Infrastructura Edilitară ................................................................................................. 100
V. Diagnostic prospectiv ........................................................................................................ 109
ANEXE .................................................................................................................................. 111
Anexa 1 – Populația la recensăminte ........................................................................................ 111
Anexa 2 – Structura populației pe grupe de vârstă .................................................................... 112
4 Studiu de sociologie urbană și demografie

Figura 1 Schema rețelei și coridoarelor de transport TEN-T, componenta rutieră. .......................... 13
Figura 2 Schema rețelei TEN-T pentru România, componenta rutieră ............................................ 15
Figura 3 Schema rețelei TEN-T pentru România, componenta feroviară. ....................................... 16
Figura 4 Distribuţia populaţiei pe medii de rezidenţă la RPL 2011 .................................................. 20
Figura 5 Evoluţia populaţiei Zonei Metropolitane Craiova la recensăminte...................................... 21
Figura 6 Creşterea procentuală a populaţiei ȋntre recensăminte ..................................................... 21
Figura 7 Dinamica populaţiei în ZMC .............................................................................................. 22
Figura 8 Piramida vârstelor în 2014, Zona Metropolitană Craiova ................................................... 23
Figura 9 Piramida vârstelor în 2014, Județul Dolj ............................................................................ 24
Figură 10 Piramida vârstelor în 2014, Municipiul Craiova ............................................................... 24
Figura 11 Structura populaţiei pe grupe de vârstă la nivel spaţial ................................................... 26
Figură 12 Structura populației pe etnii............................................................................................. 27
Figură 13 Structura populaţiei pe etnii în localităţile ZMC ................................................................ 28
Figură 14 Gradul de îmbătrânire demografică................................................................................. 32
Figură 15 Proporţia copiilor sub 15 ani în totalul populaţiei ............................................................. 33
Figură 16 Raportul de dependenţă demografică ............................................................................. 35
Figură 17 Distribuţia teritorială a populaţiei active ........................................................................... 36
Figură 18 Distribuţia teritorială a ratei înlocuirii forţei de muncă ...................................................... 38
Figură 19 Densitatea populaţiei la nivelul zonelor construite ........................................................... 40
Figură 20 Evoluţia ratei natalităţii ȋn perioada 2007 – 2014 ............................................................. 41
Figură 21 Rata natalităţii în ZMC, 2014 ........................................................................................... 43
Figură 22 Evoluţia ratei mortalităţii ȋn perioada 2007 - 2014............................................................ 44
Figură 23 Evoluţia ratei sporului natural ȋn perioada 2007 - 2014 ................................................... 46
Figură 24 Sporul natural în 2014 la nivelul ZMC ............................................................................. 47
Figură 25 Evoluţia soldului migraţiei internaţionale ȋn perioada 2007 - 2015 ................................... 50
Figură 26 Indicele Dezvoltării Umane Locale în ZMC ..................................................................... 53
Figură 27 Rata riscului de abandon şcolar / Rata abandonului şcolar ............................................. 54
Figură 28 Sate marginalizate din punct de vedere social ................................................................ 56
Figură 29 Procentul de populaţie activă şi inactivă din totalul populaţiei stabile ȋn Zona
Metropolitană Craiova ..................................................................................................................... 58
Figură 30 Numărul şomerilor după nivelul de pregătire la nivelul Zonei Metropolitane Craiova ....... 61
Figură 31 Evoluţia ratei şomajului ................................................................................................... 62
Figură 32 Sisteme urbane regionale şi transfrontaliere ................................................................... 71
Figură 33 Poli naționali de creștere și de dezvoltare urbană în România ........................................ 72
Figură 34 Forme de asociere la nivel județean ............................................................................... 77
Figură 35 Sistemul urban al României. Intensitatea polarizării urbane a teritoriului ......................... 80
Figură 36 Arealul de polarizare urbană a municipiului Craiova........................................................ 81
Figură 37 Discontinuităţile din sistemul urban județean.................................................................. 82
Figură 38 Zonificarea funcţională la nivel teritorial .......................................................................... 84
Figură 39 Prezența liceelor în teritoriul județean ............................................................................. 89
Figură 40 Prezența dotărilor sociale în teritoriul județean ................................................................ 91
Figură 41 Prezența cabinetelor medicale în teritoriul județean ........................................................ 95
Figură 42 Prezența farmaciilor în teritoriul județean ........................................................................ 96
Figură 43 Prezența spitalelor în teritoriul județean .......................................................................... 96
Figură 44 Gradul de deservire al populației din Zona Metropolitană Craiova cu alimentare cu apă
..................................................................................................................................................... 102
Figură 45 Gradul de deservire al populației din Zona Metropolitană Craiova canalizare ............... 104
Figură 46 Traseele rețelelor de energie electrică de înaltă și medie tensiune și amplasarea stațiilor
și posturilor de transformare ale Zonei Metropolitane Craiova ...................................................... 106
Figură 47 Localităţi traversate de magistrale de gaze ................................................................... 108
Studiu de sociologie urbană și demografie 5

Tabel 1 Structura populaţiei pe grupe de vârstă .............................................................................. 25
Tabel 2 Principalii indicatori demografici ZMC ................................................................................ 30
Tabel 3 Densitatea populaţiei în ZMC ............................................................................................. 39
Tabel 4 Rata natalităţii 2007-2014 .................................................................................................. 42
Tabel 5 Rata mortalităţii .................................................................................................................. 44
Tabel 6 Rata sporului natural .......................................................................................................... 46
Tabel 7 Soldul schimbărilor de reşedinţă, 2007-2015 ..................................................................... 48
Tabel 8 Soldul schimbărilor de domiciliu, 2007-2012 ...................................................................... 49
Tabel 9 Soldul migraţiei internaţionale ............................................................................................ 50
Tabel 10 Principalii indicatori de sănătate în ZMC .......................................................................... 51
Tabel 11 Caracteristici ale centrelor urbane din ZMC ..................................................................... 55
Tabel 12 Populaţia activă ................................................................................................................ 57
Tabel 13 Populaţia ocupată ............................................................................................................ 59
Tabel 14 Numărul şomerilor ............................................................................................................ 60
Tabel 15 Rata şomajului ................................................................................................................. 61
Tabel 16 Numărul elevilor pe grade de şcolarizare ......................................................................... 63
Tabel 17 Copii înscrişi în grădiniţe .................................................................................................. 65
Tabel 18 Elevi înscrişi în învăţământul primar şi gimnazial ............................................................. 66
Tabel 19 Elevi înscrişi în învăţământul liceal ................................................................................... 68
Tabel 20 Elevi înscrişi în învăţământul profesional.......................................................................... 68
Tabel 21 Elevi înscrişi în învăţământul postliceal ............................................................................ 69
Tabel 22 Numărul şi evoluţia numărului de studenţi ........................................................................ 69
Tabel 23 Populația în profil teritorial 2011 ....................................................................................... 70
Tabel 24 Specializările liceelor din ZMC ......................................................................................... 89
Tabel 25 Infrastructura de servicii sociale pentru copii din ZMC ...................................................... 92
Tabel 26 Infrastructura de servicii sociale pentru adulţi din ZMC .................................................... 93
Tabel 27 Caracteristicile unităţilor spitaliceşti din ZMC.................................................................... 97
Tabel 28 Creșterea/ descreșterea procentuală a personalului medico – sanitar în perioada 2007 -
2013 ............................................................................................................................................... 99

I. CONTEXTUL REALIZĂRII STUDIULUI
I.1. Scopul și necesitatea elaborării studiului
Zona Metropolitană Craiova (Asociaţia de dezvoltare intercomunitară "Zona Metropolitană Craiova")

a fost înființată în conformitate cu prevederile Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001,
republicată, ale Legii nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional cu
modificările şi completările ulterioare, ale Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi
urbanismul cu modificările şi completările ulterioare.
Analiza și maparea teritoriului Zonei Metropolitane Craiova prin intermediul studiilor de

fundamentare și al planșelor solicitate va permite evaluarea și valorificarea pe termen mediu și lung
a oportunităţilor sociale, economice, investiţionale și de mediu și vor fundamenta elaborarea
obiectivelor de dezvoltare metropolitană, în conformitate cu liniile strategice europene, naţionale și
regionale.
Scopul studiilor de fundamentare ale Planului de Amenajare Teritorială Zonală a Zonei

Metropolitane Craiova este de a veni în întâmpinarea nevoilor identificate la nivelul zonei,
contribuind la crearea unui sistem integrat de monitorizare a dezvoltării Polului de Creștere.
Totodată, scopul elaborării studiilor constă în colectarea și punerea la dispoziția autorităților publice
locale componente ale Zonei Metropolitane Craiova a tuturor informațiilor relevante și disponibile
prin interogarea instituțiilor publice teritoriale locale, județene, regionale, naționale sau a altor
instituții relevante.
Studiul de sociologie urbană și demografie face parte din totalitatea studiilor de fundamentare ce
vor sta la baza elaborării documentației de amenajare a teritoriului zonal metropolitan (PATZ) sau,
pentru subdiviziuni administrativ-teritoriale, a planurilor urbanistice generale ale unităților
administrativ-teritoriale componente ale Zonei Metropolitane Craiova. Cele 8 studii de fundamentare
sunt:
1. Studiu care va sta la baza evaluărilor de mediu pentru planul de amenajarea teritoriului;
2. Studiu care va sta la baza evaluărilor de mediu pentru planurile urbanistice generale;
3. Studiu economie urbană – analiza aspectelor economice și a tendințelor de dezvoltare;
4. Studiu sociologie urbană și demografie;
5. Studiu echipare edilitară;
6. Studiu amenajare peisagistică și spații verzi;
7. Studiu istorie urbană;
8. Studiu căi de comunicații și transporturi.
Pentru a putea avea o imagine clară asupra caracteristicilor sociologice și demografice, este
analizată în primul rând rețeaua de localități. Această analiză presupune stabilirea indicatorilor
minimali de definire, identificarea centrelor polarizatoare care sunt imaginea structurii și a
funcțiunilor în teritoriu, accesibilitatea, infrastructura socio-culturală, infrastructura edilitară și
cartarea tipurilor de locuire în funcție de calitatea acesteia, inclusiv locuirea secundară.
Infrastructura și serviciile socio–culturale au o relevanță cu totul deosebită din punct de vedere al
dezvoltării sociale, creșterii calității vieții și a atractivității.
În cadrul acestui studiu, o atenție deosebită este acordată evoluției populației, potențialului
demografic și resurselor umane precum și analiza capitalului social al comunități, asociere și
oportunități de asociere în vederea dezvoltării locale și/ sau a teritoriului. Astfel, criteriile de analiză
iau în considerare structura populației pe grupe de vârstă, sexe, medii, naționalități sau religii,
evoluția în timp a populației, mișcarea naturală și mișcarea migratorie dar și starea de sănătate,

nivelul de instruire, structura și dinamica forței de muncă, nivelul de trai și nivelul de sărăcie
comparat cu Atlasul Zonelor Urbane Marginalizate1 realizat de Banca Mondială.
Sunt de asemenea realizate analize asupra disparităților intra-județene pe dimensiunile indicate

pentru a putea identifica zone sensibile, arii ce necesită intervenție sau, din contră, zone cu un
potențial deosebit din punct de vedere al capitalului uman și/sau social. Nu în ultimul rând, imaginea
structurii teritoriale este completată de analiza cooperării intercomunale sau interorășenești, fiind
identificate problemele specifice de soluționat prin cooperare.
I.2. Concepte
Studiul de faţă este centrat în jurul unor concepte cheie, care sunt definite şi explicate în cele ce
urmează.
1. Localitate - formă de așezare stabilă a populației în teritoriu, alcătuind un nucleu de viață

umană, cu structuri şi mărimi variabile, diferențiate în funcție de: poziția geografică,
caracteristicile organizării administrativ-teritoriale, numărul de locuitori, specificul activităților
de producție dominante ale locuitorilor, caracterul fondului construit, gradul de dotare social-
culturală şi de echipare tehnico-edilitară.
2. Localitate urbană – localitate în care predomină forța de muncă ocupată în activități

neagricole (exceptând localitățile urbane cu caracteristici rurale), având un nivel diversificat
de dotare și echipare, exercitând o influență socio-economică asupra zonei
înconjurătoare/ariei funcționale urbane.
3. Localitate rurală – localitate în care majoritatea forţei de muncă se află concentrată în

activități agricole, silvice, piscicole/prelucrarea produselor agricole/turism și agrement rural,
oferind un mod specific de viaţă locuitorilor săi.
4. Unități administrativ-teritoriale - județul, orașul și comuna sunt unități administrativ

teritoriale conform Constituției României.
Unități administrativ-teritoriale de bază: municipiile, orașele și comunele sunt unități administrativ-

teritoriale de bază. Ele cuprind una sau mai multe localități care poartă numele de localități
componente sau sate aparținătoare.
Unitățile administrativ-teritoriale urbane sunt municipiile și orașele.
Unitățile administrativ-teritoriale rurale sunt comunele.
5. Oraş - unitate administrativ-teritorială de bază urbană, alcătuită din una sau mai multe
localități urbane. Ca unitate administrativ-teritorială de bază şi ca sistem socio-economic şi
geografic oraşul are trei componente: teritorială, socio-economică și culturală:
a) componenta teritorială - intravilanul, care reprezintă suprafața de teren ocupată sau destinată
construcțiilor şi amenajărilor (de locuit, social-culturale, industriale, de depozitare, de producție, de
circulație, de recreare, de comerț etc.) şi extravilanul care reprezintă restul teritoriului administrativ
al orașului;
b) componenta socioeconomică, care constă în grupurile de populație şi activitățile economice,

sociale şi politico-administrative ce se desfășoară pe teritoriul localității. Dimensiunile, caracterul şi
1
http://www.inforegio.ro/images/Publicatii/Atlas%20zone%20urbane%20marginalizate.pdf
funcțiile orașului prezintă mari variații, dezvoltarea sa fiind strâns corelată cu cea a teritoriului căruia
îi aparține.
c) componenta culturală cuprinde elementele de patrimoniu construit, precum și alte elemente de

patrimoniu material și imaterial, obiceiuri, tradiții, elemente de viață și cultură urbană ce conferă
identitate orașului și comunității urbane.
6. Municipiu – unitate administrativ-teritorială de bază, cu caracter urban, cu importanță

regională, județeană sau zonală, caracterizată prin dominanța activităților de tip terțiar și
secundar, prin prezența unor importante valori culturale și având o populație de minim
40.000 locuitori. Statutul de municipiu este conferit prin lege.
7. Oraşele cu caracteristici rurale sunt definite ca acele oraşe care satisfac cumulativ cel
puţin 3 dintre următoarele 4 indicatori: peste 30% din populaţie ocupată în agricultură, mai
puţin de 50% din totalul străzilor modernizate, tendinţă demografică negativă în ultimii 20 de
ani şi peste 40% din populaţie cu domiciliul în sate aparţinătoare şi / sau localităţi
componente.
8. Comună - unitate administrativ-teritorială de bază care cuprinde populaţia rurală reunită prin
comunitatea de interese şi tradiţii, alcătuită din unul sau mai multe sate, în funcţie de
condițiile economice, social-culturale, geografice şi demografice. Satele în care îşi au sediul
autorităţile publice ale comunei sunt sate reşedinţă.
9. Teritoriu administrativ - suprafaţă delimitată prin lege pentru judeţe, municipii, oraşe şi
comune. Este constituit din totalitatea suprafețelor agricole (teren arabil, pășuni şi fânețe, vii
și livezi), suprafaţa fondului forestier, suprafaţa ocupată de construcţii şi amenajări de
infrastructură (căi de comunicaţie, echipare energetică, lucrări de gospodărire a apelor), ape
și bălți.
10. Reţea de localităţi – totalitatea localităților urbane și rurale cuprinse într-un teritoriu
administrativ sau de planificare (regional, metropolitan, periurban, intercomunal).
Reţeaua de localităţi din România - totalitatea localităţilor urbane şi rurale organizate în unităţi
administrativ-teritoriale de bază care reprezintă arii funcţionale primare.
11. Sistemul de localități – totalitatea localităților urbane și rurale cuprinse într-un teritoriu
administrativ sau de planificare (regional, metropolitan, periurban, intercomunal) și a relațiilor
dintre ele, fie ele de natură administrativă, economică, socială sau culturală. Sistemele de
localități se caracterizează prin ierarhie, specializare și polarizare și pot fi mono sau
policentrice.
12. Clasificarea localităților – gruparea pe categorii a localităților urbane și rurale în raport de

poziția în rețeaua de localități, de importanța și rolul teritorial în scopul asigurării unui sistem
optim de servire a comunităților teritoriale și de dezvoltare echilibrată și policentrică a
sistemelor de localități la diferite niveluri teritoriale.
13. Aria funcţională - formaţiunea teritorială care cuprinde mai multe unităţi administrativ-
teritoriale de bază, în cadrul căreia se desfăşoară relaţii funcţionale de ordin social,
economic, cultural şi/sau de infrastructură.
14. Aria funcţională primară - formaţiunea teritorială care se constituie în limitele unei unităţi
administrativ-teritoriale de bază şi care cuprinde una sau mai multe localităţi precum şi
componente ale cadrului natural şi antropic (terenuri agricole şi neagricole, ape, căi de
comunicaţii etc.) şi care prin relaţiile funcţionale stabilite între mediul său natural, social,
economic şi cultural reprezintă principala formă de organizare a comunităţilor locale cu o
puternică stabilitate în timp şi în spaţiu.
15. Aria funcțională de tip zonă metropolitană – aria funcțională constituită prin asociere, pe
bază de parteneriat, între capitală și municipiile reședință de județ și localitățile urbane şi
rurale aflate în zona de influență determinată printr-o metodologie aprobată prin ordin al
ministrului dezvoltării regionale și administrației publice.
16. Populaţie stabilă – numărul persoanelor care au domiciliul stabil pe teritoriul respectiv,
inclusiv persoanele absente temporar.
17. Rata de mortalitate infantilă indică numărul copiilor decedaţi în vârstă sub un an la 1000
de născuţi-vii într-un an de referinţă.
18. Coeficientul îmbătrânirii populaţiei – numărul persoanelor în vârstă de 60 ani şi peste la

100 locuitori.
19. Rata totală de dependenţă demografică reprezintă numărul de copii în vârsta de sub 15 şi
persoanelor vârstnice (în vârstă de 60 şi peste) la 100 de persoane cu vârste între 15-59, la
începutul anului de referinţă.
20. Rata de dependenţă a persoanelor tinere – raportul dintre tineri şi persoanele de vârste
15-59 ani la începutul anului de referinţă.
21. Rata de dependenţă a persoanelor vârstnice – raportul dintre vârstnici persoanele de

vârste 15-59 ani la începutul anului de referinţă.
22. Spor natural - reprezintă diferenţa dintre numărul de născuţi-vii şi numărul decedaţilor pe
parcursul anului. Sporul natural pozitiv (creşterea) - numărul născuţilor-vii depăşeşte
numărul decedaţilor. Sporul natural negativ (scăderea naturală) - numărul decedaţilor
depăşeşte numărul născuţilor-vii.
23. Populaţia umană poate fi definită ca fiind totalitatea locuitorilor unei ţări, ai unei regiuni, ai
unui oraş etc., sau, într-o expresie mult mai simplă, totalitatea persoanelor care locuiesc pe
un anumit teritoriu, iar principalele caracteristici ce definesc populaţia sunt: numărul
(efectivul), repartiţia, dinamica şi structura.
24. Populație activă - parte a unei ţări sau comunităţi umane care desfăşoară în mod anumit o
anumita activitate economică şi socială.
25. Populație ocupată - populație care este angrenată efectiv într-o activitate economică şi
care obține venituri din aceasta.

II. CONTEXT STRATEGIC
Planul de Amenajare a Teritoriului la nivelul Zonei Metropolitane Craiova are rol coordonator şi de
armonizare a dezvoltării unităţilor administrativ teritoriale componente ȋntr-un proces integrat de
evoluţie şi cooperare. Totodată, P.A.T.Z.– ul cuprinde şi implicaţiile asupra teritoriului zonal rezultate
din documentaţiile de amenajarea teritoriului, programele de dezvoltare şi alte documente strategice
la nivel administrativ superior precum:
 Strategia de Dezvoltare Teritorială a României,

 Master Planul General de Transport al României,
 Programul de Cooperare Transfrontalieră România – Bulgaria 2014 -2020,
 Secţiunile Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional,
 Planul de Dezvoltare Regională Sud – Vest Oltenia 2014 – 2020 şi
 Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean Dolj.
De asemenea, Planul de Amenajare Teritorială la nivelul Zonei Metropolitane Craiova are la bază şi
Planul Integrat de Dezvoltare Urbană pentru Polul de Creştere Craiova.
Obiectivele sau direcţiile de acţiune ale fiecăruia dintre aceste documente strategice, care au un
impact sau legătură directă cu sunt în strânsă legătură cu Zona Metropolitană Craiova sunt
sintetizate în secţiunea de faţă a studiului.
Strategia de Dezvoltare Teritorială a României
În viziunea Strategiei de Dezvoltare Teritorială2, "România 2035 este o țară cu un teritoriu funcțional,
administrat eficient, care asigură condiții atractive de viață si locuire pentru cetățenii săi, cu un rol
important în dezvoltarea zonei de sud-est a Europei." Potrivit acestei strategii, viziunea de
dezvoltare pentru orizontul de timp 2035 se concretizează într-un scenariu de dezvoltare care
înglobează premisele de dezvoltare caracteristice teritoriului naţional, iar acest scenariu poartă
denumirea de „Scenariul România Policentrică”.
Bazat pe realităţile teritoriale ale României şi pe tendinţele de dezvoltare de la nivel european,

Scenariul România Policentrică urmărește dezvoltarea teritoriului naţional la nivelul unor nuclee de
concentrare a resurselor umane, materiale, tehnologice şi de capitaluri (orașe mari/ medii), în
perspectiva anului 2035 şi conectarea eficientă a acestor zone de dezvoltare cu teritoriile europene.
România se află printre statele cu un grad mediu de policentrism. Rețeaua policentrică de oraşe
secundare este echilibrată în teritoriu, cele 7 centre regionale având dimensiuni apropiate, cu unele
diferenţe în funcţiile economice îndeplinite. Dezvoltarea policentrică se sprijină în primul rând pe
oraşele Bucureşti, Constanţa, Craiova, Braşov, Cluj-Napoca, Timişoara şi Iaşi. De asemenea,
conform Strategiei de Dezvoltare Teritorială a României, municipiul Craiova face parte din axele de
dezvoltare interregională Bucureşti-Craiova, Craiova-Piteşti-Braşov, şi Craiova-Deva-Oradea, fapt
ce implică atât la nivel local, cât şi al zonei metropolitane necesitatea unei noi paradigme de
dezvoltare, fundamentând următoarele direcţii de acţiune:
 Îmbunătăţirea infrastructurii care conectează oraşul și zonele înconjurătoare, în vederea

extinderii masei economice a acestuia;
 Asigurarea unor instituții publice performante în care să deservească zonele slab dezvoltate
(în special în domeniile educaţie, sănătate, infrastructura de bază pentru serviciile publice
etc.);
 Promovarea investiţiilor în calitatea vieţii pentru a spori capacitatea de a atrage şi păstra
capitalul uman necesar;
2
http://www.sdtr.ro/
 Proiectarea şi implementarea unor măsuri care să vizeze grupurile marginalizate și
minoritare, în vederea susţinerii participării acestora la procesele de dezvoltare, ca părţi
active ale economiei.
 Creşterea atractivităţii prin îmbunătăţirea funcţiilor rezidenţiale, dezvoltarea unor spaţii
publice de calitate și a unor servicii de transport adaptate nevoilor şi specificului local.
Mai mult, polii de creştere din România se pot dezvolta asemenea unor zone dinamice cu o
infrastructură puternic dezvoltată. Facilitarea conexiunii cu aceste zone va atrage investitori și se
vor putea dezvolta anumite zone urbane funcţionale care susțin dezvoltarea socio-economică
bazată pe oferta de locuri de muncă, oportunităţi legate de educaţie şi de servicii. Pentru a atinge
acest deziderat este recunoscută necesitatea construirii Autostrăzii Craiova-Piteşti care să
ȋmbunătăţească accesibilitatea ȋn regiunile Sud şi Sud-Vest. Aproximativ un milion de persoane ce
locuiesc la o oră de Craiova ar putea beneficia de pe urma acestui traseu direct conectat cu
Bucureştiul. Legătura poate fi extinsă, mai departe, către vest, pe traseul Craiova – Filiași –
Drobeta-Turnu Serverin – Caransebeș – Lugoj, acest traseu fiind prevăzut şi în PATN – Secțiunea I
– Rețele de transport. Astfel, se poate obține un efect de concentrare economică și demografică
prin conectarea a 3 dintre principalii poli urbani naționali dar și o interconectare a zonelor mai
dezvoltate cu cele mai puțin dezvoltate.
În acest sens, realizarea legăturilor rutiere rapide între orașele din sudul României este un proiect
care se încadrează in prioritățile UE privind politica de transport având în vedere faptul că
segmentul Calafat – Craiova – Alexandria – Bucureşti face parte din rețeaua TEN-T centrală, având
astfel prioritate în realizare față de alte segmente ale rețelei incluse în categoria TEN-T globală. Se
apreciază că impactul este major, atât la nivel local prin conectarea zonelor mai puțin dezvoltate cu
cele mai dezvoltate, cât și la nivel naţional prin asigurarea unei accesibilități și conectivități pentru
toată zona de sud a României, dar și la nivel transfrontalier și macroregional prin asigurarea
premiselor pentru polarizarea de către axa de dezvoltare Craiova-București-Constanța a zonei de
Nord a Bulgariei și punerea accentului pe valorizarea potențialului Dunării și Mării Negre.
Nu ȋn ultimul rând, municipiul Craiova este ȋncadrat ca deziderat de dezvoltare ȋn modelul

metropolelor competitive. Printre proiectele posibile pentru această categorie, care pot aduce
numeroase avantaje teritoriilor din vecinătate se numără: extinderea infrastructurii
aeroportuară/portuară, dezvoltarea nodurilor intermodale și a terminalelor intermodale/cargo la
aeroporturi, crearea de centre de logistică, reabilitare/extindere infrastructură de transport care
asigură legătura cu parcurile industriale, reabilitare/extindere variante ocolire transport rutier,
promovarea centrelor de excelenţă în cercetare, formare/consolidare clustere economice,
consolidarea relaţiilor dintre centrele universitare și centre de producţie, reabilitarea/dotarea
instituţiilor culturale de reputaţie supraregională, încurajarea unor manifestări culturale cu participare
internațională, construirea unor centre sportive regionale, construirea unui spital regional cu
medicină de înaltă performanță.
Master Planul General de Transport al României
Master Planul General de Transport3 (MGT) al României reprezintă documentul strategic principal
pentru prioritizarea investiţiilor în infrastructura de transport de interes naţional şi european.
Orizontul de timp al documentului este 2030, prima etapă a intervențiilor vizând 2020. După o serie
prelungită de negocieri cu Comisia Europeană, varianta finală a Master Planului se pliază pe
priorităţile Uniunii Europene privitoare la infrastructura de transport, stabilite prin reţeaua TEN-T.
Obiectivele cheie ale Master Planului General de transport sunt:
3
http://mt.gov.ro/web14/documente/master_plan/partea%20I%20master%20plan%20final.pdf

 ”Eficiența Economică: sectorul transporturilor trebuie să contribuie la economia națională iar
beneficiile economice pe care le generează trebuie să depășească costurile;
 Sustenabilitate: sistemul de transport trebuie să fie eficient din punct de vedere energetic și
să lase generațiilor viitoare un sistem viabil;
 Siguranță: sistemul de transport trebuie să fie unul sigur;
 Dezvoltare economică echilibrată: sistemul de transport trebuie să faciliteze dezvoltarea
economică națională;
 Financiar: Master Planul trebuie să permită creșterea gradului de absorbție a fondurilor UE.
 Impactul asupra mediului: sistemul de transport nu trebuie să aibă un impact negativ asupra
mediului fizic.”
Figura 1 Schema rețelei și coridoarelor de transport TEN-T, componenta rutieră.
Sursa: http://ec.europa.eu/transport/infrastructure/tentec/tentec-portal/site/en/maps.html

În ceea ce priveşte obiectivele operaţionale ȋn relaţie cu transportul rutier, Master Planul General de
Transport ia de asemenea ȋn considerare realizarea Autostrăzii Piteşti – Craiova sau ca alternativă
Autostrada Bucureşti – Alexandria – Craiova pentru ȋmbunătăţirea vitezelor de circulaţie pe
Coridorul Bucureşti – Sud – Vest, precum şi ȋmbunătăţirea vitezelor de circulaţie pe tronsonul
Craiova – Lugoj prin intermediul unui nou Drum expres Craiova – Lugoj. Astfel de măsuri ar
contribui la eficientizarea economică şi creşterea competitivităţii teritoriilor din sud – vestul ţării.
Din punct de vedere al transportului feroviar, urmărind acelaşi obiectiv general de eficienţă
economică, este prevăzută creşterea competitivităţii serviciilor de transport feroviar de călători pe
ruta Bucureşti – Arad via Craiova şi Timişoara. Intervenţiile presupun creşterea frecvenţei serviciilor
de transport, cu un grafic de mers al trenurilor cu intervale regulate, care să circule la fiecare 0.5 ore
(1 tren pe oră) dinspre Bucureşti către Craiova. De asemenea, este subliniată necesitatea creşterii
competitivităţii serviciilor de transport feroviar călători pe ruta Craiova – Calafat, prin intervenţii de
creştere a frecvenţei serviciilor de transport, cu un grafic de mers al trenurilor cu intervale regulate,
care să circule la fiecare 2 ore pe distanţa Craiova – Calafat.
Mai mult, Master Planul General de Transport a identificat mai multe sectoare de cale ferată care nu
pot genera un flux mare de călători, ȋnsă prezintă avantaje economice ȋntrucât conectează centre
industriale şi logistice de mare importanţă pentru România. Printre acestea se numără şi linia
industriei auto ce conectează centrele industriale Piteşti – Slatina – Craiova. Pitești si Craiova
reprezintă importante centre ale industriei constructoare de autovehicule, centre ce pot valorifica o
cale ferată reabilitată atât pentru transportul componentelor, cât și a automobilelor, către piețele de
desfacere din țară sau de peste hotare.
Nu ȋn ultimul rând, MGT recomandă desființarea terminalului de transport combinat existent, aflat în
conservare de la Craiova și construirea unui nou terminal cu legături mai bune la reţeaua de
drumuri, în scopul de a satisface creșterea prognozată din sectorul multimodal. În combinație cu
creșterea prognozată din sectorul multimodal și structura industrială a zonei din jurul Craiovei,
există un potențial de cerere care va depăși capacitatea existentă din locația afectată. Terminalul va
deservi și industria locală de construcții de mașini dar și cererea de consum generată de al șaselea
oraș ca mărime din România.

