Obiectivele operaţionale

Obiectivele operaţionale sunt acele obiective care descriu ce va şti şi ceva fi capabil să
facă elevul la sfârşitul unei lecţii. Pentru că este o tehnică behavioristă, a
operaţionaliza un obiectiv înseamnă a preciza comportamentele observabile şi
măsurabile la finalul lecţiei.

Operaţionalizarea = acţiune de transpunere a obiectivelor în expresie concretă,

observabilă, de la obiective formulate în termeni generali la indicatori care să facă
posibilă identificarea şi măsurarea rezultatelor învăţării

Modele sau tehnici de operaţionalizare

1. Robert Mager

Este cel mai cunoscut şi utilizat model de operaţionalizare; include trei parametri:
 Comportamentul final, exprimat printr-un verb concret la modul conjunctiv
( elevul să descrie, să explice etc)
 Condiţiile de realizare, care sunt de două feluri, condiţii materiale (ce fel de
materiale didactice sunt necesare elevilor pentru a exprima comportamentul cerut) şi
condiţii psihologice (ce cunoştinţe, capacităţi anterioare sunt necesare?)
 Performanţa acceptabilă, poate fi de două feluri :
1. cantitativă 1. exprimată în procente („ 80% din elevi”) 2. numărul minim
de răspunsuri corecte sau numărul maxim de greşeli 3. perioada de timp necesară („în
7 minute”);
2. calitativă: exprimă reuşita sau eşecul prin aprecieri absolute: totul sau
nimic.

Exemplu de obiectiv operaţional respectând criteriile lui Mager:

Avînd la dispoziţie harta (condiţie materială)
elevul să localizeze (comportamentul final)
cel puţin trei ţări din Europa de sud-est (performanţă acceptabilă exprimată cantitativ).

2. Modelul lui Gilbert şi Vivienne DeLandsheere cuprinde 5 parametri:

 Cine va produce comportamentul dorit? (Elevul...)
 Ce comportament observabil va dovedi că obiectivul este atins? (...trebuie să
construiască...)
 Care este produsul sau performanţa obţinută? (...un aparat de radio cu tranzistori...)
 În ce condiţii va avea loc comportamentul preconizat? (...căutând de unul singur,
după schema dată, piesele la magazin...)

1
 În temeiul căror criterii ajungem la concluzia că produsul este satisfăcător? (...astfel
încât radioul să capteze cel puţin două posturi pe unde medii şi cinci posturi pe unde
ultrascurte.).

De multe ori se preferă varianta prescurtată de formulare a obiectivelor, indicând

doar comportamentul final + altă componentă, la alegere, relevantă pentru
situaţie.

Concret, obiectivul operationalizat trebuie să răspundă la următoarele întrebări :

 cine? (elevul, grupul de elevi, clasa),
 ce să facă ?(va da exemple, va indica formele, va aplica formula , va rezolva, va
propune, va explica)
 în ce condiţii? unde si când? (la sfârsitul activit atii/ temei/ capitolului/ toti
elevii vor putea sa…, va cauta singur informatii),
 cât de bine? în ce cantitate? în cât timp? (va rezolva corect trei exercitii din
patru, dupa câte ore).

Atenţie! În operaţionalizare există verbe recomandate şi verbe nerecomandate.

Exprimarea comportamentelor preconizate de obiectiv se va face prin apelul la „verbe
de acţiune”.
Verbe recomandate: a defini , a compara, a analiza, a explica, a memora, a scrie, a
enumera , a distinge, a identifica, a recunoaşte, a aplica, a utiliza ,a reda ,a proiecta, a
produce, a rezolva, a propune
Verbe interzise: a şti, a cunoaşte, a înţelege (verbe având conţinut mult prea larg,
verbe ce denota acţiuni ce nu pot fi demonstrate într-un timp de ordinul minutelor) a
simţi, să participa activ, a fi empatic (verbe cu implicaţii afective)

Putem raporta obiectivele operaţionale la taxonomia lui Bloom, stabilind nivelul

taxonomic la care se află fiecare obiectiv. De dorit este ca o lecţie să cuprindă obiective
operaţionale aflate la variate trepte taxonomice.

Taxonomia lui BENJAMIN BLOOM

Cunoaşterea: a defini, a memora, a înregistra, a reproduce, a enumera, a relata, a copia,

a observa, a rescrie, a numi, a descrie, a spune, a preciza, a repeta
Înţelegerea (comprehensiunea): a comenta, a rezuma, a reformula, a explica, a
localiza, a identifica, a demonstra, a recapitula,
Aplicarea: a rezolva, a calcula, a demonstra, a cerceta, a aranja, a interpreta, a utiliza, a
folosi, a grupa, a organiza
Analiza : a identifica, a recunoaşte, a analiza, a compara, a deduce; a distinge, a
analiza, a detecta;
Sinteza: a planifica, a concepe, a compune, a asambla, a imagina, a crea, a propune, a
ordona, a construi, a inventa, a sistematiza
2
Evaluarea: a argumenta, a deduce, a sugera, a valoriza, a aprecia, a alege, a recomanda,
a decide, a concluziona, a judeca.

