Tema 6

Analiza poziţiei financiare: Analiza echilibrului financiar pe baza

indicatorilor valorici si ratelor de echilibru

Studenţi:

Dumitriu Oana Gabriela

Dumitru Ioana

Grupa 646

1
 Trecerea de la bilanţul funcţional la cel financiar se poate face printr-o prelucrare adecvată.
Pentru aceasta, elementele de activ şi pasiv trebuie reclasificate după criteriul duratei: cu o durată
peste un an; cu o durată sub un an. Bilanţul financiar constituie acel tip de bilanţ în care posturile
sunt ordonate în funcţie de lichiditate (pentru posturile de activ), respectiv exigibilitate (pentru
posturile de pasiv).

Bilanţul financiar reflectă solvabilitatea, lichiditatea şi implicit riscul de faliment al

societăţii. El măsoară capacitatea societăţii de a-şi onora datoriile şi verifică lichiditatea, adică
proprietatea unui activ de a fi rapid transformat în monedă pentru a putea face faţă pasivului
exigibil. Sub aspect financiar, orice bilanţ se descompune în trei mari mase: fondul de rulment;
necesarul de fond de rulment şi trezoreria. Aceste trei mase informează asupra echilibrului
financiar al întreprinderii prin relaţia:

Fondul de rulment (FR) – Necesarul de fond de rulment (NFR) = Trezoreria (T)

Principalii indicatori utilizaţi în analiza echilibrului financiar sunt:

 fondul de rulment;
 necesarul de fond de rulment;
 trezoreria netă.

Aceşti indicatori pot fi determinaţi în accepţiune patrimonială, pe baza bilanţului financiar, iar
în accepţiune funcţională, pe baza bilanţului funcţional.

I. În accepţiune patrimonială:

Fondul de rulment patrimonial este indicatorul care exprimă în mărime absolută

lichiditatea unei întreprinderi (pe termen scurt).

2
 FR = Capitaluri permanente – Active imobilizate = ( Capitaluri proprii + + Datorii pe
termen lung ) – Active imobilizate

sau

FR = Active circulante – Datorii pe termen scurt

Se poate observa că fondul de rulment patrimonial reprezintă acea parte a capitalului

permanent ce depășește valoarea activelor imobilizate şi este destinată finanţării activelor
circulante.

Fondul de rulment patrimonial poate fi privit, prin prisma surselor de finanţare, ca:
 fondul de rulment propriu:

FRp = Capitaluri proprii – Active imobilizate

 fondul de rulment împrumutat:

FRî = Datorii pe termen lung

Nevoia de fond de rulment reprezintă un element având natură de activ şi reprezintă acea
parte a activelor circulante care trebuie finanţată pe seama fondului de rulment:

NFR = (Active circulante – Disponibilităţi – Investiţii financiare) - Obligaţii pe

termen scurt

sau

NFR = (Stocuri + Creanţe) – (Datorii pe termen scurt – Credite pe termen scurt)

Trezoreria netă reprezintă indicatorul care pune în corelaţie fondul de rulment cu

necesarul de fond de rulment şi exprimă:

 dacă este pozitivă, excedentul de numerar la sfârşitul unui exerciţiu financiar;

3
  dacă este negativă, nevoia de numerar la finalul unui exerciţiu financiar, acoperită pe
seama creditelor de trezorerie (pe termen scurt).

BILANŢ RETRATAT

1.Active:

Sold

Denumirea Valoare determinată

elementului de retratat
Inițial Final după aplicarea retratărilor
2015 2016 2015 2016 2015 2016
A. ACTIVE 3,410,889,812 3,765,165,9 0 0 3,410,889,812 3,765,165,904
IMOBILIZATE 04
I. IMOBILIZĂRI 681,489 791,433 0 0 681,489 791,433
NECORPORALE
II. IMOBILIZĂRI 3,134,640,502 3,488,806,6 0 0 3,134,640,502 3,488,806,650
CORPORALE 50
III. IMOBILIZĂRI 275,567,821 275,567,821 0 0 275,567,821 275,567,821
FINANCIARE
B. ACTIVE 3,964,964,560 4,181,146,2 6,589,937 -4,968,189 3,971,554,497 4,176,178,016
CIRCULANTE 05