Figura 2 Schema rețelei TEN-T pentru România, componenta rutieră

Figura 3 Schema rețelei TEN-T pentru România, componenta feroviară.

Programul de Cooperare Transfrontalieră România – Bulgaria 2014 – 2020
Obiectivul Programului de Cooperare Transfrontalieră România-Bulgaria 2014-2020 este să

contribuie la dezvoltarea integrata a zonei, iar aceasta, la rândul său, la coeziunea teritoriala în
cadrul UE. Zona eligibilă a Programului de Cooperare Transfrontalieră România-Bulgaria include 15
unități administrative (nivelul NUTS III) din cadrul a 6 regiuni (nivelul NUTS II),
 în România (Județele): Mehedinți, Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu, Călărași, Constanta

 în Bulgaria (Districtele): Vidin, Vraca, Montana, Plevne, Veliko Târnovo, Ruse, Silistra,
Dobrich.
Ca parte a zonei totale eligibile, Zona Metropolitană Craiova susţine obiectivele specifice aferente
celor 5 Axe Prioritare (O regiune bine conectată, O regiune verde, O regiune sigură, O regiune
calificată şi inclusivă, O regiune eficientă) care urmăresc atingerea obiectivului general al
programului:
OS 1.1. Sprijinirea procesului de planificare, dezvoltare şi coordonare a sistemelor de

transport transfrontaliere ȋn vederea asigurării unor mai bune conexiuni la reţelele de
transport TEN – T.
OS 1.2. Creşterea nivelului de coordonare privind siguranţa transportului.
OS 2.1. Îmbunătăţirea protecţiei şi utilizării durabile a resurselor şi patrimoniului natural şi a
patrimoniului cultural.
OS 2.2. Îmbunătăţirea managementului durabil al ecosistemelor din zona transfrontalieră.
OS 3.1. Îmbunătățirea managementului comun al riscului ȋn regiunea transfrontalieră.
OS 4.1. Crearea unei zone transfrontaliere integrate ȋn privinţa ocupării şi mobilităţii forţei de
muncă.
OS 5.1 Creşterea capacităţii de cooperare şi a eficienţei instituţiilor publice ȋn contextul
cooperării transfrontaliere.
Printr-o serie de măsuri non-structurale, structurale şi integrate, Programul de Cooperare

Transfrontalieră România – Bulgaria 2014 – 2020 susţine procesul de creare a comunităţilor
competitive şi durabile, permiţând ariei să fie o regiune ȋn care să se trăiască, să se studieze, să se
muncească, să se facă turism şi să se investească.
Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional
Secţiunea I – Reţele de Transport
Pentru o mai bună conectivitate a teritoriului, PATN – Secţiunea I propune următoarele intervenţii:
 ȋn ceea ce priveşte reţeaua de căi rutiere

o Autostrada Lugoj – Caransebeş – Drobeta – Turnu Severin – Filiaşi – Craiova –
Calafat
o Autostrada Craiova – Bucureşti
o Drumul expres Craiova – Alexandria – Bucureşti
o Drumul expres Bacău – Târgu Secuiesc – Braşov – Piteşti – Slatina – Craiova
o Drumul expres Filiaşi – Craiova
o Drumul expres Craiova – Bechet
 ȋn ceea ce priveşte reţeaua de căi feroviare
o Linii de cale ferată convenţionale, cu viteză de până la 160 km / h pe trasee existente
reabilitate: Arad – Timişoara – Caransebeş – Drobeta – Turnu Severin – Strehaia –
Craiova – Calafat şi Craiova – Roşiori – Videle – Bucureşti / Giurgiu
o Linii de cale ferată de interes local, pe trasee noi: Craiova – Porţile de Fier II
 ȋn ceea ce priveşte reţeaua de căi navigabile interiore şi poduri

o executarea lucrărilor de amenajare pe râul Jiu ȋntre Dunăre şi Craiova
o realizarea unui port nou pe râul Jiu la Craiova
 ȋn ceea ce priveşte reţeaua de aeroporturi
o executarea lucrărilor de modernizare la Aeroportul Craiova
 ȋn ceea ce priveşte reţeaua de transport combinat
o executarea lucrărilor de modernizare la terminalul de transport combinat existent
Craiova
Secţiunea a III – a – Zone Protejate
Secţiunea a III-a a PATN identifică printre unităţile administrativ teritoriale cu concentrare foarte
mare a patrimoniului construit cu valoare culturală de interes naţional: municipiul Craiova şi
comunele Almăj, Calopăr, Semnicu de Sus, Țuglui, la care se adaugă comuna Podari, aici fiind
identificate numeroase monumente şi ansambluri de arhitectură precum: Conacul Coţofenilor
(comuna Coţofenii din Faţă), Casa Glogovenilor (municipiul Craiova), Casa Băniei (municipiul
Craiova), Palatul Mihail (municipiul Craiova), Mănăstirea Bucovăţ (municipiul Craiova), Biserica
fostei Mănăstiri Jianu (comuna Podari).
Peisajul cultural al Zonei Metropolitane Craiova este completat de rezervaţiile şi monumentele ale
naturii declarate: Valea Rea – Radovan (oraşul Segarcea), Lacul fosilier Bucovăţ (comuna Bucovăţ)
şi Complexul lacustru Preajba – Făcăi (municipiul Craiova).
Secţiunea a V – a – Zone de Risc Natural
Printre unităţile administrativ teritoriale identificate ȋn PATN Secţiunea a V-a, ca fiind afectate de
inundaţii se numără: oraşul Filiaşi şi comunele Almăj, Brădești, Breasta, Bucovăţ, Gherceşti, Mischii,
Podari, Țuglui, Vârvoru de Jos. Mai mult, din cadrul Zonei Metropolitane Craiova, unităţile
administrativ teritoriale amplasate ȋn zone cu intensitate seismică minim VII (grade MSK) sunt
municipiul Craiova, oraşul Filiaşi şi oraşul Segarcea, ȋn timp ce afectate de alunecările de teren sunt
comunele Breasta (nivel ridicat), Bucovăţ (nivel ridicat), Țuglui (nivel scăzut), Vârvoru de Jos (nivel
ridicat) şi Vela (nivel ridicat).
Secţiunea a VI – a – Zone turistice
Secţiunea a VI-a a PATN a identificat municipiul Craiova ca având o concentrare foarte mare de
resurse antropice, oraşul Segarcea cu o concentrare mare de resurse antropice şi comuna Malu
Mare cu o concentrare mare de resurse atât naturale, cât şi antropice. Cu toate acestea, ȋn fiecare
caz sunt semnalate şi probleme ȋn ceea ce priveşte infrastructura turistică.
Planul de Dezvoltare Regională Sud – Vest Oltenia 2014 – 2020
Viziunea regiunii Sud-Vest Oltenia pentru perioada de programare 2014-2020 este aceea de a
deveni un promotor al competitivității atât în domeniul industrial, cât și în agricultură, dar și al
economiei digitale prin dezvoltarea unui mediu de afaceri performant bazat pe resurse umane
competente, integrarea tehnologiilor inovative şi promovarea dezvoltării durabile.
Obiectivul strategic global pentru perioada 2014-2020 este dezvoltarea durabilă şi echilibrată a
Regiunii Sud-Vest Oltenia prin valorificarea resurselor proprii, sprijinirea mediului de afaceri, a
infrastructurii şi serviciilor în vederea reducerii disparităților existente între regiunea SV Oltenia şi
celelalte regiuni ale ţării în scopul creșterii nivelului de trai al cetățenilor.
Prioritățile Strategiei de Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia 2014 - 2020 sunt:
 Creșterea competitivității economice a regiunii

 Modernizarea si dezvoltarea infrastructurii regionale

 Dezvoltarea turismului, valorificarea patrimoniului natural şi a moștenirii cultural-istorice
 Dezvoltare rurală durabilă şi modernizarea agriculturii şi a pescuitului
 Dezvoltarea resurselor umane in sprijinul unei ocupări durabile şi a incluziunii sociale
 Protecția mediului si creșterea eficienţei energetice
Pentru a atinge dezideratele Planului de Dezvoltare Sud – Vest Oltenia 2014 – 2020 ȋn judeţul Dolj
şi ȋn unele dintre unităţile administrativ teritoriale componente ale Zonei Metropolitane Craiova au
fost propuse şi se vor implementa o serie de proiecte ȋn următoarele domenii: resurse umane şi
piaţa muncii, dezvoltare urbană, eficienţă energetică, protecţia mediului, infrastructură de transport,
de utilităţi, de sănătate, socială, de situaţii de urgenţă, educaţională, de afaceri, de patrimoniu local
şi de turism. Cele mai multe dintre aceste proiecte vizează polul de creştere Craiova, ȋnsă prezintă
numeroase avantaje şi pentru localităţile din vecinătate.
Planul Integrat de Dezvoltare Urbană pentru Polul de Creştere Craiova
Planul Integrat de Dezvoltare Urbană pentru Polul de Creştere Craiova pentru intervalul 2009 –
2015 a stabilit principalele direcţii strategice de dezvoltare a polului de creştere Craiova, direcţii care
vor trebui continuate şi actualizate ȋn perioada următoare.
Viziunea strategică de dezvoltare a polului de creştere propusă ȋn PIDU este: Craiova – metropola
de azi, Bănia de ieri – un spaţiu european atractiv şi competitiv. Pentru a atinge acest deziderat
misiunea Zonei Metropolitane Craiova este de a ȋşi revitaliza identitatea regională, de a ȋşi
reconsidera rolul teritorial şi de a se repoziţiona pe piaţă pentru a redeveni cel mai important pol
(metropolitan) de dezvoltare ȋn Regiunea Oltenia şi regiunea transfrontalieră.
Obiectivele strategice generale ale Zonei Metropolitane Craiova până ȋn 2015 urmăreau:
 Creştere accesibilităţii ȋnspre şi dinspre Polul de creştere Craiova

 Creşterea competitivităţii economice pe termen lung şi sprijin pentru dezvoltarea mediului de
afaceri al Polului de creştere Craiova
 Dezvoltarea potenţialului economic pe axa est-vest a Polului de creştere Craiova prin
reabilitarea infrastructurii de transport public ȋn comun
 Asigurarea unor servicii publice de calitate ȋn Zona Metropolitană Craiova, prin extinderea şi
reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă, canalizare, colectarea, reciclarea şi
depozitarea deşeurilor şi iluminat public
 Creşterea atractivităţii Polului de creştere Craiova prin valorificarea potenţialului natural şi
turistic al acestuia şi prin conservarea şi promovarea identităţii locale şi a moştenirii sale
cultural – istorice
 Creşterea calităţii vieţii locuitorilor Polului de creştere Craiova prin asigurarea unor servicii
educaţionale, sociale şi de sănătate la standarde europene
Pentru atingerea acestor obiective, au fost propuse o serie de programe şi proiecte, atât pentru
municipiul Craiova, cât şi pentru Zona Metropolitană Craiova, cele prioritare fiind deja implementate,
sau aflându-se ȋn curs de implementare.
Nu ȋn ultimul rând, sunt subliniate avantajele constituirii Zonei Metropolitane Craiova ȋntrucât după
ȋnfiinţarea acesteia, teritoriile care aveau o dezvoltare proprie şi individuală cu impact slab asupra
dezvoltării proprii unităţilor administrativ teritoriale de care aparţin, din cauza necorelării teritoriale,
economice, culturale şi sociale, atât ȋntre ele cât şi cu nucleul Zonei Metropolitane Craiova, vor
relaţiona ȋn vederea unei dezvoltări integrate prin programe de dezvoltare a infrastructurii şi a
economiei Zonei Metropolitane Craiova, asigurând participarea la dezvoltarea zonei ȋn contextul
regional şi naţional, urmând ca ȋn final să beneficieze de aceste avantaje.

III. PROFILUL SOCIO – DEMOGRAFIC (POPULAȚIE ȘI CAPITAL SOCIAL)
III.1. Evoluția populației și potențialul demografic
Evoluția populației și potențialul demografic
Conform datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică în cadrul bazei de date TEMPO se
constată că în anul 2014 Zona Metropolitană Craiova avea o populaţie totală de 397.084 locuitori,
număr ce reprezenta aproximativ 56% din totalul populaţiei judeţului Dolj.
Totodată, conform rezultatelor definitive ale Recensământului Populaţiei şi al Locuinţelor din

octombrie 2011, populaţia totală a Zonei Metropolitane Craiova număra 356.544 persoane,
respectiv 54% din întreaga populaţie a judeţului Dolj (660.544).
Diferenţele între cele trei valori sunt generate de diferenţa de metodologie de culegere şi procesare
statistică a datelor, dar şi de momentul diferit de culegere a datelor. Prin urmare, din motive de
relevanţă şi consistenţă a datelor utilizate, pentru scopul analizei în evoluţie a indicatorilor socio -
demografici, au fost utilizate informaţiile din baza de date a Institutului Naţional de Statistică la 1
ianuarie sau 1 iunie, după caz, iar pentru analiza statică a indicatorilor am utilizat rezultatele de la
Recensământul Populaţiei şi al Locuinţelor (RPL) 2011.
Pe lângă diferenţele între cele două măsurători, ceea ce trebuie subliniat este că Zona
Metropolitană Craiova cuprinde peste jumătate din populaţia întregului judeţ şi că reprezintă centrul
coordonator al județului Dolj și al Regiunii Sud-Vest Oltenia. Cuprinde aproximativ 20% din
suprafaţa totală a judeţului (149.862 ha din 741.400 ha) și include un municipiu – Craiova, două
orașe – Filiași și Craiova și 21 de localități rurale.
Aşa cum reiese din figura de mai jos, recensământul din 2011 a relevat faptul că 82% din populație
trăieşte în mediul urban, iar 18% în mediul rural.
Figura 4 Distribuţia populaţiei pe medii de rezidenţă la RPL 2011
18%
Mediul urban
Mediul rural
82%
În ceea ce privește numărul populației din zona rurală, este de menționat faptul că Zona
Metropolitană include 7 localități rurale cu populație sub 2.000 de locuitori: Almăj, Coțofenii din Față,
Ghercești, Mischii, Predești, Terpezița și Vela. Conform OECD, localitățile cu o mărime demografică
sub 2.000 de locuitori nu sunt sustenabile din punct de vedere administrativ, având dificultăți în a
asigura serviciile de bază pentru cetățeni, în a implementa proiecte de dezvoltare și a menține un
buget local sustenabil. De aceea, aceste localităţi vor necesita o atenţie suplimentară din partea
autorităţilor centrale şi/sau locale, constând în măsuri de asigurare a sustenabilităţii şi administrării
resurselor proprii.

Figura 5 Evoluţia populaţiei Zonei Metropolitane Craiova la recensăminte
420000
400000
380000
360000
340000
320000
1992 2002 2011
Populatia Zonei Metropolitane Craiova la Recensaminte
Analiza tendințelor demografice la nivelul ZMC arată o scădere accentuată a populației în ultimii 20
de ani, similară evoluţiei de la nivel naţional unde, în ultimii 25 de ani populaţia ţării a scăzut cu 3,4
milioane de locuitori, reprezentând 15% din populaţia rezidentă din România. Cele două cauze
principale ale scăderii populaţiei sunt sporul natural negativ (se nasc mai puţin copii decât
persoanele care decedează), dar şi emigraţia (potrivit INS, în intervalul 1990-2013 au emigrat
aproape 480.000 cetăţeni români). Scăderea populaţiei este o tendinţă care se va accentua în viitor.
Potrivit ONU4, România va avea o populaţie de 15,2 milioane de cetăţeni până în 2050, iar până în
2100 va avea 10,7 milioane de cetăţeni.
În cazul ZMC, dacă în intervalul 1992 – 2002 populația a scăzut cu aproximativ 2%, tendința
descendentă s-a accentuat în perioada 2002 – 2011, când s-a înregistrat o scădere demografică de
aproximativ 10 procente. Între 1992 și 2002 media negativă a fost susținută de scăderea populației
în Filiași și Segarcea (scăderea de 0,45% din Craiova este nesemnificativă comparativ cu -7,43% în
mediul urban) și de aproximativ 4% în mediul rural, situându-se sub media regională și județeană. În
perioada 2002 – 2011 pierderea de populație din ZMC depășește media județeană, pe baza unor
scăderi semnificative a populației din municipiul Craiova și din mediul rural și a continuării tendinței
descrescătoare din Filiași și Segarcea.
Figura 6 Creşterea procentuală a populaţiei ȋntre recensăminte
0,00%
1992 - 2002 2002 - 2011
-0,45%
-2,00%
-1,93%
-4,00%
-3,79% -3,66%
-6,00% -5,16%
-8,00% -7,43%
-10,00%
-10,08%-10,04%
-12,00% -10,94% -10,95%
-11,34%-11,64%
-14,00%
Municipiul Craiova Mediul urban Mediul rural ZMC Judetul Dolj Regiunea Sud - Vest Oltenia
4
http://esa.un.org/unpd/wpp/
Analiza comparativă a dinamicii populației rezidente și a populației după domiciliu arată, pe de-o
parte, procesul de sub-urbanizare, prin migrația populației dinspre Craiova către prima coroană de
localități (cu cea mai mare creștere a populației după domiciliu în comunele Cârcea și Malu Mare).
Pe de altă parte, se pot observa o serie de tendințe comune:
 descreșterea cea mai accentuată a populației în comunele din partea de Vest a ZMC:
Terpezița, Vela și Vârvoru de Jos;
 scăderea populației comunei Almăj, în partea central – nordică a ZMC;
 scăderea populației în localitățile din extremitățile nordică și sudică ale ZMC: atât în orașele
Segarcea și Filiași, cât și în comuna Murgași.
Figura 7 Dinamica populaţiei în ZMC

Structura populației pe sexe și grupe de vârstă
Distribuția populației pe sexe și grupe de vârstă arată o tendință de regres demografic, susținută de
numărul relativ constant de copii născuți în ultimii 10 ani. Astfel, piramida vârstelor în formă de urnă
(figura 8) indică o populație specifică zonelor dezvoltate, cu baza îngustată din cauza natalităţii
scăzute, cu vârful relativ rotunjit din cauza creşterii ponderii populaţiei vârstnice. Se remarcă că una
dintre grupele de vârstă – 50-54 ani – prezintă un nivel scăzut atât faţă de grupa inferioară de
vârstă, cât şi faţă de cea superioară.
Situația este relativ similară la nivelul județului Dolj (figura 9), cu excepția că se remarca o creştere
treptată a grupelor de vârstă, mai precis diferența dintre grupele de vârstă sub 19 ani și 20 – 24 ani
nu este atât de pronunțată, ceea ce înseamnă, per total la nivel județean, un șoc mai puțin puternic
în sistemul educaţional superior sau pe piața forței de muncă în următorii 5 – 10 ani. La nivel
județean se remarcă însă o pondere mai ridicată a persoanelor vârstnice și din grupa 55 – 59 ani,
preconizând un grad de îmbătrânire din ce în ce mai ridicat în următorii ani.
Situația este mai favorabilă la nivelul municipiului Craiova (figura 10), unde piramida vârstelor în
formă de amforă indică faptul că, după un proces de îmbătrânire demografică, urmează un proces
de reîntinerire demografică, ca urmare a unei ușoare tendințe de creștere a natalității. Acest fapt,
corelat și cu evoluția economică relativ pozitivă a municipiului Craiova, poate sugera un nivel mai
ridicat de prosperitate și atractivitate comparativ cu restul județului.
Figura 8 Piramida vârstelor în 2014, Zona Metropolitană Craiova
85 ani şi peste
80-84 ani
75-79 ani
70-74 ani
65-69 ani
60-64 ani
Grupa de vârstă
55-59 ani
50-54 ani
45-49 ani
40-44 ani
35-39 ani
30-34 ani
25-29 ani
20-24 ani
15-19 ani
10-14 ani
5- 9 ani
0- 4 ani
6 4 2 0 2 4 6
Feminin Masculin
Totodată, structura populației pe sexe este relativ echilibrată, totalizând la RPL 2011 48% bărbați și
52% femei. Se poate observa echilibrul dintre sexe în cadrul majorității grupelor de vârstă. Excepție
fac persoanele vârstnice (peste 65 ani), unde este evidentă ponderea mai mare a femeilor.

Figura 9 Piramida vârstelor în 2014, Județul Dolj
85 ani şi peste
80-84 ani
75-79 ani
70-74 ani
65-69 ani
60-64 ani
Grupa de vârstă
55-59 ani
50-54 ani
45-49 ani
40-44 ani
35-39 ani
30-34 ani
25-29 ani
20-24 ani
15-19 ani
10-14 ani
5- 9 ani
0- 4 ani
5 4 3 2 1 0 1 2 3 4 5
Feminin Masculin
Figură 10 Piramida vârstelor în 2014, Municipiul Craiova
85 ani şi peste
80-84 ani
75-79 ani
70-74 ani
65-69 ani
60-64 ani
Grupa de vârstă
55-59 ani
50-54 ani
45-49 ani
40-44 ani
35-39 ani
30-34 ani
25-29 ani
20-24 ani
15-19 ani
10-14 ani
5- 9 ani
0- 4 ani
3 2 2 1 1 0 1 1 2 2 3
Feminin Masculin
Structura populației pe grupe de vârstă a ZMC (Tabelul 1) prezintă amprenta puternică a mediului
urban, cu un procent de copii mai redus decât nivelul național, regional și județean, un procent de
tineri comparabil cu celelalte niveluri teritoriale și o pondere relativ ridicată a persoanelor mature din
primele grupe de vârstă (25 – 34 de ani). Ponderea persoanelor vârstnice este redusă (aproximativ
13%), însă are potențial de creștere din cauza numărului mare de persoane mature din ultimele
categorii de vârstă.

Tabel 1 Structura populaţiei pe grupe de vârstă
persoane persoane
Structura populației pe copii (0-14 tineri (15- vârstnici
mature 1 mature 2
grupe de vârstă (%) ani) 24 ani) (peste 65)
(25-34) (34-65)
ROMANIA 15,85 12,30 14,04 41,66 16,14

REGIUNEA SUD-VEST
15,00 11,87 13,07 42,40 17,65
OLTENIA
DOLJ 14,65 12,21 13,83 41,60 17,72
ZMC 13,85 12,89 15,87 44,11 13,27
URBAN (TOTAL/
13,60 13,14 16,71 44,89 11,65
MEDIE)
RURAL (TOTAL/
14,99 11,71 12,00 40,49 20,81
MEDIE)
Structura populației pe grupe de vârstă la nivel spațial (figura 11) indică o pondere ridicată a
persoanelor vârstnice în localitățile de la extremitățile ZMC, după cum urmează:
 Murgași, în nord,
 A doua coroană de localități din partea de est, pe întreg conturul ZMC: Mischii, Ghercești,
Simnicu de Sus, Pielești, Cârcea, Malu Mare, Teasc;
 Extremitatea vestică: Vela, Terpezița, Vârvoru de Jos.

Figura 11 Structura populaţiei pe grupe de vârstă la nivel spaţial

Structura populației Zonei Metropolitane Craiova este relativ omogenă (a se vedea figura 12), cu
90% români, 7% din populație pentru care informația nu este disponibilă şi numai 3% dintre locuitori
care fac parte din minorităţi etnice sau naţionale, inclusiv romi. Se observă că minorităţile
înregistrate în Zona Metropolitană Craiova (cu excepţia romilor) trăiesc în marea lor majoritate în
municipiul Craiova, iar romii se află în proporţie de 56 % în Craiova, restul găsindu-se în celelalte
localităţi ale ZMC.
Figură 12 Structura populației pe etnii
7% 3%
Români
Informaţie nedisponibilă
Alte minorităţi şi etnii
90%
Etnie ZMC Municipiul Craiova
Români 320.917 241.176

Informaţie nedisponibilă 25.324 22.231
Rromi 9.430 5.291
Altă etnie 235 228
Maghiari 158 146
Sârbi 91 91
Greci 68 65
Bulgari 62 62
Germani 56 56
Italieni 44 44
Turci 35 31
Evrei 25 25
Macedoneni 21 17
Ceangăi 10 10
Ucraineni 13 13
Ruşi - Lipoveni 7 7
Slovaci 3 3
Polonezi 4 4
În ceea ce privește diversitatea etnică (figura 13), se poate observa că majoritatea persoanelor de
alte etnii se concentrează în municipiul Craiova. În comunele Calopăr, Coșoveni, Malu Mare,
Coțofenii din față și Breasta și în orașul Segarcea se remarcă un procent semnificativ de persoane
de etnie roma din totalul populației. Privind la nivel spațial, comunitățile roma se concentrează în
sudul și sud – estul ZMC – în Segarcea, Calopăr, Malu Mare, Coşoveni – dar şi în zonele situate la
norul Craiovei, la Coţofenii din Faţă sau Filiaşi.
Figura 13 Structura populaţiei pe etnii în localităţile ZMC

În ceea ce privește principalii indicatori demografici (prezentaţi în Tabelul 2 de mai jos), Zona
Metropolitană Craiova înregistrează valori îngrijorătoare în trei cazuri:
 Gradul de îmbătrânire a populației, calculat raportând populaţia vârstnicilor de peste 65 ani

la populaţia tinerilor de sub 15 ani este de 1.502 (‰), sub nivelul județean și regional. Cu
toate acestea, un grad de îmbătrânire peste 1.000 (‰) înseamnă că numărul de copii și
tineri sub 15 ani nu sunt suficienți pentru a asigura înlocuirea persoanelor vârstnice;
 Proporția persoanelor vârstnice, calculată ca raport dintre numărul persoanelor de peste 65
de ani şi totalul populaţiei, este de peste 20% din populație, similară cu valoarea aceluiaşi
indicator atât la nivel judeţean, cât şi regional;
 Indicele de senioritate, calculat ca pondere a persoanelor de peste 80 de ani în totalul
persoanelor vârstnice (de peste 65 ani), arată că peste 20% din persoanele vârstnice au
vârste peste 80 de ani.
Aceste constatări sunt tot atâtea elemente care avertizează asupra necesităţii de a acţiona la nivel
local. Îmbătrânirea populaţiei trebuie să reprezinte o preocupare pentru autorităţi, atât din punct de
vedere al condițiilor speciale pe care trebuie să le îndeplinească infrastructura medicală şi de
asistenţă socială (inclusiv capacități crescute), dar şi a identificării unor programe de îmbătrânire
activă, sub toate cele trei componente ale sale – integrare pe piaţa muncii, participare socială şi
independență financiară.

