Notă informativă

Nivelul de pregătire a elevilor clasei a I-a către școală

Perioada: septembrie – noiembrie 2018

Grupul țintă: elevi, clasa a I-a
Responsabil de examinare:
Scopul: determinarea nivelului de pregătire a elevilor clasei a I-a pentru școală
Metode de examinare:
1. Metoda ,, Kern – Yerasek”;
2. Metoda ,, Căsuța”;
3. Metoda ,, Dictare grafică”;
4. Metoda ,, Al 4-lea de prisos”;
5. Metoda ,, Învățarea a 10 cuvinte”.
Motivația alegerii temei de examinare a elevilor înmatriculați în clasa a I-a:
Una dintre direcțiile modernizării învățământuluicontemporan vizează flexibilitatea instruirii
și educației pentru a asigura dezvoltarea competențelor și aptitudinilor fiecărui elev, în raport cu
propriile posibilități intelectuale.
În urma aplicării și realizării examenului psihologic, elevii au demonstrat următoarele rezultate
plasându-se pe următoarele niveluri:
1. Metoda ,, Kern – Yerasek” ( Tab. 1)
Scopul: determinarea nivelului de maturitate școlară a elevilor înmatriculați în clasa a I-a.
Tabelul 1. Nivelul de maturitate școlară a elevilor cl. a I-a
Clasa Nr. de elevi Mai sus de mediu Mediu Mai jos de mediu

Cl. a I-a 28 7 19 2

Am constatat următoarele date: 7 elevi – nivel mai sus de mediu, 19 elevi – nivel mediu, 2
elevi – nivel mai jos de mediu.
Nivelul general de dezvoltare intelectuală a copilului este potențialul care poate fi valorificat în
procesul instructiv-educativ, el se datorează câtorva factori: factorul eriditar, nivelul de investiție
al familiei și al societății, precum și munca asiduă și sistematică a copilului.
La această metodă copiii au întâmpinat cele mai mari dificultăți la proba a II-a.
2. Metoda ,, Căsuța” ( Tab. 2)
Scop: determinarea nivelului de dezvoltare a atenției voluntare.
 Tabelul 2. Nivelul de a atenției voluntare a elevilor cl. a I-a
Clasa Nr. de elevi Înalt Mediu Mai jos de mediu

Cl. a I-a 28 3 10 15

Am constatat următoarele date: 3 elevi – nivel înalt, 10 elevi – nivel mediu, 15 elevi – nivel
mai jos de mediu.
La această metodă elevii nu au îndeplinit cu exactitate desenul prezentat pe tablă, adăugând
sau exluzând unele elemente.
3. Metoda ,, Dictare grafică”
Scop: determinarea nivelului de dezvoltare a voluntarității.
Tabelul 3. Nivelul de dezvoltare a volutarității a elevilor cl. a I-a
Clasa Nr. de elevi Înalt Mediu Mai jos de mediu Minim

Cl. a I-a 28 5 3 6 14

Am constatat următoarele date: 5 elevi – nivel înalt, 3 elevi – nivel mediu, 6 elevi – nivel mai
jos de mediu, 14 elevi – nivel minim.
La această metodă elevii au îndeplinit cele mai mari dificultăți deoarece nu se pot orienta în
spațiu și nu au fost atenți la instrucțiunele psihologului, detereorând instrucțiunea. Elevii nu
îndeplinesc indicațiile adultului cu precizie ceea ce face să îngreueze activitatea adultului, nu
întotdeauna acționează în corespundere cu regula, ceea ce nu asigură întotdeauna succesul lor
școlar pe viitor.
4. Metoda ,, Al 4-lea de prisos””
Scop: examinarea și determinarea nivelului verbal și nonverbal al capacității de
generalizare și clasificare a subiectului.
Tabelul 4. Nivelul de dezvoltare a capacității de generalizare și clasificare a elevilor cl. a I-a
Clasa Nr. de elevi Înalt Mediu Scăzut

Cl. a I-a 28 9 14 5

Am constatat următoarele date: 9 elevi – nivel înalt, 14 elevi – nivel mediu, 5 elevi – nivel
scăzut.
La această metodă elevii elevii s-au isprăvit bine cu însărcinările.

