EVALUAREA PSIHOLOGICA A PERSONALULUI

DIN TRANSPORTURILE RUTIERE

DEFINITIE - CONCEPT

Evaluarea psihologica reprezinta un proces prin care urmarim,

determinam, inventariem, masuram si comparam nivelul calitatilor
aptitudinal comportamentale necesare individului in raport de
specificatiile postului respectiv.
In acest sens putindu-se constata modul in care acesta
corespunde din punct de vedere psihologic cerintelor impuse de
practicarea acestuia.
Evaluarea psihologica se diferentiaza de alte tipuri de evaluari
cunoscute : profesionala, scolara, a muncii, a performantei , etc
datorita faptului ca masurarea , compararea si raportarea
rezultatelor se reralizeaza exclusiv prin utilizarea de instrumente si
metode psihologice.
In momentul de fata in transporturile rutiere constatam
existenta unei metodologii de lucru generale ce cuprinde atit un
cadru de organizare si functionare a acestei activitati precum si
programe specifice in majoritatea cazurilor computerizate,precum si
seturi de probe recomandate a fi utilizate fuinctie de specificul
evaluarii.
Datorita acestui fapt , evaluarea psihologica prezinta aspecte si
caracteristici specifice acestui domeniu de activitate.
Prin legislatia in vigoare evaluarea psihologica se solicitata atit
personalului ce participa la sigurnta circulatiei rutiere, respectiv
conducatorilor auto si functiilor ce concura la siguranta circulatiei
cit si solicitantilor de permis auto sau de categorii in completarea
acestuia.
In prezent evaluarea psihologica a personalului din transporturi
se finalizeaza prin emiterea unui aviz psihologic de utilizare in
munca acordat la intrarea si mentinerea acestuia in sistemul
sigurantei circulatiei rutiere sau acordat celor ce urmeaza o scoala
de soferi .
Totodata, rezultatul unei evaluari psihologice se poate
concretiza si printr-o fisa de evaluare ce constituie baza elaborarii
unei strategii de recomandare, consiliere sau consultanta
profesionala penru cursanti, formatori sau managerii unor societati
de transport in scopul desfasurarii unei activitati de interventie si
preventie psihologica.
1
 CLASIFICAREA EVALUARILOR PSIHOLOGICE

Evaluarile psihologice pentru personalul din transporturi difera

ca forma si continut.
Astfel , ele se pot clasifica :
a) dupa scop si finalitate:
- emiterea unui aviz psihologic
- elaborarea unei fise de evaluare psihologica
b) dupa motiv :
- selectie - angajare (recrutare personal, gradul de
compatibilitate fata de un anumit post de munca )
- control periodic - mentinere functie ( stabilirea integritatii
structurii aptitudinal – comportamentale a detinatorului unui
anumit post de munca )
- promovare – schimbare functie (compatibilitate pentru o noua
functie sau post de munca superior celui anterior )
- reexaminare – expertiza (verificarea dominantelor
psihologice care au condus la emiterea unui aviz de
inaptitudine sau de restrictie psihologica)
- sesizare ( investigarea caracteristicelor psihologice care au
generat accidente sau comportamente profesionale
inadecvate la locul de munca )

c) dupa metode, tehnici si instrumente utilizate :

- alegerea si alcatuirea seturilor de probe in raport de
specificul solicitarilor psihice impuse de activitatea
desfasurata (obtinere permis, siguranta circulatiei)
- selectarea probelor functie de tipul de transport efectuat
( marfa persoane,intern, international, etc)

2
 SPECIFICUL EVALUARII PENTRU OBTINERE PERMIS
SAU PENTRU SIGURANTA CIRCULATIEI RUTIERE

1. Evaluarea psihologica la obtinerea permisului de conducere auto

urmareste inventarierea, masurarea, cuantificarea nivelului de
prezenta a unor insusiri si caracteristici psihice necesare
cursantului pentru a putea urma un proces de scolarizare , de
instruire si formare a sa ca viitor conducator auto.

Intrucit principala activitate a celui ce solicita permis de

conducere este aceea de elev care trebuie sa-si insuseasca notiuni si
informatii legate de tehnica conducerii auto.de norme si
reglementari privind traficul si ciorculatia, sa invete manevrele de
conducere auto, psihologul urmareste identificarea si punerea in
valoare a acelor aspecte cognitiv-senzoriale, aptitudina-l
comportamentale care pot optimiza un proces de instruire sau din
contra il pot ingreuna.
Valoarea prognostica a avizului psihologic emis nuanteaza
acest lucru iar validarea acestuia se regaseste in modul in care
cursantul absolva scoala si obtine permisul de conducere.

2. Evaluarea psihologica pentru sig,circulatiei

urmeaza si repecta criteriile si procedurile de baza specifice
oricarei evaluari psihologice.

In forma si continut insa difera fata de evaluarea psihologica

efectuata pentru obtinerea permisului de conducere auto, intrucit ea
are ca finalitate emiterea unui aviz psihologic de utilizare in munca
in raport de un anumit tip de transport sau functie de sig.circ.
Avizul psihologic emis poate fi unul de “apt” care permite
desfaurarea tipului de activitate solicitata,” restrictiv” atunci cind se
restringe sfera activitatii, sau de “inapt “ cind nu se permite accesul
la un anumit tip de activitate.
Legislatia rutiera in vigoare confera obligativitatea respectarii
avizarii psihologice – practic orice operator de transport fie el
conducator auto sau orice functie cu atributii de sig. circ. trebuie sa
posede un aviz de “apt psihologic”.
Evaluarea psihologica de sig, circ. se desfasoara in conformitate
cu reglementarile specifice ce au la baza termene si periodicitati de
examinare pentru fiecare tip de conducator auto sau alte categorii de
personal.
3
 SIGURANTA CIRCULATIEI
TERMENE. DEFINITII