Tabel 2 Principalii indicatori demografici ZMC
Gradul de Proporția pers. Proporţia pers. Indicele de Nr. pers. active Raport de Raport de Raport de Rata de
îmbătrânire a sub 15 ani din peste 65 ani senioritate (%) dependenţă dependenţă a dependenţă a înlocuire a forţei
populației (‰) populaţie (%) din populaţie demografică pop. tinere pers. vârstnice de muncă (‰)
(%) (‰) (‰) (‰)
Municipiul Craiova 866 13 12 21 202.460 331 177 154 532
Oraşul Filiaşi 639 17 11 17 12.321 372 227 145 680
Oraşul Segarcea 1.063 17 18 18 4.543 545 264 281 792
Comuna Almăj 2.198 10 22 18 1.344 469 147 322 440
Comuna Brădeşti 1.138 15 18 17 2.971 491 230 262 690
Comuna Breasta 719 20 14 21 2.574 517 301 216 903
Comuna Bucovăţ 1.249 16 20 23 2.733 542 241 301 722
Comuna Calopăr 970 21 21 21 2.159 724 368 357 1.103
Comuna Cârcea 1.045 14 14 22 2.477 382 187 195 561
Comuna Coşoveni 1.069 17 18 24 2.099 542 262 280 786
Comuna Coţofenii din 774 19 15 23 1.253 520 293 227 879
Faţă
Comuna Gherceşti 2.129 11 24 24 1.083 560 179 381 537
Comuna Işalniţa 1.129 14 15 20 2.682 406 191 215 572
Comuna Malu Mare 895 16 15 19 2.603 452 239 214 716
Comuna Mischii 3.304 9 30 28 1.067 649 151 499 453
Comuna Murgaşi 2.312 13 30 25 1.425 760 229 531 688
Comuna Pieleşti 1.604 14 22 22 2.294 573 220 353 660
Comuna Predeşti 1.159 17 19 24 1.225 555 257 298 771
Comuna Şimnicu de 1.738 13 22 23 3.039 523 191 332 573
Sus
Comuna Teasc 1.667 13 22 23 2117 537 201 335 604
Comuna Terpezița 2.623 12 32 25 923 813 224 588 673
Comuna Țuglui 1.342 15 20 23 1.834 545 233 312 698
Comuna Vela 1.722 16 28 26 1.080 799 294 506 881
Comuna Vârvoru de 2.697 13 35 20 1.539 920 249 671 747
Jos
Mediul urban 856 16 13 19 219.324 416 223 193 668
Mediul rural 1.594 15 22 22 40.521 585 233 352 698
Zona Metropolitana 1.502 15 21 22 259.845 564 231 332 694
Craiova
Județul Dolj 1.210 15 18 22 446.772 478 217 262 650
Regiunea SV Oltenia 1.177 15 18 21 1.397.991 485 223 262 668

Analiza gradului de îmbătrânire a populației la nivel teritorial (figura 14 de mai jos) indică o situație
defavorabilă în partea de NE a Zonei Metropolitane Craiova, în cadranul determinat de DN 6 și DN
65, cu cea mai ridicată valoare – peste 3.000 ‰ în comuna Mischii. Valorii de asemenea
nefavorabile, peste 2.500 ‰, înregistrează comunele Terpezița și Vârvoru de Jos, situate în
extremitatea vestică a ZMC. Este de remarcat că toate aceste comune înregistrează valori
alarmante (marcate şi în tabelul 2 de mai sus) la cel puțin trei indicatori demografici, ceea ce indică
necesitatea unor măsuri de revitalizare a acestora la nivel social și socio – economic (locuri de
muncă, măsuri de retenţia a populaţiei active în comunităţi etc.), în lipsa cărora aceste comunităţi
riscă să dispară treptat.

Figura 14 Gradul de îmbătrânire demografică

La polul opus, comunităţile care au o populaţie tânără, măsurată ca proporţie a copiilor sub 15 ani
în totalul populaţiei (figura 15) sunt Calopăr, Breasta şi Coţofenii din Faţă. Prin suprapunerea
acestei pictograme peste cea a diversităţii etnice (figura 13), se poate vedea că toate aceste trei
comunităţi au un număr relativ mare de populaţie de etnie romă. Acestor comunităţi trebuie să le fie
adresate programe şi proiecte speciale de integrare a tinerilor în educaţia terţiară sau pe piaţa
muncii, trebuie să aibă acces la servicii sociale şi medicale particularizate. În general, preocupările
autorităţilor în această privinţă ar trebui să fie ghidată de dorinţa de facilitare a tranziţiei tinerilor
către o viaţă adultă responsabilă.
Figura 15 Proporţia copiilor sub 15 ani în totalul populaţiei

Raportul de dependenţă demografică - un alt indicator demografic prezentat în Tabelul 2 – se
calculează ca raport dintre numărul de persoane inactive (suma categoriilor de vârstă 0-14 şi peste
65 ani) şi numărul de persoane active (cu vârste cuprinse între 15 şi 64 de ani), cu scopul de a oferi
un răspuns întrebării privind capacitatea persoanelor de vârstă activă de a susţine un număr din ce
în ce mai mare de persoane inactive – copii şi pensionari - dependente economic. În prezent,
potrivit datelor din Tabelul 2, regiunea SV înregistrează o rată a acestui indicator de 485‰, mai
mare decât valoarea pentru întreg teritoriul României, care este de 470‰. ZMC prezintă un
indicator de dependenţă demografică de 564‰, mai mare decât valoarea naţională şi regională,
ceea ce se traduce printr-o proporţie mai mare a persoanelor dependente sau inactive economic.
Analizând la nivel teritorial distribuţia valorii indicatorului (figura 16), se constată că cea mai mare
valoare apare în cazul comunei Vârvoru de Jos, unde rata dependenţei demografice este aproape
dublă faţă de media ZMC, urmată de Terpezița şi Murgaşi. La polul opus, cea mai mică valoare este
identificată în cazul Municipiului Craiova, anume 331‰, situaţie explicabilă prin prisma numărului
mare de populaţie activă atrasă de centrul economic al judeţului.
Limitările indicatorului ţin de faptul că, în realitate, nu toate persoanele de peste 65 de ani sunt
inactive economic, pot fi cazuri în care aceste persoane lucrează fie încadraţi în piaţa muncii, fie
sunt implicaţi în activităţi generatoare de venituri în propriile gospodării. Cu toate acestea,
autorităţile trebuie să ia în calcul şi valoarea acestui indicator atunci când gândesc intervenţii
publice ţintite în comunităţile vulnerabile din punct de vedere demografic.

Figura 16 Raportul de dependenţă demografică

Precum era de anticipat, cel mai mare număr de populaţie activă (cu vârste între 15 şi 64 ani) se
află în Municipiul Craiova, anume 202.460 persoane (figura 17). Apoi, oraşul Filiaşi adăposteşte un
număr mare de populaţie activă, 12.321 persoane, urmat la o mai mare distanţă de Podari şi
Segarcea, cu valori peste 4.000. Populaţia activă a restului comunelor din ZMC numără între 1.000
şi 3.000 de persoane, cu singura excepţie a comunei Terpezița, care înregistrează un număr de
persoane active de numai 923, foarte apropiat de numărul de persoane inactive, anume 679.
Figura 17 Distribuţia teritorială a populaţiei active

Indicatorul ratei de înlocuire a forţei de muncă se calculează raportând efectivul populaţiei tinere (0-
14 ani) la o treime din populaţia activă (cu vârstă între 15 şi 64 de ani), la mia de locuitori. Calculată
în acest mod, rata de înlocuire a forţei de muncă în ZMC este de 694‰, situându-se între valoarea
naţională (699‰) şi cea regională (668‰). Aceste cifre se traduc prin aceea că la nivelul ZMC,
peste 15 ani, o mie de persoane care vor ieşi din câmpul muncii devenind inactive, vor fi înlocuite
de aproximativ 694 de persoane, rezultând aşadar, dacă toate condiţiile se vor menţine identice, un
deficit de forţă de muncă de 306 persoane.
La nivel teritorial (figura 18), cea mai îngrijorătoare situaţie se întâlnește în Almăj, urmat de Mischii
şi de municipiul Craiova, acesta din urmă având o rată de înlocuire a forţei de muncă de 532‰. Pe
de altă parte, singura localitate care va avea un excedent de forţă de muncă va fi comuna Calopăr,
unde avem o valoare a indicatorului de peste 1000‰. Cu toate acestea, pentru ca aceste valori ai
indicatorului şi abordarea lui teritorială să conducă la decizii publice, trebuie verificat în ce măsură
persoanele de vârstă active sunt într-adevăr active şi, mai mult, dacă lucrează în comunitatea
respectivă. De aceea, este de preferat analizarea indicatorului la nivelul ZMC.

Figura 18 Distribuţia teritorială a ratei înlocuirii forţei de muncă

În concluzie, analiza spațială a numărului populației active ilustrează ca principal bazin de forță de
muncă pentru municipiul Craiova localitățile din prima coroană, putând indica totodată influența
vecinătății orașelor – Filiași și Segarcea pentru localitățile Calopăr și Brădești.
În ceea ce privește potențialul populației de a asigura un volum constant al forței de muncă,
comuna Calopăr este singura localitate din ZMC unde înlocuirea forței de muncă se poate face
complet – valoare de peste 1.000 ‰. Valori care indică o situație pozitivă se înregistrează și în
localitățile Breasta, Vela și Coțofenii din față. Volumul forței de muncă trebuie însă corelat cu
cererea pe piața muncii și cu nivelul de instruire al forței de muncă, sau cu rata de şomaj sau
numărul persoanelor fără ocupaţie.
Analiza densității populaţiei (Tabelul 3) relevă că densitatea cea mai mare este, cum era de aşteptat,
în Municipiul Craiova, cu 33 de locuitori/ha, urmat la mare distanţă de oraşul Filiaşi cu 1,7
locuitori/ha. De remarcat este faptul că sunt cazuri de comune, cum ar fi Malu Mare sau Işalniţa
care au o densitate de locuire de 1,2 loc/ha mai mare decât oraşul Segarcea, cu 0,6 loc/ha. Situaţia
nu se repetă însă dacă ne raportăm la densitatea populaţiei la nivelul zonelor construite, unde
oraşele din ZMC se distanţează faţă de comune, aşa cum se poate observa şi din Figura 19 de mai
jos.
Tabel 3 Densitatea populaţiei în ZMC
Unitate Suprafaţă Suprafaţa Populaţia la Densitatea Densitatea

administrativ (ha) construită RPL 2011 populaţiei populaţiei la
teritorială (ha) (locuitori/ha) nivelul zonelor
construite
(locuitori/ha)
Municipiul Craiova 8197 5058.74 269506 33 53.28
Oraşul Filiaşi 10008 1133.73 16900 1.7 14.91
Oraşul Segarcea 12002 447.24 7019 0.6 15.69
Comuna Almăj 2750 167.95 1974 0.7 11.75
Comuna Brădeşti 6339 491.01 4431 0.7 9.02
Comuna Breasta 4429 315.64 3906 0.9 12.37
Comuna Bucovăţ 8358 474.1 4213 0.5 8.89
Comuna Calopăr 9217 402.36 3723 0.4 9.25
Comuna Cârcea 3252 606.38 3424 1 5.65
Comuna Coşoveni 4395 372.27 3237 0.7 8.7
Comuna Coţofenii 2439 186.42 1904 0.8 10.21
din Faţă
Comuna Gherceşti 5006 465.93 1690 0.3 3.63
Comuna Işalniţa 3183 698.21 3770 1.2 5.4
Comuna Malu Mare 3090 722.95 3780 1.2 5.23
Comuna Mischii 5129 399.49 1760 0.3 4.41
Comuna Murgaşi 9988 307.29 2508 0.3 8.16
Comuna Pieleşti 6569 684.5 3609 0.6 5.27
Comuna Predeşti 4302 194.43 1905 0.4 9.8
Comuna Şimnicu 8116 744.37 4627 0.6 6.22
de Sus
Comuna Teasc 4846 429.01 3253 0.7 7.58
Comuna Terpezița 6665 351.4 1673 0.3 4.76
Comuna Țuglui 3823 277.81 2834 0.7 10.2
Comuna Vârvoru 10801 714.67 2955 0.3 4.13

Unitate Suprafaţă Suprafaţa Populaţia la Densitatea Densitatea
administrativ (ha) construită RPL 2011 populaţiei populaţiei la
teritorială (ha) (locuitori/ha) nivelul zonelor
construite
(locuitori/ha)
de Jos
Comuna Vela 8252 485.55 1943 0.2 4
Figura 19 Densitatea populaţiei la nivelul zonelor construite

III.2. Mişcarea naturală a populației
Natalitatea este reprezentată de frecvența nașterilor de copii vii în cadrul unei populații, exprimată
prin raportul dintre numărul de nașteri dintr-un an și efectivul total al populației. Rata natalităţii a
înregistrat o tendinţă descrescătoare, atât la nivel naţional, dar şi regional şi judeţean. Mai precis,
aşa cum reiese din tabelul 4 şi din figura 20 de mai jos, în intervalul 2007-2014 rata natalităţii a
scăzut cu 13,1% în regiunea SV, cu 9,3% şi în ZMC cu 14,01%. Scăderea natalităţii a fost mai
accentuată în mediul rural al ZMC (-16,5%) faţă de mediul urban (-13,61%), fapt care reprezintă o
altă cauză a îmbătrânirii accentuate a comunităţilor rurale din ZMC.
Din graficul de mai jos se poate o evoluţie atipică a mediului rural, care înregistrează o rată crescută
de natalitate în 2012, iar apoi scade dramatic, până în 2014. O altă observaţie care se poate face
pe marginea graficului este că ZMC a avut în mod constant o evoluţie mai bună decât regiunea şi
judeţul.
Figura 20 Evoluţia ratei natalităţii ȋn perioada 2007 – 2014
9,5
8,5
7,5
7
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014
Municipiul Craiova Mediul urban Mediul rural

ZMC Judetul Dolj Regiunea Sud - Vest Oltenia
Analizând indicatorul şi din perspectivă teritorială (tabelul 4), o situaţie mai deosebită apare ca fiind
cea a comunei Cârcea, unde, din cauza unei rate a natalităţii foarte scăzute în 2007, de 2,6%,
evoluţia până în 2014 apare ca fiind spectaculoasă, de +137%, rata natalităţii crescând la 6,1%. În
comuna Murgaşi se înregistrează de asemenea o evoluţie semnificativă a ratei natalităţii, o creştere
cu 78% mai precis. În registrul opus, identificăm comuna Gherceşti şi comuna Almăj cu evoluţie
negativă crescută a ratei natalităţii, de 66,17% şi respectiv 54,48%.

Tabel 4 Rata natalităţii 2007-2014
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 Evoluţia ratei
natalităţii
2007 - 2014
Municipiul 8.8 9.0 9.1 9.3 8.4 8.1 8.3 7.7 -12.68%
Craiova
Oraşul Filiaşi 9.2 9.5 9.0 6.3 6.9 7.8 7.5 6.9 -24.67%
Oraşul 10.6 13.6 11.2 10.2 9.8 10.2 10.3 8.4 -20.79%
Segarcea
Comuna Almăj 11.3 8.2 7.4 4.5 8.1 5.5 9.1 5.1 -54.48%
Comuna 8.7 8.6 9.1 8.0 9.4 7.4 9.2 9.0 +3.10%
Brădeşti
Comuna 12.4 9.9 13.5 11.3 11.0 9.7 13.5 5.7 -54.03%
Breasta
Comuna 9.5 12.7 9.5 9.7 7.7 7.5 8.4 9.4 -1.89%
Bucovăţ
Comuna 11.8 15.0 13.0 11.4 10.7 10.2 10.8 11.6 -2.03%
Calopăr
Comuna Cârcea 2.6 6.2 3.6 7.5 6.5 8.4 8.9 6.1 +137.60%
Comuna 9.0 12.9 9.3 10.8 10.0 8.5 8.5 8.5 -5.67%
Coşoveni
Comuna 10.5 12.3 10.4 9.8 13.4 21.1 10.6 9.6 -8.68%
Coţofenii din
Faţă
Comuna 5.4 6.5 4.2 7.3 4.3 8.7 6.0 1.8 -66.17%
Gherceşti
Comuna Işalniţa 7.6 6.5 7.3 7.8 5.9 8.1 6.8 8.7 15.04%
Comuna Malu 8.3 11.3 12.5 8.9 8.9 11.0 10.3 8.8 6.05%
Mare
Comuna Mischii 4.9 6.1 3.0 6.6 5.9 5.3 4.0 4.7 -4.29%
Comuna 2.7 7.9 7.4 5.1 4.8 8.8 5.2 4.9 +78.02%
Murgaşi
Comuna Pieleşti 7.7 6.5 6.6 8.4 7.4 8.2 6.3 6.2 -19.69%
Comuna 15.5 10.0 7.7 7.8 13.0 14.0 13.9 8.0 -48.48%
Predeşti
Comuna 5.4 8.2 8.0 5.6 6.8 8.6 6.8 5.7 +6.69%
Şimnicu de Sus
Comuna Teasc 10.1 5.3 7.2 5.7 4.8 12.5 5.5 6.8 -32.37%
Comuna 6.4 5.9 5.8 7.0 5.4 6.6 6.1 6.2 -3.28%
Terpezița
Comuna Țuglui 9.0 7.6 8.2 6.5 8.4 6.8 8.8 7.5 -16.16%
Comuna Vela 7.2 6.7 8.2 7.8 7.1 8.2 8.2 5.2 -27.30%
Comuna 9.6 5.5 7.3 4.4 9.7 5.7 8.1 4.7 -50.99%
Vârvoru de Jos
Mediul urban 8.9 9.1 9.1 9.1 8.4 8.2 8.3 7.7 -13.61%
Mediul rural 8.6 8.9 8.6 8.0 8.2 9.0 8.5 7.2 -16.15%
Zona 8.9 9.1 9.0 9.0 8.3 8.3 8.4 7.6 -14.01%
Metropolitana
Craiova
Județul Dolj 8.6 8.8 8.9 8.6 8.4 8.5 8.4 7.8 -9.30%
Regiunea Sud – 8.4 8.5 8.8 8.3 7.9 8 7.7 7.3 -13.10%
Vest Oltenia
Distribuţia în teritoriul ZMC a ratei natalităţii din anul 2014 este vizibilă în figura 21 de mai jos:

Figura 21 Rata natalităţii în ZMC, 2014

În ceea ce priveşte evoluţia ratei mortalităţii, care este un alt indicator al sporului natural, ZMC are
acelaşi trend cu nivelul naţional şi cel regional, cu tendinţe uşoare de creştere şi descreştere.
Mediul rural din ZMC prezintă o evoluţie mai spectaculoasă a indicatorului, situându-se şi la valori
mai ridicate (figura 22).
Figura 22 Evoluţia ratei mortalităţii ȋn perioada 2007 - 2014
19
17
15
13
11
7
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

Rata mortalităţii, adică numărul brut de decedaţi la mia de locuitori, atinge valoarea de 10 pentru
anul 2014 în cazul ZMC, mai scăzută decât valoarea pentru judeţul Dolj (13,5) şi pentru regiunea
SV (12,7), ceea ce se poate traduce printr-o calitate crescută a vieţii în ZMC comparativ cu judeţul
şi regiunea, acceptat fiind că mortalitatea este influenţată de factori precum facilităţile economice şi
sociale, accesul la servicii de sănătate, calitatea mediului etc. În interiorul ZMC se observă o
discrepanţă mare între mediul rural şi cel urban, cu valori ale mortalităţii de 17,0 şi respectiv 8,7. Din
această diferenţă a indicatorului transpare nevoia unei intervenţii publice pentru îmbunătăţirea
calităţii vieţii în mediul rural din ZMC.
Cele mai crescute rate de mortalitate se înregistrau în anul 2014 în comunele Murgaşi şi Terpeziţa
(25,5 şi respectiv 24,2), iar cele mai scăzute, aşa cum se poate anticipa, în mediul urban – oraşul
Filiaşi şi municipiul Craiova (8,5 şi respectiv 8,6).
Tabel 5 Rata mortalităţii
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 Evoluţia ratei
mortalităţii
2007 - 2014
Municipiul 8.1 8.1 7.9 8.5 8.0 8.4 8.1 8.6 5.81%
Craiova
Oraşul Filiaşi 7.8 7.8 9.3 9.0 9.5 8.7 8.5 8.5 9.55%
Oraşul 13.3 13.1 13.5 14.8 11.9 14.3 12.2 13.6 1.88%
Segarcea
Comuna Almăj 31.9 26.5 19.8 14.0 17.1 17.6 16.7 15.4 -51.82%

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 Evoluţia ratei
mortalităţii
2007 - 2014
Comuna 13.6 14.8 13.1 15.6 14.1 13.0 14.8 15.5 13.67%
Brădeşti
Comuna 12.7 10.6 13.7 10.1 11.5 13.0 11.6 13.5 6.96%
Breasta
Comuna 17.1 16.4 15.2 15.3 16.6 17.3 15.6 15.4 -9.96%
Bucovăţ
Comuna 14.9 19.1 15.8 15.7 15.3 21.0 16.2 15.7 5.37%
Calopăr
Comuna Cârcea 15.5 13.0 14.4 12.7 14.6 15.7 16.7 13.7 -11.81%
Comuna 18.0 16.5 22.1 17.4 19.3 19.4 15.7 18.8 4.45%
Coşoveni
Comuna 5.5 7.5 15.7 11.8 13.9 12.4 15.1 13.1 137.32%
Coţofenii din
Faţă
Comuna 20.2 27.9 20.4 26.6 21.6 22.5 18.5 20.5 1.53%
Gherceşti
Comuna Işalniţa 12.5 13.7 14.5 13.7 14.2 15.2 13.8 10.2 -18.58%
Comuna Malu 15.9 12.9 15.3 11.0 13.0 10.1 11.1 10.8 -32.14%
Mare
Comuna Mischii 21.4 23.7 25.4 25.6 22.3 25.1 18.7 30.5 42.14%
Comuna 19.9 17.4 18.3 20.4 23.4 26.8 21.3 25.5 28.11%
Murgaşi
Comuna Pieleşti 20.2 17.2 23.3 17.4 18.1 15.5 14.3 19.7 -2.33%
Comuna 11.8 14.0 16.7 17.0 13.0 20.6 17.2 14.5 22.82%
Predeşti
Comuna 20.8 17.3 24.8 18.4 19.6 15.5 15.1 14.8 -28.85%
Şimnicu de Sus
Comuna Teasc 20.1 17.3 15.4 15.8 17.2 18.9 15.4 23.7 17.59%
Comuna 28.0 17.2 21.5 29.2 29.2 24.7 23.3 24.2 -13.59%
Terpezița
Comuna Țuglui 14.5 11.4 14.7 14.7 14.4 12.6 14.6 17.4 20.14%
Comuna Vela 24.4 24.3 21.7 21.6 20.3 25.1 23.6 18.3 -25.08%
Comuna 33.9 24.1 28.1 26.6 29.5 29.0 26.9 23.9 -29.55%
Vârvoru de Jos
Mediul urban 8.2 8.2 8.1 8.7 8.1 8.6 8.3 8.7 5.87%
Mediul rural 18.1 16.7 18.0 16.8 17.3 17.7 16.2 17.0 -6.24%
Zona
Metropolitana
Craiova 9.7 9.5 9.6 9.9 9.5 10.0 9.5 10.0 3.05%
Județul Dolj 13.3 13.4 13.6 13.9 13.4 13.4 13 13.5 1.50%
Regiunea Sud – 12.5 12.7 12.8 13 12.5 12.6 12.2 12.7 1.60%
Vest Oltenia
Sporul natural este un indicator care reflectă relaţia dintre două elemente ale mişcării naturale a
populaţiei, care au fost tratate mai sus, anume natalitatea şi mortalitatea. Scopul indicatorului este
de a arăta care este de fapt evoluţia naturală a unei populaţii, cum se regenerează populaţia
respectivă. Ca mod de calcul, sporul natural rezultă din diferenţa dintre numărul nașterilor şi cel al
deceselor dintr-un anumit an. Din figura 23 de mai jos se poate observa că ZMC, judeţul şi regiunea
au înregistrat un spor natural negativ în tot intervalul 2007-2014, cu uşoare creşteri şi descreşteri,
mai vizibile în cazul situaţiei mediului rural. Spor natural pozitiv au înregistrat, dacă le luăm separat,
situaţiile din Municipiul Craiova şi din mediul urban în general, dar această evoluţie pozitivă a
încetat în anul 2011, când rata sporului natural a început să înregistreze valori negative.

Figura 23 Evoluţia ratei sporului natural ȋn perioada 2007 - 2014
-2
-4
-6
-8
-10
-12
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

La nivel teritorial (tabel 6), dacă ne raportăm la anul 2014, cea mai scăzută valoare a ratei sporului
natural s-a înregistrat în comuna Mischii şi comuna Murgaşi cu valori de -25,8 şi respectiv de -20,7,
iar cele mai ridicate valori, deşi tot negative, s-au înregistrat în Municipiul Craiova (-0,9) şi comuna
Işalniţa (-1,5). Aceste constatări pot fi verificate şi urmărind pictograma de mai jos (figura 24) care
evidenţiază localitățile din ZMC în funcţie de rata sporului natural.
Şi în cazul ratei sporului natural, ca şi în cazul ratei mortalităţii, persistă un clivaj accentuat între
mediul rural şi mediul urban – dacă în mediul urban sporul natural în 2014 este de -1, în mediul rural
valoarea este de zece ori mai mare.
Tabel 6 Rata sporului natural
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

Municipiul Craiova 0.7 0.9 1.2 0.8 0.5 -0.3 0.2 -0.9
Oraşul Filiaşi 1.5 1.6 -0.3 -2.7 -2.6 -0.9 -1.0 -1.6
Oraşul Segarcea -2.7 0.5 -2.3 -4.6 -2.1 -4.1 -2.0 -5.2
Comuna Almăj -20.7 -18.3 -12.4 -9.5 -9.1 -12.1 -7.6 -10.3
Comuna Brădeşti -4.9 -6.2 -4.0 -7.6 -4.7 -5.6 -5.6 -6.5
Comuna Breasta -0.3 -0.7 -0.2 1.2 -0.5 -3.3 1.9 -7.8
Comuna Bucovăţ -7.5 -3.7 -5.6 -5.6 -8.9 -9.9 -7.2 -6.0
Comuna Calopăr -3.1 -4.1 -2.8 -4.3 -4.6 -10.8 -5.4 -4.1
Comuna Cârcea -12.9 -6.8 -10.8 -5.2 -8.1 -7.3 -7.9 -7.5
Comuna Coşoveni -9.0 -3.6 -12.8 -6.6 -9.4 -10.9 -7.3 -10.3
Comuna Coţofenii 5.0 4.8 -5.2 -2.1 -0.5 8.7 -4.5 -3.5
din Faţă
Comuna Gherceşti -14.9 -21.4 -16.2 -19.3 -17.3 -13.7 -12.5 -18.7
Comuna Işalniţa -5.0 -7.3 -7.3 -6.0 -8.2 -7.1 -7.0 -1.5
Comuna Malu Mare -7.6 -1.6 -2.8 -2.1 -4.1 0.8 -0.8 -2.0
Comuna Mischii -16.5 -17.6 -22.5 -19.1 -16.5 -19.8 -14.7 -25.8
Comuna Murgaşi -17.2 -9.5 -10.9 -15.3 -18.7 -18.0 -16.1 -20.7
Comuna Pieleşti -12.5 -10.7 -16.7 -9.0 -10.7 -7.3 -8.0 -13.5
Comuna Predeşti 3.6 -4.1 -8.9 -9.2 0.0 -6.6 -3.3 -6.6
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014
Comuna Şimnicu de -15.4 -9.1 -16.9 -12.8 -12.8 -6.8 -8.3 -9.1
Sus
Comuna Teasc -10.1 -11.9 -8.2 -10.1 -12.4 -6.4 -9.9 -16.9
Comuna Terpezița -21.6 -11.3 -15.7 -22.2 -23.8 -18.1 -17.2 -18.0
Comuna Țuglui -5.5 -3.8 -6.5 -8.2 -6.1 -5.8 -5.8 -9.9
Comuna Vela -17.2 -17.6 -13.5 -13.7 -13.2 -16.9 -15.4 -13.1
Comuna Vârvoru de -24.3 -18.6 -20.8 -22.2 -19.8 -23.4 -18.9 -19.2
Jos
Mediul urban 0.7 1.0 1.0 0.5 0.2 -0.4 0.1 -1.0
Mediul rural -9.5 -7.8 -9.4 -8.9 -9.1 -8.7 -7.7 -9.8
Zona Metropolitană -0.8 -0.4 -0.6 -1.0 -1.2 -1.7 -1.1 -2.4
Craiova
Județul Dolj -4.7 -4.6 -4.7 -5.3 -5 -4.9 -4.6 -5.7
Regiunea Sud – Vest -4.1 -4.2 -4 -4.7 -4.6 -4.6 -4.5 -5.4
Oltenia
Figura 24 Sporul natural în 2014 la nivelul ZMC

