Sunteți pe pagina 1din 10

Momente Activităţi învăţător - elev Strategii didactice

instruc- Metode de

Obiective
ţionale evaluare
Metode şi Forme de Mijloace
procedee lucru de
instruire
Evocarea O1 Cuvîntul învăţătorului: Oamenii nu trăiesc izolat. Fiecare face Discuţie Încurajarea
O2 parte dintr-o familie, dintr-un grup de muncă, de distracţii ş. dirijată PPT verbală
a. Pentru ca totul să se desfăşoare în bune condiţii şi viaţa să- Activitate
şi urmeze cursul obişnuit toţi oamenii trebuie să respecte frontală
regulile comunităţii din care face parte. Relaţiile dintre Implicarea
oameni trebuie să se bazeze pe comunicare, respect, activă în
înţelegere, bunătate, ajutor reciproc, fiindcă Patria are nevoie discuţie
de tineri dotaţi, energici, activi şi cinstiţi:
„E atît de greu să traversezi o mare!
E atît de greu pîn-vezi sădit un pom!
Ce greu mai creşte pîinea pe ogoare!
Dar mult mai greu devine Omul – Om!”
Fiindcă egoismul, invidia, lipsa de respect, răutatea împiedică
bunul mers al vieţii
Discuţie
Realizarea Astăzi vom organiza o călătorie cu trenul în lumea dirijată Macheta
sensului „Rolul succesului şi eşecului în dezvoltare. Expunerea trenului: a
Paşi în depăşirea barierelor, dificultăţilor, obstacolelor.”. locomotivei
(Anunţarea subiectului şi a obiectivelor) cu vagoane,
O3 De ce anume cu trenul? Deoarece viaţa este comparată cu o porumbei. Aprecierea
călătorie în tren. Dar ca să avem o zi plăcută ne vin în ajutor spiritului
O1 porumbeii cu sarcinile lor. (în ciocuri cu proverbe). Anexa 1 Explicaţia de
O2 Activitate pe
O5
Ce simbolizează această pasăre? (simbol al purităţii, al păcii, Acrostihul PPT observaţie
al nevinovăţiei al speranţei etc.) Prima literă echipe proverbe
O1
 Activitate pe echipe: Explicaţi sensul proverbelor aduse
de hulubaşi. Frontală DEX
 Descoperirea cuvîntului Virtuţi scris pe verticală, Discuţie
O2 dirijată
folosind doar prima literă din proverbe.
 Explicarea cuvîntului Virtute după dicţionar.

Cuvîntul învăţătorului: În viaţă, ca şi în tren, urcăm şi Frontală Aprecierea


coborîm des, există surprize plăcute la unele staţii şi tristeţe Lectură critică
O4
adîncă la altele. Pe parcursul vieţii omul îşi formează
caracterul său îmbogăţindu-l cu virtuţi şi cu... vicii.
(Descoperirea cuvîntului viciu) Memorare
O4  Explicarea cuvîntului Viciu după dicţionar. Imagini la
 Numiţi surprizele şi tristeţea din următoarele texte
texte.Anexa 2
Activitate pe
O2 Reţine!: Îngrijeşte de grădina sufletului tău ca orice gospodar Descoperire echipe
care în fiecare toamnă, după ce a strîns toate roadele, adună
toate uscăturile şi le dă foc. Aşa şi noi îngrădim tot ce e
murdar în sufletul nostru şi imaginar ardem într-un rug. Dramatizare Încurajarea
O2
verbală
 Activitate pe echipe: Descoperiţi roadele sufletului din Fișe
O4 fiecare poezie şi realizaţi sarcinile propuse. Anexa 3.
O5 Apreciere
V-aţi întrebat vreodată ce-ar face pămîntul fără flori? Omul Dramatizare
datorează florilor o parte din sufletul lui. Florile sunt
frumuseţea pămîntului.
Reflecţia O2  Descoperiţi calităţile în poezia Florile. Anexa 4. Ustensilele
O6
 Dramatizare Pîinea şi apa. Frontală necesare Aplauze
Joc didactic
a) Ce mesaj transmite textul?
b) Care sunt merindele fiecărui om la trecerea prin
pustiu?
c) Tu ce merinde îţi vei lua cu tine? Stimularea
elevilor
Independentă tabelul
Joc didactic: Grădina sufletului. Completaţi tabelul, florile
simbolizînd virtuţile, iar spinii - viciile pe care trebuie să le
aruncăm. Anexa 5

Florile (virtuţi) Spinii (vicii)

Tema pentru acasă: Realizaţi un desen în care ve-ţi prezenta


o virtute

Anexa 1

Vorbirea voastră să fie aleasă, strălucitoare ca soarele și gustoasă ca apa.