Condiţii sau exigenţe, norme de îndeplinit pentru formularea obiectivelor

operaţionale:

o obiectivele operaţionale să vizeze activitatea elevului şi nu a profesorului ;

o obiectivele operaţionale să se refere la un comportament observabil şi măsurabil;
o Un obiectiv are o singură sarcină de învăţare; sunt nerecomandabile formulările
de genul „să explice şi să descrie...”;
o obiectivele operaţionale să fie realizabile într-o perioadă scurtă de timp, de
ordinul minutelor;
o obiectivele operaţionale să fie coerente între ele, articulate logic şi nu o formă
fără fond;
o obiectivele operaţionale să nu denote comportamente prea dificile, inaccesibile;
obiectivul trebuie să fie în principiu realizabil, să corespundă particularităţilor de
vârstă, experienţei anterioare a elevilor etc.
o pentru o lecţie numărul minim este 3, iar maxim 7-8 obiective;
o obiectivele operaţionale să nu se repete prin formulări diferite ;
o obiectivele operaţionale să devină o normă în evaluare prin precizarea
performanţei acceptabile;
o obiectivele operaţionale să epuizeze conţinutul lecţiei respective;
o obiectivele operaţionale să fie variate şi nu axate numai pe comportamente de
memorare şi reproducere (să nu se refere doar la nivelele inferioare ale taxonomiei
cognitive);

Avantajele operaţionalizării obiectivelor:

1. profesorul regândeşte demersul metodic;
2. il orientează în proiectarea instruirii;
3. facilitează alegerea metodelor şi mijloacelor de învătământ;
4. oferă o diagnoză a dificultăţilor de învăţare a elevilor adoptând forme de instruire
diferenţiată;
5. permit o evaluare mai obiectivă a rezultatelor elevului şi a eficienţei predării;

Limitele operaţionalizării:
1. operaţionalizarea introduce o anumită rigiditate şi formalism în procesul de
învăţământ, limitându-l la comportamentele anticipabile;
2. operaţionalizarea reduce libertatea profesorului;
3. operaţionalizarea nu redă comportamentele complexe;
4. operaţionalizarea nu e posibilă în cazul multor obiective afective;
5. operaţionalizarea nu poate ignora natura obiectului de învăţământ, creând decalaj
între dis ciplinele formalizate şi cele empirice.

3
Obiecte de învăţământ precum matematica, fizica, gramatica, chimia
etc, care operează cu structuri algoritmice, sunt mai disponibile
pentru obiectivele definite operaţional. La disciplinele ce cultivă
creativitatea, atitudinile, convingerile etc., posibilităţile de
operaţionalizare se diminuează.

Obiectivele operaţionale sunt o componentă esenţială a proiectul didactic

întocmit de profesor, ca parte a pregătirii pentru lecţie. Ele condiţionează mersul
lecţiei, prin oferirea paşilor acţionali pentru elev. Obiectivele operaţionale diferă
de la un profesor la altul şi de la o lecţie la alta. Însă acelaşi subiect de predat
poate fi reluat în diferite obiective operaţionale (să ne gândim la o lecţie de
predare şi la o lecţie de recapitulare: subiectele se repetă, dar comportamentele
de format sunt diferite).

Exempu de obiective operaţionale:

Clasa I
Titlul lecţiei: Sfinţii Apostoli sunt modele de credinţă. Sfântul Apostol Andrei35
Tipul lecţiei: Lecţie de dobândire de cunoştinţe

Obiective operaţionale (La sfârşitul lecţiei, elevii vor fi capabili):

O1: să povestească pe scurt viaţa Sfântului Apostol Andrei, pe baza informaţiilor
primite din diferite surse
O2: să precizeze, folosind cunoştinţele acumulate în lecţie, cel puţin trei aspecte
legate de Sfântul Apostol Andrei, ca ocrotitor al României (care răspund la
întrebările: Unde a propovăduit?; Ce locuri din Dobrogea atestă prezenţa acestui
Apostol pe teritoriul ţării noastre? De ce este ocrotitorul României? Când este
sărbătorit?)
O3: să descrie, folosind cunoştinţele primite în lecţie şi cele de la părinţi / bunici,
importanţa tradiţiilor poporului român, în relaţie cu rolul Sfântului Apostol Andrei
în creştinarea acestuia