III.3. Mişcarea migratorie
Mişcarea migratorie arată care este evoluţia unei populaţii, în sensul creşterii sau descreşterii,
alături de alte informații precum natalitatea sau mortalitatea. În mod tradiţional, sensul fluxurilor
migratorii este de la sat spre mediul urban, însă aceste tendinţe nu se mai regăsesc în realitatea
curentă, unde putem observa migraţii de la oraş către mediul rural, determinate de diferite motive
economice (părăsirea locuinţelor de la oraş pentru a le lăsa generaţiilor mai tinere, odată cu
pensionarea, imposibilitatea de mai găsi locuri de muncă în oraşe) sau sociale (valorizarea locuirii
în proprietăţi la marginea marilor oraşe, preferinţa pentru proprietăţi mai mari care să beneficieze de
teren etc.). ZMC este un teritoriu preponderent rural, şi este de aşteptat să se observe o migraţie a
populaţiei din Municipiul Craiova către comunele limitrofe, o redistribuire din urban către ruralul din
imediata apropiere.
O măsură a mişcării migratorii este dată de numărul persoanelor care şi-au schimbat reşedinţa5,
comparativ cu cele care şi-au mutat reşedinţa în zona supusă analizei. Măsura mişcării migratorii
este exprimată prin indicatorul „soldul schimbărilor cu reşedinţă” (tabelul 7), care în anul 2014
pentru ZMC a înregistrat valoarea de 2.008. Înseamnă aşadar că pe parcursul anului 2015 în ZMC
s-au stabilit cu reşedinţa cu 2.008 mai multe persoane decât au părăsit acest teritoriu. O valoare
pozitivă a indicatorului se înregistrează şi pentru judeţul Dolj, însă nu acelaşi lucru se poate afirma
şi despre Regiunea SV, de unde au plecat cu 6.147 mai multe persoane decât s-au mutat cu
reşedinţa.
Revenind asupra aşteptării de a regăsi fluxuri migratorii dinspre mediul urban spre mediul rural,
observăm că doar oraşele Filiaşi şi Segarcea au un sold negativ al schimbărilor de reşedinţă, pe
când municipiul Craiova are un sold pozitiv, deci are capacitatea de a atrage un număr mai mare de
persoane decât cele care decid schimbarea reşedinţei în favoarea altor localităţi. Cu toate acestea,
comuna care a înregistrat cea mai mare creştere a soldului schimbărilor de reşedinţă este Malu
Mare, aflată lângă Municipiul Craiova, deci se poate susţine şi teoria migraţiei dinspre Craiova spre
mediul rural.
Tabel 7 Soldul schimbărilor de reşedinţă, 2007-2015
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Municipiul Craiova 2451 2456 2259 3018 2758 2674 1635 2305 2108
Oraşul Filiaşi -138 -194 -180 -185 -179 -189 -194 -95 -94
Oraşul Segarcea -7 -9 -7 -10 -42 -1 -34 -31 -38
Comuna Almăj 0 0 6 -6 -3 -3 19 8 3
Comuna Brădeşti -14 -28 5 -14 -28 -14 -15 -21 -17
Comuna Breasta -15 -13 -6 -10 -7 -10 -12 1 -7
Comuna Bucovăţ -17 1 3 -10 -4 -2 10 -4 3
Comuna Calopăr -6 -6 -4 -9 2 -4 -4 8 6
Comuna Cârcea 2 -4 -1 7 10 6 -6 9 10
Comuna Coşoveni -3 -1 -4 2 -1 0 19 0 2
Comuna Coţofenii -2 -5 -2 1 0 -5 -5 -3 0
din Faţă
Comuna Gherceşti -5 -10 38 1 -10 6 42 1 4
Comuna Işalniţa 1 -7 0 -6 -11 -2 -12 -11 -11
Comuna Malu -1 1 4 -8 -1 -2 0 -11 25
Mare
5
Reşedinţa este adresa la care persoana fizică declară că are locuinţa secundară, alta decât cea de domiciliu.
Reşedinţa se trece în actul de identitate la cererea persoanei care locuieşte mai mult de 15 zile la locuinţa
secundară.
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Comuna Mischii 5 10 24 -22 53 51 126 -11 -2
Comuna Murgaşi -11 -4 18 19 15 22 16 31 13
Comuna Pieleşti -11 -9 -5 -13 -2 8 22 -1 -6
Comuna Predeşti 4 19 42 -3 2 -1 82 -8 1
Comuna Şimnicu 1 3 103 0 14 7 93 -6 -1
de Sus
Comuna Teasc -3 6 -1 -10 3 -3 -6 -6 3
Comuna Terpezița -6 -4 70 -4 -2 -6 -8 0 -3
Comuna Țuglui -6 -1 -2 -3 -6 -3 -4 5 6
Comuna Vela -4 9 3 -2 4 13 92 14 6
Comuna Vârvoru -3 -8 -14 -19 -6 -11 -14 -4 -3
de Jos
Mediul urban 2306 2253 2072 2823 2537 2484 1407 2179 1976
Mediul rural -94 -51 277 -109 22 47 435 -9 32
Zona 2212 2202 2349 2714 2559 2531 1842 2170 2008
Metropolitana
Craiova
Județul Dolj 1197 1252 1350 1594 1612 1696 1243 1127 1236
Regiunea Sud – -8173 -10423 -10640 -10240 -8427 -7258 -8030 -8227 -6147
Vest Oltenia
Un alt indicator al mişcării migratorii este şi soldul schimbărilor de domiciliu6, calculat ca diferenţă
dintre efectivul populaţiei cu stabiliri de domiciliu şi a numărului celor care îşi mută domiciliul în altă
zonă.
La nivelul anului 2012 (tabelul 8), soldul schimbărilor de domiciliu al ZMC a fost negativ, de -1022
persoane, aproape de două ori mai mare decât cel din anul precedent. Valori negative ale acestui
indicator s-au înregistrat şi pentru judeţ şi regiune. Regiunea prezintă o evoluţie mai deosebită a
indicatorului, cu o scădere abruptă în anul 2010, când numărul persoanelor care şi-au schimbat
domiciliul prin plecare este mai mare cu 4.000 decât cel al persoanelor care au venit, deci soldul
este negativ.
Soldul migrator pozitiv în funcţie de domiciliu se concentrează în mediul rural, pe când cel negativ
se observă în mediul urban. Cu alte cuvinte, are loc un proces de migraţiune a persoanelor din
mediul urban către cel rural, aşa cum este reflectată de înregistrările privind domiciliul. Singurele
două comune care înregistrează în 2012 un sold negativ sunt Brădeşti (-33) şi Terpeziţa (-1).
Tabel 8 Soldul schimbărilor de domiciliu, 2007-2012
2007 2008 2009 2010 2011 2012

Municipiul Craiova -1309 -730 -488 -814 -1142 -1768
Oraşul Filiaşi -145 -119 -23 -107 -76 -151
Oraşul Segarcea 2 -30 -16 -18 -11 -21
Comuna Almăj 0 -11 11 5 24 10
Comuna Brădeşti 57 7 13 -69 -32 -33
Comuna Breasta 17 14 16 12 39 14
Comuna Bucovăţ 64 81 54 74 25 58
Comuna Calopăr 37 22 14 -5 10 36
Comuna Cârcea 77 58 84 122 70 141
Comuna Coşoveni 34 20 25 9 16 38
6
Domiciliul persoanei fizice este adresa la care aceasta declară că are locuinţa principală; este adresa din
cartea de identitate.
2007 2008 2009 2010 2011 2012
Comuna Coţofenii din Faţă 43 25 37 -2 7 25
Comuna Gherceşti 27 21 10 -3 12 96
Comuna Işalniţa 47 24 27 56 87 53
Comuna Malu Mare 95 116 64 112 177 223
Comuna Mischii 38 76 25 53 41 29
Comuna Murgaşi 13 60 8 9 26 42
Comuna Pieleşti 53 5 38 9 27 5
Comuna Predeşti 20 -4 -12 8 -12 32
Comuna Şimnicu de Sus 147 136 88 147 70 71
Comuna Teasc 35 32 3 6 25 20
Comuna Terpezița 6 53 13 10 18 -1
Comuna Țuglui 22 39 12 71 -9 24
Comuna Vela 48 12 -7 -43 10 26
Comuna Vârvoru de Jos 95 45 23 30 33 9
Mediul urban -1452 -879 -527 -939 -1229 -1940
Mediul rural 975 831 546 611 664 918
Zona Metropolitana Craiova -477 -48 19 -328 -565 -1022
Județul Dolj 151 199 -26 -212 -253 -117
Regiunea Sud – Vest Oltenia -3044 -3178 -2879 -4277 -3360 -3724
În anul 2013 s-a înregistrat în ZMC un număr de 192 de emigranţi (24% din totalul emigranţilor din
regiunea SV) şi 78 de imigranţi (32% din totalul persoanelor care au imigrat în regiunea SV), astfel
că soldul migraţiei internaţionale, calculat ca diferenţă dintre numărul de imigranţi şi cel de emigranţi
este de -114. Din tabelul 9 de mai jos se poate vedea că soldul are valori negative atât pentru ZMC,
cât şi pentru judeţ şi regiune, dat fiind că fenomenul este unul generalizat – mai multe persoane
părăsesc ţara decât persoanele care vin din alte state pentru a se stabili în România.
O comparaţie a evoluţiei soldului migraţiei internaţionale în perioada 2007-2015 (figura 25) între
ZMC, judeţul Dolj şi Regiunea SV ne arată o emigraţie mai accentuată din regiunea SV, începând
cu anul 2010. Evoluţia ZMC şi a judeţului sunt relativ similare până în anul 2010, când judeţul
începe să depăşească numărul de emigranţi generaţi de ZMC.
Tabel 9 Soldul migraţiei internaţionale
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Municipiul Craiova -71 -20 -141 -71 -106 -113 -92
Mediul urban -73 -24 -144 -80 -104 -120 -105
Mediul rural 1 -3 -5 3 2 3 -8
Zona Metropolitana Craiova -72 -27 -149 -77 -102 -117 -114
Județul Dolj -84 -28 -164 -91 -162 -190 -184
Regiunea Sud – Vest Oltenia -121 -46 -277 -199 -459 -533 -558
Figura 25 Evoluţia soldului migraţiei internaţionale ȋn perioada 2007 - 2015
-200
-400
-600
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

III.4. Starea de sănătate a populației
Potrivit Strategiei Naţionale de Sănătate 2014-2020 şi Strategiei Naţionale de Raţionalizare a

Spitalelor 2010-2012, populaţia României prezintă unii dintre cei mai defavorabili indicatori din
întreaga zonă europeană, nu doar de la nivelul UE. Datele de morbiditate şi mortalitate prezintă
valori similare cu cele specifice ţărilor dezvoltate, mortalitatea este ridicată prin boli cardio-vasculare,
se remarcă creşterea bolilor neoplazice. Avem de asemenea şi indicatori cu valori similare cu ţările
în curs de dezvoltare, precum recrudescenţa bolilor infecţioase, de la tuberculoză la cele cu
transmitere sexuală.
Speranţa de viaţă la naştere a avut o evoluţie pozitivă în ultimele două decenii, ajungând la 70,1 ani
pentru bărbaţi şi 77,5 ani la femei (date din 2011), dar continuă să fie printre cele mai scăzute din
regiune.
Indicatorii de mortalitate infantilă şi mortalitate maternă, care sunt direct legaţi şi influenţaţi de
nivelul socio-economic, plasează în continuare România pe ultimele locuri în Uniunea Europeană.
Principalele cauze de deces în România sunt reprezentate de bolile aparatului circulator (boli
ischemice şi boli cerebro-vasculare), tumorile maligne, bolile sistemului digestiv, bolile aparatului
respirator, bolile cronice hepatice, diabetul zaharat.
Pentru ZMC, principalii indicatori de sănătate sunt cuprinşi în Tabelul 10 de mai jos.
Tabel 10 Principalii indicatori de sănătate în ZMC
Nr crt Localitate Indici de evidenta Persoane Natalitate Mortalitate Spor Mortalitate

boli peste 65 scăzută Q1 crescută Q4 natural infantilă
netransmisibile* ani Q4 (%) (%o) (%o) scăzut (%o)
Q4 Q1 (%o)
1 Craiova 3 12.96 7.73 8.59 -0.86 5.47

(DZ, Gusa, IRC)
2 Filiași 2 10.65 6.95 8.51 -1.56 0
(Ciroza si alte
hepatite, Anomalii
congenitale)
3 Segarcea nu 15.92 8.43 13.64 -5.21 14.71
4 Almăj 2 22.25 5.14 15.42 -10.28 0
(DZ,HTA)
5 Brădești nu 17.07 8.96 15.46 -6.5 0
6 Breasta 3 13.09 5.72 13.59 -7.87 0
(CPC,IRC, Anom
congenitale)
7 Bucovăţ 13 17.57 9.37 15.38 -6.01 0
(DZ, Gusa,
Epilepsie, HTA,
CIC, BCV, BPOC,
Ulcer, Ciroza si alte
hepatite, IRC,
Calculoza, Anom
congenitale, Boli
psihice)
8 Calopăr 1 17.63 11.58 15.7 -4.12 22.22
(BPOC)
9 Cârcea fără raportare 15.91 6 13.38 -7.38 0
10 Coșoveni 5 16.57 8.5 18.81 -10.32 0
(DZ,
Gusa,HTA,CIC,Boli
psihice)

Nr crt Localitate Indici de evidenta Persoane Natalitate Mortalitate Spor Mortalitate
boli peste 65 scăzută Q1 crescută Q4 natural infantilă
netransmisibile* ani Q4 (%) (%o) (%o) scăzut (%o)
Q4 Q1 (%o)
11 Coțofenii din 1 14.71 9.64 13.19 -3.55 0

Faţă (IRC)
12 Ghercești 11 24.39 1.83 20.73 -18.9 0
(Gusa, tulburări,
mentale, boli
psihice,,Alzheimer,
HTA, CIC, BCV,
BPOC, ulcer, IRC,
Calculoza)
13 Ișalnița nu 14.7 8.69 10.18 -1.49 0
14 Malu Mare 12 13.1 8.51 10.45 -1.94 0
(tumori, DZ, gusa,
tulb mentale, boli
psihice, HTA, CIC,
BCV, BPOC, ulcer,
Ciroza si alte
hepatite, IRC)
15 Mischii fără raportare 28.1 4.72 30.7 -25.97 0
16 Murgași 11 27.55 4.9 25.71 -20.82 0
(tumori, DZ, , gusa,
tulburări mentale,
boli psihice,
Alzheimer,
epilepsie, HTA,
CIC, ulcer, anomalii
congenitale)
17 Pielești 6 21.73 6.13 19.5 -13.37 0
(gusa, HTA, CIC,
ulcer, calculoza,
anom cong)
18 Predești 4 16.44 8.08 14.73 -6.65 0
(gusa, epilepsie,
CPC, ulcer)
19 Simnicu de Sus 3 20.06 5.69 14.67 -8.98 0
(CPC, calculoza,
boli psihice)
20 Teasc 4 21.84 6.84 23.79 -16.95 0
(gusa, tulb mentale,
boli psihice, ciroza
si alte hepatite)
21 Terpezița 3 31.37 6.26 24.42 -18.16 0
(tumori, CPC, IRC)
22 Țuglui 2 18.79 7.52 17.42 -9.91 0
(DZ, Alzheimer)
23 Vârvoru de Jos 7 32.2 4.73 24.04 -19.31 83.33
(gusa, Alzheimer,
HTA, BCV, BPOC,
IRC, boli psihice)
24 Vela 1 25.63 5.22 18.27 -13.05 0
(CIC)
*Boli netransmisibile: HTA=hipertensiune arteriala; CIC=cardiopatie ischemica cronica; CPC=cord pulmonar cronic;
BCV=boli cerebro-vasculare; BPOC=boli pulmonare cronice obstructive; DZ=diabet zaharat; IRC=insuficienta
renala cronica;

III.5. Zone defavorizate din punct de vedere socio – economic
Indicele dezvoltării umane locale ȋn 2011 din studiul Băncii Mondiale ȋn cadrul furnizării de contribuţii
pentru elaborarea unui proiect de strategie naţională şi a unui plan de acţiuni privind incluziunea
socială şi reducerea sărăciei (2014 - 2020) relevă o preponderenţă ȋn Zona Metropolitană Craiova a
unităţilor administrative teritoriale mediu superior dezvoltate şi dezvoltate, cele mai sărace
localizându-se ȋn mare parte ȋn extremitatea vestică a arealului (spre exemplu comunele Calopăr,
Vârvoru de Jos şi Terpeziţa), după cum reiese din figura 26. Acest lucru se corelează cu gradul de
polarizare al polului de creştere Craiova, influenţa acestuia fiind mai pregnantă in localităţile din
imediata vecinătate.
Figura 26 Indicele Dezvoltării Umane Locale în ZMC
Sursa: prelucrare consultant pe baza lucrării Oraşe competitive. Remodelarea geografiei economice a
României
Analiza fenomenelor şi schimbărilor sociale la nivelul grupurilor vulnerabile
Principalii factori care pot influenţa calitatea vieţii, având ca efect constituirea zonelor marginalizate
atât urbane, cât şi rurale, sunt detaliaţi ȋn cadrul Raportului de expertiză cu privire la identificarea
zonelor de exclusiune socială din ZMC şi a planurilor integrate de măsuri aferente. Conform acestui
raport, primul factor este constituit de riscul de sărăcie, incidenţa sărăciei in Zona Metropolitană
Craiova fiind mai mare pentru următoarele grupuri:
 Gospodăriile mari, cu copii, mai ales cele cu 3 sau mai mulţi

 Familiile monoparentale;
 Copiii (0 – 17 ani) şi tinerii (18 – 24 ani);
 Persoanele cu nivel redus de educaţie;
 Lucrătorii ȋn sectorul informal, agricultorii ȋn propria gospodărie;
 Şomerii şi casnicele;
 Persoanele de etnie rromă.
Mai mult, principalul factor ce este direct relaţionat de copii este reprezentat de rata abandonului
şcolar. Din cauza anumitor condiţii de sărăcie, ȋn Zona Metropolitană Craiova se ȋnregistrează un
număr crescut de copii cu risc de abandon şcolar (80) şi abandon şcolar (100) ȋn localităţile Calopăr
şi Coţofenii din Faţă. În plus, ȋn comunele Calopăr, Breasta şi Coţofenii din Faţă se remarcă cele
mai multe persoane fără educaţie, acest fapt fiind corelat cu alţi factori caracteristici pentru grupurile
defavorizate, precum tinerii ȋntre 18 şi 24 de ani care nu au un loc de muncă, populaţia rromă,
şomerii de lungă durată etc.
Figura 27 Rata riscului de abandon şcolar / Rata abandonului şcolar
Sursa:Raport de expertiză cu privire la identificarea zonelor de excluziune socială din ZMC şi a planurilor
integrate de măsuri aferente
Un alt factor determinant pentru constituirea zonelor defavorizate este îmbătrânirea demografică,
pe fondul unui spor natural negativ pe întreaga întindere a Zonei Metropolitane, fenomene mai

pregnant ȋn partea de nord – est şi ȋn sud – vest. În acelaşi timp, pentru populaţia activă cea mai
gravă problemă o reprezintă lipsa unui loc de muncă şi şomajul, riscul sărăciei pentru şomeri
fiind de peste cinci ori mai decât pentru cei care au un loc de muncă.
Lipsa locuinţei şi excluziunea de la locuinţă reprezintă unul dintre fenomenele extreme de

sărăcie şi excluziune socială. În Zona Metropolitană Craiova, se regăsesc persoane fără adăpost,
însă principala categorie de persoane cu risc de sărăcie sunt cele care au locuințe/gospodării
amplasate în zone aflate sub incidenţa riscurilor naturale. În localitățile Țuglui, Terpeziţa și
Ghercești se află cele mai multe gospodării supuse riscului de inundații, iar în Mischii, Țuglui și
Murgași alunecările de teren au afectat peste 175 de persoane.
Nu ȋn ultimul rând, printre grupurile defavorizate se află şi persoanele de etnie rromă şi

persoanele cu handicap. Principalele probleme cu care se confruntă aceste categorii de persoane
se referă la obstacolele de integrare socială, lipsa ocupării pe piaţa muncii şi accesul scăzut la
sistemul educațional.
Zone urbane marginalizate
În ceea ce priveşte situaţia zonelor marginalizate ȋn cadrul centrelor urbane, Atlasul zonelor urbane
marginalizate din România realizează un profil al municipiilor şi oraşelor din judeţul Dolj, reliefând
principalele categorii de zone dezavantajate ȋn funcţie de locuire, ocupare şi capital uman. Din acest
punct de vedere, se observă diferenţe semnificative ȋntre procentul populaţiei din zonele
nedezavantajate ȋn municipiul Craiova faţă de celelalte oraşe din ZMC, condiţiile de viaţă ȋn oraşul
Segarcea fiind cele mai afectate, peste trei sferturi din populaţie trăind ȋn zone dezavantajate sau
marginalizate. De asemenea, ȋn cazul tuturor centrelor urbane ponderea cea mai mare a acestor
zone se întâlneşte ȋn rândul celor ce aparţin categoriei de ocupare.
Tabel 11 Caracteristici ale centrelor urbane din ZMC
Centre Populaţia % populaţie ȋn % populaţie ȋn % populaţie ȋn % populaţie ȋn % populaţie ȋn

urbane stabilă la zone zone zone zone zone
RPL 2011 nedezavantajate dezavantajate dezavantajate dezavantajate marginalizate
pe locuire pe ocupare pe capital
uman
Municipiul 969506 83.93 1.76 7.10 3.76 1.05
Craiova
Oraşul 16900 36.36 0.00 36.33 22.67 4.42
Filiaşi
Oraşul 7019 22.50 0.00 39.68 18.24 19.53
Segarcea
Sursa:Atlasul zonelor urbane marginalizate din România
În municipiul Craiova au fost identificate şapte comunităţi urbane marginalizate, distribuite la

periferia municipiului, aparţinând următoarelor categorii:
 3 zone de tip ghetou cu blocuri

 1 zonă de tip ghetou ȋn foste colonii de muncitori
 3 zone de locuinţe sociale modernizate

Zone rurale defavorizate
Din punct de vedere al localităţilor rurale, acestea se suprapun uneori peste zone marginalizate din
punct de vedere social sau defavorizate de condiţii naturale specifice. Din prima categorie, The
Atlas of Rural Marginalized Areas and of Local Human Development in Romania a identificat pe
teritoriul Zonei Metropolitane Craiova trei sate marginalizate ȋn care peste 20 % din populaţie este
de etnie rromă. Cu toate acestea, reprezintă ȋnsă un real potenţial ponderea ridicată a localităţilor
rurale fără comunităţi marginalizate.
Figura 28 Sate marginalizate din punct de vedere social
Sursa: The Atlas of Rural Marginalized Areas and of Local Human Development in Romania

Din a doua categorie, la nivelul Regiunii SV Oltenia, cea mai mare concentrare de astfel de zone se
găsește în județul Dolj și anume 31 de localități catalogate ca fiind defavorizate, urmat de județul
Mehedinți cu 9 localități și județul Gorj cu 4 localități, în timp ce în județele Vâlcea și Old nu au fost
identificate astfel de areale.
Din cele 24 de localități ale ZMC, 5 sunt catalogate drept zone defavorizate și anume: Brădești,
Breasta, Bucovăț, Predești în partea Central - Nordică și Teasc în partea Sud - Estică. Acestea fac
parte din grupări mai mari de localități defavorizate de condiții naturale specifice, omogene din punct
de vedere teritorial, ce depășesc limitele teritoriului zonal sau județean .
III.6. Forța de muncă
Forţa de muncă este unul dintre cele mai importante resurse ale ZMC, care contribuie în mod direct
la dezvoltarea economică a zonei şi la creşterea calităţii vieţii pentru toţi, cu atât mai mult cu cât
zona, la fel ca întreaga ţară, trebuie să contracareze efectele negative ale îmbătrânirii populaţiei. O
modalitate folosită pentru a analiza forţa de muncă este de a recurge la a cerceta populaţia activă
dintr-un anumit teritoriu, adică oferta potențială de forţă de muncă, care include atât populaţia
ocupată, cât şi şomerii înregistraţi. Populaţia ocupată cuprinde persoanele care au o ocupaţie
generatoare de venit în baza unui contract de muncă sau independent, iar şomerii înregistraţi sunt
acele persoane apte de muncă, dar care nu sunt încadrate pe piaţa muncii, fiind înregistrate la
agenţiile teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă.
Din tabelul de mai jos se poate observa că la nivelul ZMC populaţia activă a scăzut cu cca 20.000
persoane în intervalul 1992-2011, adică a scăzut cu cca 10%. Scăderea populaţiei active din ZMC
este inferioara scăderii din întregul judeţ, care înregistrează în 2011 o populaţie activă mai mică cu
19% decât în 1992. Fenomenul de diminuare a populaţiei active este explicabil prin prisma
îmbătrânirii populaţiei şi a emigraţiei, care s-a înregistrat mai ales în rândul populaţiei de vârstă
activă. La nivel teritorial, comunele în care se înregistrează o creştere a numărului persoanelor
active sunt Brădeşti, Bucovăţ, Pieleşti şi Şimnicul de Sus, trei dintre ele fiind comune limitrofe
municipiului Craiova.
Tabel 12 Populaţia activă
RPL 1992 RPL 2002 RPL 2011 Evoluţia Evoluţia

populaţiei populaţiei
active active
rezidente 1992 rezidente 2002
- 2002 - 2011
Municipiul Craiova 145.982 126.579 130.230 -13.29% 2.88%
Oraşul Filiaşi 8.453 6.624 6.995 -21.64% 5.60%
Oraşul Segarcea 3.665 2.241 2.896 -38.85% 29.23%
Comuna Almăj 1.501 1.609 872 7.20% -45.80%
Comuna Brădeşti 1.875 2.176 1.821 16.05% -16.31%
Comuna Breasta 1.311 2.024 1.398 54.39% -30.93%
Comuna Bucovăţ 1.539 1.835 1.650 19.23% -10.08%
Comuna Calopăr 1.874 1.935 1.399 3.26% -27.70%
Comuna Cârcea 1.411
Comuna Coşoveni 1.835 2.202 1.233 20.00% -44.01%
Comuna Coţofenii 582

active active
rezidente 1992 rezidente 2002
- 2002 - 2011
din Faţă
Comuna Gherceşti 641 665 841 3.74% 26.47%
Comuna Işalniţa 1593 1.763 1.676 10.67% -4.93%
Comuna Malu 1781 2.434 1.771 36.66% -27.24%
Mare
Comuna Mischii 807 510 656 -36.80% 28.63%
Comuna Murgaşi 1.266 1.002 1.068 -20.85% 6.59%
Comuna Pieleşti 1.261 1.729 1.589 37.11% -8.10%
Comuna Predeşti 1.479 1.206 829 -18.46% -31.26%
Comuna Şimnicu 1.432 1.766 2.117 23.32% 19.88%
de Sus
Comuna Teasc 1.961 1.546 1.588 -21.16% 2.72%
Comuna Terpezița 750 608 730 -18.93% 20.07%
Comuna Țuglui 1.355 1.091 1.111 -19.48% 1.83%
Comuna Vela 1.150 769 677 -33.13% -11.96%
Comuna Vârvoru 1.439 1.908 1.435 32.59% -24.79%
de Jos
Mediul urban 158.190 135.444 140.121 -14.38% 3.45%
Mediul rural 26.850 31.692 26.454 18.03% -16.53%
Zona 185.040 167.136 166.575 -9.68% -0.34%
Metropolitana
Craiova
Județul Dolj 351.813 311.573 285.392 -11.44% -8.40%
Regiunea Sud – 1.172.771 920.980 931.136 -21.47% 1.10%
Vest Oltenia
Spre deosebire de populaţia activă, populaţia inactivă cuprinde persoanele care nu au lucrat nici cel
puţin o oră şi nici nu sunt înregistrate ca şomeri în perioada de referinţă – elevi sau studenţi,
pensionari, persoane casnice, persoane întreţinute. Raportul dintre persoanele active şi cele
inactive în interiorul Zonei Metropolitane Craiova este de aproximativ unu la unu, 47% din populaţie
fiind activă iar restul de 53% fiind inactivă (figura 29).
Figura 29 Procentul de populaţie activă şi inactivă din totalul populaţiei stabile ȋn Zona Metropolitană Craiova
Populatie activa
47%
53% Populatie inactiva

O sub-categorie a populaţiei active, populaţia ocupată (tabelul 13) cuprinde persoanele care fie au
un loc de muncă salariat, fie nesalariat, fie desfășoară activităţi pe cont propriu. La nivelul ZMC,
populaţia ocupată a scăzut cu cca 11% între 1992 şi 2011, mai puţin decât cei 19% cu care a
scăzut populaţia ocupată din întregul judeţ.
Tabel 13 Populaţia ocupată

ocupate 1992 - ocupate 2002 -
2002 2011
Municipiul Craiova 135716 109242 118817 -19.51% 8.76%
Oraşul Filiaşi 7424 5246 6155 -29.34% 17.33%
Oraşul Segarcea 3296 1776 2619 -46.12% 47.47%
Comuna Almăj 1345 1433 835 6.54% -41.73%
Comuna Brădeşti 1638 1971 1706 20.33% -13.44%
Comuna Breasta 1078 1856 1273 72.17% -31.41%
Comuna Bucovăţ 1361 1575 1528 15.72% -2.98%
Comuna Calopăr 1708 1854 1307 8.55% -29.50%
Comuna Cârcea 1266
Comuna Coşoveni 1636 1949 1142 19.13% -41.41%
Comuna Coţofenii 495
din Faţă
Comuna Gherceşti 570 613 803 7.54% 31.00%
Comuna Işalniţa 1472 1666 1559 13.18% -6.42%
Comuna Malu 1543 2341 1671 51.72% -28.62%
Mare
Comuna Mischii 718 495 625 -31.06% 26.26%
Comuna Murgaşi 1173 961 1031 -18.07% 7.28%
Comuna Pieleşti 1135 1628 1501 43.44% -7.80%
Comuna Predeşti 1305 1087 795 -16.70% -26.86%
Comuna Şimnicu 1315 1628 1999 23.80% 22.79%
de Sus
Comuna Teasc 1882 1516 1525 -19.45% 0.59%
Comuna Terpezița 680 569 689 -16.32% 21.09%
Comuna Țuglui 1246 999 1042 -19.82% 4.30%
Comuna Vela 1111 1869 635 68.23% -66.02%
Comuna Vârvoru 1354 747 1403 -44.83% 87.82%
de Jos
Mediul urban 146436 116264 127591 -20.60% 9.74%
Mediul rural 24270 26757 24830 10.25% -7.20%
Zona Metropolitană 170.706 143.021 152.421 -16.22% 6.57%
Craiova
Județul Dolj 322.563 281.558 263.356 -12.71% -6.46%
Regiunea Sud – 1.077.743 821.026 857.119 -23.82% 4.40%
Vest Oltenia