Conceptul de “SIGURANTA CIRCULATIEI” presupune

modalitatea de desfasurare a activitatii de transport, in speta rutier
in conditii de maxima securitate.
Siguranta circulatiei este un sistem in care componentele acestuia
interactioneaza si formeaza raporturi extrem de dinamice.
Componentele sistemului SIGURANTA CIRCULATIEI RUTIERA :
a. conditiile de trafic :
- starea drumului
- calitatea semnalizarilor si a marcajelor
- specificul rutei si a itinerariului
- conditii meteorologice
- fluenta, volum de trafic
b. conditii tehnice ;
- tipul de transport efectuat
- tipul autovehicolului
- starea tehnica a autovehicolului
c. operatorul de transport (factorul uman )

Aceasta ultima componenta a sistemului este totodata si cea de

baza intrucit reprezinta veriga decizionala cea de prelucrare si de
transmitere a informatiei selectate si de transformare a acesteia in
operatiuni de manevrare si de deplasare a autovehicolului.
Raporturile bine constituite intre aceste trei componente
determina fiabilitatea si buna fuctionare a sistemului realizindu-se in
final siguranta circulatiei.
Un alt element definitoriu al conceptului de siguranta a
circulatiei il constituie modalitatea de prevenire si reducere a
factorilor de risc in producerea de accidente rutiere.
Un numar redus de astfel de evenimente este un indicator al
cresterii gradului de siguranta a circulatiei rutiere.
Operatorul de transport este conceptul care defineste pe cel
care efectueaza un anumit tip ransport. In acest sens facem referire
la conducatorul auto ce efectueaza transport de marfa, persoane,
marfuri periculoase, etc in conditii interne sau internationale.

4
 Tot in categoria aceasta includem si functiile cu atributii in sig.
circ. : persoana desemnata,instructor auto, profesor legislatie,
consilier ADR , etc.
Evaluarea psihologica efectuata conducatorilor auto
profesionisti sau functiilor de sig.circ.rutiera ar trebui sa aiba un
caracter longitudinal de urmarire a intregii evolutii psihologice si
profesionale a operatorului de transport si nu secvential asa cum
se desfasoara in prezent si care-I confera acesteia un caracter de
selectie , mereu de prima data si care nu permite corelarea
rezultatelor prezente cu evolutiile anterioare ale acestuia.
Modul de structurare al evaluarii psihologice , utilizarea
instrumentelor psihologice este evident diferentiat nu numai dupa
motivul evaluarii cit in principal in raport de cerintele psihologice
impuse de specificul tipului de transport sau functie SC.
In acest sens vor aparea diferente intre modul in care trebuie sa
se realizeze de exemplu o evaluare psihologica pentru transportul de
persoane si respectiv pentru cel de marfa.
O deosebita importanta in procesul de derulare a evaluarii se va
acorda datelor anamnestice, evolutiei profesionale, informatiei non
test.
Finalitatea evaluarii psihologice – avizarea reprezina o analiza
temeinica interpretativa a psihologului pe baza rezultatelor si
performantelor obiective relevate de evaluare in coroborare cu
intreaga evolutie a individului in plan profesional.

CERINTELE PSIHOLOGICE ALE EXERCITARII

PROFESIEI DE CONDUCATOR AUTO

1. Functii si insusuri senzoriale

- acuitate vizuala
- discriminarea culorilor
- discriminarea si identificarea formelor
- vedere nocturna si adaptabilitate la fluctuatiile iluminatului
- vedere periferica, cimp visual normal echilibrat: stinga –dreapta
- perceperea si aprecierea corecta a vitezelor si distantelor
- spirit de observatie;strategii sdecvate de inspectare si explorare
a spatiului rutier si atraficului
- capacitate corecta de reprezentare spatiala si topografica
- sensibilitate tactila si proprioceptiv-kinestezica normala

5
2. Capacitati si calitati intelectuale – cognitiv – operative
- memorie vizuala: spatiala si topografica
- memorie motorize
- stalilitatea si fidelitatea pastrarii sistemului semnelor rutiere si
a regulilor de curculatie
- promptitudinea si fidelitatea reactualizarilor
- inteligenta generala in limite normale
- gindire concreta situationala
- promptitudine si precizie in adaptarea deciziilor insituatii
critice concrete in timp limitat
- capacitate de anticipare a evenimentelor rutiere mediate de
gindirea concreta imagistico-topografica
- flexibilitatea schemelor operatorii concret-situationale

3.Calitati ale atentiei

- capacitatea de a mobilize, orienta si mentine in mod voluntar
atentia
- distributivitatea,concentrarea ,mobilitatea
- rezistenta la influenta stimulilor perturbatori
- rezistenta la efectele fenomenului de oboseala

4.Functii si calitati motorii

- viteza de reactie
- promptitudinea miscarilor, precizia
- abilitatea miscarilor – usurinta si finetea executiei lor
- coordonarea miscarilor – manuala, mina – picior
- siguranta miscarilor
- reactivitate simpla si complexa
- siguranta si precizia rtaspunsului motor
- automatizarea schemekor motorii implicate in conducerea
autovehicolului
- plasticitatea schemelor si structurilor motorii

5.Insusiri afective
- echlibrul emotional stabil
- rezistenta la influenta factorilor stressanti, afectogeni

6.Calitati volitionale
- autocontrol si stapinire de sine
- rezistenta la oboseala
6
 - capacitate de mobilizare si rezistenta la effort indelungat
- capacitate de a controla constientiza si asuma riscul
- rezistenta la monotonie, la dificultatile si suprasolicitarile
traficului rutier
7.Trasaturi de personalitate