5. Metoda ,, Învățarea a 10 cuvinte””

Scop: volumul memoriei involuntare.
 Tabelul 5. Nivelul de dezvoltare a volumului memoriei involuntare a elevilor cl. a I-a
Clasa Nr. de elevi Înalt Mediu Nivel mai jos Scăzut
de mediu

Cl. a I-a 28 3 17 1 7

Am constatat următoarele date: 3 elevi – nivel înalt, 17 elevi – nivel mediu,1 elev – nivel mai
jos de mediu, 7 elevi – nivel scăzut.
Copilul de 7 ani este mai competent în realizarea sarcinilor cognitive, dezvoltarea fiind
datorată formării structurilor cognitive, care potențează capacitatea operațională a gândirii.
Probele au creat o imagine integră supra dezvoltării la vârsta de 6-7 ani, mai ales, la vârstă
mai mică și în zonele de dificit ale acestei dezvoltări. Cea mai mare diferență s-a constatat
nivelul voluntarității. Aceste date confirmă că copiilor le este greu să se orienteze în spațiu,
întâmpină dificultăți în percepțiile spațiale, ale coordonării senzomotorii. Punctajul mic ne
vorbește despre faptul că elevilor li s-a acordat o mică atenție în perioada preșcolară.
Concluzii:
Metodicile de detreminare a maturității școlare, a atenției voluntare, voluntarității etc. au
confirmat o pregătire medie a copiilor la etapa primară.
Examinarea la început de an șcplar demonstrează că o cunoaștere profundă a nivelului de
dezvoltare a elevilor permite alegerea strategiilor didactice potrivite de predare-învățare, de
stimulare și corelare a relațiilor inrindividuale și de încurajare a învățării, elevul asimilează
noțiuni de comportamente care influențează pozitiv dezvoltarea personalității.
Comparând rezultatele obținute, în urma aplicării probelor și a analizei rezultatelor activității
elevilor, am constatat, prezența parțială a competențelor de bază scontate de prima etapă a
perioadei de adaptare, pe care le antrenează învățătorul, ținând cont de recomandările sugerate de
psiholog.
Recomandări:
Cunoașterea psihologiei elevilor facilitează proiectarea întregului demers didactic axat pe
strategii de învățare activ-participative, prin intermediul cărora se conturează identitatea distinctă
a grupului de elevi. Demersul didactic va fi orientat spre formarea:
- Responsabilităților individuale ( se evaluează frecvent performanța fiecărui elev);
- Interacțiuni directe ( elevii se ajută unii pe alții, încurajându-se și împărtășindu-și ideile);
- Interdependenței pozitive ( elevii realizează că au nevoie unii de alții pentru a duce la
bunsfârșit sarcina de lucru a grupului);
- Formarea bazelor deprinderilor interpersonale de integrare în grupul mic ( luarea
deciziilor, încrederea reciprocă, comunicare și intrajutorare );
- Procesării în grup ( elevii efectuează evaluări reciproce, pentru a vedea cât de bine și-au
atins scopurile și cât de eficienți au fost în cadrul activităților organizate la nivel de grup).