Evoluţia numărului şomerilor înregistraţi pe teritoriul ZMC arată o creştere spectaculoasă între 1992
şi 2002, apoi o scădere şi revenire aproape de nivelul anului 1992, în 2011. Comparând anii 1992
cu 2011 se poate observa chiar o scădere a numărului de şomeri, fenomen care nu se repetă şi în
cazul judeţului sau regiunii, unde numărul şomerilor a crescut în 2011 faţă de 1992.
Tabel 14 Numărul şomerilor

şomere 1992 - şomere 2002 -
2002 2011
Municipiul Craiova 10.266 17.337 11.413 68.88% -34.17%
Oraşul Filiaşi 1.029 1.378 840 33.92% -39.04%
Oraşul Segarcea 369 465 277 26.02% -40.43%
Comuna Almăj 156 176 37 12.82% -78.98%
Comuna Brădeşti 237 205 115 -13.50% -43.90%
Comuna Breasta 233 168 125 -27.90% -25.60%
Comuna Bucovăţ 178 260 122 46.07% -53.08%
Comuna Calopăr 166 81 92 -51.20% 13.58%
Comuna Cârcea 199 253 145 27.14% -42.69%
Comuna Coşoveni 78 64 91 -17.95% 42.19%
Comuna Coţofenii 71 52 87 -26.76% 67.31%
din Faţă
Comuna Gherceşti 121 97 38 -19.83% -60.82%
Comuna Işalniţa 238 93 117 -60.92% 25.81%
Comuna Malu 89 15 100 -83.15% 566.67%
Mare
Comuna Mischii 93 41 31 -55.91% -24.39%
Comuna Murgaşi 126 101 37 -19.84% -63.37%
Comuna Pieleşti 299 201 88 -32.78% -56.22%
Comuna Predeşti 174 119 34 -31.61% -71.43%
Comuna Şimnicu 117 138 118 17.95% -14.49%
de Sus
Comuna Teasc 79 30 63 -62.03% 110.00%
Comuna Terpezita 70 39 41 -44.29% 5.13%
Comuna Țuglui 109 92 69 -15.60% -25.00%
Comuna Vela 39 39 42 0.00% 7.69%
Comuna Vârvoru 85 22 32 -74.12% 45.45%
de Jos
Mediul urban 11664 19180 12530 64.44% -34.67%
Mediul rural 2957 2286 1624 -22.69% -28.96%
Zona Metropolitană 14.621 21.466 14.154 46.82% -34.06%
Craiova
Judeţul Dolj 13.723 30.015 22.036 118.72% -26.58%
Regiunea Sud – 43.085 99.954 74.017 131.99% -25.95%
Vest Oltenia

Analiza nivelului de pregătire al şomerilor înregistraţi în ZMC arată că majoritatea au studii liceale,
urmaţi de cei cu studii superioare, de unde se poate concluziona că nivelul lor de calificare este
ridicat şi ar permite o integrare pe piaţa muncii, fără a fi nevoie de pregătiri de bază suplimentare.
Figura 30 Numărul şomerilor după nivelul de pregătire la nivelul Zonei Metropolitane Craiova
Fara scoala absolvita 118
Primar 349
Gimnazial 1564
Profesional si de ucenici 2009
Liceal 5906
Post - liceal si de maistri 406
Superior 3750
0 1000 2000 3000 4000 5000 6000 7000
Rata şomajului (tabel 15) înregistrată în anul 2011 în ZMC este de 8,5%, mai mare decât cifra pe
judeţ, 7,72% şi decât cea a regiunii, 7,95%.
Evoluţia indicatorului (figura 31) are o tendinţă similară pentru ZMC, municipiul Craiova, judeţul Dolj
şi regiunea SV, adică arată o creştere accentuată în dreptul anului 2002 şi apoi o revenire în anul
2011 la un nivel similar anului 1992. Singura evoluţie diferită este cea a mediului rural, unde rata
şomajului are un trend descendent.
Tabel 15 Rata şomajului
1992 (%) 2002 (%) 2011 Evoluţia ratei Evoluţia ratei

(%) şomajului 1992 şomajului 2002
- 2002 - 2011
Municipiul Craiova 7.03 13.70 8.76 94.88% -36.06%
Oraşul Filiaşi 12.17 20.80 12.01 70.91% -42.26%
Oraşul Segarcea 10.07 20.75 9.56 106.06% -53.93%
Comuna Almăj 10.39 10.94 4.24 5.29% -61.24%
Comuna Brădeşti 12.64 9.42 6.32 -25.47% -32.91%
Comuna Breasta 17.77 8.30 8.94 -53.29% 7.71%
Comuna Bucovăţ 11.57 14.17 7.39 22.47% -47.85%
Comuna Calopăr 8.86 4.19 6.58 -52.71% 57.04%
Comuna Cârcea 10.28
Comuna Coşoveni 4.25 2.91 7.38 -31.53% 153.61%
Comuna Coţofenii 14.95
din Faţă

1992 (%) 2002 (%) 2011 Evoluţia ratei Evoluţia ratei
(%) şomajului 1992 şomajului 2002
- 2002 - 2011
Comuna Gherceşti 18.88 14.59 4.52 -19.75% -69.02%
Comuna Işalniţa 14.94 5.28 6.98 -64.66% 32.20%
Comuna Malu 5.00 0.62 5.65 -87.60% 811.29%
Mare
Comuna Mischii 11.52 8.04 4.73 -30.21% -41.17%
Comuna Murgaşi 9.95 10.08 3.46 1.31% -65.67%
Comuna Pieleşti 23.71 11.63 5.54 -50.95% -52.36%
Comuna Predeşti 11.76 9.87 4.10 -16.07% -58.46%
Comuna Şimnicu 8.17 7.81 5.57 -4.41% -28.68%
de Sus
Comuna Teasc 4.03 1.94 3.97 -51.86% 104.64%
Comuna Terpezita 9.33 6.41 5.62 -31.30% -12.32%
Comuna Țuglui 8.04 8.43 6.21 4.85% -26.33%
Comuna Vela 3.39 5.07 6.20 49.56% 22.29%
Comuna Vârvoru 5.91 1.15 2.23 -80.54% 93.91%
de Jos
Mediul urban 7.37 14.16 8.94 92.13% -36.86%
Mediul rural 11.01 7.21 6.14 -34.51% -14.84%
Zona Metropolitană 7.90 12.84 8.50 62.53% -33.80%
Craiova
Judeţul Dolj 3.90 9.63 7.72 146.92% -19.83%
Regiunea Sud – 3.67 10.85 7.95 195.64% -26.73%
Vest Oltenia
Figura 31 Evoluţia ratei şomajului
16
14
12
10
0
1992 2002 2011


III.7. Educația și nivelul de pregătire
În intervalul 2007-2013, populaţia şcolară a ZMC a scăzute de la 105.039 la 81.804, adică cu 22%.
Acelaşi trend descendent apare şi în cazul judeţului, dar şi al regiunii, deşi în cazul acesteia din
urmă, procentul cu care populaţia şcolară scade este de 16%, deci scăderea este mai puţin
accentuată. Singurele comune în care populaţia şcolară înregistrează o creştere sunt Cârcea,
Coşoveni şi Vârvoru de Jos, cu procente ce variază între 6 şi 2%.
Tabel 16 Numărul elevilor pe grade de şcolarizare
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 Evoluţia

populaţiei
şcolare
totale 2007
- 2013
Municipiul 92025 91395 88784 82492 74739 71653 70403 -23.50%
Craiova
Oraşul Filiaşi 4010 3876 3807 3728 3735 3705 3641 -9.20%
Oraşul 1511 1512 1494 1389 1353 1391 1385 -8.34%
Segarcea
Comuna Almăj 233 199 193 194 154 144 145 -37.77%
Comuna 523 479 485 455 419 408 397 -24.09%
Brădeşti
Comuna 602 610 590 579 552 537 539 -10.47%
Breasta
Comuna 439 420 415 400 393 393 363 -17.31%
Bucovăţ
Comuna 555 549 532 526 502 485 474 -14.59%
Calopăr
Comuna 323 338 358 320 321 439 344 6.50%
Cârcea
Comuna 362 370 398 395 363 390 382 5.52%
Coşoveni
Comuna 276 269 257 267 253 233 227 -17.75%
Coţofenii din
Faţă
Comuna 161 153 135 130 128 128 126 -21.74%
Gherceşti
Comuna 432 411 410 412 404 398 381 -11.81%
Işalniţa
Comuna Malu 445 445 465 439 452 456 424 -4.72%
Mare
Comuna 126 115 110 108 106 104 100 -20.63%
Mischii
Comuna 309 292 286 264 249 243 231 -25.24%
Murgaşi
Comuna 412 403 367 367 318 303 291 -29.37%
Pieleşti
Comuna 331 311 285 248 229 216 191 -42.30%
Predeşti
Comuna 421 438 422 422 411 406 396 -5.94%
Şimnicu de
Sus
Comuna 392 368 354 352 189 316 303 -22.70%
Teasc
Comuna 172 171 174 167 162 155 151 -12.21%
Terpezița
Comuna 370 368 354 344 334 323 315 -14.86%
Țuglui
Comuna Vela 269 264 267 261 263 257 246 -8.55%
Comuna 340 324 332 332 323 314 349 2.65%
Vârvoru de
Jos
Mediul urban 97546 96783 94085 87609 79827 76749 75429 -22.67%
Mediul rural 7493 7297 7189 6982 6525 6648 6375 -14.92%
Zona 105039 104080 101274 94591 86352 83397 81804 -22.12%
Metropolitana
Craiova
Județul Dolj 150241 147556 144325 136748 126783 123062 120155 -20.03%
Regiunea Sud 434072 424471 417732 402670 381465 371148 361387 -16.74%
– Vest Oltenia
Tablele de mai jos (tabelul 17 – tabelul 22) cuprind numărul şi evoluţia elevilor pe diferite tipuri de
învăţământ.
Analiza situaţiei grădiniţelor (tabelul 17) dezvăluie scăderi ale numărului de copii înscrişi în toate
localităţile ZMC, cu chiar mai mult de jumătate din nivelul anului 2007 în anumite cazuri. Mediul rural
este cel mai afectat de aceste scăderi, însă indicatorul trebuie corelat şi cu numărul de locuri
disponibile în grădinițe, această scădere putând fi explicată şi prin prisma unei lipse cronice de
infrastructură educaţională de tipul grădiniţelor în mediul rural.
În învăţământul primar şi gimnazial (tabelul 18) se înregistrează scăderi ale numărului de elevi în
toate localităţile ZMC, însă nu cu valori procentuale la fel de mari ca în cazul populaţiei de pre-
şcolari. Şi în acest caz, mediul rural prezintă cea mai mare scădere, de 13%, comparativ cu 3% în
mediul urban, sau 10% în cazul întregului judeţ şi 11% în cazul regiunii.
Învăţământul liceal (tabelul 19) prezintă un număr de elevi care a înregistrat creşteri în cazul
oraşului Filiaşi (cu aproape 40%), Segarcea, comunei Cârcea, comunei Malu Mare (cu peste 80%).
Per total, în ZMC numărul elevilor înscrişi în învăţământul liceal a scăzut cu puţin peste 4%.
În cazul învăţământului profesional (tabelul 20) se înregistrează scăderi dramatice, de peste 90%
ale numărului de elevi înscrişi, fenomen care poate fi pus pe seama reformelor succesive prin care
a trecut acest tip de învăţământ care s-au concretizat în desfiinţarea unor astfel de unităţi de
învăţământ, dar mai ales pe seama neatractivităţii acestui tip de şcoli în rândul elevilor. Spre
deosebire de învăţământul profesional, cel post-liceal (tabelul 21) pare a reprezenta o opţiune foarte
populară în rândul elevilor, observându-se că în toate localităţile din ZMC unde acest învăţământ
este disponibil a crescut numărul de elevi înscriși cu aproape 200%.Per total, în ZMC se
înregistrează în 2013 cu 197% mai mulţi elevi înscrişi în învăţământul postliceal decât în 2007.
În privinţa numărului studenţilor (tabelul 22), acesta a scăzut cu mai mult de jumătate în 2013 faţă
de 2007, atât în ZMC cât şi în regiunea SV.

Tabel 17 Copii înscrişi în grădiniţe
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 Evoluţia

copiilor
ȋnscrişi ȋn
grădiniţe
2007 - 2013
Municipiul 7767 7617 7764 8043 8147 7302 7486 -3.62%
Craiova
Oraşul Filiaşi 561 562 570 571 544 414 414 -26.20%
Oraşul 314 260 260 231 231 220 220 -29.94%
Segarcea
Comuna Almăj 63 45 47 65 44 43 39 -38.10%
Comuna 117 110 110 120 109 100 95 -18.80%
Brădeşti
Comuna 172 182 167 164 155 143 138 -19.77%
Breasta
Comuna 99 90 100 101 118 111 98 -1.01%
Bucovăţ
Comuna 120 124 127 126 108 86 85 -29.17%
Calopăr
Comuna 47 39 40 38 39 120 47 0.00%
Cârcea
Comuna 93 97 114 108 85 78 84 -9.68%
Coşoveni
Comuna 53 54 50 50 45 40 43 -18.87%
Coţofenii din
Faţă
Comuna 52 52 50 50 50 45 49 -5.77%
Gherceşti
Comuna 106 100 101 110 117 97 82 -22.64%
Işalniţa
Comuna Malu 84 78 81 87 88 84 63 -25.00%
Mare
Comuna 34 34 29 30 35 32 28 -17.65%
Mischii
Comuna 100 79 81 61 56 47 44 -56.00%
Murgaşi
Comuna 129 136 119 121 114 75 75 -41.86%
Pieleşti
Comuna 71 70 71 60 60 40 40 -43.66%
Predeşti
Comuna 131 124 127 117 128 93 96 -26.72%
Şimnicu de
Sus
Comuna 84 82 81 88 82 73 84 0.00%
Teasc
Comuna 50 52 47 47 46 43 35 -30.00%
Terpezița
Comuna 110 106 99 91 94 76 72 -34.55%
Țuglui

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 Evoluţia
copiilor
ȋnscrişi ȋn
grădiniţe
2007 - 2013
Comuna Vela 72 65 64 57 56 54 54 -25.00%
Comuna 117 106 113 122 115 85 108 -7.69%
Vârvoru de
Jos
Mediul urban 8642 8439 8594 8845 8922 7936 8120 -6.04%
Mediul rural 1904 1825 1818 1813 1744 1565 1459 -23.37%
Zona 10546 10264 10412 10658 10666 9501 9579 -9.17%
Metropolitana
Craiova
Județul Dolj 20391 19561 19811 19983 19740 17177 17093 -16.17%
Regiunea Sud 69183 67694 67735 67636 66297 56174 54478 -21.26%
– Vest Oltenia
Tabel 18 Elevi înscrişi în învăţământul primar şi gimnazial
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 Evoluţia

elevilor
înscrişi ȋn
ȋnvăţământul
primar şi
gimnazial
(inclusiv
special) 2007
- 2013
Municipiul 21184 20481 19770 19474 18802 20182 20767 -1.97%
Craiova
Oraşul Filiaşi 2080 1947 1849 1761 1698 1747 1712 -17.69%
Oraşul 776 752 743 743 642 688 687 -11.47%
Segarcea
Comuna Almăj 170 154 146 129 110 101 106 -37.65%
Comuna 406 369 375 335 310 308 302 -25.62%
Brădeşti
Comuna 430 428 423 415 397 394 401 -6.74%
Breasta
Comuna 340 330 315 299 275 282 265 -22.06%
Bucovăţ
Comuna 435 425 405 400 394 399 389 -10.57%
Calopăr
Comuna 127 124 120 109 111 110 106 -16.54%
Cârcea
Comuna 269 273 284 287 278 312 298 10.78%
Coşoveni
Comuna 223 215 207 217 208 193 184 -17.49%
Coţofenii din
Faţă
Comuna 109 101 85 80 78 83 77 -29.36%

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 Evoluţia
elevilor
înscrişi ȋn
ȋnvăţământul
primar şi
gimnazial
(inclusiv
special) 2007
- 2013
Gherceşti
Comuna 326 311 309 302 287 301 299 -8.28%
Işalniţa
Comuna Malu 215 216 207 186 202 213 207 -3.72%
Mare
Comuna 92 81 81 78 71 72 72 -21.74%
Mischii
Comuna 209 213 205 203 193 196 187 -10.53%
Murgaşi
Comuna 283 267 248 246 204 228 216 -23.67%
Pieleşti
Comuna 225 210 199 188 169 176 151 -32.89%
Predeşti
Comuna 290 314 295 305 283 313 300 3.45%
Şimnicu de
Sus
Comuna 308 286 273 264 107 243 219 -28.90%
Teasc
Comuna 122 119 127 120 116 112 116 -4.92%
Terpezița
Comuna 260 262 255 253 240 247 243 -6.54%
Țuglui
Comuna Vela 197 199 203 204 207 203 192 -2.54%
Comuna 223 218 219 210 208 229 241 8.07%
Vârvoru de
Jos
Mediul urban 24040 23180 22362 21978 21142 22617 23166 -3.64%
Mediul rural 5259 5115 4981 4830 4448 4715 4571 -13.08%
Zona 29299 28295 27343 26808 25590 27332 27737 -5.33%
Metropolitana
Craiova
Județul Dolj 58606 56537 54807 53367 50510 53061 52720 -10.04%
Regiunea Sud 193753 187260 180912 175918 166530 17350 17138 -11.54%
– Vest Oltenia 0 7

Tabel 19 Elevi înscrişi în învăţământul liceal
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 Evoluţia

elevilor
ȋnscrişi ȋn
ȋnvăţământul
liceal 2007 -
2013
Municipiul 19752 19700 20740 20885 20460 19520 18180 -7.96%
Craiova
Oraşul Filiaşi 1030 1060 1189 1307 1471 1486 1437 39.51%
Oraşul 291 361 390 359 459 439 428 47.08%
Segarcea
Comuna 94 128 169 173 171 176 129 37.23%
Cârcea
Comuna Malu 85 98 140 146 162 159 154 81.18%
Mare
Mediul urban 21073 21121 22319 22551 22390 21445 20045 -4.88%
Mediul rural 179 226 309 319 333 335 283 58.10%
Zona 21252 21347 22628 22870 22723 21780 20328 -4.35%
Metropolitana
Craiova
Județul Dolj 25304 25359 27392 28160 28364 27139 25396 0.36%
Regiunea Sud 90788 91474 96748 99522 102060 96918 90348 -0.48%
– Vest Oltenia
Tabel 20 Elevi înscrişi în învăţământul profesional
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 Evoluţia

elevilor ȋnscrişi
ȋn ȋnvăţământul
profesional
2007 - 2013
Municipiul 3798 3406 1891 950 153 205 255 -93.29%
Craiova
Oraşul Filiaşi 339 307 199 89 22 58 78 -76.99%
Oraşul 130 139 101 56 21 44 50 -61.54%
Segarcea
Comuna 55 47 29 -47.27%
Cârcea
Comuna Malu 61 53 37 20 -67.21%
Mare
Comuna 35 31 15 -57.14%
Predeşti
Mediul urban 4267 3852 2191 1095 196 307 383 -91.02%
Mediul rural 151 131 81 20 -86.75%
Zona 4418 3983 2272 1115 196 307 383 -91.33%
Metropolitana
Craiova
Județul Dolj 6192 5523 3182 1480 196 349 459 -92.59%

Regiunea SV 22202 19676 12100 6095 1351 1394 1635 -92.64%
Tabel 21 Elevi înscrişi în învăţământul postliceal
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 Evoluţia

elevilor ȋnscrişi
ȋn ȋnvăţământul
postliceal 2007
– 2013
Municipiul 1696 2203 2557 2736 3245 4197 4980 193.63%
Craiova
Comuna 33 62 87.88%
Cârcea
Mediul urban 1696 2203 2557 2736 3245 4197 4980 193.63%
Mediul rural 33 62 87.88%
Zona 1696 2203 2557 2736 3245 4230 5042 197.29%
Metropolitana
Craiova
Județul Dolj 2114 2926 3466 3802 4485 5460 6105 188.79%
Regiunea Sud 5696 7795 9244 10513 12465 14936 18164 218.89%
– Vest Oltenia
Tabel 22 Numărul şi evoluţia numărului de studenţi
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 Evoluţia

studenţilor
ȋnscrişi
2007 - 2013
Municipiul 37634 37650 35667 29956 23488 19876 18382 -51.16%
Craiova
Zona 37634 37650 35667 29956 23488 19876 18382 -51.16%
Metropolitana
Craiova
Județul Dolj 37634 37650 35667 29956 23488 19876 18382 -51.16%
Regiunea Sud 52450 50572 50993 42986 32762 28226 25375 -51.62%
– Vest Oltenia

IV. REȚEAUA DE LOCALITĂȚI
IV.1. Context european, național și regional
Municipiul Craiova face parte din regiunea de dezvoltare Sud - Vest Oltenia și este reședința
județului Dolj, depășind ca număr de populație și importanță regională celelalte așezări urbane,
respectiv Târgu Jiu, reședința județului Gorj, Drobeta - Turnu Severin, reședința județului Mehedinți,
Slatina, reședința județului Olt și Râmnicu Vâlcea, singurul pol de dezvoltare din reședința județului
Vâlcea.
Din punctul de vedere al Comisiei Europene, Regiunea Sud Vest Oltenia se încadrează în categoria
regiunilor „mai puţin dezvoltate”, datorită valorii Produsului Intern Brut pe cap de locuitor, mai mică
de 75% în raport cu media acestui indicator înregistrată pe teritoriul Uniunii Europene, având
prioritate maximă în cadrul politicilor de finanțare aferente exercițiului financiar 2014 - 2020.
O statistică a densității demografice la nivel regional în România și a împărțirii populației pe medii

de rezidență evidențiază faptul că Regiunea Sud - Vest Oltenia are o pondere a populației urbane
de 48%, valoare aflată sub media națională de 54,9 %, în ciuda faptului că în județul Dolj această
pondere este ceva mai ridicată și anume 54,1%. Caracterul rural al acestei regiuni a fost constatat
și în raport cu analizele Eurostat ale Comisiei Europene și a tipologiei urban - rural, clasată ca
regiune predominant rurală - cu o pondere a populației rurale de 50% sau mai mult din totalul
populației, în cadrul nivelului NUTS 3.
Tabel 23 Populația în profil teritorial 2011
Total Urban Rural În procente Locuitori / km2

(număr faţă de total
persoane)
Urban Rural
TOTAL 21.354.396 11.727.153 9.627.243 54,9 45,1
Nord - Vest 2.711.016 1.440.177 1.270.839 53,1 46,9
Centru 2.520.540 1.491.569 1.028.971 59,2 40,8
Nord - Est 3.695.831 1.587.203 2.108.628 42,9 57,1
Sud - Est 2.794.337 1.536.057 1.258.280 55,0 45,0
Sud - Muntenia 3.243.268 1.342.035 1.901.233 41,4 58,6
Bucureşti - 2.253.827 2.064.235 189.592 91,6 8,4
Ilfov
Sud - Vest 2.225.108 1.068.281 1.156.827 48,0 52,0
Oltenia
Dolj 697.813 377.183 320.630 54,1 45,9
Gorj 375.147 178.403 196.744 47,6 52,4
Mehedinţi 288.775 140.889 147.886 48,8 51,2
Olt 458.380 186.981 271.399 40,8 59,2
Vâlcea 404.993 184.825 220.168 45,6 54,4
Vest 1.910.469 1.197.596 712.873 62,7 37,3
Sursa: PDR Sud Vest Oltenia

Figura 32 Sisteme urbane regionale şi transfrontaliere
Sursa: Atlas teritorial al României
Conform Planului de Dezvoltare Regională Sud – Vest Oltenia, cooperarea transfrontalieră este
susținută de vecinătatea cu Bulgaria la sud și cu Republica Serbia la sud-vest, prin amplasarea de-
o parte și de alta a malurilor fluviului Dunărea. Potențialul comercial este susținut în prezent prin
construcția podului dintre localitățile Calafat și Vidin, care deschide noi direcții de acțiune între cele
două state. Conectarea Municipiului Craiova prin infrastructura de transport rutieră și feroviară la
calea de acces deschisă de această investiție în infrastructură reprezintă un plus economic doar în

condițiile în care se recreează noi rute de tranzit dinspre țările europene spre regiunea Oltenia cu
ieșire spre sudul continentului și spre Turcia.
Conform Programului de Cooperare Transfrontaliera România - Bulgaria 2007 - 2013, aria eligibilă,
care se întinde pe 610 km, este formată din 15 unități administrativ teritoriale de nivel NUTS 3,
dintre care șapte pe teritoriul României și 8 pe teritoriul Bulgariei și are rațiunea de a integra zonele
care se confruntă cu aceleași tipuri de provocări și care pot beneficia de pe urma unor soluții
comune. Din cele 7 județe românești face parte și județul Dolj, alături de alte două județe din
aceeași regiune, Mehedinți și Olt.
Astfel, importanța Municipiului Craiova la nivel național și est - european este evidentă datorită
sistemelor urbane trans-naționale și regionale din care acesta face parte și anume: sistem
transfrontalier cu Belgrad (Serbia), Plevna (Bulgaria) și Vidin (Bulgaria) și sistem regional cu
București, Slatina, Râmnicu Vâlcea și Drobeta - Turnu Severin. Astfel, se remarcă orientarea sud -
vestică a relațiilor teritoriale pe care Craiova le stabilește și totodată importanța acestora pentru
structura transfrontaliera a României.
Figura 33 Poli naționali de creștere și de dezvoltare urbană în România
Sursa: PDR SV Oltenia
În același timp, Municipiul Craiova face parte rețeaua polilor de creştere identificați pe teritoriul
României, stabiliţi prin Hotărârea de Guvern nr.998/2008 pentru desemnarea polilor naţionali de
creştere, completată prin Hotărârea de Guvern nr. 1149/2008 pentru desemnarea polilor de creştere
şi a polilor de dezvoltare urbană în care se realizează cu prioritate investiţii din programele cu
finanţare comunitară şi naţională.