- simt de raspundere dezvoltat

- seriozitate comportamentala
- calm
- spirit de disciplina dezvoltat
- autoestimare realista
- disponibilitate de relationare sociala ( politete,respect fata de
cei din jur, spirit de cooperare, toleranta, exigenta fata de
abaterile codului rutier, etc. )
- corectitudine
- rezistenta la tentatii ( alcool )
- atitudine autocritica
- motivatie pozitiva si adecvata ca intensitate pentru activitatea
de conducere auto

CERINTELE PSIHOLOGICE NECESARE

SOLICITANTULUI LA OBTINEREA PERMISULUI AUTO

a) capacitati cognitive
b) capacitati senzoriale
c) capacitati operational-executorii
d) aptitudini si abilitati motorii
e) capacitati de reglare si autoreglare
f) caracteristici comportamentale si de personalitate

CERINTELE PSIHOLOGICE NECESARE

EXERCITARII FUNCTIILOR DIN SIG.CIRC.RUTIERA

Persoana desemnata sa conduca efectiv si permanent activitatea de

transport
Capacitate cognitive :
- mobilitate in planul elaborasrii structurilor operationale
7
 - clatitate, flexibilitate in gindire
- concentrare, mobi;itate, distributivitate in atentie
- spirit de observatie
- calitati amnezice
- operativitate in luarea deciziilor
Calitati atitudinal-caracteriale,temperamentale:
- echilbru emotional si temperamental
- rezistenta la ob oseala
- conduita stabile
- rezistenta la effort psihic si factori perturbatori
- aprecierea riscului si a posibilitatilor
vigilenta
Instructor praInstctica conducerii auto
Calitati cognitive:
- memorie
- flexibilitate in gindire
- operativitate in decizie
- stabilitate, mobilitate, distributivitate in atentie
- calitati mnezice
Calitati executive :
- viteza, promptitudine in reactiile motorii
- procese de observatie
- capacitate de anticipare
- prelucrare rapida a surselor informationale din traffic
- prezenta de spirit
Calitati atitudinal-comportamentale :
- echilibru psihic
- rezistenta la oboseala si effort prelungit
- seriozitate comportamentala
Calitati psiho-pedagogice:
- capacitate de comunicare
- relationare corespunzatoare
- inclinatii psihologice, tact
prestanta profesionala

Profesor de legislatie
Calitati psiho-pedagogice :
- capacitate de intelegerte a situatiilor
- capacitate de comunicare
- capacitate de relationare

8
Calitati cognitive :
- gindire logica si flexibila
- ca;itati mnezice
- atentie,, observatie
Calitati atitudinal- caracteriale :
- echilibru proceselor nervoase
- flexibilitate in comportament si raspuns la situatii
- rezistenta nervoasa

TEHNICI, METODE, INSTRUMENTE PSIHOLOGICE UTILIZATE

IN EVALUAREA PERSONALULUI DIN
TRANSPORTURI

a) calitatile psihometrice ale instrumentelor psihologice:

Pentru a fi util orice instrument psihologic trebuie sa fie :
- standardizat , adica sa presupuna un singur mod de aplicare,
scorare si interpretare a datelor, indiferent de subiectii evaluati
sau de cel care-l administreaza.
- sa aiba o buna capacitate discriminativa , sa permita
departajarea intre subiecti diferiti si o buna interpretare a
acestor diferente
- sa fie economic, costul lor sa fie rezonabil in raport de beneficiu
rezultat din aplicarea lui
- sa aiba rezistenta de fatada, sa fie construit in asa fel incit
subiectii sa nu realizeze care este scopul evaluarii
- sa permita verificarea masurarii in care subiectii au mintit sau
au dat respunsuri deziramente sociale

Indiferent de tipul probei principalele calitarti ale acestora ramin,

validitatea, fidelitatea si sensibilitatea lor.

VALIDITATEA

Validitatea reprezinta calitatea unei probe de a putea masura ceeace

isi propune.
Tipuri de validitate :
a. de continut : este indeplinita numai daca proba contine itemi
care vizeaza toate aspectele incluse in constructul vehiculat, si
este dependenta de teoriile aflate in spatele acestuia.

9
b. de criteriu: utilizeaza un criteriu extern cunoscut ca un
reprezentant fidel al constructului urmarit, respectiv noul
instrument poate fi apreciat in raport de un altul deja existent.
Strategii : - validitate predictiva : raport predictor ( rezultatele
probei ) si criteriu (performanta, reusita profesionala )
c. validitate concurenta : in masura in care concureaza semnificativ
cu alte probe ce masoara acelasi lucru )
d. de construct; urmareste in ce masura rezultatelor obtinute prin
aplicare corespund interferentelor teoretice respective;
 validitate convergenta prin care sint estimate corect relatia
dintre doua constructe teoretice (agresivitate – risc de
accident )
 validitate divergenta sau discriminanta sa stabileasca relatii
slabe sau nule cu probe independente ce evalueaza
dimensiuni diferite cu care nu intra in relatie
 validitate adaugata , sa aduca un plus de precizie comparativ
cu cele deja existente
 validitate aparenta impresia pe care o face proba, sa se
refere la aspectele urmarite

ETAPELE UNEI PROCEDURI DE VALIDARE

1. definirea premizelor psihologice si a cadrului teoretic conceptual:
clarificarea scopului : ce-si propune sa masoare si care este valoarea
psihodiagnostica a probei si a dimensiunilor ce se doresc a fi
evaluate
definirea itemilor corespunzatori factorilor evaluati

