5.

Ordonanţarea Producţiei

6 ORDONANŢAREA PRODUCŢIEI

6.1. Cadrul general al problemei.

Ordonanţarea producţiei apare ca o continuare a programării

producţiei şi este, prin urmare, caracteristică pentru procesele discontinue.
Termenii consacraţi pentru descrierea acestei probleme în limba engleză
sunt scheduling – sequencing.
În rezolvarea problemei de ordonanţare se ţine cont de restricţiile
impuse de numărul limitat de utilaje avute la dispoziţie şi de faptul că
acestea au o anumită capacitate de producţie. Soluţionarea problemei de
ordonanţare constă în stabilirea ordinii în care şarjele (tipurile) de produse
vor fi supuse prelucrării pe un număr dat de utilaje, într-un timp cât mai
scurt, cu costuri cât mai mici şi într-o manieră cât mai profitabilă pentru
întreprindere.
În aceşti termeni se poate spune că este vorba de fapt despre o
problemă de aşteptare în care se stabileşte disciplina de servire.

Ordonanţarea producţiei este întotdeauna necesară când linia de

fabricaţie este folosită pentru a realiza mai multe produse folosind un
număr mic de utilaje.
Enunţul general pentru o problemă de ordonanţare se referă la:
 O mulţime definită de produse ce trebuie realizate (clienţi
care trebuie serviţi)
 Una sau mai multe operaţii (sevicii) într-o ordine şi cu
durate specificate necesare pentru fiecare produs
 Stabilirea datelor la care pot începe şi la care trebuie să se
termine fiecare operaţie
Problema de ordonanţare poate apare şi atunci când este vorba de o
singură operaţie. Ea este legată în acest caz de costul întârzierii pentru un
număr de produse care au termene stabilite şi aşteaptă să li se efectueze
respectiva operaţie.

6.2. Condiţii şi criterii de ordonanţare.

Problemele de ordonanţare se complică datorită unui număr mare de

condiţii, dintre care cele mai importante sunt următoarele:

Managementul Producţiei 44 Aplicaţii

 5. Ordonanţarea Producţiei

 Timpul de transport. Transportul produselor de la o operaţie la

alta poate avea o durată apreciabilă – uneori poate fi vorba de
amplasamente geografice diferite.
 Durate variabile ale operaţiilor. Aceeaşi operaţie care se execută
asupra unor produse diferite, poate avea durate diferite de la
un produs la altul. Chiar acelaşi produs poate cere timpi
diferiţi de prelucrare pentru loturi diferite.
 Ruperi de stoc. Pot apare situaţii în care unele materiale sau
semifabricate/intermediari sau chiar materia primă necesară
executării unei operaţii se pot epuiza.
 Defecţiuni ale maşinilor Opririle accidentale ale unor
echipamente au drept rezultat o întârzieri neprevăzute.
 Suprapuneri şi/sau paralelisme. Dacă o lucrare constă din
fabricarea unui număr de produse similare (un lot), primul
produs care rezultă dintr-o operaţie poate trece la o operaţie
următoare, înainte ca ultimele produse ale lotului să fi intrat în
prima operaţie.
 Accelerări.Din cauza presiunilor unui client sau a altcuiva, o
lucrare poate fi scoasă din şir şi accelerată, adică i se poate
schimba locul în firul de aşteptare.
 Refacerea unor operaţii. Dacă una din operaţii constă într-un
control, produsele defecte pot fi înapoiate la o operaţie
anterioară în vederea reluării acesteia, provocând fie o
întârziere a produselor acceptabile, fie o separare a lotului de
fabricaţie în două loturi. Dacă produsele defecte nu pot fi
refăcute, poate apărea necesitatea unei lucrări noi.