În concordanţă cu Conceptul Strategic de Dezvoltare Teritorială a României 2007-2030 şi Cadrul
Strategic Naţional de Referinţă 2007- 2013, aprobat de Guvernul României şi Comisia Europeană,
rolul de Pol de Creștere înseamnă pentru Craiova reafirmarea statutului de centru urban european
atractiv și competitiv, dezvoltat economic, cu un mediu academic și cultural capabil să atragă și să

rețină populație tânără.
IV.2. Structura Sistemului de Așezări
Evoluţia urbanistică a localităţilor din Zona Metropolitană Craiova
Perioada cuprinsă între secolele al XIV-lea și al XVIII-lea este interesantă prin prisma mențiunilor
scrise privind primele unități administrative, în care se atestă o viață socială mai intensă; acestea s-
au născut mai întâi pe văile unor râuri care ofereau condiții mai bune de așezare a gospodăriilor și
de circulație (aveau astfel apă necesară vitelor și oamenilor, precum și o lesnicioasă comunicație pe
lângă albia râurilor 7), pentru ca, mai târziu, unitățile administrative să fie reorganizate în cadrul unor
limite teritoriale noi, pe măsura progresului economic și a înmulțirii satelor, a apariției unor centre
economice noi, târguri și orașe.
În anul 1444 documentele consemnează existența județului de Baltă care cuprindea teritorii din
sudul câmpiei Olteniei, județele Mehedinți și Dolj. În această perioadă de început a evului mediu,
ceea ce a influențat cu precădere configurarea unităților administrative au fost factorii naturali, spre
deosebire de secolul al XVIII-lea când noile realități impun un cadru administrativ nou și sunt
delimitate cele cinci județe ale Olteniei (conf. Hărții stolnicului Constantin Cantacuzino, 1718): Dolj,
Gorj, Mehedinți, Olt și Vâlcea. Limitele acestor județe vor rămâne aproape neschimbate până în
secolul XX și vor asigura cadrul general pentru dezvoltarea localităților urbane și rurale.
Satele care s-au format în această perioadă au devenit leagănul inițiativelor tehnice, economice, al
vieții social-politice și culturale și ele sunt depozitarul tradițiilor tehnico-științifice și artistice ale
epocilor precedente8.
În zona Doljului, distingem două etape în evoluția localităților. Prima, specifică evului mediu, se
caracterizează prin existența a două tipuri de așezări: răsfirate (în zona de nord) și adunate (în zona
de sud).
Incursiunile otomane de jaf specifice acestei perioade au determinat retragerea satelor în locuri
izolate, departe de drumurile circulate; numeroase sate au fost distruse și arse, inclusiv cel de
reședință al banilor Craiovei., iar altele și-au schimbat vatra, mai ales în sudul județului, locul de
înfruntare dintre armatele otomane, rusești și austriece.
Mai târziu, satele au fost făcute pe moșiile boierești (vezi cap. 1.5. Alte elemente care au influențat
dezvoltarea teritoriului), pe moșiile unde boierul a avut nevoie de forță de muncă și au fost așezate
acolo unde boierul convenea să le dea țăranilor pământ pentru case.
7
Florea Stănculescu, Contribuții la afirmarea Arhitecturii Românești, Editura Tehnică, București, 1987, p. 113
8
Ștefan Enache, Teodor Pleșa, Zona etnografică Dolj, Editura Sport-Turism, București, 1982, pp. 9-18

Necesitățile administrative de supraveghere, de inventariere a tuturor gospodăriilor în vederea
impunerii fiscale de către domnie au determinat măsuri de tragere la linie a satelor încă din prima
jumătate a secolului al XVIII-lea, în timpul stăpânirii Olteniei de către austrieci (1718-1739); această
acțiune nu s-a concretizat9 . Intervenția autorităților în viața satelor din zonă cunoaște aspecte noi
după 1831 și în special după 1864 (reformele agrare, a doua etapă în evoluția urbanistică a
localităților). Regulamentele de aliniere a satelor cuprind dispoziții precise referitoare la:
 alinierea gospodăriilor,
 îndreptarea ulițelor,
 dispunerea anexelor în cadrul gospodăriilor
 materialele din care să fie construite
 modul de împrejmuire.
Regulamentul pentru alinierea satelor și pentru construirea locuințelor, elaborat în 1894, ține seama
de relieful fiecărei zone; satele din subzona de nord au formă alungită și o textură mai puțin
ordonată, influențată de structura reliefului, iar cele din sud au o formă geometrică, cu o structură
ordonată și o textură regulată. Satele create după împroprietărirea din 1864 se remarcă în general
prin planul perfect geometric, cu ulițe largi ce se intersectează perpendicular.
Reforma agrară din 1864 a constat din două operațiuni distincte: exproprierea și împroprietărirea.
După expropriere s-a căutat în primul rând favorizarea intereselor de ordin obștesc, după care a
urmat împroprietărirea. Această reformă a fost o măsură luată de guvernul Mihail Kogălnicenu sub
domnia lui Alexandru Ioan Cuza, prin care țăranii clăcași erau eliberați de obligațiile față de boieri și
erau împroprietăriți cu pământ. Prin legea reformei, terenurile expropriate nu puteau depăși 2/3 din
moșie și nu puteau fi vândute timp de 30 de ani decât către comună sau către vreun alt sătean.
Reforma agrară de la 1864 a avut şi numeroase neajunsuri, care au culminat cu răscoalele ţărăneşti
de mai târziu (vezi tabelul 1 – Evenimente istorice). Pământurile acordate au fost insuficiente
necesităţilor reale ale familiilor rurale, agricultura a rămas la un nivel înapoiat, iar obligațiile fiscale
au devenit excesive. Din aceste motive, mulţi ţărani au fost nevoiţi să fugă la sud de Dunăre 10.
Reforma agrară din 1921 a determinat noi modificări în structura proprietății funciare rurale din
România, modificări care nu se puteau solda cu rezultate pozitive pentru agricultura țării și pentru
țărani atâta vreme cât ele nu erau însoțite de o politică agricolă corespunzătoare noii situații a
proprietății de după reformă. Țărănimea împroprietărită avea nevoie de sprijinul material al statului
și de îndrumare tehnică pentru a se consolida pe loturile primite și pentru a realiza progrese în
cultura agricolă. În lipsa acestui sprijin, țărănimea a continuat să suporte sarcini împovărătoare prin
impozite, taxe vamale și altele care i-au diminuat veniturile și au pus-o în imposibilitatea de a realiza
progrese 11.
Din punct de vedere urbanistic, rezultatul reformelor agrare din 1864, 1921 și celelalte care le-au
urmat, a fost extinderea și reorganizarea satelor, apariția parcelărilor și a trasărilor de noi străzi. De
9
Ștefan Enache, Teodor Pleșa, Zona etnografică Dolj, Editura Sport-Turism, București, 1982, pp. 9-18
10
Reforma agrară din 1864, Enciclopedia României,
http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Reforma_agrar%C4%83_din_1864, site consultat la 29.11.2015
11
Prof. dr. Dumitru Șandru, Reforma agrară din 1921 și loturile demonstrative, Universitatea "Universitatea Mihail
Kogălniceanu" Iași, document pdf consultat la 29.11.2015,
http://www.umk.ro/images/documente/publicatii/Buletin17/14_reforma.pdf

cele mai multe ori, aceste trasări și parcelările au forme geometrice și se disting ușor în planul
satelor de astăzi.
Structura internă a satului din zona doljeană este asemănătoare cu cea a satelor de pe mai tot
spațiul românesc. Centrul social al satului este reprezentat de:
 Biserică, plasată într-o poziție vizibilă pentru toată așezarea.

 Școală, o altă instituție socială cu rol important în lumea satului; la început, școala funcționa
în apropierea bisericii, în spații închiriate. La sfârșitul secolului al XIX-lea a început
construcția de clădiri pentru școli, la sate. Acestea aveau o arhitectură de un anumit tip, iar
dimensiunea spațiului depindea de mărimea localității.
 Primăria adăpostea administrația locală și a apărut în centrele comunale la sfârșitul secolului
al XIX-lea
 Prăvălie, saloane (cămin cultural), dispensar.
Categorii de localități
Structura pe categorii de localităţi a Zonei Metropolitane Craiova s-a realizat pe baza registrului
SIRUTA (Sistemul Informatic al Registrului Unităţilor Administrativ Teritoriale). Sunt puse ȋn
evidenţă cele două categorii principale de localităţi, respectiv localităţile urbane şi cele rurale.
Acestea sunt definite conform Legii nr. 351/2011 astfel:
 Localitate urbană – localitate ȋn care majoritatea resurselor de muncă este ocupată ȋn
activităţi neagricole, cu un nivel diversificat de dotare şi echipare, exercitând o influenţă
socio – economică constantă şi semnificativă asupra zonei înconjurătoare;
 Localitate rurală – localitate ȋn care:
o Majoritatea forţei de muncă se află concentrată ȋn agricultură, silvicultură, pescuit,
oferind un mod special şi viabil de viaţă locuitorilor săi şi care prin politicile de
modernizare îşi va păstra şi ȋn perspectivă specificul rural;
o Majoritatea forţei de muncă se află ȋn alte domenii decât cele agricole, silvice,
piscicole, dar care oferă o dotare insuficientă necesară pentru declararea ei ca oraş,
şi care, prin politicile de modernizare, va putea evolua spre localităţile de tip urban.
Localităţile urbane cuprind localităţi componente, definite ca „aşezări umane cu populaţie urbană
constituind o categorie social – teritorială complexă” sau „aglomerări de case şi construcţii
gospodăreşti anexe mai dezvoltate din punct de vedere edilitar - gospodăresc”. Localităţile
componente ȋn care îşi au sediul organele de conducere administrativă ale municipiului sau oraşului
sunt localităţi componente reşedinţă ale municipiului, respectiv oraşului.
Localitatea rurală este denumită sat şi poate aparţine, din punct de vedere administrativ, atât
comunelor, cât şi municipiilor sau oraşelor. Satele ȋn care îşi au sediul organele de conducere
administrativă ale comunei sunt numite sate – reşedinţă de comună.
Structura pe categorii de localităţi a Zonei Metropolitane Craiova relevă o predominanţă a
localităţilor rurale (88.18%), faţă de cele urbane (11.81%). Cu toate acestea, centrele urbane şi ȋn
principal municipiul Craiova are un rol polarizator ȋn teritoriu, extinzându-şi influenţa asupra tuturor
localităţilor din vecinătate.

Zona Metropolitană Craiova
Municipiul Craiova a fost singurul

centru urban din Regiunea Sud – Vest
Oltenia în jurul căruia a fost posibilă
constituirea unei zone metropolitane,
având în vedere dimensiunea
demografică şi aria de influenţă extinsă,
având ca obiective dezvoltarea
durabilă, competitivitatea, coeziunea
socială, renovarea urbană şi
îmbunătăţirea guvernării.
Zona Metropolitană Craiova este

compusă din 24 de localități dintre care
un municipiu, două orașe (Filiași și
Segarcea) și 21 de comune (Almăj,
Brădești, Breasta, Bucovăț, Calopăr,
Coțofenii din Față, Ghercești, Ișalnița,
Mischii, Murgași, Pielești, Predești,
Șimnicu de Sus, Terpezița, Țuglui,
Vârvoru de Jos, Cârcea, Coșoveni,
Vela, Teasc, Malu Mare). Asocierea în
vederea dezvoltării teritoriului administrativ actual al Zonei Metropolitane Craiova a fost aprobată
inițial în baza Hotărârii Consiliului Local Craiova nr. 297/27.11.2008 și cuprindea 5 localități,
urmând includerea treptată a celorlalte printr-o serie de alte hotărâri pe parcursul anilor 2012 - 2014.
Aceste unităţi administrative se încadrează într-un radius de 35 km împrejurul municipiului Craiova,

distanţa considerată optimă pentru dezvoltarea zonei metropolitane. Arealul de polarizare a Craiovei
fiind mult mai extins, pe viitor ar putea adera la ZMC şi alte unităţi administrative, în cadrul unui
model policentric de dezvoltare, odată ce vor întruni condiţiile necesare.
Zona Metropolitană Craiova numără un total de 356544 locuitori, aproximativ 54% din populaţia
judeţului Dolj și are o suprafață de 149862 ha care reprezintă 20% din suprafaţa aceluiași judeţ.
Din populația stabilă la nivel zonal, 76,8% au domiciliul în Municipiul Craiova, 6,8% în restul
mediului urban, în timp ce 16,4% din populație se regăsește în mediul rural. În ceea ce privește
fondul funciar al zonei, 80,1% este reprezentat de mediul rural, 14,6% de orașe, iar 5,3% de
Municipiul Craiova.
Din punct de vedere legal, Zona Metropolitană Craiova funcționează ca o asociație de dezvoltare
intercomunitară, înființată în conformitate cu prevederile Legii administrației publice locale nr.
215/2001, republicată ca Legea nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului
național cu modificările și completările ulterioare, ale Legii nr. 350/2001 privind amenajarea
teritoriului și urbanismul, cu respectarea O.G. nr. 26/2000 cu privire la asociații si fundații, aprobată
cu modificări și completări prin Legea 246/2005.
Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară a fost înființată din rațiunea de a construi cel mai eficient
instrument administrativ pentru abordarea integrată a dezvoltării urbane și implementarea unor
proiecte comune în scopul atenuării discrepanțelor de dezvoltare dintre localități, mai ales dintre
mediul urban și mediul rural. Astfel asociația reprezintă, conform statutului său, "o platformă de

colaborare între unitățile administrativ – teritoriale componente și un nucleu de dezvoltare a
serviciilor publice." Pe de altă parte, Zona Metropolitana Craiova reprezintă un factor care
facilitează accesarea Fondurilor Structurale alocate de Uniunea Europeană pentru dezvoltare
urbană și atragerea investițiilor.
Figura 34 Forme de asociere la nivel județean
Sursa: Prelucrare consultant după Harta GAL România - MADR
Înființarea Zonei Metropolitane Craiova a venit ca un element firesc în cadrul județului Dolj, unde,
începând cu anul 2009 când a fost lansată Axa 4 – Leader din cadrul PNDR 2007 – 2013, se poate
observa o tendință de asociere în Grupuri de Acțiune Locală, în vederea abordării integrate a
proiectelor de dezvoltare. Conform Anexei 3.3 - Grupuri de Acțiune Locală, acestea sunt entități ce
reprezintă parteneriate public – privat, constituite din reprezentanți ai sectorului public, privat și civil
și presupun o abordare “de jos în sus” în ceea ce privește determinarea nevoilor zonei din care
provin și contribuirea la dezvoltarea teritorială prin intermediul unei strategii de dezvoltare elaborată
și implementată local, având scopul de a ameliora potenţialul de dezvoltare a zonelor rurale.
La sfârșitul anului 2012, pe harta GAL-urilor din România publicată de Ministerul Dezvoltării și
Administrației Publice, în județul Dolj existau 4 astfel de asocieri, din care făceau parte aproximativ
50% din comunele de pe teritoriul administrativ al acestuia. GAL Amaradia Jiu și GAL Colinele
Olteniei sunt situate în nordul județului, depășind prin componența lor granițele acestuia. În partea

vestică se regăsește GAL Calafat, în timp ce în partea sudică de întinde GAL Sud Olt. Această
împărțire face ca părțile centrală și estică să nu fie acoperite.
O altă problemă a desfășurării teritoriale a acestor GAL-uri este neomogenitatea prezenței lor în
raport cu structura teritorial administrativă a județului. Astfel, rămân "goluri" formate din una sau mai
multe comune care nu fac parte din nicio asociere și nici nu se pot grupa împreună. Această situație
este întâlnită și în cadrul Zonei Metropolitane Craiova, care are o formă dispersată mai ales în
partea de nord - est și un "gol" chiar la limita Municipiului Craiova, constituit de comuna Podari.
O astfel de structură poate pune probleme in analiza și în încercarea de a controla fenomenele

teritoriale care se manifestă radial sau linear în tot teritoriul zonei de influență a anumitor localități în
jurul cărora s-au înființat asociațiile de dezvoltare. Totuși, regulile de formare a asociațiilor și regulile
LEADER permit incorporarea altor localități și după înființarea GAL-urilor sau ADI-urilor în vederea
unei bune gestionări a dinamicii urbane, rurale sau urban - rurale, într-un teritoriu compact.
Satisfacerea indicatorilor minimali de definire
În prezent, localităţile urbane componente ale Zonei Metropolitane Craiova aparţin următoarelor
ranguri conform Legii 351/2011 ȋn vigoare Privind Aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului
Naţional, Secţiunea a IV – a – Reţeaua de Localităţi:
- Rangul I – Municipii – Municipiul Craiova

- Rangul III – Oraşe – Oraşele Filiaşi şi Segarcea
În ceea ce priveşte gradul de satisfacere a indicatorilor minimali de definire a localităţii urbane de

rangul I, municipiul Craiova îndeplineşte ȋn mare parte aceste cerinţe, singurul criteriu neatins fiind
numărul de paturi ȋn spitale la 1.000 de locuitori, acesta fiind la limită, de 9.86, faţă de minimul
precizat ȋn Legea nr. 351/2011 de 10 paturi la 1.000 de locuitori. Exceptând acest indicator, nivelul
de dotare al municipiului este unul satisfăcător, ȋn majoritatea cazurilor valorile înregistrate fiind net
superioare cerinţelor minimale.
Situaţia privind satisfacerea indicatorilor minimali de definire a localităţilor urbane de rang III ȋn
oraşele Filiaşi şi Segarcea a reliefat ȋn ambele cazuri un set de criterii neîndeplinite. Primul dintre
acestea se referă la procentul de locuinţe dotate cu alimentare cu apă. Conform rezultatelor
preliminare ale Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor din 2011 doar 57.9 % dintre locuinţele din
oraşul Filiaşi deţin alimentare cu apă, şi doar 44.7% ȋn oraşul Segarcea, spre deosebire de pragul
de 70 % ce trebuia atins. Mai mult, acelaşi procent nu a fost atins nici ȋn cazul locuinţelor dotate cu
baie şi WC, datele la RPL 2011 indicând doar o pondere de 53.9 % din locuinţe ȋn Filiaşi şi 38.9 %
ȋn Segarcea.
În ceea ce priveşte dotările culturale şi sportive, aceste oraşe nu îndeplinesc ȋn totalitate cerinţele
minimale, lipsindu-le sălile de spectacole. Mai mult, oraşele sunt deficitare şi ȋn materie de locuri ȋn
hoteluri, faţă de cele 50 de locuri necesare, oraşul Filiaşi deţine doar 36 de locuri ȋn hosteluri, pe
când ȋn oraşul Segarcea nu există nicio unitate de cazare. De asemenea, ambele oraşe nu
îndeplinesc indicatorul referitor la lungimea străzilor cu conducte de canalizare, ȋn timp ce oraşul
Segarcea prezintă deficienţe şi ȋn ceea ce priveşte procentul străzilor modernizate din lungimea
totală a străzilor, ȋn 2014 fiind de doar 35.9% faţă de nivelul limită de 50%.
Nu ȋn ultimul rând, din punct de vedre al condiţiilor ce trebuie îndeplinite de comune, ȋn Zona
Metropolitană Craiova sunt îndeplinite toate criteriile de dotare ale acestora, deficienţe fiind posibil

de identificat izolat ȋn cadrul localităţilor rurale de rangul IV (satele reşedinţă de comună) sau de
rangul V (satele componente ale comunelor şi satele aparţinând municipiilor sau oraşelor).
IV.3. Structura Funcțională
Arealul de polarizare al Municipiului Craiova
Conform Atlasului Teritorial al României realizat de MDRAP, în anul 2007, importanța Municipiului
Craiova nu era regională, acesta fiind singurul oraș cu servicii complexe de importanță subregională
din punct de vedere al capacității de polarizare a sectorului serviciilor din Regiunea SV Oltenia.
Structura policentrică regională este reprezentată și de orașe de importanță județeană și anume un
oraș cu servicii mixte de tip 1, Drobeta Turnu - Severin, și 3 orașe cu servicii mixte de tip 2, Slatina,
Râmnicu Vâlcea și Târgu Jiu.
În ceea ce privește sistemele urbane regionale, a fost constatat faptul că Municipiul Craiova
stabilește fluxuri teoretice dominante ( fluxurile existente între orașele eșalonului superior cu o
populație mai mare de 150.000 locuitori și orașele eșalonului mediu cu o populație între 50.000
locuitori și 100.000 locuitori) cu 3 dintre cele 4 orașe cu servicii mixte din cadrul regiunii: Drobeta
Turnu-Severin, Târgu Jiu și Slatina și cu singura metropolă de importanță națională, București. Între
Craiova și Râmnicu Vâlcea nu există fluxuri teoretice directe, acesta din urmă stabilind o astfel de
conexiune la nivel trans-regional, cu Municipiul Pitești, datorită proximității față de acesta și datorită
orientării direcției către București.
Analiza profilului mediu al tipurilor de așezări urbane identifică următoarele coordonate ale unui pol
de importanta subregionala ca fiind peste media națională: numărul de studenți, presa regională și
națională, presa locală și numărul de legături aeriene, în timp ce numărul de bănci, numărul de
liceeni, numărul de medici și numărul de întreprinderi se află sub această medie.
Prin urmare, datorită poziționării, caracteristicilor funcționale și legăturilor pe care le formează în

teritoriu, Municipiul Craiova are o capacitate medie spre mare de polarizare a teritoriului din jurul
său și își poate consolida statutul de pol printr-o continuă dezvoltare. Cu toate acestea, cel mai
mare risc prevăzut în Atlasul Teritorial pentru municipiu este ca acesta să devină o anexă a
Bucureștiului în teritoriu (caz similar cu cel al Municipiului Brașov) în cazul în care acesta nu își
creează o structură metropolitană puternică și nu se specializează pe un anumit sector al economiei.

Figura 35 Sistemul urban al României. Intensitatea polarizării urbane a teritoriului
Sursa:Atlas teritorial al României

Figura 36 Arealul de polarizare urbană a municipiului Craiova
Sursa: Prelucrare după Atlasul României
Studiul Regiunii SV Oltenia, realizat la nivelul anului 2006 pentru Atlasul României identifică întreg
arealul de polarizare urbană al Municipiului Craiova ca depășind granițele județene mai ales în
partea de Nord - Est și incluzând municipiul Slatina, care din această cauză nu are o zonă de
polarizare ci doar o zonă de influență imediată. Acest fenomen, alături de faptul că celelalte orașe
și-au orientat zona de polarizare de asemenea înspre nord, face ca teritoriul format din localitățile
care nu beneficiază de niciun fel de influență sa fie unul compact, desfășurat de la Vest la Est,
crescând astfel gradul de izolare a acestora.
Suprapunerea conturului Zonei Metropolitane peste arealul de polarizare al Municipiului Craiova

relevă inadecvarea formai actuale în raport cu dinamica teritorială. Prin urmare, anumite localități
care sunt situate chiar în periurban (format zona de expansiune urbană și în zona de influență
imediată) și în zona de polarizare apropiată a acestuia nu sunt incluse în ZMC, în timp ce anumite
localități aflate în zona de polarizare îndepărtată (Vela, Terpezița, Brădești, Filiași și Murgași) și fac
parte din teritoriul zonal. Cea mai îngrijorătoare situație este cea a localității Podari, care constituie
un gol în conturul actual. Astfel, se configurează un factor de risc în plus pentru zona urbană
funcțională, deoarece un teritoriu care nu este compact este mai dificil de gestionat.
Discontinuităţile din sistemul urban județean, au fost identificate în Atlasul Teritorial ca reprezentând
zone locuite unde nu există oraşe pe o rază de cel puţin 25 - 30 km (în funcţie de configuraţia
reliefului), atrăgând după sine lipsa unei serviri corecte a populaţiei în scopul satisfacerii nevoilor
sociale şi de consum, de bază şi specializate. Aceste zone sunt caracterizate de stagnare sau chiar
regres economic şi de continuarea depopulării. În județul Dolj, acestea se află la extremitățile Nord -
Vestică și Sud Estică. Aceasta din urmă, deși are în proximitate două orașe: Bechet și Dăbuleni, nu
poate fi influențată pozitiv de acestea datorită caracterului lor rural. O situație specială este
reprezentată de arealul din Nord - Vest, care face parte din zona în care predomină factori restrictivi
ai dezvoltării identificată în anul 1998 de Carta Verde a Dezvoltării Rurale.

Localitățile care nu sunt considerate a fi deservite în mod corespunzător și care fac parte din Zona
Metropolitană se află, de asemenea, în zona îndepărtată de polarizare a Municipiului Craiova
menționată anterior și prin urmare scad capacitatea de influență pozitivă a ZMC asupra teritoriului
înconjurător.
Figura 37 Discontinuităţile din sistemul urban județean
Sursa: Prelucrare după Atlasul teritorial
Structura funcțională a Zonei Metropolitane Craiova
Structura teritoriului metropolitan relevă o serie de categorii morfo-funcționale caracteristice: terenul

arabil, țesutul rezidențial discontinuu al localităților, zona industrială concentrată radial în jurul
Craiovei care se prelungește în teritoriu mai ales în Nord, Est și Sud, pădurile din partea de Nord și
Sud - Vest, terenurile cultivate și plantațiile de pomi fructiferi. Acestea se interpătrund fără a avea o
anumită continuitate spațială în afară de dispunerea țesutului urban de-a lungul râului Jiu și a căilor
rutiere de comunicații, orientate pe direcția principală Nord - Sud și direcția secundară Est - Vest,
singura unitate compactă fiind Municipiul Craiova.
Gradul mare de dispersie al țesutului de locuire în Zona Metropolitană face posibilă identificare unei
anumite ierarhii și specializări a localităților rurale, care în unele cazuri reprezintă puncte de sprijin
cu rol activ în consolidarea reţelei policentrice din cadrul teritoriului zonal.

Conform studiului Analiza geografică a localităților rurale cu funcție de loc central din Regiunea de
Dezvoltare SV al Universității Dimitrie Cantemir, rolul acestora la nivelul sistemelor locale de aşezări
este cu atât mai important cu cât depăşeşte într-o oarecare măsură activităţile specifice rurale (ce
aparţin sectorului primar) şi se orientează inclusiv spre dezvoltarea unor activităţi specializate, care
să determine o uşoară diversificare funcţională. Această diversificare permite aşezărilor rurale să
devină locuri centrale, deşi pe un palier inferior celor urbane recunoscute în mod oficial prin lege, şi
să-şi construiască o arie de influenţă a cărei mărime nu depăşeşte pe cea a oraşului situat pe
nivelul ierarhic superior.
În Zona Metropolitană au fost identificate două localități cu profil industrial, Ișalnița și Malu Mare,
tangente la limitele Nordică și Sudică ale Municipiului Craiova. Acestea au potențial de reprezentare
având o deservire relativ bună cu servicii publice, în special Malu Mare care beneficiază și de un
liceu tehnologic și întăresc structura funcțională zonală prin poziționarea și specializarea lor.
O altă localitate care se remarcă este Bucovăț, tangentă la limita Central - Vestică a Craiovei,
beneficiind o deservire foarte bună a serviciilor publice și de un profil spațial "verde" prin procentul
mare de păduri. Potențialul de reprezentare este dat de poziționarea unică, ca o enclavă într-un
areal de localități cu profil mixt și de numărul de monumente istorice care pot susține dezvoltarea
infrastructurii de turism și agrement.
În timp ce coroana secundară de localități a Craiovei are un profil morfologic mixt în partea Vestică
(localitățile Breasta, Predești, Vârvovu de Jos, Calopăr și Țuglui), cu plantații de pomi fructiferi,
păduri și teren arabil, jumătatea Estică este prin excelență agricolă, formată din localitățile Șimnicu
de Sus, Mischii, Ghercești, Pielești, Cârcea, Coțoveni, Ghindeni și Teasc. Deservirea cu servicii de
utilitate publică este relativ bună, cu excepția comunei Cârcea care nu beneficiază de învățământ
primar și gimnazial și a comunelor unde nu există decât o grădiniță, deplasarea fiind un factor dificili
pentru copiii de vârstă preșcolară(situație întâlnită în multe din comunele ZMC).
În jumătatea Estică a coroanei secundare, destul de slab reprezentată în ierarhia funcțională,

comuna Pielești se distinge printr-o deservire funcțională foarte bună și printr-o poziție geografică
favorabilă care poate întări structura zonală prin capacitatea sa de polarizare ce se extinde pe
teritoriul a 4-5 comune.
În coroanele terțiară și cuaternară din rețeaua zonală de așezări, conturul Zonei Metropolitane nu
mai este compact, fiind format din 3 prelungiri:
 cea Vestică, formată din comunele cu mai puțin de 2000 de locuitori fiecare, Vela și
Terpezița, este cea mai defavorizată din punctul de vedere al serviciilor publice și al
poziționării deoarece nu se înscrie în raza de polarizare a niciunei localități din Zona
Metropolitană, având un profil morfologic predominant agricol, reprezentând astfel o
vulnerabilitate a structurii zonale;
 cea Nord - Vestică, formată din localitățile cu profil morfologic mixt: Coțofenii din Față și
Almăj, cu profil forestier: Brădești, și orașul Filiași. Situarea comunelor între două orașe face
ca situația deservirii acestora să fie una ceva mai favorabilă datorită incidenței ariilor de
polarizare.
 cea Nord - Estică, formată în principal din teritoriul alungit al comunei Murgași cu profil
predominant forestier, reprezintă la rândul ei o vulnerabilitate din cauza procentului relativ
mic de populație, procentului foarte mic de populație tânără și poziționare, fiind tangentă la
localitatea Melinești, aflată în afara ZMC, care este foarte bine deservită funcțional.