I. STOCURI 515,260,576 548,718,866 25,675 6,301 515,286,251 548,725,167

II. CREANŢE 1,638,398,066 2,093,962,4 6,784,469 -4,473,812 1,645,182,535 2,089,488,673

85

III. INVESTIŢII 0 0 0 0 0 0
FINANCIARE PE
TERMEN SCURT
IV. CASA ŞI 1,811,305,918 1,538,464,8 -220,207 -500,678 1,811,085,711 1,537,964,176
CONTURI LA 54
BĂNCI

4
 2.Pasive:

Sold

Denumirea
elementului Valoare determinată de Final după aplicarea
Inițial retratat retratărilor
20
15 2016 2015 2016 2015 2016
A. CAPITAL ŞI
3,422,8 3,873,199,15 3,948,566,04
REZERVE 93,298 3,510,167,721 473,887,368 473,887,368 2 9
I. CAPITAL
2,541,7 2,541,738,21 2,541,738,21
SOCIAL 38,211 2,541,738,211 0 0 1 1
II. PRIME DE
2,843,
CAPITAL 295 2,843,295 0 0 2,843,295 2,843,295
409,43 1,134,672,75
III. REZERVE 1,113 660,785,387 473,887,368 473,887,368 883,318,481 5

IV. PROFITUL
SAU PIERDEREA
EXERCIŢIULUI
447,93
FINANCIAR 8,323 456,534,525 0 0 447,938,323 456,534,525
V.
REPARTIZAREA
89,209
PROFITULUI ,613 251,354,274 0 0 89,209,613 251,354,274

VI. PROFITUL
SAU PIERDEREA
15,958
REPORTAT(Ă) ,131 6,579,502 0 0 15,958,131 6,579,502
VII. CÂŞTIGURI
(PIERDERILE)
LEGATE DE
INSTRUMENTELE

DE CAPITALURI
PROPRII 0 0 0 0 0 0
VIII. SUBVENȚII 0 0 70,612,324 57,552,035 70,612,324 57,552,035
IX. PROVIZIOANE
PENTRU RISCURI

5
ȘI CHELTUIELI,
PENTRU O
PERIOADĂ MAI
94,193
MARE DE UN AN ,838 93,041,075 0 0 0 0
B. DATORII PE
162,04
TERMEN LUNG 1,684 160,291,688 78,454,103 88,459,920 240,495,787 248,751,608
C. DATORII PE
3,252,9 3,744,026,26
TERMEN SCURT 22,416 3,739,445,108 3,268,749,370 3,744,026,263 3,268,749,370 3
I. OBLIGAȚII PE
3,252,9 3,739,445,10
TERMEN SCURT 22,416 3,739,445,108 87,219 0 3,253,009,635 8
II. CREDITE PE
TERMEN SCURT 0 0 15,739,735 4,581,155 15,739,735 4,581,155

Pe baza bilanţului retratat şi a formulelor indicatorilor valorici a rezultat urmatorul tabel:

Denumire 2015 2016 Modificari Modificari

indicator absolute (Δ) relative (I)
Capitaluri 3.891.796.441 4.142.368.288 250.571.847 106,43%
permanente
Active 3,410,889,812 3,765,165,904 354.276.092 110,38%
imobilizate
Fond de rulment 480.906.629 377.202.384 -103.704.245 78,43%
Stocuri 515,286,251 548,725,167 33.438.916 106,48%
Creante 1,645,182,535 2,089,488,673 443.306.138 127%
Datorii pe termen 3,268,749,370 3,744,026,263 475.276.893 114,54%
scurt
Credite pe 15,739,735 4,581,155 -11.158.580 29,10%
termen scurt
Nevoia de fond -1.124.020.319 -1.140.393.578 -16.373.259 101,45%
de rulment
Trezoreria neta 1.604.926.948 1.517.595.962 -87.330.986 94,55%