2. stabilirea modului de aplicare ( instructaj ), scorare si prelucrare –

interpretare

3. stabilirea esantionului ; populatie, categorie socio-profesioanla,

virsta, sex ,etc

4. aplicarea propriu zisa a probei

5. analiza rezultatelor:
 distributie,
 frecventa
 tendinta centrala
 abatere standard
10
 medie, mediana, modul

6. stabilirea coeficientului de corelatie functie de tipul sau strategia

de validare; intre doua variabile dependente,, corelatia falsa ,
dependenta de o a treia – terta ( care poate afecta relatia intre cele
doua (moderatoare ) sau mediatoare cind este necesara (motivatie,
climat, etc)
Coeficient de corelatie Spearman –Brown a ranguirilor, in care
Rtest reprezinta coeficientul de omogenitate ( o,80-0,90) al probei in
intregime iar R corelatia intre scorurile oibtinute la fiecare din cele
doua parti ale probei ( superior lui 0,70 ) , se noteaza : ro sau p
Coeficient de corelatie liniara Pearson relatie intre doua
variabile (r)

8.elaborarea etalonului ( baremelor :cinci clase, l0 clase, etc)

FIDELITATEA

Fidelitatea reprezinta acea calitate a probei de a masura corect

si de fiecare data acelasi lucru sistematic si repetat

Metode de derminare a fidelitatii probelor;

a. test-retest are la baza o aplicare intiala si apoi repetarea dupa
un interval in scopul stabilirii gradului de corelatie (coeficient
de constanta ) intre scorurile obtinute de acelasi subiect la cele
doua evaluari , o alta forma a acestei metode o reprezinta
formele paralele, adica aplicarea a doua probe cu valoare
similara fiind posibila utilizarea acestei metode intr-un interval
de timp mai scurt dupa cea initiala

b. prin injumatatire , metoda permite aprecierea omogenitatii in

masurarea dimensiunii principale si consta in impartirea
itemilor probei in doua parti egale si evaluarea intensitatii
corelatiei dintre scorurile obtinute la cele doua jumatati

c. consitentei interne ( inter-itemi ) aprecierea masurii in care

fiecare item al probei masoara acelasi lucru, respectiv
similitudinea in continut a itemilor.
Coeficienti de corelatie : coeficient de omogenitate ( Spearman ),
coeficient Cronbach, (valori intre 0 si 1 , valoare acceptat de la 0,80),
Pearson ( rang )
11
 SENSIBILITATEA

Sensibilitatea reprezinta capacitatea probei de discriminare si

sesizare a diferentelor dintre subiecti

ESANTIONAREA

Esantionarea reprezinta procesul de alegere, selectie din

ansamblul populatiei a unei parti ce va fi supusa evaluarii si care sa
permita obtinerea de concluzii valabile pentru intregul grup de insi
constituenti ai populatiei
In acest sens esantionul trebuie sa fie reprezentativ si sa aiba o
anumita marime. Esantionarea poate fi simpla, aleatoare sau
stratificata (subesantioane).

ETALONARE

Etalonul reprezinta o modalitate de raportare a unor rezultate

la indicatori cacantitativi si calitativi rezultati statistic din
prelucrarea performantelor esantionului in evaluare.
Rezultatele aprecierii personalului sau a celor obtinute in
evaluarea psihologica (note, scoruri, cote) capata semnificatie in
masura in care sint raportate prin etaloane sau baremuri la un
sistem standard de notare .
Etaloanele difera dupa modalitatile statistice utilizate in
elaborarea lor : cvartiele,decile, centile, clase normalizate, etc
 QUARTILE ; acest tip de etalon presupune impartirea
esantionului in patru clase fiecare insumind un procent de 25%
din 100%
 DECILE : presupune utilizarea a 10 clase fiecare insumind 10%
din 100%
 CENTILE : presupune 100 de clase fiecare reprezentind un
procent de 1% din 100%

ETALOANE IN CLASE NORMALIZATE :

12
  in 5 clase normalizate ; 10% f buni ( V ), 20% buni (IV), 470%
medii ( III), 20%slabi (II), 10% f,slabi (I) sau :6,7, 24,2 ,38,2,
24,2,6.7
 in 7clase normslizate utilizam urmatoarele procente ;4,8, 11,1,
21,2, 25,8, 21,2, 11,1, 4,8
 in 9 clase normalizate utilizam urmatoarele procente:4,0,
6,6, 12,1, 17,5, 19,6, 17,5, 12,1, 6.6, 4,0
 in 11 clase normalizate;3,6, 4,5,7,7,11,6,14,6,16,0, 14,6,11,6,
7,7, 4,5, 3,6

b) monografia instrumentului psihologic

Orice test, proba , chestionar , adica tot ce reprezinte

instrument psihologic trebuie sa cuprinda pentru a fi utilizat si
aplicat o monografie respectiv un manual care sa cuprinda aspecte
definitorii si caracteristice acestora.
In acest sens o monografie a probei va cuprinde :
- descrierea probei
- valoarea lui psihodiagnostica
- modalitatea de aplicare :instructaj, interpretare
- prelucrarea statistica a rezultaterlor: fidelitate, validitate,
corelatii
- etaloane, barteme orientative sau semnificative

d) metode psihologice utilizate in transporturi :

1.metoda observatiei are o larga utilitate in toate domeniile

psihologiei aplicate.
In principal consta in urmarirea, observarea si notarea sistematica in
baza unui protocol atit a manifestarilor atitudinal –comportamentale
ale individului in situatia de examen cit si a aspectelor
performantiale obtinute de acesta la fiecare din probele aplicate.