Iertarea este cea mai frumoasă comoară.
Răbdarea-i cel mai bun medicament pentru suflet
Toate lucrurile ne sînt îngăduite, dar nu toate aduc folos.
Urmele lăsate ne șoptesc cine sîntem.
Tu-ndreaptă-ți pașii fragezi, dă altora lumină. (T=Ț)
Înțelepciunea e cel mai de preț diamant. (Î=I)

Anexa 2

Iubiri nerăsplătite
Era o iarnă cumplit de grea. Zăpada era neobişnuit de mare, iar noaptea era un ger de crăpau lemnele.
Nu ştiu cum se întîmplase că bunicul m-a luat într-o astfel de zi şi m-a dus cu el în sanie după ceva într-un sat îndepărtat. Acolo am
ajuns seara şi, după ce am băgat boii într-un grajd cald, am intrat şi noi în casă, unde, după lungi stări de vorbă cu cei de acolo, am cinat
şi ne-am culcat, rămânând să ne întoarcem acasă a doua zi.
Acasă, cîinele a aflat doar seara, că lipsim. Cum a fost dezlegat din lanţ, s-a luat pe urma noastră pînă a ajuns – cine ştie cînd, noaptea
– acolo unde eram noi. Doar dimineaţa l-am găsit, cu blana numai ţurţuri de gheaţă, aproape mort, lîngă uşa casei în care dormiserăm
noi, aşteptându-ne să ieşim.
Cum trecuse el prin şapte sate pînă aici? Cum scăpase de atîtea primejdii şi cum răbdase atîta frig şi foame?
Aşteptase toată lunga noapte geroasă lîngă pragul uşii închise. L-au dus în casă la căldură şi într-un târziu şi-a revenit. Tot timpul m-
am uitat la suferinţele lui, ce bucurie avea că ne-a regăsit!
Atunci am înţeles eu prima dată ceva din ce înseamnă adevărata iubire şi prietenie. Că, pentru acela pe care îl iubeşti, trebuie să fii în
stare să rabzi, să osteneşti, să-ţi pui viaţa în orice primejdie, dar să rămâi cu orice preţ nedespărţit de el, în orice împrejurare.

Prietenie ciudată

Într-un colț al tinzii, pe un țolișor vechi, Mura, pisica cea tărcată, își alăpta mîțișorii. Torcea încetișor cu ochii închişi. Cînd a intrat
răţuşca , Mura s-a oprit din tors. Răţuşca s-a apropiat de pisică şi i-a pipăit cu ciocul blana. În ochii pisicii s-au aprins scîntei răutăcioase.
Răţuşca s-a pitulat dezmierdător. Era cald şi bine lîngă blana pisicii, iar ea îngheţase. Treptat, luminiţele răutăcioase din ochii Murei se
stinseră. Pisica o privi nedumerită, o mirosi. Răţuşca era mică, slabă, cu blăniţa pufoasă, ca şi mîţişorii ei. Murei i se făcu milă. Pe urmă
îşi zise, se vede: „Unde trăiesc patru, încape şi al cincilea.” Şi trecu o dată limba pe spinarea răţuştei. Aceasta se mişcă şi spuse ceva în
limba ei păsărească. A doua zi, Mura stătea tolănită la soare. Pisoii se jucau prin ogradă. Iar sus, pe spinarea ei, pirotea răţuşca.
Trei prieteni

În ziua aceea, Victor făcuse ce făcuse și-și pierduse pachețelul cu mîncare. În recreația mare, toți copiii mîncau, numai Victor stătea mai
la o parte și se uita.
 De ce nu mînănci? îl întrebă Mihai.
 Mi-am pierdut pachețelul cu mîncare.
 Foarte rău! făcu Mihai, mușcînd dintr-o felie mare de pîine albă. Pînă la masă mai e mult!
 Dar unde l-ai pierdut? îl întrebă Ionel.
 Nu știu..., șopti Victor și-i întoarse spatele.
 Vezi, dacă-ți pui pachețelul în buzunar, în loc să-l pui în ghiozdan? îl dojeni Mihai.
Numai Vasilică nu-l întrebă nimic. În schimb, se apropie de el, rupse în două felia lui de pîine cu unt și-i întinse una din bucăți
prietenului său.
 Hai, Victor, mînăncă și tu!

Anexa 3
Grupul I: Veselie-n jur să fie
Căci vin eu, sunt bucuria
Unde-s eu, acolo-i bine
Pace dulce, armonie.
Eu vă-ndemn să încercați
Și-n necaz să vă bucurați
Vă promit s-aveți izbîndă
Fericire tot crescîndă.

a) Explicați beneficiile ”roadei” descoperite în text.

Grupul II:

a) Cît de greu e fiind umilit, batjocorit – să rabzi.


