Marcel Mauss (n. 10 mai 1872, Épinal - d.

1 februarie 1950, Paris) a fost un

sociolog, antropolog și etnolog francez.
Potrivit lui, sociologia trebuie să explice realitatea umană în totalitatea sa
biologică, psihologică și socială. Tehnicile corpului, cum ar fi de exemplu mersul,
sunt atât acte fizice, cât si psihologice și culturale. Mauss a fost profesor de istorie
a religiilor primitive la ”École pratique de hautes études", iar apoi profesor de
sociologie la Collège de France. A scris numeroase articole și o lucrare considerată
esențială, Essai sur le don (Eseu despre dar) (1923).
Darurile schimbate si obligatia
de a le restitui (Polinezia)

In studiile cu privire la extensia sistemului de daruri contractuale, s-a crezut mult

timp ca in Polinezia exista potlatch propriu-zis potlatch-ul este o expresie nord-
american ce desemneaz darul ca forma prestatiilor totale. Termenul are o
dimensiune plurisemantica26.
inseamna deopotriva „ a hrani, „ a manca (sens gastronomic), dar si „ a oferi, „ a
darui. Este o prestatie totala pentru ca actiunea lui se rasfrange asupra întregului
grup avea loc un potlatch ? Cu ocazia unor rituri de trecere (nastere, pubertate,
casatorie, moarte initiatica) sau a unor activitati aparent profane (cum ar fi
comertul, de
exemplu). La alte comunitati (mai avansate), potlatch-ul însusi devenea ocazie
pentru o anume sarbatoare. Se ofereau ostentativ daruri si se primea în schimb
putere. in termeni economici, se schimba bogatia pe putere. Autorul potlatch-ului
se îmbogatea „ cu dispretul la adresa bogatiei29, iar „ obiectul
avaritiei sale este tocmai efectul propriei generozitati30, adica puterea in samoa
sistemul de daruri se extinde dincolo de casatorie darurile insotesc evenimentele
care urmeaza : nasterea unui copil circumcizia boala pubertatea fetelor riturile
funerare comertul. Pe de o parte, Turner ne spune : „ Dupa ceremoniile legate de
nastere, dupa ce au primit si oferit darurile oloa si tonga adica bunurile masculine
si feminine , sotul si sotia nu sunt mai bogati decat inainte. Dar au satisfactia de a fi
vazut ceea ce ei considera a fi o mare onoare : multimea de bunuri reunite cu
ocazia nasterii fiului. Pe de alta parte, copilul este pentru parintii sai un mijloc de a
obtine bunuri de o natura diferita (oloa) de cea a parintilor ce l-au adoptat, si
aceasta pe toata durata vietii copilul, bun uterin, este mijlocul prin care bunurile
familiei uterine se schimba contra celor de natura masculina. Taonga sunt, cel
putin in teoria dreptului si a religiei maori, foarte legate de persoana, de clan sau de
pamant ; taonga constituie suportul pentru „ mana, pentru forta magica, religioasa
si spirituala.Colenso spune : “Ei aveau un anumit sistem de schimb, HAU mai
curand de a oferi cadouri, care trebuiau ulterior schimbate sau inapoiate spre
exemplu se oferea peste uscat in schimbul pasarilor conservate sau a rogojinilor
fiecare taonga au o putere spirituala numita sau imi dati un taonga, eu il dau unei
persoane ; ea imi ofera altul, obligata fiind de acel hau al darului meu ; iar eu sunt
obligat sa vi-l dau dumneavoastra, pentru ca trebuie sa va inapoiez ceea ce, in
realitate, este produs de un hau rezultat din taonga pe care mi l-ati oferit.” Chiar
abandonat de donator el inca ii apartine prin el proprietarul are influenta asupra
hotului daca la furat s-au a beneficiarului, darul poate fi ceva din ceva din
proprietatile lor sau chiar din munca sau comertul lor, prin ospete, sarbatori si
daruri, un echivalent sau o valoare superioara care, la randul ei, va da donatorilor
autoritatea si puterea asupra primului donator, devenit ultim primitor. in Samoa si
in Noua-Zeelanda, aceasta e ideea directoare ce pare sa conduca la circulatia
obligatorie a bogatiilor, a tributurilor si darurilor. De aici, rezulta ca a oferi un bun
cuiva inseamna a oferi ceva din tine insuti caci, a accepta un bun de la cineva
inseamna a accepta ceva din esenta lui spirituala si din sufletul sau ; pastrarea
darului ar fi periculoasa, chiar mortala, si asta nu numai pentru ca ar fi ilicita, ci si
pentru ca lucrul ce vine de la o alta persoana, nu numai din punct de vedere moral,
ci si din punct de vedere psihic si spiritual aceasta esenta, aceasta hrana, aceste