Cu referire la specificul observatiei in domeniul transporturilor

aceasta metoda se utilizeaza sub doua aspecte :

a) observatia generala asupra atitudinii si comportamentului pe

parcursul intregii evaluari privind :
- tinuta, aspect vestimentar
- relatinare, comunicare
- comportament adecavat sau inadecvat situatiei de examen

13
 - emotivitate
- nervozitate
- irascibilitate
- cooperare, necooperare
- interes-dezinteres fata de rezultate
- motivatie
- randament progresiv-regresiv
- aspecte volitionale, autocontrol

b) observatia directa la probe urmareste:

- adaptare si integrare in sarcina
- aspecte specifice evidentiate de valoarea psihodiagbnostica
a probei ( despre caracteristicele m otricitatii cind aplicam
o proba motorie, despre volum si viteza cind operam cu
una de perceptie)
- evolutia randamentului
- aspecte de natura temperamentala sau comportamentala
manifestate in timpul probeo

Toate aceste elemente puse in valoare de metoda observatiei

completeaza si intregesc profilul celui evaluat

2. metoda biografica
Prin utilizarea acestei metode obtinem date de natura biografica
despre cel evaluat psihologic.
Informatiile obtinute fac referiri la aspecte legate de :
- studii
- pregatire profesionala
- evolutie profesionala
- mediu familial
- stare de sanatate
- interese, motivatii
- integrare socio-profesionala
Cea mai cunoscuta modalitate de aplicare a acestei metode o
reprezinta :
ANAMNEZA
Prin anamneza sint colectate date de natura psiho-individuala
specifice celui evaluat, care ne ajuta sa ne formam o imagine asupra
personalitatii acestuia.
Anamneza poate avea un caracter structurat, atunci cind
utilizam un cadru standardat ( intrebari inchise) , dar care poate fi
14
completat prin intrebari deschise adresate subiectului in raport de
elemente relevante aparute in momentul discutiei.
Ea are un caracter de confidentialitate si presupune acceptul
subiectului de a raspunde la niste intrebari personale precum si
acela de a fi de acord cu notarea raspunsurilor.
In raport de scopul si finalitatea evaluarii si anamneza capata
un caracter diferit : intr-un fel este condusa la o scolarizare de
exemplu, unde accentul se pune pe aspecte ce pot influenta
calitatea instruirii : pregatire, familie , sanatate, motivatie, etc si
intr-un alt fel cind evaluam o categorie de personal aflat dela in
functie, unde accentul se pune pe : pregatire, experienta
profesionala, evolutie, comportament profesional.
De regula se recomanda utilizarea anamnezei la inceputul
evaluarii in scopul cunoasterii individului cit si pentru a se realiza o
copoerare si o inrerelationare examinator –subiect.
Totodata, metoda biografica ne ajuta sa obtinem informatii (bio
date) cu caracter obiectiv de tip document ce pot fi verificate dar si
subiective , cele declarate de individ si neverificabile.
Valoarea acestei metode rezida in principal in informatiile de
tip personal obtinute despre subiect si care ne ajuta in stabilirea
unui profil sau comportament propriu acestuia,ca si asupra pregatirii
si experientei sale de munca.
Limitele – nu au rol major in selectie si evaluare, si pot avea de
multe ori caracter subiectiv data fiind tendintele individului de a se
prezenta bine ca imagine.

3. metoda interviului
Interviul ca metoda de selectie urmareste surprinderea unor
aspecte legate de : experiente, abilitati,, cunostiinte, trasaturi de
personalitare, etc.
Ca mod de desfasurare acesta are mai multe obiective :
- colectarea unor informatii despre candidat in masura evaluarii
acestuia ca rapunzind la cerintele postului de munca
- oferirea de informatii despre firma si post in scopul deciziei
candidatului
- formarea unei impresii generale despre candidat
Clasificarea interviurilor :
1.structurat – realizat pe baza unei structuri prestabilite de
intrebari identice pentru toti candidatii
- este realtiv standardizat
- lasa timp suficient pentru discutii
- ofera un mediu relaxant, nu induc stress
15
 - are dezavantajul ca nu este suficient de flexibil si adaptat
fiecarei situatii

2. nestructurat;
- nu se bazeaza pe o structura prestabilita, folosind o serie de
intrebari specifice fiecarei situatii
- este flexibil, creind un cadru mai natural de discutii
- are dezavantajul omiterii unor intrebari relevante, iar baza de
comparatie a candidatilor este mai putin obiectiva

In etapa premergatoare interviului se are in vedere :

- criteriile utilizate in alegerea candidatuluii
- ce informatii mai trebuiesc obtinute prin interviu
- elaborarea listei de intrebari, probleme

Conducatorul interviului trebuie :

- sa aiba cit mai multe informatii despre post si candidat
- sa fie amabil si sa-l incurajeje sa vorbeasca
- sa dirijeze si sa controleze discutia
- sa furnizeze informatii candidatului
- sa surprinda exemple de atitudini, cunostiinte, abilitati ( sa
observe)
- sa fie obiectiv in applicarea criteriilor de selectie
- sa puna punct discutiei cind considera ca este cazul
- formularea concluziilor ( raportul)

Calitati necesare conducerii uni interviu :

- capacitatea de a asculta
- capacitatea de a pune intrebari
- capacitatea de analiza si sinteza
- capacitatea de control

TEHNICI DE INTERVIEVARE

1. Intrebarile deschise – permit candidatului sa povesteasca, sa

explice, experienta profesionala, comportament, teecut, etc
2. Intrebari de explorare- in scopuil obtinerii unor informatii
suplimentare, detalii
3. Intrebari inchise – pentru clarificarea unor aspecte concrete ,
prin da sau nu.
4. Intrebari privind comportamentul intr-o situatie precisa