Cît de greu e să ierți o nerăbdare, o pagubă, o palmă fără să-ntorci un ghiont.
- Se merită oare?
- Dar ce te-ar zidi, te-ar întări, te-ar face mai bun, mai frumos și mai cumsecade?
- Răbdarea!
b) Numiți beneficiile ”roadei” descoperite în poezie.

Grupul III: a) Ia spuneți-mi cui nu-i place


Să fie în lume pace?
Dar de ce de-atîtea ori
Ne certăm frați și surori
N-ascultăm părinții noi.
Și ne plîngem de nevoi.
Haideți să-ncercăm să fim
Blînzi și harnici și cuminți
Dragoste să dăruim
Liniștea s-o-mpărtășim
Și-așa pace o să primim.

b)Scrie sinonimul cuvîntului descoperit.


c) De ce se-ntîmplă neînțelegeri?

Grupul IV: a) Lucru mare-i bunătatea


Prețios și mult dorit
Cît de greu de împlinit
În lumea rea și fără milă.
Să fii bun, să dai tu pîine
În loc de-o palmă sau țărînă.
Dar se merită, să fii bun
În al vieții greu lung drum.

b)Cînd folosiți această ”roadă”?

Grupul V: a) Sunt un lucru de folos


Și de un frumos miros
Cei din jur îmi zic iubire
Curg din inimi, toți s-o știe
Toată lumea mă dorește
Dragoste-al meu nume este. b)Comentați versurile
Anexa 4.

Florile
Autorul:
Să vă spun ce s-a-ntîmplat
E ceva de neuitat Să-ți faci viața mai lungă
S-a-ntîmplat pe drum c-o floare, Ca s-aduci mai multe roade
O fetiță mult vioaie
Avînd multe de aflat
Fericind multe noroade.
Fetița:
Draga mea ești minunată
Și ca tine nu e alta Fetița:
Dar să-mi spui cum reușești Cum să fac, te rog, mă-nvață
Tu pe toți să ne uimești? Vreau s-aduc folos în viață
Vreau să fiu ca tine-bună
Floarea: Dulce, răbdătoare,
Scumpa mea, e foarte simplu Să mă-admire-o lume-ntreagă
Dragostea eu o dau triplu
Mai întîi eu dau miros
Multora chiar de folos Floarea:
Mai apoi cu gingășie Ce să-ți spun?
Viața dulce vreau să fie În primul rînd
Și-n sfîrșit eu dau culoare Dăruirea mi-e în gînd
Celui care bucurie n-are Eu nu caut să primesc
Că pivindu-mă atent Vreau să dau la toți lumină
Inima să-i cînte lent Pace, liniște la toți să vină
Lucru mare-i modestia Sînt modestă, răbdătoare
Pacea și mărinimia Să le dau eu vreau răcoare
Să fii blîndă și frumoasă Bunătate și blîndețe
Nu poți fi așa de-odată Ce-ar putea mai bine să te-nvețe?
Trebuie multă muncă
Fetița: Autorul:
Dulcea mea, îți mulțumesc Iat-așa dintr-o-ntîmplare
Vreau ca tine să trăiesc Vom primi cu toți mustrare
Cît de multe am învățat Un îndemn pentru schimbare
Au rămas doar de-aplicat Învățat de la o floare.

Anexa 5

Florile: vorbirea dulce, iertarea, răbdarea, înțelepciunea, bunătatea, prietenia, cinstea, adevărul, mărinimia, dragostea, credința,
milostenia etc.

Spinii: invidia, minciuna, disprețul, ambiția, încăpățînarea, lăcomia, ura, cearta, trîndăvia, lașitatea, zgîrcenia, mîndria de sine.
Proiect didactic
Data: 26. 11. 2014
Clasa: a IV-a ”B”
Disciplina: Dirigenţie
Subiectul: Calităţile unui om adevărat
Subcompetenţe:
 Formarea pentru autocunoaştere şi dezvoltare personală
Obiective operaţionale:
O1 – să perceapă modurile, recomandările de sesizare a valorilor spirituale şi
necesitatea acestora în vieţile noastre;
O2 – să deosebească valorile spirituale ce ajută la o creştere bună a omului, de
cele negative ce distrug fiinţa umană;
O3 – să acumuleze cît mai multă informaţie despre valorile spiritual-morale şi să
o aplice în practică;
O4 – să manifeste interes şi insistenţă pentru promovarea comorilor spirituale;
O5 – să participle activ şi cu interes pe tot parcursul lecţiei;
O6 – să demonstreze compasiune şi respect faţă de colegi.

Strategii didactice:
Metode şi procedee: Discuţie dirijată, expunerea, explicație, acrostihul, prima literă,
dramatizare, joc didactic, descoperire, memorare, TIC-ul.

Mijloace de instruire: calculator, proiector, fișe, DEX, ustensile pentru


dramatizări, macheta trenului, porumbei, table.
Forme de lucru: frontal, individual, în echipă