Figura 38 Zonificarea funcţională la nivel teritorial

IV.4. Conectivitate și Accesibilitate
Teritoriul european își dorește să poată face faţă noilor provocări generate de globalizarea
economiilor şi a pieţelor de desfacere, de intensificarea competiţiei, păstrându-şi și amplificându-și
prosperitatea. Acest lucru poate fi atins utilizând legături eficiente de transport care să-i asigure
menţinerea mobilităţii prin strategii durabile realizate într-o viziune comună asupra schimbării
transporturilor în sisteme complexe eficiente, ecologice, mai sigure și mai fiabile.
O serie de documente de lucru ale Comisiei Europene împreună cu cartea Albă a Transporturilor se
alătură în definirea politicilor de transport european dintre care: Nouă politică privind reţeaua
transeuropeană de transport - Planificare şi probleme de punere în aplicare, ce oferă o
imagine sintetică a realizărilor şi deficienţelor reţelei TEN-T actuale.
Mai mult, Uniunea Europeană vizează dezvoltarea unui sistem de servicii inteligente de transport
atât în cadrul reţelei europene de transport TEN-T şi a mecanismului „Conectarea Europei” cât şi în
oraşele europene confruntate cu aglomerări şi congestii ale traficului ce împiedică deplasările
durabile ale cetăţenilor. Statele membre UE şi cetăţenii lor sunt invitaţi la crearea unei noi culturi a
mobilităţii urbane adaptate secolului 21 prin alternarea zilnică a modalităţilor de transport alese că o
măsură pentru decongestionare şi reducere a poluării.
Eliminarea blocajelor dintr-o reţea TEN- T de bază, cu coridoare de importanță europeană, în
special în regiunile transfrontaliere, constituie o prioritate pentru îmbunătăţirea mobilităţii.
Legea nr. 190/2013 prevede o serie de principii care sunt urmărite în cadrul elaborării studiilor
pentru elaborarea strategiei de amenajate a teritoriului, din care menționăm:
◌ Racordarea teritoriului național la rețeaua europeană și intercontinentală a polilor de
dezvoltare și a coridoarelor de transport - România este traversată de trei din cele zece
coridoare pan‐europene: IV (Arad – Bucureşti – Constanţa/Craiova), VII (Fluviul
Dunărea) şi IX (Iaşi – Bucureşti – Giurgiu), toate traversând zona de sud, est şi vest,
lăsând partea nordică a ţării fără conexiuni directe la reţeaua europeană. După ultima
revizuire a realizării proiectelor prioritare de infrastructură a transporturilor, pe teritoriul
României se impune ca până în 2020 să se realizeze componentele feroviare, rutiere și de
transport fluvial din cadrul celor două loturi de proiecte prioritare: Orient/East Mediteranean
și Rhin-Danube.
În acest scop, Prin Intermediul Programului Operaţional Sectorial – Transporturi, şi Axa Prioritară 1,
până în 2013 au fost alocate din fonduri structurale 3,854.87 M EUR pentru Modernizarea şi
dezvoltarea axelor prioritare TEN-T, în scopul dezvoltării unui sistem de transport durabil şi al
integrării acestuia cu reţelele de transport ale UE.
Au fost selectate din rețeaua centrală un număr de 9 coridoare de marfă care au ca termen de
finalizare anul 2030. Noutatea managerială constă în guvernanța unui coridor în totalitate de un
organism internațional, specific pentru fiecare coridor și a unei scheme de finanțare care să sprijine
accelerarea implementării proiectelor pentru acestea. România este străbătută de două dintre
aceste nouă coridoare de marfă:
1. Coridorul Orient/East–Mediteranean (Kolín–Pardubice–Brno–Wien/Bratislava–Budapest–
Arad–Timișoara–Craiova–Calafat–Vidin–Sofia), şi

2. Coridorul Rhin–Dunăre (Wien/Bratislava–Budapest–Arad–Brașov/Craiova–București–
Constanța–Sulina).
Regiunea Sud - Vest Oltenia este o Regiune de tranzit cheie între Banat și Muntenia (București),
fiind traversată 3 Axe Prioritare ale Rețelei Europene de Transport (TEN-T):
1. Axa prioritară 7 rutieră (fostul Coridor Pan European IV, lungime totală de 3.258 km);
2. Axa prioritară 18 (fluviul Dunărea / fostul Coridor Pan European VII);
3. Axa prioritară 22 (feroviară).
Sunt vizate în cea mai mare parte proiecte feroviare și pentru infrastructura transportului pe fluviul
Dunărea și pe canale. Astfel, proiectele avute în vedere în Regulamentul (UE) nr. 1316/2013 al
Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 de instituire a Mecanismului pentru
Interconectarea Europei, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 913/2010 și de abrogare a
Regulamentului (CE) nr. 680/2007 și (CE) nr. 67/2010, sunt după cum urmează:
◌ Budapesta–Arad–Timișoara–Calafat | Feroviar | modernizarea aproape finalizată în HU și în curs în
RO;
◌ Vidin–Craiova | Rutier | transfrontalier, modernizare;
◌ Budapest-Arad | Feroviar | studii pentru rețeaua de mare viteză dintre Budapesta și Arad;
◌ Arad-Brașov-București-Constanța | Feroviar | modernizarea anumitor tronsoane; studii pentru
rețeaua de mare viteză;
◌ Main–Canalul Main-Donau | Căi navigabile interioare | studii și lucrări la o serie de tronsoane și
blocaje; porturi pe apele navigabile interioare: interconexiuni multimodale cu calea ferată;
◌ Giurgiu, Galați | Portuar | dezvoltarea în continuare a platformelor multimodale și conexiuni cu
hinterlandul: studii și lucrări;
◌ Danube (Kehlheim-Constanța/Midia/Sulina) | Căi navigabile interioare | studii și lucrări la o serie de
tronsoane și blocaje; porturi pe apele navigabile interioare: interconexiuni multimodale;
◌ Canalul București-Dunăre | Căi navigabile interioare | studii și lucrări;
◌ Constanța | Portuar, AM-Autostrazi Maritime | interconexiuni portuare, AM (inclusiv capacități de
spargere a gheții);
◌ Craiova–București | Feroviar | studii și lucrări.
Din rețeaua centrală mai fac parte și alte proiecte, în afara celor două coridoare pioritare, astfel:
◌ Timișoara–frontiera cu Serbia | Transfrontalier | Feroviar | studii în curs;
◌ Iași–frontiera cu MD | Transfrontalier | Feroviar | studii în curs și lucrări;
◌ Suceava–frontiera cu UA | Transfrontalier | Feroviar | studii și lucrări;
◌ Târgu Neamț-Ungheni | Transfrontalier | Rutier | modernizare;
◌ Alba-Iulia–Turda–Dej–Suceava–Pașcani–Iași | rețea centrală | Feroviar | studii și lucrări;
◌ București-Buzău | rețea centrală | Feroviar | modernizarea și reabilitarea infrastructurii feroviare și
conexiuni cu hinterlandul;
◌ Ploiești-Suceava | rețea centrală | Feroviar | studii.
Legătura rutieră a zonei cu judeţul este asigurată în prezent de trei drumuri europene:
1. E 70 - DN 6;
2. E 79 - DN 56;
3. E 574 - DN 65;
Drumurile europene au următoarele trasee:
◌ E70: (frontiera cu Serbia) Moravița - Timișoara - Craiova - Caracal - Alexandria - București
– Giurgiu-Pod Giurgiu (frontiera cu Bulgaria

◌ E79:(frontiera cu Ungaria)Borș- Oradea – Beiuș - Deva – Petroșani –Tg.Jiu-Filiași- Craiova
–Calafat (frontiera cu Bulgaria)
◌ E574: Bacău - Onești - Brasov - Pitești – Craiova.
De asemenea, legătura rutieră este asigurată și de șapte tronsoane de drumuri naţionale:

1. DN 56
2. DN 6
3. DN 65
4. DN 55
5. DN 65C
6. DN 6B și
7. DN 6
şi de 13 tronsoane de drumuri judeţene și 42 de drumuri comunale.
Poziţionarea în sud – vestul ţării face ca distanţa dintre Zona Metropolitană Craiova şi majoritatea
oraşelor importante din România să fie mai mare, însă o poziţionează favorabil în raport cu
Municipiul București – capitala țării. Astfel, distanța dintre Municipiul Craiova, amplasat aproximativ
în centrul zonei metropolitane și cele mai mari orașe din România este următoarea:
◌ Municipiul București – 228 km;
◌ Municipiul Iași – 621 km;
◌ Municipiul Brașov – 257 km;
◌ Municipiul Constanța – 451 km;
◌ Municipiul Timișoara – 335 km;
◌ Municipiul Cluj Napoca – 390;
◌ Municipiul Oradea – 485 km.

IV.5. Infrastructura Socio-Culturală
Educație
Județul Dolj dispune de una dintre cele mai extinse rețele de învățământ din România, conform
Strategiei de Dezvoltare Economică și Socială a acestuia. Astfel, la nivelul anului 2013, în județul
Dolj funcționau 208 instituții de învățământ cu personalitate juridică, cu un număr total de 587 de
unități, inclusiv cele care au fost subordonate acestora, în urma procesului de reformă din sistemul
educațional. Cele mai multe dintre acestea sunt amplasate în mediul rural – 417 (71% din total),
unde populația este mai puțin densă, în timp ce în mediul urban se regăsesc 170 (29%).
Zona Metropolitană Craiova concentrează, în 20% din suprafața județului Dolj, aproximativ 51% din
unitățile de învățământ ale acestuia. Cele 104 de unități identificate la nivel zonal în anul 2013, au
suferit o scădere comparativ cu anul 2004 de aproximativ 40%, urmând aceeași tendință cu județul
unde s-a înregistrat o scădere de aproximativ 60%. Fenomenele care au cauzat aceste schimbări,
cum ar fi rata natalității care se micșorează constant sau Legea Educaţiei nr. 1/2011 care a avut ca
efect comasarea multor unități de învățământ sub o singură personalitate juridică pentru a se întruni
numărul minim de elevi, se manifestă atât în teritoriul ZMC, cât și la nivel național.
Distribuția celor 104 unități școlare din ZMC pe niveluri de educație evidențiază o majoritate de
aproximativ 41% în cadrul învățământului primar și gimnazial, urmat de învățământul preșcolar și
liceal ale căror valori gravitează în jurul procentului de 26%, în timp ce categoriile învățământului
postliceal și superior sunt cele mai slab reprezentate prin procente de aproximativ 3%.
Totodată, majoritatea de aproximativ 80% a instituțiilor de învățământ sunt situate în mediul urban și
anume în Craiova (77), Filiași (3) și Segarcea (două), mediul rural fiind cel mai afectat de lipsa
diferitelor niveluri și categorii de învățământ, datorită distanței mari pe care elevii trebuie să o
parcurgă până la prima unitate școlară din comună sau din afara acesteia. Situația este similară cu
cea la nivel județean, unde aproximativ 2800 de elevi și 2300 de cadre didactice fac naveta. Deși
transportul este asigurat în mare parte de cele 87 de autobuze școlare, la nivel județean a fost
constatat un necesar suplimentar de 21 de autobuze pentru sate care nu beneficiază de acest tip
de dotare, printre care și în comunele Calopăr și Vela din ZMC.
Toate comunele din Zona Metropolitană sunt deservite de învățământul preșcolar, primar și
gimnazial, acestea fiind de obicei grupate in aceeași unitate școlară, cu excepția comunei Cârcea
care beneficiază de două unități. Învățământul liceal și profesional are o rază de deservire ce
depășește granițele unei unități administrativ teritoriale și prin urmare este prezent cu precădere în
mediul urban, în Craiova, Filiași și Segarcea. Cu toate acestea, tendința județeană în ultimii ani a
fost de deschidere a unor unități liceale în mediul rural, prin urmare, în comunele Cârcea și Malu
Mare au fost înființate două colegii cu o capacitate de 28 de locuri fiecare.
În Municipiul Craiova, structura liceelor pe filiere este următoarea:
 8 licee cu filieră teoretică: Colegiul Național "Frații Buzești", Colegiul Național "Carol I",
Colegiul Național "Elena Cuza", Liceul Teoretic "Tudor Arghezi", Liceul Teoretic "Henri
Coandă", Grupul școlar "Charles Laugier", Colegiul Național "Nicolae Titulescu" cu filieră
predominant teoretică și o clasă vocațională, Colegiul Național "Ştefan Velovan" cu filieră
predominant teoretică și o clasă vocațională;
 9 licee cu filieră tehnologică: Colegiul Național Economic "Gheorghe Chițu", Colegiul
Tehnic "Costin D. Nenițescu", Colegiul Tehnic De Arte și Meserii "Constantin Brâncuși",
Grupul Școlar Industrial Energetic cu filieră predominant tehnologică și o clasă vocațională,
Grupul Școlar De Transporturi Auto cu filieră predominant tehnologică și o clasă vocațională,
Colegiul Tehnic De Industrie Alimentară, Grupul Școlar "George Bibescu", Grupul Școlar
"Matei Basarab" cu filieră predominant tehnologică și o clasă teoretică, Grupul Școlar

Industrial Transporturi Căi Ferate Energetic cu filieră predominant tehnologică și o clasă
vocațională;
 două licee cu filieră vocațională: Liceul De Artă "Marin Sorescu", Seminarul Teologic
Liceal Ortodox "Sfântul Grigorie Teologul";
 3 licee cu filieră mixtă: Grupul școlar "Traian Vuia", Liceul De Informatică "Ștefan
Odobleja", Liceul Teologic Adventist.
În orașele Filiași și Segarcea se află câte un liceu, cu profil mixt, predominant tehnologic dar și cu
unele clase teoretice și anume Grupul școlar "Dimitrie Filişanu" Filiași, respectiv Grupul școlar
"Horia Vintilă" Segarcea. Pe de altă parte, cele două licee din mediul rural, Grupul școlar Agricol
Malu Mare și Grupul școlar Agricol Cârcea au filieră exclusiv tehnologică.
Figura 39 Prezența liceelor în teritoriul județean
Sursa: SDES Dolj
O situație a tipurilor de specializări aferente liceelor din Zona Metropolitană Craiova prezintă
următoarea structură:
Tabel 24 Specializările liceelor din ZMC
PROFIL SPECIALIZARE LOCALIZARE LOCURI

Real matematică - informatică Craiova (11 licee), Filiaşi (1 560 + 28 + 28 =
liceu), Segarcea (1 liceu) 616
Real ştiinţe ale naturii Craiova (10 licee) 420
Uman filologie Craiova (11 licee), Filiaşi (1 532 + 28 + 28 =

Uman ştiinţe sociale Craiova (7 licee) 280
Resurse naturale protecţia mediului Craiova (1 liceu) 28
şi protecţia
mediului
Resurse naturale industrie alimentară Craiova (1 liceu) 28
şi protecţia
mediului
Resurse naturale agricultură Malu Mare (1 liceu) 28
şi protecţia
mediului
Servicii economic Craiova (3 licee), Filiaşi (1 196 + 28 =
liceu) 224
Servicii comerţ Craiova (3 licee) 84
Servicii turism şi alimentaţie Craiova (4 licee), Filiaşi (1 280 + 28 =
liceu) 308
Servicii estetică şi igienă Craiova (1 liceu) 28
Sportiv sportivă Craiova (5 licee) 168
Tehnic construcţii Filiaşi (1 liceu) 28
Tehnic electric Craiova (6 licee) 252
Tehnic electromecanică Craiova (4 licee) 112
Tehnic electronică şi Craiova (5 licee), Filiaşi (1 196 + 28 =
automatizări liceu) 224
Tehnic industrie textilă şi pielărie Craiova (1 liceu) 28
Tehnic mecanică Craiova (4 licee), Filiaşi (1 224 + 28 + 28 =
Tehnic mecanică - tehnician Cârcea (1 liceu) 28
transporturi
Teologic teologie adventistă şi Craiova (2 licee) 56
ortodoxă
Pedagogic educator/învățător Craiova (1 liceu) 56
La nivelul Zonei Metropolitane predomină oferta specializărilor teoretice aferente profilelor real și
uman (1904 locuri), cu accesibilitate relativ bună din toate comunele zonei metropolitane, mai puțin
din Vela și Terpezița care se află in partea de vest a coroanei terțiare de localități a Municipiului
Craiova. Oferta din domeniile tehnic și servicii este ceva mai scăzută și prezintă o varietate mică de
opțiuni, unele precum materiale de construcții, industria lemnului, chimie, producție medie sau
industrie tipografică lipsind cu desăvârșire. Totodată, inegalitatea distribuției specializărilor în
teritoriul zonal face ca unitățile administrativ teritoriale din partea de sud-vest să ajungă ceva mai
greu la acest tip de dotări de educație.
Preferința destul de ridicată a tinerilor pentru filiera tehnologică (a cărei cursuri nu oferă specializare
practică), tendință prezentă atât în ZMC cât și la nivel județean sau național, face ca oferta din
învățământul profesional să scadă dramatic în comparație cu nevoile de pe piața muncii. În anul
2013 au fost înregistrate clase cu specializări ca mecanică, electrică, electromecanică, construcții,
turism și alimentație, agricultură și prelucrarea lemnului în cadrul liceelor de arte și meserii din
Craiova, Segarcea și Filiași.
Învățământul postliceal și de maiștri este prezent doar în Municipiul Craiova. Dintre specializările
identificate în cadrul acestuia, ce mai solicitate sunt: asistență medicală, transporturi și informatică.
Pe lângă acestea, oferta mai cuprinde și estetică și igienă, industrie alimentară, asistență
pedagogică, electronică și automatizări, construcții, electrică, textile și pielărie sau protecția mediului.

Un alt tip de învățământ prezent exclusiv în Municipiul Craiova este cel universitar, acesta fiind de
altfel al doilea cel mai important centru universitar din sudul țării, după București. Aici activează
două universități publice și una privată, având în total 18 facultăți:
 Universitatea din Craiova cu facultățile: Agricultură și Horticultură, Automatică,

Calculatoare și Electronică, Drept și Științe Sociale, Economie și Administrarea Afacerilor,
Educație Fizică și Sport, Inginerie Electrică, Litere, Matematică și Științele Naturii, Mecanică,
Teologie și Științe Sociale;
 Universitatea de Medicină și Farmacie cu facultățile: Medicină, Medicină Dentară,
Farmacie, Moașe și Asistență Medicală;
 Secție a Universității ”Spiru Haret” din București cu facultățile: Management Financiar și
Drept și Administrație Publică.
Social
Conform Strategiei de Dezvoltare Economică și Socială, în total, la nivelul judeţului, există 42 de

centre de servicii sociale pentru copii, numărul de beneficiari fiind de peste 2.900 pentru serviciile
de prevenţie şi de 2.700 pentru cele de recuperare. În ceea ce priveşte cele 16 centre de servicii
sociale pentru adulţi, acestea găzduiesc 215 beneficiari în regim rezidenţial şi alte 15.685 de
persoane cu handicap, dintre care 7.774 sunt dependente de prestaţiile sociale oferite. De
asemenea, peste 1.500 de persoane cu handicap beneficiază de servicii gratuite de transport în
comun în municipiul Craiova.
Figura 40 Prezența dotărilor sociale în teritoriul județean
Sursa: SDES Dolj

Dintre serviciile sociale care funcționează în Zona Metropolitană Craiova, se disting, pe de o parte,
cele din sectorul public, care sunt majoritare, și cele oferite de organizațiile non - guvernamentale,
care, deși sunt ceva mai prezente decât în restul județului, au o capacitate relativ mică și nu
prezintă diversitate, comparativ cu alte județe din România, unde acest sector este ceva mai bine
reprezentat.
Principalul furnizor public de servicii sociale la nivel județean este Direcția Generală de Asistență
Socială și Protecție a Copilului din cadrul Consiliului Județean Dolj, care oferă sprijin pentru toate
categoriile de persoane dezavantajate prezente în teritoriu: copii, adulți, persoane cu diferite tipuri
de handicap, cu dizabilități, persoane abuzate, segregate social, femei gravide, părinți, copii
condamnați care nu răspund penal, persoane abandonate, persoane cu diferite tulburări psihice sau
victime ale traficului de persoane. Totodată, Consiliul Județean Dolj oferă servicii medico - sociale
specializate pentru persoane vârstnice fără aparținători prin diferite unități din subordinea sa.
În subordinea DGASPC funcționează servicii diversificate, care încearcă să asigure atât nevoile de
bază ale persoanelor aflate în dificultate, cât și consiliere, prevenire, recuperare și reabilitare,
îngrijire personală, inclusiv găzduire pe timp de zi sau de noapte.
La nivelul zonei Metropolitane Craiova, infrastructura de servicii sociale pentru copii cuprinde:
Tabel 25 Infrastructura de servicii sociale pentru copii din ZMC
DENUMIRE ADRESĂ CAPACITATE

Centrul de Plasament pentru Copilul cu Handicap Craiova, str. G‐ral Dragalina
36 de locuri
“Sf. Apostol Andrei” nr. 60 A
Centrul de Plasament pentru Copilul Preșcolar cu Craiova, str. Corneliu
30 de locuri
Dizabilități “Prichindel” Coposu nr. 107
Complex de Primire în Regim de Urgență 32 de locuri
Craiova, Aleea Toamnei nr.
Complex de Servicii Comunitare „Noricel” 136 de locuri
14
Craiova, str. Corneliu
Complex de Servicii Comunitare “Vis de Copil” 120 de locuri
Coposu nr. 107
Centrul Maternal “Sf. Ecaterina” Craiova, str. Vânători nr. 4 20 de locuri
Craiova, str. Dr. Dimitrie
Casa de Tip Familial “Sf. Vasile” 20 de locuri
Gerota nr. 3
Complex de Servicii Specializate de Tip Rezidențial 17
Craiova, cartierele
Copii “Craiovița” și Complex de Servicii apartamente/
“Craiovița” și “1 Mai”
Specializate de Tip Rezidențial Copii “1 Mai” 136 de locuri
Centrul de Recuperare și Reabilitare pentru Copilul Craiova, str. G‐ral Dragalina
100 de locuri
cu Handicap “Sf. Apostol Andrei” nr. 60 A
Complex Servicii de Recuperare Echipa Mobilă -
Craiova, str. Constantin
Echipa Mobilă de Intervenție în Regim de Urgență -
Lecca nr.32
pentru Copilul cu Dizabilități
Centrul de Reintegrare Comunitară a Copilului cu Craiova, str. Nicolae
-
Dizabilități Titulescu nr. 22, DGASPC
Centrul de Reintegrare Comunitară a Copilului cu Craiova, str. Nicolae
-
Dizabilități Titulescu nr. 22, DGASPC
Complexul de Consiliere, Sprijin și Orientare pentru Craiova, str. Nicolae
-
Integrare/Reintegrare Socială Titulescu nr. 22, DGASPC
Centrul de Consiliere, Asistență și Suport pentru Craiova, str. Nicolae
-
Copil si Familie Titulescu nr. 22, DGASPC
Complexul de Intervenție, Sprijin, Consiliere și Craiova, str. Nicolae -

Recuperare a Copilului Titulescu nr. 22, DGASPC
Centrul de Consiliere și Sprijin pentru Copilul care Craiova, str. Nicolae
-
a Săvârșit Fapte Penale și Nu Răspunde Penal Titulescu nr. 22, DGASPC
Centrul de Monitorizare, Asistență și Sprijin al
Craiova, str. Nicolae
Femeii Gravide Predispuse să-și Abandoneze -
Titulescu nr. 22, DGASPC
Copilul
Complex de Servicii Evaluare, Consiliere și Sprijin -
Centrul de Consiliere și Asistență Specializată Craiova, str. Dr. Dimitrie
100 de locuri
pentru Persoanele cu Tulburări de Spectru Autist Gerota nr. 3
La nivelul zonei Metropolitane Craiova, infrastructura de servicii sociale pentru adulți cuprinde:
Tabel 26 Infrastructura de servicii sociale pentru adulţi din ZMC
DENUMIRE ADRESĂ CAPACITATE

Craiova, Aleea Ghețișoarei
Complex “Sf. Maria” Craiova 346 de locuri
nr. 5
Complex Servicii Comunitare “O șansă pentru Craiova, str. G‐ral Dragalina
70 de locuri
fiecare” nr. 60 A
Filiași, B‐dul Racoțeanu nr.
Complex “Sf. Dumitru” Filiași 200 de locuri
192 A
Locuințele Protejate Craiova:
 “Ceahlăul” (strada
Ceahlăului nr. 23)
 “Primăverii”( Aleea
Complex de Servicii Specializate de Tip Rezidențial 48 de locuri
Primăverii nr. 14)
Adulți
 „Florești”( str. Florești nr.
3)
 „Muntenia” (str. Muntenia
nr. 12)
Serviciul Îngrijire la Domiciliu -
Complex Asistență și Protecție a Victimelor
Traficului de Persoane - Centrul de Primire în 66 de locuri
Regim de Urgență
Complexul Servicii de Recuperare Echipa Mobilă -
Craiova, str. Constantin
Echipa Mobilă de Intervenție în Regim de Urgență -
Lecca nr.32
pentru Persoana Adultă Aflată în Dificultate
Centrul de Integrare/Reintegrare Socială pentru Craiova, str. Nicolae
-
Persoana Adultă cu Handicap Titulescu nr. 22, DGASPC
Un alt furnizor publici de servicii sociale la nivel zonal este Primăria Municipiului Craiova, prin
Direcția Administrație Publică și Asistență Socială și Centrul Social Comunitar care oferă servicii
rezidențiale pentru persoane vârstnice (320 de locuri). Totodată, în municipiul Craiova se află unul
din cele 4 Penitenciare de Minori și Tineri din țară, având o capacitate de aproximativ 500 de locuri,
care în anul 2013 erau ocupate în proporție de 96%, dintre care aproximativ 20% erau minori..
Acesta are o activitate intensă în ceea ce privește reabilitarea tinerilor condamnați și implementează
constant proiecte naționale sau europene de reintegrare a tinerilor atât în societate cât și pe piața
muncii.

Serviciile furnizate în sistem non - guvernamental la nivel zonal vin din partea a 6 fundații, dintre
care cele mai dezvoltate sunt Arhiepiscopia Craiovei și Asociația ”Vasiliada”, care dispun de 7
centre în ZMC, dintre care 6 în Craiova și unul în Filiași : Centrul social de zi pentru copii ”Aripi de
Vânt” Craiova, Centrul de Informare și Consiliere pentru Persoane cu Dizabilități ”Sf. Ecaterina”
Craiova, Centrul Social de Urgență pentru Persoane fără Adăpost ”Sf. Vasile” Craiova, Centrul de
Incluziune Socială Craiova, Centrul de Servicii Integrate Craiova, Centrul Social
Multifuncțional ”Best‐ Life” Craiova, Centrul social de zi pentru vârstnici ”Mitropolitul Firmilian”
Craiova și Centrul Rezidențial de Reabilitare și Recuperare Socio-Medicală ”Sf. Dimitrie cel Nou”
Filiași.
În același timp, Fundația Creștină ”Ethos” Craiova, Fundația ”Global Help” Craiova,
Fundația ”World Vision Romania” Craiova și Asociația ”Louis Pasteur” – Filiala Craiova îmbogățesc
oferta de servicii sociale printr-o grădiniță și o școală, centre de zi pentru tineri și persoane cu
dizabilități, asistență pentru victimele traficului de persoane și campanii de incluziune socială sau
promovarea egalității de șanse.
Dintre centrele pentru vârstnici menționate mai sus, unele au fost înființate, modernizate și
reabilitate în perioada de finanțare 2007 - 2013 prin fondurile europene destinate infrastructurii
sociale aferente programelor POR și POSDRU și anume: Centrul "Mitropolitul Firmilian", Centrul
"Best Life" Craiova, Centrul "Renaşterea" Craiova și Căminul social Malu Mare.
Cu toate acestea, exercițiul finanțării europene pentru servicii sociale este încă la început iar
sistemul public din Zona Metropolitană Craiova se confruntă în continuare cu o serie de probleme
privind lipsa de personal calificat, insuficiența dotărilor care să corespundă tuturor nevoilor
beneficiarilor și mai ales starea clădirilor care găzduiesc aceste servicii. Investiții viitoare vor fi
absolut necesare pentru extinderea serviciilor sociale și în mediul rural unde acestea sunt foarte
slab reprezentate și unde nevoia este considerabil mai mare.
Primul pas în acest sens a fost făcut de Direcția Generală de Asistență Socială și Protecție a
Copilului Dolj, care și-a asumat o viziune și o serie de obiective pentru perioada 2015 - 2020 prin
intermediul Strategiei Judeţene în Domeniul Asistenţei Sociale, Protecţiei Familiei şi Copilului.
Acestea sunt:
 Protecţia şi promovarea drepturilor familiei, copilului şi ale persoanei adulte cu dizabilităţi/în

dificultate;
 Prevenirea separării copilului de părinţi şi protecţia specială a copilului separat de părinţi ;
 Promovarea incluziunii sociale a copiilor aflaţi în situaţii vulnerabile/persoanelor adulte cu
dizabilităţi/aflate în dificultate;
 Promovarea alternativelor la sistemul de protecţie de tip rezidenţial şi a serviciilor de
prevenire a instituţionalizării;
 Creşterea gradului de integrare/reintegrare socio-profesională pentru persoanele cu
dizabilităţi/în dificultate;
 Dezvoltarea capacităţii administrative.