bunuri, mobile sau imobile, femei sau descendenti, ritualuri sau comuniuni , au o
influenta magica si religioasa. Dar pentru oameni, dar pentru zei. O alta tema ce
joaca un rol in economia si morala darurilor este cea facuta zeilor prin intermediul
oamenilor. In toate societati din Nord-Estul Siberian, la eschimosii din Alaska de
Vest precum si cei de pe coasta de Vest, a stramosilor Behring, potlatch-ul are
efect nu numai asupra oamenilor care se intrec in generozitate asupra sufletelor
mortilor ce asista si iau parte la evenimente si carora oamenii le poarta numele, ci
si asupra naturii. Schimburile de daruri intre persoanele name-sakes, omonimi ai
spiritelor, incita sufletele mortilor, incita zeii, obiectele, animalele si natura, pentru
a fi generosi cu ele. Eschimosii din Asia au inventat chiar un dispozitiv mecanic, o
roata incarcata cu tot felul de provizii, purtat pe un catarg alunecos asezat, la
randul sau, pe un cap de morsa. Este manevrat din interiorul cortului cu ajutorul
unei alte roti si este facut sa se roteasca in sensul de miscare a soarelui.Ea este
evidenta si la populatiile ciucce si koryak din nord-estul extrem al Siberiei insa
populatiile ciucce maritime sunt populatii care practica schimburile obligatorii sau
voluntare de daruri, de cadouri in timpul indelungatelor ceremonii cu scop de a
castiga bunavointa, succedîndu-se una după alta mai ales iarna, în fiecare casă.
Resturile ospățului sacrificial sunt aruncate în mare sau împrăștiate în vânt ; ele se
întorc în locurile lor de origine, luând cu ele vânatul ucis în acel an, vânat ce va
reveni astfel în anul următor.Acestea se apropie de aceste obiceiuri de colinda
rusă : copii mascați ce merg din casă în casă pentru a cere ouă și făină, nimeni
indraznind sa-i refuze. O alta tema la fel de veche ca potlatch-ul insusi este ca
trebuie făcute anumite cumpărături pentru zei, căci ei vor ști să înapoieze prețul
lucrurilor.Nicăieri nu este exprimată această idee atât de tipic ca la indigenii
toradja din Célèbes, proprietarul trebuie «să cumpere» de la spirite dreptul de a
efectua anumite acțiuni asupra proprietății «sale», în realitate «a lor». înainte să
taie pădurea, înainte să are pământul, sa puna stalpul casei, el trebuie sa plateasca
zeilor.
La trobriandezi de exemplu este rugat insistent un spirit raufacator, un tauvau care
gasise un cadavru (sarpe sau crap de uscat), prezentandu-I unul din acele obiecte
pretioase intitulate vaygua, ornament, talisman si bogatie in acelasi timp, ce
serveste la schimburile kula care implică oferirea si primirea anumitor obiecte
între conducători ai unor populaţii de pe diferite insule, ceea ce presupune călătorii
pe mare pentru înmânarea lor. E vorba despre lucruri fără utilitate practică (brăţări
şi coliere), dar cărora li se acordă o valoare simbolică şi ceremonială. Darurile
oferite oamenilor si zeilor au si scopul de a cumpara pacea atat cu unii, cit si cu
ceilalti, astfel, sunt indepartate spiritele rele si influentele nefaste, in general, chiar
si cele nepersonalizate: deoarece blestemul omenesc, permite spiritelor invidioase
sa patrunda in oameni si sa-i ucida si influentele nefaste sa actioneze, pacatele
contra oamenilor il fac pe cel vinovat sa devina slab in fata lucrurilor
sinistre.Astfel in China se practica aruncarea monedelor de catre alaiul de nunta si
pretul de cumparare a logodnei. Alta remarca, pomana in evolutia dreptului si a
religiilor, reapar in curand oamenii, redeveniti reprezentanti zeilor si ai mortilor,
daca au incetat vreodata sa fie astfel. La populatia haussa din Sudan, atunci cand
graul de Guineea este copt, pot sa apara frigurile, singurul mod de a le evita fiind
sa oferi saracilor din acest grau Darurile facute copiilor saraci sunt pe placul
mortilor. Se poate vedea o pornire a teoriei pomenii. Generozitatea este obligatorie,
deoarece Nemesis ii razbuna pe cei saraci si pe zei pentru surplusul de fericire si
bogatie al unora, surplus pe care ei trebuie sa-l cedeze : aceasta este vechea morala
a darului, devenita principiu justitiar ; zeii si spiritele sunt de acord ca partea ce li
se cuvine, fiindu-le cedata prin jertfe inutile, sa serveasca saracilor si copiilor.