Eficienţa soluţiei unei probleme de ordonanţare este determinată de

trei tipuri de costuri
 Referitoare la întârzieri – uzual se admite ca un procentaj
din totalul de lucrări să fie realizate mai târziu sau se
stabileşte un nivel maxim acceptabil al întârzierii unei
operaţii
 Privind realizarea operaţiilor prevăzute pentru un lot de
produse
 Determinate de stocarea semifabricatelor/intermediarilor
pe durata ciclului de fabricaţie
şi poate fi apreciată după diferite criterii, dintre care cele mai răspândite
sunt următoarele:
a. Minimizarea duratei totale de realizarea unui lot de produse, adică a
timpului scurs între începerea primei operaţii şi terminarea ultimei
operaţii. Acesta nu este un criteriu adecvat situaţiei în care lucrările
sosesc în mod continuu la punctul de prelucrare.

Managementul Producţiei 45 Aplicaţii

 5. Ordonanţarea Producţiei

b. Minimizarea întârzierii totale în realizarea unui lot de produse.

Întârzierea este definită ca diferenţa dintre timpul terminării efective a
lucrării şi timpul planificat de terminare a lucrării. Întârzierea totală este
suma întârzierilor pentru toate lucrările.
c. Minimizarea întârzierii maxime, adică a ,operaţiei celei mai întârziate.
d. Minimizarea cheltuielilor de stocare.
e. Minimizarea costurilor întârzierii.

Deoarece întârzierea implică reacţii din partea clientului care sunt

greu de evaluat, în mod curent se foloseşte un criteriu care nu este chiar
ideal, dar care este considerat acceptabil în ceea ce priveşte întârzierile (de
exemplu se fixează un procentaj maxim de comenzi care pot fi întârziate
sau o limită superioară a întârzierii).

Pentru rezolvarea problemelor de ordonanţare s-au propus numeroase

metode intuitive/enumerative de tip grafic GANTT precum şi o serie de
algoritmi printre care cele mai cunoscut este algoritmul Johnson - Bellman.

6.3 Utilizarea graficului Gantt

Problemele foarte simple de ordonanţare se pot rezolva folosind

grafice GANTT. În aceste cazuri foarte simple, soluţia optimă, în ipotezele
simplificatoare ale unor cheltuieli neglijabile de stocare şi durate
neglijabile de deplasare de la o operaţie la alta, este de natura minimizării
timpului total de prelucrare. Tabelul 6.1
De exemplu, în cazul Exemplificarea utilizării graficului Gantt
fabricării a două produse P1 şi
P2 care necesită fiecare 2 Operaţia O1 O2
operaţii, O1 şi O2 în această Produsul [ore] [ore]
ordine şi cu duratele din P1 2 7
tabelul 6.1 sunt posibile două P2 5 4
succesiuni redate grafic în fig.
6.1 şi 6.2.
P1 P2
O2
Succesiunea P1-P2 care durează
13 ore şi implică o aşteptare de P1 P2
2 ore pentru produsul P2 apare O1
ca fiind mai avantajoasă decât
succesiunea P2-P1 care durează
16 ore şi implică tot o aşteptare 5 9 910 13 timp
de 2 ore pentru produsul P1. Fig. 6.1 Graficul Gantt pentru succesiunea
P1-P2 (durata 13 ore)

Managementul Producţiei 46 Aplicaţii

 5. Ordonanţarea Producţiei

P2 P1
O2
Pentru doar două
operaţii efectuate în aceeaşi P2 P1
ordine la „n” produse există
„n !” succesiuni posibile şi O 1
utilizarea încercărilor pe
grafice GANTT nu mai este
practică. timp
5 9 910 15 16
De exemplu pentru şase
produse şi două operaţii Fig. 6.2 Graficul Gantt pentru succesiunea
utilizând graficul Gantt este P2-P1 (durata 16 ore)
necesară elaborarea şi compararea a
6 x 5 =30 variante
pentru a se identifica soluţia cea mai convenabilă, ceea ce exclude folosirea
metodei în astfel de situaţii.