6
 Interpretare:

Valoarea fondului de rulment financiar este pozitivă atat in anul 2015 cat si in anul 2016,
astfel considerăm că societatea şi-a asigurat echilibrul financiar, adică activul exigibil este superior
datoriilor pe termen scurt, ceea ce este echivalent cu faptul că resursele pe termen mediu şi lung au
finanţat cel puţin utilizările stabile (mai mari de un an). Acest indicator arată echilibrul curent al
întreprinderii, fiind mai instabil şi mai fluctuant decât indicatorul fond de rulment. Scăderea
fondului de rulment cu 21,57% este determinatǎ de creşterea imobilizărilor nete (achiziţionarea unor
active imobilizate) intr-un ritm superior cresterii capitalurilor proprii.
Nevoia de fond de rulment este dependentă de: cifra de afaceri, durata de rotaţie a stocurilor,
termenul de recuperare a creantelor, termenul de plata a furnizorilor, etc. Un necesar de fond de
rulment negativ aratǎ un decalaj nefavorabil între lichidarea stocurilor şi creanţelor, pe de o parte, şi
exigibilitatea datoriilor de exploatare, în sensul încetinirii încasărilor şi accelerării plǎţilor. Deci,
valoarea negativa a fondului de rulment (ΔNFR=-16.373.259) arata faptul ca necesităţile temporare
sunt mai mici decât resursele temporare ce pot fi imobilizate. Totusi, aceastǎ situaţie poate reflecta
numai accelerarea rotaţiei activelor circulante, a urgentării încasărilor si încetinirii plǎţilor, avand in
vedere cresterea indicatorului NFR cu 1,45%.
NFR arată echilibrul curent al întreprinderii, fiind mai instabil şi mai fluctuant decât indicatorul
fond de rulment.
Creşterea necesarului de fond de rulmment poate avea loc prin creşterea faţă de client sau prin
reducerea datoriilor către furnizori. Se observă o scădere a trezoreriei nete care este determinată de
scăderea fondului de rulment şi creşterea necesarului de fond de rulment, prin creşterea creditelor
bancare de trezorerie şi scăderea disponibilităţilor băneşti.
Trezoreria netă pozitivă indică un echilibru financiar la nivelul întreprinderii, fiind un excedent
de finanţare ce urmează a fi plasat efficient şi sigur pe piaţa monetară şi/sau financiară. Trezoreria
este pozitivă când : FR NFR şi Disponibilităţi Credite de trezorerie. Atât în 2015, cât şi în 2016 se
indeplineşte această condiţie.

Analiza echilibrului financiar, în abordarea patrimonială, trebuie completată cu analiza

următoarelor rate financiare:

7
 a) rata marjei de securitate1 (RMS):

FR
RMS  T
CA

Rata marjei de securitate se apreciază că trebuie să fie cuprinsă între 30 şi 90 de zile, în

funcţie de domeniul de activitate.

b) durata de rotaţie a necesarului de fond de rulment (DR):

NFR
DR  T
CA

Acest indicator este influenţat de duratele de rotaţie ale componentelor necesarului de fond
de rulment (elementele de stocuri, creanţe şi obligaţiile pe termen scurt).

c) ) rata de finanţare a necesarului de fond de rulment (RFNFR):

FR
R FNFR   100, cu condiţia ca FR și NFR > 0.
NFR

Dacă această rată este mai mică de 100, atunci întreprinderea înregistrează o trezorerie netă
negativă, o parte din necesarul de fond de rulment fiind acoperită pe seama creditelor de
trezorerie. În cazul în care valoarea ratei este mai mare de 100, atunci se înregistrează o
trezorerie netă pozitivă.

d) rata de finanţare a activelor circulante pe seama fondului de rulment (RFAC):

FR
RFAC   100
AC

8
 e) rata de finanţare a stocurilor pe seama fondului de rulment (RFAS):

FR
R FAS   100
St

Unde: AC= Active circulante;

St= Stocuri

Rate de echilibru Anul 2015 Anul 2016

Rata marjei de securitate (RMS) 0,7528 0,5449
Durata de rotatie a necesarului de fond de -1,9004 -1,6475
rulment (DR)
Rata necesarului de fond de rulment - -
Rata de finantare a activelor circulante pe 12,10% 9,03%
seama fondului de rulment(RFAC)
Rata de finantare a stocurilor pe seama 93,32% 68,74%
fondului de rulment(RFAS)

Interpretare:

𝑁𝐹𝑅
Ponderea in CA a NFR se determina cu relatia : × 100. Se considera ca ponderea
𝐶𝐴
optima a NFR in CA nu trebuie sa depaseasca o rata de 10-15%. In cazul nostru, in anul 2015
ponderea NFR in CA este de 5,7%. Echilibrul financiar fiind reflectat atat in valori absolute
(FR>0) cat si in valori relative. Calculul duratei in zile a unei rotatii NFR intareste cele afirmate
anterior.

Marja de securitate financiară garantează solvabilitatea întreprinderii permiţând acesteia, în

caz de probleme comerciale sau la nivelul ciclului financiar al exploatării, conservarea unei
anumite autonomii, respectiv a unei independenţe financiare faţă de creanţierii săi.

9
10