16
 ERORI DE ADMINISTRARE :
- evitate intrebarile cu raspuns dezirbil
- cele cu mai multe parti si care necesita o succesiune de
raspunsuri
- cu preambul explicativ lung
- care descriu o situatie ipotetica insuficient structurata
- intrebari neobisnuite fara legatura cu subiectul
Luarea de notite cu acordul candidatului

CONCLUZIA – RAPORTUL

1 Postul
2.Nume si prenume
3.virsta
4.Experienta profesionala
5.Cunostiinte si abilitati specifice postului
6.Nivel intelectual
7.Limbi straine
8.Motivatie profesionala
9.Personalitate si comportament
10.Alte cerinte
11.Potential de dezvoltare si integrare
12.Concluzii –m puncte forte , puncte slabe
13.Recomandari
14.Numele intervievator

17
 MODEL DE INTERVIU PENTRU SELECTIE

1.Considerati ca studiile dvs.sint potrivite pentru acest post,

functie?

2.Ce alta pregastire considerati ca v-ar fi necesara pentru ca sa

obtineti rezultate foarte bune in activitatea dvs.

3.Cum ati aflat de acest loc de munca /

4.Considerati ca experienta acumulata va putea fi suficienta pentru a

lucra pe acest post ?

5.Care au fost locurile de munca anterioare ?

6.De ce ati parasit ultimul loc de munca ?

7.Ce perioada de timp I stat cel mai mult la un loc de munca ?

8.De ce intentionati sa parasiti actualul loc de munca ?

9.Ce considerati a fi punctele dvs.forte ?

10.Ce va motiveaza la un loc de munca ?

11.Care sint cele mai mari realizari ale dvs. In viata profesionala sau
personala in ultimii 21 anbi ?

12.De ce doriti sa lucrati pentru aceasta companie ?

13.Ce planuri aveti pentru viitor ?

Valoare
– un instrument des utilizat in selectie si evaluare de personal
– ofera informatii utile despre individ
limite :
- subiectivism
- nesinceritate in raspunsuri
18
Instrumente de lucru utilizate in transporturi

a. probe ce vizeaza calitati semzoriale;

- calitati ale atentiei, : Baraj Touluze Pierron, ACC, ACL,
Krepelin, Praga,ADS, Baraj Glazow,Romb, Test Z,
Labirint,tabelele Platonov, etc
- calitati mnezice :Memorie topografica, Memorie Rey, proba
Labirin
- reprezentari spatiale :vedere spatiala, caramizile Mac Querry
b. probe ce vizeaza calitati cognitive,:
- matricele raven
- matricele progresive Bonardel
- dominourile
- probele de inteligenta Bontila, Brinzei
c. perceptive :
- aprecierea vitezelor si distantelor
- perceptia miscarii
- atentie manuala
d. probe motorii :
- timp de reactie
- reactivitate complexa Bonardel
- disociere manuala
e. capacitati tehnice :
- transmisia miscari
- pirghiile
- Pompa Schultze
f. probe situationale ;
- de simulare
- proba speciala auto
- RCAD2
g. programe specifice:
- PSI RUTEVA
- PSI TEST
- SOCIO PRO
- PROGRAM CLUJ
- PROGRAM SARMIZA
-
Evaluarea psihologica asistata de calculator a devenit o problema
actuala, in transporturi utilizindu-se frecvent programe specifice,
probe, chestionare implementate pe calculator.
19
 Asistenta oferita de clculator psihologului ofera avantaje : grad
mare de operativitate in aplicare, obiectivizarea rezultatelor,
prelucrarea rapida a acestora, stocarea de date si posibilitatea
utilizarii acestora si dupa incheierea evaluarii, evidenta clara a
acestora.
In acest sens in transporturi sint utilizate cu predilectie
urmnatoarele programe realizate la: Bucuresti, Iasi, Cluj,Brasov,
In esenta aceste programe sint relativ similare si ca modalitate
de constructie si ca parametrii psihologici evaluati.
In principal, ele contin probe senzoriale si de psiho-motricitate si
ofera prelucrarea rezultatelor,profili psihologic, emiterea electronica
a avizului/

h. probe de personalitate:
- Chestionar RDE
- Chestionar ENR
- Chestionar de evaluare a nivelului de stress si rezistenta la
oboseala
- Staxi 2
- Eysenck
- Cattell
- Asumare a riscului
- Estimare si autoestimare
- De responsabilitate
- De tipologii comportamentale
Raspunzindu-se scopului evaluarii psihologice, acela de a
inventaria cu necesitate aspecte atitudinal-caracteriale, devine
obligatoriu utilizarea unor probe de personalitate.
De regula probele de personalitate utilizate in transporturi sint
cele ce vizeaza natura si tipologia comportamentala specifica
conducatorului auto sau functiilor din sig.circ.rutiere.
Probelede personalitate utilizate in transporturi sint de regula
probe tip chestionar de personalitate.
In acest sens se recomanda utilizarea numai a anumitor
chestionare care sa nu urmareasca stabilirirea gradului de
normalitate psihica, sa nu evidentieze trasaturi patologice, tinindu-
se cont de faptul ca se lucreaza cu oameni sanatosi din punct de
vedere psihic care au in spate un examen medical de aptitudine si
de sanatate.
Deasemeni, testele, probele cu conotatie proiectiva nu pot fi
recomandate in selectia si evaluarea psihologica in transporturi
intrucit sint nerelevante.
20
 CRITERII DE PRELUCRARE SI INTERPRETARE A
REZULTATELOR EVALUARII