6.4 Utilizarea algoritmului Johnson-Bellman

Johnson şi Bellman [1] au propus setul de reguli pentru elaborarea

soluţiei optime în cazul a “n” produse, trecând prin două operaţii în aceeaşi
ordine. Optimul fiind definit ca minimul timpului total necesar, ordinea
încheierii lucrărilor neavând nici o importanţă.
Se poate arăta că timpul total cel mai scurt este realizat atunci când
toate produsele trec prin cele două operaţii în aceeaşi ordine.
Se presupune de asemenea, că este disponibil spaţiul de stocare în
timpul procesului de prelucrare, iar cheltuielile provocate de această
stocare sunt neglijabile. Pentru procese care durează puţin, aşa se şi
întâmplă de obicei, dar pentru procese de mai lungă durată această ipoteză
simplificatoare poate să nu mai fie justificată.

Paşii acestui algoritm, prezentaţi în fig. 6.3 sunt următorii:

 Se determină cea mai scurtă dintre duratele operaţiilor.

Dacă această valoare se află la prima operaţie produsul
respectiv va fi executat primul; în caz contrar se va executa
ultimul. Dacă există valori minime egale, câte una la fiecare
operaţie, atunci produsul cu valoarea minimă la prima
operaţie va fi plasat primul, iar cel cu valoarea minimă la a
doua operaţie, ultimul în succesiunea de prelucrare. Dacă
ambele valori egale cu minimul sunt la aceeaşi operaţie se

Managementul Producţiei 47 Aplicaţii

 START 5. Ordonanţarea Producţiei

LISTA DE ORDONARE CU (n) POZIŢII LIBERE

1
SE DETERMINĂ CEA MAI MICĂ VALOARE A DURATELOR OPERAŢIILOR (RAMASE)

DA DOAR O NU

LA ACEEAŞI OPERAŢIE ?
DA LA OP. 1 ? NU
NU DA
Produsul se plasează Produsul se plasează Produsul cu val. min. la DA LA OP.1 ? NU
pe prima poziţie pe ultima poziţie op. 1 se trece pe prima
liberă în succesiune liberă în succesiune poziţie liberă iar produsul
cu val. min. la op. 2 se Pe prima poziţie
trece pe ultima poziţie liberă produsul cu
liberă din succesiune valoarea cea mai mică Pe prima poziţie
la op. 2 liberă produsul cu
valoarea cea mai
Colector comun mică la op. 1

SE ŞTERG(E) DIN TABEL PRODUSUL(ELE) PLASAT(E)

NU DA
MAI SUNT PRODUSE ?
STOP
1

Fig. 6.3. Schema logică pentru algoritmul Johnson - Bellman

48

Managementul Producţiei 1 Aplicaţii

 5. Ordonanţarea Producţiei
plasează mai întâi produsul căruia îi corespunde o valoare
mai mică la cealaltă operaţie.

 Se şterge produsul care a fost plasat şi se continuă

procedeul, plasând produsele rămase în mod corespunzător
după primele sau înainte de ultimele deja plasate în
succesiunea de prelucrare.

Pentru exemplificare se prezintă următoarea aplicaţie:

Aplicaţie
Să se stabilească ordinea de lansare în fabricaţie a şase tipuri de produse
din mase plastice, care parcurg două operaţii, în aceeaşi succesiune şi
având duratele din tabelul 6.2.
Tabelul 6.2.
Exemplificarea utilizării procedeului analitic
Tipul de Operaţia 1 Operaţia 2
produs [ore] [ore]
A 4 6
B 8 3
C 3 7
D 6 2
E 7 8
F 5 4

Să se reprezinte grafic succesiunea produselor la cele două operaţii într-un

grafic de tip GANTT în timp relativ, şi să se calculeze gradul de ocupare a
timpului de lucru la ficare operaţie.