Data: Semnătura /L.Bejenari/

 Notă informativă
Nivelul de agresivitate a elevilor clasei a II-a

Perioada:
Grupul țintă: elevi, clasa a II-a
Responsabil de examinare: Bejenari Ludmila, psiholog școlar, GDU
Scopul: determinarea nivelului de agresivitate a elevilor clasei a II-a .
Metode de examinare:
1.Metoda ,, Casă, copac, om”;
2. Metoda ,, Cactus”;
3. Chestionar de determinare a agresivității Pocebut.
Motivația alegerii temei de examinare a elevilor înmatriculați în clasa a I-a:
Copiii fac față situațiilor familiale și școlare tensionate prin comportamente agresive.
Comportamentul agresiv al copiilor este semnuafost l unei probleme în mediul social.
M-a motivat să studiez fenomenul agresivității în cadrul cl. a II-a învățătoarea care în cadrul
consilierii mi-a reșlatat că a observat că în ultima perioadă acest fenomen a luat amploare la
nivel de clasă.
În urma aplicării și realizării examenului psihologic, elevii au demonstrat următoarele rezultate
plasându-se pe următoarele niveluri:
1. Metoda ,, Casă, copac, om”
Scopul: determinarea nivelului de agresivitate a elevilor clasei a II-a.
Am constatat că majoritatea elevilor sunt agresivi, motivul fiind diferit, în dependență de
necesitățile, trebuințele, situația familială a elevilor..
2. Metoda ,, Cactus” ( Tab. 1)
Scop: cercetarea sferei emoțional – volitive, nivelul de agresivitate.
Tabelul 1. Nivelul de agresivitate a elevilor cl. a II-a
Clasa Nr. de elevi Înalt Mediu Scăzut Absenți

Cl. a II-a 29 17 6 3 3

3. Chestionar de apreciere a agresivității Pocebut ( Tab. 2)

Scop: determinarea nivelului de agresivitate.
Tabelul 2. Nivelul de agresivitate a elevilor cl. a II-a
Clasa Nr. de elevi Înalt Mediu Scăzut Absenți

Cl. a II-a 29 2 14 3 10
 Concluzii:
Copiii invață foarte repede că prin folosirea unui comportament agresiv pot obține mult mai
repede ceea ce vor. În funcție de vârsta copilului, temperamentul acestuia și contextul său
specific de viață și dezvoltare, agresivitatea poate avea mai multe cauze:
 Nevoia de a atrage atenția;
 Gelozia fraternă;
 Emoții și frustrări “nerezolvate”, nevoi afective nesatisfăcute;
 Dorinta de a evita o sițuatie, sarcină sau persoană;
 Frica și anxietatea, sau chiar depresia;
 Imitarea altor copii sau adulți sau a personajelor din filme și desene animate;
 Traume și schimbări majore în viața familiei;
 Prezența comportamentelor agresive în familie, neglijare, abuz sau tensiuni și conflicte între
membrii familiei;
 Întîrzieri în dezvoltare, inclusiv retard cognitiv sau alte tulburîri psihice sau afecțiuni
neurologice.

Studii recente arată că agresivitatea poate avea și o determinare predominant genetică, caz în
care se manifestă încă de la vârste foarte mici.

Recomandări:
Având în vedere complexitatea cauzelor care duc la acest tip de comportament, este necesară
în primul rând o analiză extrem de atentă a cazului care să includă evaluarea psihologică a
copilului, atât emotională cât și cognitivă, precum și a sistemului său familial (relațiile din
familie, stilul de parenting, modele de comportament etc).
Iată câteva dintre cele mai eficiente tehnici de terapie comportamentală utile în managementul
agresivității copiilor:
 Înțelegerea contextului și reperelor sociale (atunci când copilul reacționează agresiv pentru că
înțelege sau anticipează greșit comportamentul celorlalți);
 Îmbunătățirea abilităților de luare a deciziilor a copilului prin identificarea alternativelor
comportamentale dezirabile ce pot înlocui comportamentele agresive. Se discută cu copilul care
sunt consecințele fiecarui tip de comportament asupra celorlalti si a propriei personae;
 Invățarea “self-talk” (vorbirea cu sine însuși în momentele de pierdere a controlului asupra
propriului comportament, momente ce precedă de obicei reacțiile agresive);
 Practicarea comportamentelor alternative, acceptabile social. Lista acestor comportamente se
identifică împreună cu copilul și se exersează cu acesta prin joc de rol.

În plus, revizuirea practicilor parentale incorecte și îmbunătățirea relației dintre părinți și

copil sunt elemente absolut necesare pentru o intervenție reușită.

Data: Semnătura /