Utilizarea si aplicarea instrumentului psihologic, respectiv

administrarea de teste, probe, chestionare, programe specifice de
lucru se concretizeaza in final prin obtinerea unor rezultate
cantitative, adica ceea ce denumim COTE (raspunsuri bune sau
erori).
Cotele devin o expresie calitativa atunci cind ele sint raportate la
ITEMI, PARAMETRII, SCALE de evaluare adica atunci cind refelecta
valoarea psihodiagnostica a probei si sint raportate la etaloane si
baremuri care ne dau indici asupra gradului de saturare a
caracteristicelor psihice ale individului evaluat - de la foarte slab la
foarte bun ( atunci cind ne referim la cele cinci clase normalizate
asa cum de regula se lucreaza in transporturi ).
Aceste date se inscriu in cadrul unui grafic final al evolutiei
subiectului la examen si constituie profilul acestuia.
Rolul psihologului este de a interpreta aceste rezultate nu numai
cantitativ ci si calitativ in contextul evolutiei globale a subiectului .
Nu trebuiesc absolutizate rezultatele cantitative si baremurile
pentru ca astfel psihologul se transforma intr-un simplu
psihotehnician.
Interpretarea rezultatelor este un proces de analiza, de acordare a
unor coeficienti de pondere uneori de suplinire si compensare a unor
caracteristici prin altele in asa fel incit sa se poata pune accent pe
posibilitatile si valentele psihologice ale indivdului supus
investigatiei.
Toate aceste elemente sint completate cu datele obtinute in urma
anamnezei, a observatiei directe a psihologului in timpul evaluarii a
informatiilor nontest ce pot fi legate de experienta, vechimea,
comportamentul si atitudinea pozitiva a celui evaluat.
Prin acest proces laborios se deceleaza nivelul de competenta
psihologica al subiectului in raport de cerintele specifice activitatii
desfasurate sau procesului de formare si instruire la care acesta
participa.
Functie de aspectele constatate se elaboreaza avizul psihologic si
se determina strategia de consultanta sau recomandare.
In procesul de elaborare a avizului psihologic de utilizare in munca
emis personaluli ce concura la sig.circ. rutiera o importanta
deosebita revine modului in care rezultatele obtinute in urma
21
evaluarii psihologice sint corelate si coroborate cu o serie de alte
informatii ce ne parvin din afara cadrului de evaluare, dar care ne
confera indici privind adaptarea si integrarea profesionala a
individului la locul sau de munca, date privind evolutia si
comportamentul sau profesional.
Aceste date vizeaza aspecte legate de :
- vechimea si experienta profesionala
- lipsa abaterilor legate de nerespectarea reglementarilor
prevazute in legislatia rutiera
- caracterizarea din partea unitatii in care acesta isi desfasoara
activitatea
Rolul acestor elemente in cazul in care informatia este pozitiva,
favorabila individului au un caracter compensatoriu in contextul
interpretarii globale a evolutiei subiectului la evaluare, putind
determina emiterea unui aviz psihologic de “apt” sau de
recomandare pentru un alt loc de munca in raport cu potentialul sau.
Deasemenea aceste informatii pe linga cele constatate cu ocazia
evaluarii propriu zise, pot evidentia prezenta unor factori de risc ,
respectiv posibilitatea de producere a unor accidente.
In aceste cazuri este indicat a se recurge la monitorizarea
acestora, respectiv la emiterea unor avize cu valabilitate temporara ,
subiectul putind fi rechemat la o noua evalure in termen de 3 sau 6
lini pentru definitivarea avizului psihologic
Pe toata aceasta perioada se tine legatura cu unitatea in care
acesta isi desfasoara activitatea, si care la prezentarea la evaluare va
trimite o caracterizare celui in cauza privind comportamentul sau
profesional pe perioada respectiva., precum si cu conditiile in care
acesta isi desfasoara activitatea.
In cadrul oricarei reexaminare, datele de la locul de munca sint
absolut obligatorii si prevazute in legislatia in vigoare, avind pondere
si valoare in emiterea avizului psihologic.
Graficul rezultatelor structurat intr-un profil psihologic raportat la
etalon si barem, necesita o interpretare calitativa prin care
performantele individului sint apreciate in contextul intregii sale
evolutii, fiind analizate aspectele ce evidentiaza unele carente in
structura sa aptitudinal-comportamentala , punindu-se in valoare
punctele forte, compensatorii.
Interpretarea rezultatelor urmareste ponderea calitatilor psihice
constatate in raport de valoarea lor psiho-diagnostica in reusita
profesionala sugerind urmatoarele reguli :
- sa nu absolutizeze si sa trateze aritmetic – grupele de barem,
respectiv 3 sau 4 rezultate in grupe de barem slabe sint definitorii
22
 si justifica un aviz de inaptitudine, ele sa fie gindite si analizate in
contextul in care reprezinta contraindicatii majore. - - utilizarea
informatiilor cantitative si calitative provenite din scorurile
obtinute de subiect la fiecare proba psihologica aplicata (criterii
test)
- sa utilizeze informatiile calitative din anamneza si observatia
asupra comportamentului prin :
a. fisa de observatie prin care se consemneaza :dinamica
conduitei,aspecte atitudinale, afective si temperamentale, ractii
secundare (oboseala, fatigabilitate, superficialitate, neatentie,
timiditate, supraevaluare)
b.fisa de interviu care pune accent pe factorii care pot induce
modificari comportamentale. Stress,suprasolicitare, conflicte,
virsta, sanatate
- sa compara profilul psihologic obtinut in baza diferentei dintre
scorurile standard si cele ale persoanei respective
- sa deceleze factorii constitutionali care au condus la o anumita
performanta de cei circumstantiali ( emotivitate, oboseala, nivel
cultural, sanatate)
- sa interpreteze performantele prin prisma perspectivei capacitatii
de perfectionare, invatare , exercitiu
- sa ia in considerare capacitatea persoanei de a compensa un
nivel mai slab de reprezentare a abilitatilor prin alte calitati (nivel
intelectual, responsabilitatr, motivatie, orientare atitudinala,
capacitate de control si autocontrol