Rezolvare:
Pentru că în această problemă cu şase produse există doar două operaţii se
poate aplica algoritmul propus de Johnson şi Bellman.
Analizând tabelul se observă că durata cea mai mică este de 2 ore şi se
întâlneşte la produsul D la operaţia 2. Deoarece se află în cea de a doua
coloană, produsul D va fi ultimul supus prelucrării. În succesiunea de 6
produse se va completa deci ultima poziţie

D
Se ignoră produsul plasat şi se reia algoritmul. Următoarea durată minimă
este 3. Ea corespunde atât produsului C în operaţia 1 cât şi produsului B
din operaţia 2. Produsul cu valoarea minimă la prima operaţie (în prima
coloană) va fi primul, iar cel cu valoarea minimă la a doua operaţie (în a

Managementul Producţiei 491 Aplicaţii

 5. Ordonanţarea Producţiei
doua coloană) va fi penultimul (C-primul, B-ultimul înaintea lui D)
completându-se încă două poziţii din succesiunea/ordinea de prelucrare

C B D

Se ignoră (şterg) din tabelul iniţial produsele plasate şi se reia algoritmul

pentru produsele ră mase: A, E şi F.
Procedând în mod asemănător, se stabileşte ordinea şi pentru acestea, care
este în final:

C A E F B D

Reprezentarea sub forma graficului GANTT este prezentată în fig 6.4.

5 10 15 20 25 30 35

Operaţia 1
(ore)
Operaţia 2
(ore)

Fig. 6.4 Graficul GANTT în timp relativ pentru 6 produse şi două operaţii

Calculul gradului de ocupare al operaţiilor:

Examinând reprezentarea grafică în timp relativ din fig. 5.4 se observă că
operaţia întâi durează, pentru cele şase produse introduse în fabricaţie în
ordinea stabilită anterior, 34 de ore şi că nu există timpi morţi de aşteptare,
ceea ce înseamnă un grad de ocupare de 100%.
Operaţia 2 începe în timp relativ la ora 3 şi se termină la ora 34, ceea ce
înseamnă că durează 33 de ore. De asemenea nu există perioade de
aşteptare, rezultând un grad de ocupare de 100%.

Probleme propuse

1. Să se stabilească ordinea de lansare în fabricaţie a 5 tipuri de produse

din mase plastice care parcurg două operaţii, în aceeaşi succesiune şi având
duratele din tabel.
1.
Tipul de Operaţia 1 Operaţia 2
prod [ore] [ore]
us
A 5 25
B 15 4
C 7 7
D 19 9
E 3 10
Managementul Producţiei 2 Aplicaţii
50 47
 5. Ordonanţarea Producţiei
Să se reprezinte grafic succesiunea produselor la cele două operaţii într-un
grafic de tip GANTT în timp relativ, şi să se calculeze gradul de ocupare a
timpului de lucru la ficare operaţie.

2. Să se stabilească ordinea de lansare în fabricaţie a 5 tipuri de produse

abrazive care parcurg două operaţii, în aceeaşi succesiune şi având duratele din
tabel:
Tipul de Operaţia 1 Operaţia 2
produs [ore] [ore]
A 15 5
B 8 5
C 8 10
D 18 9
E 2 9
Să se reprezinte grafic succesiunea produselor la cele două operaţii într-un
grafic de tip GANTT în timp relativ, şi să se calculeze gradul de ocupare a
timpului de lucru la ficare operaţie.

3. Să se stabilească ordinea de lansare în fabricaţie a 5 tipuri de medicamente

care parcurg două operaţii, în aceeaşi succesiune şi având duratele din tabel:
Tipul de Operaţia 1 Operaţia 2
prod [ore] [ore]
us
48
A 25 4
B 7 4
C 3 7
D 18 6
E 5 8
Să se reprezinte grafic succesiunea produselor la cele două operaţii într-un
grafic de tip GANTT în timp relativ, şi să se calculeze gradul de ocupare a
timpului de lucru la fiecare operaţie.

Bibliografie orientativă

1. Baker, R.K., Introduction to sequencing and scheduling, Ed. Wiley (1974).

2. Ackoff, R.L., Sasieni, M.W., Bazele cercetării operaţionale, Ed. Tehnică
(1975).
3. Ionescu, S ., Păunescu, I., Managementul producţiei, Ed. Eficient (2001).

Managementul Producţiei 3 Aplicaţii

51
49