Sănătate
Județul Dolj dispune de cea mai extinsă și diversificată rețea de unități medicale publice și private
din regiunea Sud - Vest, impulsionată de statutul Municipiului Craiova de centru universitar cu
tradiție în domeniu.
Distribuţia unităţilor medicale este neuniformă la nivel zonal, majoritatea fiind situate în mediul urban,
unde oferta este variată și cuprinde dotări complexe și specializate. În mediul rural în schimb există
doar cabinete medicale de familie, de regulă în proprietate publică, care oferă servicii medicale de
bază. Comunele cu o suprafață mai mare, și anume Vela, Vârvovu de Jos, Calopăr, Teasc, Malu
mare, Coșoveni, Pielești, Murgași, Simnicu de Sus, Murgași, Brădești și Bucovăț beneficiază de
două până la patru cabinete, în timp ce în celelalte se află câte un singur cabinet, de obicei în
centrul de comună. Câteva comune beneficiază, în plus, de spital specializat cu ambulatoriu și
laboratoare de analize (Bucovăț), sau de cabinete stomatologice (Brădești, Coțofenii din Față,
Simnicu de Sus, Predești, Breasta, Ișalnița, Mischii, Ghercești, Pielești, Coțoveni, Teasc). Totodată,
Serviciul Judeţean de Ambulanţă Dolj are un sediu central în Municipiul Craiova, fiind prezent în
restul teritoriului zonal prin puncte de lucru în Filiaşi şi Segarcea, care beneficiază de vehicule
performante. În judeţ mai există 14 centre de permanenţă, din care 5 în Zona Metropolitană Craiova,
care funcţionează integrat cu stațiile de ambulanţă, cate una în fiecare din localităţile Gherceşti,
Murgaşi și Vârvoru de Jos și două în Municipiul Craiova.
Figura 41 Prezența cabinetelor medicale în teritoriul județean
Sursa: SDES Dolj

În majoritatea comunelor din Zona Metropolitană Craiova există aproximativ una - două farmacii, în
timp ce în prima coroană, Comunele Bucovăț, Ișalnița și Malu mare au până la 4 farmacii. Din
aceeași categorie face parte și orașul Segarcea, iar orașul Filiași este ceva mai bine deservit, cu
aproximativ 6 farmacii.
Figura 42 Prezența farmaciilor în teritoriul județean
Sursa: SDES Dolj
Figura 43 Prezența spitalelor în teritoriul județean
Sursa: SDES Dolj

Cele mai importante spitale din Zona Metropolitană Craiova sunt:
Tabel 27 Caracteristicile unităţilor spitaliceşti din ZMC
DENUMIRE FACILITĂȚI CAPACITATE
Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă  31 de secţii (28 clinice şi 3 1.398 de paturi

Craiova neclinice)
 27 specialităţi, dintre care unele
categoria a II-a unice la nivel judeţean.
 Unitate de Primiri Urgenţe
 ambulatoriu integrat cu 30 de
(cea mai mare unitate medicală din cabinete
regiunea Sud-Vest, deserveşte
 ambulatoriu pentru sportivi cu
peste 600.000 de locuitori)
12 cabinete
 ambulatoriu stomatologic cu 2
cabinete.
Spitalul Filişanilor Filiași  4 secţii: Medicină Internă, 154 de paturi

Pediatrie, Chirurgie, Obstetrică-
categoria a IV-a ginecologie
(deserveşte circa 30.000 de

locuitori,)
Spitalul Orăşenesc Segarcea  două secţii: medicină internă şi 65 de paturi

pediatrie, şi compartimente de
categoria a IV-a chirurgie, neonatologie,
obstetrică-ginecologie şi de
ortopedie
Spitalul Clinic Municipal  8 secţii clinice medicală, 495 de paturi

"Filantropia" Craiova cardiologie, hematologie,
pediatrie, obstetrică-
categoria a IV-a ginecologie, neonatologie,
oncologie, recuperare medicală
 ambulatoriul integrat cu 24 de
(maternitatea şi secţia de pediatrie cabinete medicale.
sunt cele mai mari şi mai moderne
din zonă)
Spitalul Clinic de Boli infecţioase şi  3 clinici de boli infecţioase 440 de paturi

Pneumoftiziologie "Victor Babeş"  3 de pneumoftiziologie
Craiova  dispensar TBC
 spitalizare de zi pentru pacienţii
cu HIV/SIDA
 CPU
 2 cabinete pentru consultaţii,
de laboratoare
Spitalul Clinic de Neuropsihiatrie  clinici de psihiatrie, neurologie, 395 de paturi

Craiova recuperare neurologică
 două centru de sănătate
mintală

 compartimente de cardiologie,
medicina muncii, ORL
Centrul de Cardiologie Craiova  secţie de cardiologie, cu 90 de paturi

compartimente de terapie
intensivă coronariană, de
cardiologie intervenţională,
laborator de cateterism cardiac,
angiografie şi posibilităţi de
electrofiziologie invazivă,
 compartiment cardiologie
pediatrică, un ambulatoriu
integrat - cu cabinet de
consultaţii, profilaxie primară,
profilaxie secundară şi
recuperatorie
 un laborator de analize
medicale
Spitalul Universitar CFR Craiova  clinici de chirurgie generală, 132 de paturi

medicină internă, de secţie ATI
categoria a IV-a  bază de recuperare
 laboratoare
 ambulatoriu de specialitate, cu
11 cabinete
Spitalul Clinic de Urgenţă Militar  secţii ATI, boli infecţioase, 200 de paturi
"Dr. Ştefan Odobleja" Craiova cardiologie, chirurgie generală,
dermatovenerologie, diabet
zaharat şi nutriţie, ginecologie,
medicină internă, neurologie,
oftalmologie, ORL,
pneumologie-TBC şi psihiatrie
 laboratoare medicale
 CPU
 ambulatoriu integrat, cu 17
cabinete
Centrul Medical "Mogoş Med"  ambulatoriu ce acre cabinete -

Craiova de chirurgie generala,
ortopedie, ORL, ginecologie,
unitate privată ecografie clinica, reumatologie,
neurologie, psihiatrie, chirurgie
vasculara, terapia durerii,
ozonoterapie, proctologie,
analize medicale, medicina
muncii.
 oferă spitalizare
Spitalele sunt prezente exclusiv în mediul urban, 8 din 10 sfiind situate în Municipiul Craiova, unul
în Filiași și unul în Segarcea. Capacitatea spitalelor a înregistrat o scădere relativ mică în intervalul
2007 – 2013, numărul de paturi micșorându-se cu aproximativ 1,5 %. Orașul Segarcea a fost
singurul care a înregistrat o creștere a numărului de paturi. Cu toate acestea, raportat la mia de
locuitori, numărul de paturi din ZMC și din județ este peste media regională.

Proiectele de extindere, modernizare, reabilitare și dotare realizate în Zona Metropolitană Craiova
din fondurile Consiliului Județean și ale municipalităților sau din fonduri europene sunt:
- Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă, secţiile Chirurgie Generală III, Reumatologie,

Neurochirurgie, Chirurgie Intervenţională şi Cardiovasculară
- Punctul SMURD din cadrul Aeroportului Craiova
- Ambulatoriul de Specialitate, clinicile de Oncologie şi Dermatologie.
- Spitalul "Filantropia" , Maternitatea şi Secţia de Pediatrie
- Policlinicile stomatologice din Craiova
- Unitatea de spitalizare de zi din Craiova
Deși rețeaua medicală este diversificată în raport cu alte județe, există o serie de probleme ale
unităților din domeniul public cum ar fi starea avansată de degradare a clădirilor și lipsa aparaturii
medicale moderne, mai ales în mediul rural. Acest fapt face ca o parte din pacienți să acceseze
dotările din capitală, în ciuda existenței Spitalului Clinic Județean, unitate de categoria a II-a.
Acesta este însă în curs de reabilitare și consolidare pentru a face față numărului mare de cereri
din toate județele din Sud – Vestul țării. Alte proiecte de reabilitare și modernizare ar fi necesare
mai ales în unitățile din mediul rural, care momentan dispun de aparatură mai veche de 40 de ani.
În ceea ce priveşte personalul medical din domeniul public și privat , acesta a crescut constant în
perioada 2007-2013, excepție făcând medicii și personalul auxiliar din domeniul public care au
cunoscut o descreștere continuă. Prin urmare, încărcarea domeniului public începe să fie preluată
de domeniul privat datorită migrației medicilor și asistenților în căutarea de condiții salariale mai
bune și de aparatură performantă.
Tabel 28 Creșterea/ descreșterea procentuală a personalului medico – sanitar în perioada 2007 - 2013
Medici % Personal Farmaciști % Stomatolog %

auxiliar %
Public Privat Public Privat Public Privat Public Privat
ZMC -5,6 139,8 -6,43 132,51 41,18 100 48,86 100
URBAN -5,86 130,61 -5,77 134,05 42,42 15,85 46,25 15,85
RURAL 1,69 200 -22,31 104,35 0 100 75 100
Sursa: Baza de date INS
Deși existența în Municipiul Craiova a Universității de Medicina si Farmacie a făcut ca situația necesarului
de cadre medicale să fie mai bună decât în alte județe unde s-au constatat descreșteri continue, s-a
înregistrat un deficit de asistenți și medici pentru anumite specialități ca radiologie, medicină de urgenţă,

psihiatrie și cardiologie în raport cu numărul populației. Totodată, distribuţia acestora în teritoriul
metropolitan nu este omogenă, aproximativ 90% dintre medici activând în municipiul Craiova.
O altă categorie medicală care activează în localităţile Filiaşi şi Craiova din Zona Metropolitană sunt
mediatorii sanitari pentru persoanele de etnie în romă care sunt în principal neasigurate și care sunt
expuse riscului de excluziune din punct de vedere sanitar.
IV.6. Infrastructura Edilitară
Alimentare cu apă
În Zona Metropolitană Craiova alimentarea cu apă se realizează atât din surse subterane, cât și din
surse de suprafață. Din rețeaua de ape curgătoare care drenează teritoriul Zonei Metropolitane
Craiova, pentru asigurarea resurselor necesare alimentării cu apă este utilizat râul Jiu.
Principalele probleme care afectează calitatea apelor de suprafață și subterane din Zona
Metropolitană Craiova sunt: epurarea inadecvată a apelor uzate menajere, controlul inadecvat al
evacuărilor de ape uzate industriale, pierderea și distrugerea zonelor de captare, amplasarea
necorespunzătoare a obiectivelor industriale, defrișarea, modificarea necontrolată a tipurilor de
culturi agricole și practici agricole deficitare. Acestea pot să genereze scurgeri de substanțe nutritive
și pesticide în corpurile de apă de suprafață și subterane care afectează calitatea factorului de
mediu apă în Zona Metropolitană Craiova. În zona Podari - Malu Mare sunt deversate apele
provenite de la Termocentrala Ișalnița, DOLJCHIM Craiova, apele menajere ale orașului Craiova,
precum și apele uzate de pe platforma Podari12.
De asemenea, o problemă importantă a Zonei Metropolitane Craiova, în privința calității apelor

subterane, o reprezintă exploatările petrolifere din comuna Ghercești. Aici calitatea apelor
subterane nu se încadrează în limitele prevăzute de STAS 1342/1991, prezentând concentrații mari
de poluanți organici. Pe de altă parte, din cauza fenomenului de secetă prelungită, au avut loc
fenomene de scădere a nivelului de apă în pânza freatică, având drept consecință o concentrare a
sărurilor dizolvate din sol.
Alimentarea cu apă a localităților care dispun de surse, aducțiuni, înmagazinări și stații de pompare
se realizează cu rețele de distribuție a apei la care sunt branșați consumatori casnici, administrativi,
industriali. Pe rețelele de distribuție a apei se află cișmele stradale și hidranți de incendiu exteriori.
Rețelele respective se află amplasate de regulă în trama străzilor, fie pe o singură parte a tramei
sau pe ambele părți, în zona apropiată trotuarelor astfel încât să se asigure o legătură ușoară a
branșamentele la imobile. În general conductele de distribuție sunt executate cu țeavă din
azbociment, fontă de presiune, oțel, țeavă tip PE și PEHD cu diverse diametre, astfel încât să se
asigure debitele și presiunile necesare la consumatori. În condițiile în care, în anumite situații,
12
Acțiunea îndelungată a factorilor de impact reprezentați de funcționarea instalațiilor industriale cu emisii
nocive precum și depozitarea unor cantități importante de deșeuri industriale sub forma haldelor a generat
existența unor zone critice sub aspectul poluării apelor de suprafață și a celor subterane.

rețeaua de distribuție nu asigură debitul și presiunea necesare consumatorilor, fiecare dintre aceștia
are prevăzute stații proprii de înmagazinare și ridicare a presiunii amplasate în incintă.
Din figura următoare se poate observă că disparitățile teritoriale din punct de vedere al echipării
localităților cu sisteme centralizate de alimentare cu apă se concentrează în mod special în
extremitățile nordice (comunele Murgași și Simnicu de Sus) și vestice (comunele Predești, Terpezița
și Vela), cu o populație de peste 60% neracordată la sistemul centralizat de alimentare cu apă.
Arealele din imediata vecinătate a municipiului Craiova prezintă, pe de altă parte, o situație cu mult
mai favorabilă decât extremități, având în anul 2014, mai mult de 50% din populație racordată la
sistemul centralizat de alimentare cu apă.

Figura 44 Gradul de deservire al populației din Zona Metropolitană Craiova cu alimentare cu apă
Sursa: Ghidul de Investiții pentru proiecte de apă și apă uzată, World Bank Group, 2014
Rețelele de distribuție de apă din localitățile Zonei Metropolitane Craiova au diverse grade de uzură
cauzată de vechimea acestora. În acest sens, se menționează că în Municipiul Craiova există rețele

în funcțiune foarte vechi care conduc către pierderi mari de apă, precum și rețele mai noi din
perioadă 1990-2015 care asigură o distribuție a apei în mod corespunzător. De asemenea, în multe
localități există branșamente la rețeaua de distribuție necontorizate sau cu contor de apă cu
defecțiuni în exploatare.
Pentru reducerea costurilor de exploatare este necesar să se modernizeze întregul sistem de

distribuție atât prin înlocuirea conductelor vechi cât și prin contorizarea fiecărui consumator.
Canalizare
Rețelele de colectare a apelor uzate asigură evacuarea acestora de la consumatorii de apă potabilă
casnici precum și a celor industriali, după ce apa utilizată în fiecare tip de industrie este preepurată
către stațiile de epurare. Aceste rețele sunt executate din tuburi din beton, azbociment și conducte
noi din PVC-KG. Conductele respective sunt montate de regulă în trama străzilor pe care sunt
amplasate și sunt prevăzute cu cămine de vizitare-control. Din cauza reliefului pe care sunt
amplasate o serie de localități, a fost necesară prevederea unor stații de pompare a apelor uzate,
iar perimetrul acestora este prevăzut cu zonă de protecție.
Rețelele de colectare a apelor uzate sunt la marea majoritate a localităților din Zona Metropolitană
Craiova de tip mixt (unitar), acestea colectând și transportând atât apele uzate menajere, industriale
pre-epurate, cât și a apelor meteorice. Rețelele de colectare a apelor uzate au vechimi diverse (de
la cca 94 ani Municipiul Craiova - până la cele mai noi realizate în perioada anilor 1990-2015 – în
cazul celorlalte localități cât și a Municipiului Craiova). Astfel, evacuarea apelor uzate și epurarea
acestora se face cu mari pierderi sau evacuarea acestora se face fără epurare direct în emisari.
Din punct de vedere al deservirii teritoriale cu sistem centralizat de canalizare, din figura de mai jos
se poate observa că zonele cu cel mai mic procent de populație, racordat la sistemul public de
canalizare, sunt cele din vest, sud-vest și nord-est.
Asemenea situației înregistrate la deservirea populației cu rețele de alimentare cu apă, se poate

observa că localitățile cu cel mai scăzut grad de dezvoltare al sistemului de canalizare sunt cele
aflate la extremitatea Zonei Metropolitane Craiova, iar cele aflate în centru, în imediata proximitate a
municipiului Craiova, prezintă indicatori mai favorabili ai procentului de populație racordată (mai
mult de 50% din populația stabilă racordată la sistemul public de canalizare).
Pe de altă parte, din analiza decalajului în dezvoltare dintre echiparea cu sistem centralizat de
alimentare cu apă și echiparea cu sistem centralizat de canalizare, se poate observa că încă mai
sunt multe localități care sunt racordate la alimentare cu apă, dar nu și la canalizare sau este
înregistrat un procent scăzut al populației racordată la ambele rețele: predominant arealul de sud și
de sud-vest (Comuna Vârvoru de Jos și Comuna Calopăr) și Comuna Coțofenii din Față din zona
de nord-vest. Mai mult, situația per ansamblu este nefavorabilă întrucât aprox. 50% din localitățile
Zonei Metropolitane Craiova prezintă un procent de 21-35% din populație racordată doar la rețeaua
de apă, ceea ce implică efecte negative grave asupra mediului.

Figura 45 Gradul de deservire al populației din Zona Metropolitană Craiova canalizare
Sursa: Ghidul de Investiții pentru proiecte de apă și apă uzată, World Bank Group, 2014

Astfel, din analiza sistemului de alimentare cu apă și canalizare al Zonei Metropolitane
Craiova, reiese necesitatea stringentă de prioritizare și orientare a investițiilor către zonele
amplasate în extremitate: Comuna Vela, Comuna Terpezița, Comuna Murgași, Comuna
Predești, Comuna Coșoveni.
Energie electrică
În cadrul Zonei Metropolitane Craiova , în concordanță cu informațiile primite de la deținătorii de

rețele de înaltă tensiune (110, 220, 400 KV) și cu amplasarea acestora în teren se menționează
existența următoarelor stații de transformare HT:
◌ Ișalnița – 5 stații;
◌ Craiova - 10 stații;
◌ Podari – 1 stație;
◌ Malu Mare – 1 stație;
◌ Simnicu de sus – 1 stație;
◌ Almăj - 1 stație.
Stațiile de transformare HT sunt amplasate în localitățile menționate astfel încât să fie respectate
restricțiile impuse de către normativele specifice.
Rețelele de energie electrică de pe teritoriul Zonei Metropolitane Craiova sunt de HT (110, 220, 400
KV) de MT (10-20 KV) și rețele de joasă tensiune 0,4KV. Acestea din urmă asigură alimentarea cu
energie electrică a consumatorilor casnici, administrativi, comerciali și industriali.
Rețelele menționate sunt de tip LEA și LES, executate în conformitate cu prescripțiile specifice
pentru aceste obiective.
Conform informațiilor din anul 2006 (data elaborării Planului Urbanistic General al comunei Almăj)
cele 4 sate componente sunt racordate la sistemul energetic național prin LEA 20 KV prin racorduri
aeriene până la posturile de transformare existențe în fiecare localitate, iar de aici, prin rețeaua de
distribuție sunt alimentate gospodăriile, instituțiile de interes public și unitățile economice.
În satul Sitoaia există o stație de 110/20 KV, în care intră și ies, mai multe linii de 110 KV și 20 KV.
Astfel, există 2 linii paralele de 110 KV care merg de-a lungul DN 6 Filiași pe lângă satele Coțofenii
din Față și Beharca până în stația de 110/20 KV. De asemenea, există 2 linii de 110 KV dinspre DC
Brădești care traversează satul Moșneni, merg paralel cu Almăj, Bogea și Sitoaia, traversează DC
122 Ișalnița și intră în stația de 110/20 KV.

Figura 46 Traseele rețelelor de energie electrică de înaltă și medie tensiune și amplasarea stațiilor și
posturilor de transformare ale Zonei Metropolitane Craiova
Sursa: CEZ și TRANSELECTRICA

În cadrul rețelelor de alimentare cu energie electrică este de menționat că o mare parte din posturile
de transformare (20/0,4KV) sunt cu o perioadă de funcționare foarte mare, ceea ce determină avarii
ale acestora în condițiile intemperiilor majore. Pentru o exploatare eficientă, furnizorii de energie
electrică au programe de înlocuire a posturilor de mică capacitate PTA 63-160KVA cu posturi de
capacitate mai mare de tip PTCZ 250-630KVA, prin concentrarea mai multor rețele de joasă
tensiune în aceste posturi noi. Se menționează că în special în zonele rurale, starea rețelelor de
alimentare cu energie electrică de joasă tensiune este deficitară, atât din cauza uzurii fizice a
rețelelor, cât și a tipului de racorduri care alimentează consumatorii. Acestea sunt, de regulă,
aeriene, ceea ce conduce către avarii în cazul intemperiilor majore. Acestea conduc către avarii ale
sistemului stradal de alimentare cu energie electrică, întrucât conductele electrice sunt montate pe
stâlpi din beton sau chiar de lemn (zone rurale - mai puțin dezvoltate) ân sistem LEA. Este necesar
să se prevadă programe de înlocuire în totalitate a vechiului sistem de alimentare cu energie
electrică (LEA) cu un sistem ce asigură o exploatare sigură în orice anotimp (LES).
Gaze naturale
Rețeaua de distribuție gaze naturale aferentă Zonei Metropolitane Craiova este prevăzută cu stații
de reducere a presiunii de la medie presiune la presiune redusă în vederea alimentării cu gaz a
localităților. Amplasarea stațiilor de reducere a presiunii este menționată în capitolul 4.5.4. Gradul
de echipare al localităților cu rețele de gaze naturale.
Fiecare dintre aceste obiective sunt amplasate în zone care au asigurate protecțiile specifice
necesare față de drumuri și obiective civile și industriale.
Rețelele de gaze naturale de medie presiune se află conform informațiilor solicitate în exploatarea
societăţilor Transgaz şi Romgaz. Starea reţelelor este în conformitate cu prescripţiile în vigoare,
funcţionarea acestora în condiţii de maximă siguranţă se face de către aceste societăţi. În condiţiile
în care există uzuri ale conductelor cauzate de sistemele de amplasare porţiunile respective sunt
remediate conform prescripţiilor specifice. Reţelele de gaze naturale de presiune redusă şi joasă
care asigură alimentarea cu gaz a consumatorilor sunt executate recent cu materiale de bună
calitate astfel încât diverse avarii nu pot apărea decât în condiţii de forţă majoră. Se menţionează că
toate instalaţiile care sunt montate în staţiile de măsurare, de reducere a presiunii sunt permanent
sub strictă supraveghere şi orice defecţiune sau scurgere de gaze naturale se remediază de către
personal specializat din cadrul societăţilor deținătoare.
In vederea îmbunătățirii rețelelor de transport gaze naturale sunt inițiate de către furnizori diverse
programe privind:
◌ Reabilitarea, modernizarea şi dezvoltarea SNT pe principalele direcţii de consum.

◌ Modernizarea sistemelor de odorizare a gazelor naturale;
◌ Reducerea impactului proceselor tehnologice asupra mediului înconjurător;
◌ Reducerea consumurilor tehnologice;
SC Distrigaz Sud Rețele SRL operează rețele de distribuție gaze naturale pe teritoriul următoarelor
localităţi din zona de interes: Craiova, Filiași, Brădești, Cârcea și Mischii.
Transgaz SA operează reţele de distribuţie gaze naturale pe teritoriul următoarelor localităţi din
zona de interes: Filiași, Brădești, Coțofenii din Față, Almăj, Ișalnița, Craiova, Simnicul de Sus,
Mischii și Cârcea.
Romgaz SA operează rețele de distribuție gaze naturale pe teritoriul următoarelor localităţi din zona
de interes: Craiova, Cârcea, Ghercești, Mischii, Pielești și Simnicu de Sus.
Figura 47 Localităţi traversate de magistrale de gaze

V. Diagnostic prospectiv

ANEXE
Anexa 1 – Populația la recensăminte
Populație Populație Populație Evoluție Evoluție Evoluție Evoluție

RPL RPL RPL 1992 - 2002 1992 – 2002 - 2011 2002 –
1992 2002 2011 2002 2011
(%) (%)
Municipiul 303959 302601 269506 -0.0044677 -0.45% -0.1093684 -10.94%
Craiova
Oraşul Filiaşi 22344 18802 16900 -0.1585213 -15.85% -0.1011594 -10.12%
Oraşul 8581 8066 7019 -0.0600163 -6.00% -0.1298041 -12.98%
Segarcea
Comuna 4226 4139 1974 -0.0205868 -2.06% -0.5230732 -52.31%
Almăj
Comuna 4703 4664 4431 -0.0082925 -0.83% -0.0499571 -5.00%
Brădeşti
Comuna 3769 3897 3906 0.0339612 3.40% 0.0023094 0.23%
Breasta
Comuna 4186 4219 4213 0.0078834 0.79% -0.0014221 -0.14%
Bucovăţ
Comuna 4080 3981 3723 -0.0242647 -2.43% -0.0648078 -6.48%
Calopăr
Comuna 3424
Cârcea
Comuna 5213 5080 3237 -0.025513 -2.55% -0.3627952 -36.28%
Coşoveni
Comuna 1904
Coţofenii din
Faţă
Comuna 1876 1810 1690 -0.0351812 -3.52% -0.0662983 -6.63%
Gherceşti
Comuna 4126 4010 3770 -0.0281143 -2.81% -0.0598503 -5.99%
Işalniţa
Comuna 5094 5065 3780 -0.0056929 -0.57% -0.2537018 -25.37%
Malu Mare
Comuna 2117 1862 1760 -0.1204534 -12.05% -0.0547798 -5.48%
Mischii
Comuna 3054 2775 2508 -0.0913555 -9.14% -0.0962162 -9.62%
Murgaşi
Comuna 3869 3665 3609 -0.0527268 -5.27% -0.0152796 -1.53%
Pieleşti
Comuna 3878 3484 1905 -0.1015987 -10.16% -0.4532146 -45.32%
Predeşti
Comuna 4354 4425 4627 0.0163068 1.63% 0.0456497 4.56%
Şimnicu de
Sus
Comuna 3474 3421 3253 -0.0152561 -1.53% -0.0491084 -4.91%
Teasc
Comuna 2318 1929 1673 -0.167817 -16.78% -0.1327112 -13.27%

Populație Populație Populație Evoluție Evoluție Evoluție Evoluție
RPL RPL RPL 1992 - 2002 1992 – 2002 - 2011 2002 –
1992 2002 2011 2002 2011
(%) (%)
Terpezița
Comuna 2988 2979 2834 -0.003012 -0.30% -0.048674 -4.87%
Țuglui
Comuna 3700 3387 2955 -0.0845945 -8.46% -0.1275465 -12.75%
Vârvoru de
Jos
Comuna Vela 2411 2242 1943 -0.0700953 -7.01% -0.133363 -13.34%
Mediul urban 334884 329469 293425 -0.0743351 -7.43% -0.113444 -11.34%

Mediul rural 69436 67034 63119 -0.037924 -3.79% -0.1164209 -11.64%
Zona 404320 396503 356544 -0.0193336 -1.93% -0.1007785 -10.08%
Metropolitana
Craiova
Județul Dolj 762142 734231 660544 -0.0366217 -3.66% -0.1003594 -10.04%
Regiunea 2457515 2330792 2075642 -0.0515655 -5.16% -0.1094692 -10.95%
Sud – Vest
Oltenia
Anexa 2 – Structura populației pe grupe de vârstă
13% 14%
copii (0-14 ani)
13% tineri (15-24 ani)

persoane mature 1 (25-34)
44% 16% varstnici (peste 65)

Structura populației pe grupe de vârstă, ZMC – mediul urban, RPL 2011
12% 13%
copii (0-14 ani)

Structura populației pe grupe de vârstă, ZMC – mediul rural, RPL 2011
15%
21%
copii (0-14 ani)

12%
varstnici (peste 65)
40%

Craiova
12% 13%
copii (0-14 ani)

Filiasi
11%
16%
copii (0-14 ani)

tineri (15-24 ani)
15%
43%
15%
Segarcea
18% 17%
copii (0-14 ani)
tineri (15-24 ani)
12%
12%
41%


Studiu de Sociologie Urbana Si Demografie

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Studiu de Sociologie Urbana Si Demografie

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cuprins

I. CONTEXTUL REALIZĂRII STUDIULUI ............................................................................ 7

I.1. Scopul și necesitatea elaborării studiului ......................................................................... 7

I.2. Concepte ........................................................................................................................ 8

II. CONTEXT STRATEGIC ...................................................................................................... 11

III. PROFILUL SOCIO – DEMOGRAFIC (POPULAȚIE ȘI CAPITAL SOCIAL) ......................... 20

III.1. Evoluția populației și potențialul demografic ........................................................................ 20

III.2. Mişcarea naturală a populației ............................................................................................. 41

III.3. Mişcarea migratorie ............................................................................................................. 48

III.4. Starea de sănătate a populației ........................................................................................... 51

III.5. Zone defavorizate din punct de vedere socio - economic .................................................... 53

III.6. Forța de muncă ................................................................................................................... 57

III.7. Educația și nivelul de pregătire ............................................................................................ 63

IV. REȚEAUA DE LOCALITĂȚI ........................................................................................ 70

IV.1. Context european, național și regional .......................................................................... 70

IV.2. Structura Sistemului de Așezări ................................................................................... 73

IV.3. Structura Funcțională .................................................................................................... 79

IV.4. Conectivitate și Accesibilitate ........................................................................................ 85

IV.5. Infrastructura Socio-Culturală ........................................................................................ 88

IV.6. Infrastructura Edilitară ................................................................................................. 100

V. Diagnostic prospectiv ........................................................................................................ 109

ANEXE .................................................................................................................................. 111

Anexa 1 – Populația la recensăminte ........................................................................................ 111

Anexa 2 – Structura populației pe grupe de vârstă .................................................................... 112

4 Studiu de sociologie urbană și demografie

Studiu de sociologie urbană și demografie 5

6 Studiu de sociologie urbană și demografie

I.1. Scopul și necesitatea elaborării studiului

Zona Metropolitană Craiova (Asociaţia de dezvoltare intercomunitară "Zona Metropolitană Craiova")

Analiza și maparea teritoriului Zonei Metropolitane Craiova prin intermediul studiilor de

Scopul studiilor de fundamentare ale Planului de Amenajare Teritorială Zonală a Zonei

Studiu de sociologie urbană și demografie 7

Sunt de asemenea realizate analize asupra disparităților intra-județene pe dimensiunile indicate

1. Localitate - formă de așezare stabilă a populației în teritoriu, alcătuind un nucleu de viață

2. Localitate urbană – localitate în care predomină forța de muncă ocupată în activități

3. Localitate rurală – localitate în care majoritatea forţei de muncă se află concentrată în

4. Unități administrativ-teritoriale - județul, orașul și comuna sunt unități administrativ

Unități administrativ-teritoriale de bază: municipiile, orașele și comunele sunt unități administrativ-

Unitățile administrativ-teritoriale urbane sunt municipiile și orașele.

Unitățile administrativ-teritoriale rurale sunt comunele.

b) componenta socioeconomică, care constă în grupurile de populație şi activitățile economice,

c) componenta culturală cuprinde elementele de patrimoniu construit, precum și alte elemente de

6. Municipiu – unitate administrativ-teritorială de bază, cu caracter urban, cu importanță

12. Clasificarea localităților – gruparea pe categorii a localităților urbane și rurale în raport de

18. Coeficientul îmbătrânirii populaţiei – numărul persoanelor în vârstă de 60 ani şi peste la

21. Rata de dependenţă a persoanelor vârstnice – raportul dintre vârstnici persoanele de

10 Studiu de sociologie urbană și demografie

 Strategia de Dezvoltare Teritorială a României,

Strategia de Dezvoltare Teritorială a României

Bazat pe realităţile teritoriale ale României şi pe tendinţele de dezvoltare de la nivel european,

 Îmbunătăţirea infrastructurii care conectează oraşul și zonele înconjurătoare, în vederea

Nu ȋn ultimul rând, municipiul Craiova este ȋncadrat ca deziderat de dezvoltare ȋn modelul

Master Planul General de Transport al României

12 Studiu de sociologie urbană și demografie

Studiu de sociologie urbană și demografie 13

14 Studiu de sociologie urbană și demografie

Studiu de sociologie urbană și demografie 15

16 Studiu de sociologie urbană și demografie

Obiectivul Programului de Cooperare Transfrontalieră România-Bulgaria 2014-2020 este să

 în România (Județele): Mehedinți, Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu, Călărași, Constanta

OS 1.1. Sprijinirea procesului de planificare, dezvoltare şi coordonare a sistemelor de

Printr-o serie de măsuri non-structurale, structurale şi integrate, Programul de Cooperare

Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional

Secţiunea I – Reţele de Transport