INTERPRETAREA FINALA A PERFORMANTELOR OBTINUTE

I nivelul capacitatilor senzoriale si aptitudinale:

- sub nivel
- la limita cerintelor
- la nivelul cerintelor
- performant

II modul de abordare si rezolvare a sarcinilor:

- submotivat
- motivate
- hipermotivat

III nivel de mobilitate functionala :

- scazut
- adecvat
23
 - performant

IV echilbru emotional :
- hipoemotiv
- echiulibrat
- hiperemotiv

V orientarea atitudinala fata de sine

- subestimare
- estimare corecta
- supraestimare

VI. relationare sociala

- necooperant
- retras dar cooperant
- pozitiv, deschis, cooperant , cu tact

VII. observatii speciale

ELABORAREA SI EMITEREA AVIZULUI PSIHOLOGIC

Avizul psihologic se emite urmare prelucrarii si interpretarii

rezultatelor evaluarii si a raportarii acestora la indicatiile sau
contraindicatiile psihologice.
Aceasta reprezinta o munca laborioasa si o decizie responsabila
din partea psihologului care acorda o valoare prognostica evolutiei
subiectului la evaluare in contextul raportarii la criteriile reusitei
profesionale.
Rezultatele graficului sin coroborate cu observatiile la probe si
evaluare, cu anamneza si alte in formatii non test privind
comportamentul profesional , interesul si motivatia, aspecte care
determina modul de elaborare si emitere a avizului psihologi

TIPOLOGIE DE AVIZARE PSIHOLOGICA

Emiterea avizelor psihologice se realizeaza in conformitate cu

prevederile Ord. Ministerului transporturilor 447/2003
Prin aceste reglementari sint prevazute atit termenele de
prezentare la evaluare, valabilitatea avizului psihologic , precum si
tipologia de avizare psihologica, adica formularea acestora.

24
 In momentul de fata sint prevazute la evaluare conducatorii
auto in raport de tipul de transport efectuat, precum si unele functii
cu implicare in sig.circ. rutiere,
Prezentam in acest sens , categoriile de evaluare, termenele de
vala bilitate a avizelor psihologice, precum si tipologia:

1.Conducator auto transport intern de marfa , valabilitatea avizului

4 ani, formularea “Apt psihologic conducator auto la transportul
intern de marfa”.

2.Conducator auto la transportul international de marfa , valabilitate

3 ani, formularea “Apt psihologic conducator auto la transportul
international de marfa “

3. Conducator auto la transportul intern de persoane ,valabilitate 3

ani, formulare “Apt psihologic cond.auto la transportul intern de
persoane “

4.Conducator auto la transportul international de persoane,

valabilitate 3 ani , formulare “Apt psihologic cond.auto la transportul
international de persoane “

5.Conducator auto taxi, valabilitate 3 ani, formulare :”Apt psihologic

cond.auto la transportul de persoane in interes public “

6.Conducator auto la transporturi speciale ( aagabaritice, valori ),

valabilitate 3 ani, formulare “Apt psihologic transporturi speciale
agabaritice”sau “Apt psihologic transport valori “

7.Conducator auto ADR – marfuri periculoase, valabilitate 3 ani.

Formulare “Apt psihologic cond.auto transport marfuri periculoase”
8.Persoana desemnata, valabilitate 3 ani.formulare “Apt psihologic
persoana desemnata sa conduca efectiv si permanebnt activitatea de
transport “

9.Instructor auto, valabilitate3 ani, formulare “Apt psihologic

instructor practica cnducerii auto”

10.Profesor legislatie, 5 ani valabilitate, formulare “Apt psihologic

persoana cu atributii in sig.circ.- profesor legislatie “

25
11.Consilier ADR , valabilitate 3 ani., formulare “Apt psihologic
consilier ADR”

Alte tipuri de avize ce pot fi emise :

- Inapt psihologic pentru oricare din tipurile de transport sau pentru
orice functie de siguranta men tionate mai sus.
- Inapt…….. apt ……… ,
este un aviz restrictiv xi totodata de reorientare profesionala

Adresindu-se personalului din transporturi evaluarea psihologica

are un caracter specific prin scop, motiv si forma in raport de tipul
de activitate desfasurat.
Astfel, scopul general al acesteia rezida in cresterea fiabilitatii
si a securitatii sistemului de sig.circ.rutiere , in reducerea factorilor
de risc in producerea evenimentelor sau accidentelor din
transporturi, in optimizarea unor comportamente adecvate de
conducere a vehicolelor auto, sau a celorlate mijloace de transport.
Concretizata prin avize psihologice sau fise de recomandare
evaluarea psihologica urmareste inventarierea si determinarea prin
metode, probe , programe specifice, calitatile si insusirile psihice
necesare viitorului operator de transport sau a celui existent in
scopul prognozarii reusitei sale profesionale.
Prin finalitate sau scop, evaluarea psihologica urmareste fie
determinarea structurilor psiho – individuale- aptitudinal –
caracteriale pentru cei ce urmeaza scoli sau cursuri in domeniul
transporturilor, sau pentru cei carora li se solicita un aviz psihologic
de utilizare in munca.
Functie de motivul acesteia , evaluarea se efectueaza la
scolarizare, angajare,mentinere functie, sesizare, reexaminare a
personalului din transporturi.
Prin forma difera in raport de continut ( proceduri, principii )
diferite de abordare a diverselor categorii de personal, si in care
seturile de probe administrate sint variate in raport de criteriile de
mai sus.

26