Caloian N. Lidia – Psihologie I.D.

, anul I, grupa 2, Bucureşti

REFERAT
PSIHOLOGIE EXPERIMENTALĂ

Mirosurile şi comportamentul consumatorului într-un restaurant

- Nicolas Gueguen, Christine Petr -

Introducere
Mai multe studii experimentale au arătat că aromele au un impact pozitiv asupra
comportamentului uman. În 1998, Diego et al. a demonstrat ca subiecţii supuşi
aromaterapiei au rezolvat mai repede probleme de matematică. În acelaşi an, Baron şi
Kalsher au realizat un experiment în urma căruia s-a dovedit că o aromă plăcută a
îmbunătăţit performanţele unor subiecţi care au efectuat o simulare de şofat într-o cameră
în care era prezentă aroma de lămâie. În 1999, Grimes a arătat ca studenţii au fost de
acord să facă mai mult voluntariat după ce au fost expuşi mirosului de vanilie sau
lavandă.

Obiectiv
Pornind de la premisa că mirosurile plăcute influenţează comportamentul uman, în 2005,
Nicolas Gueguen şi Christine Petr au realizat un experiment prin care îşi propuneau să
demonstreze că o aromă plăcută difuzată într-un restaurant va afecta pozitiv
comportamentul clienţilor.

Ipoteze
Bazându-se pe rezultatele studiilor anterior efectuate, Gueguen şi Petr au emis ipoteza
că un miros plăcut va influenţa pozitiv durata şederii în restaurant şi cuantumul sumei pe
care o vor cheltui clienţii.

Variabile
Variabilele independente sunt cele două arome: lavanda considerată a avea un efect
relaxant şi lămâia cu un efect stimulant.
Variabilele dependente în acest caz erau timpul petrecut în restaurant şi suma cheltuită.
Subiecţi
Experimentul s-a desfăşurat în oraşul Brittany din Franţa cu numai 3000 de locuitori, pe
un lot de 88 de subiecţi. În toate cazurile, clienţii nu erau singuri ci făceau parte dintr-un
grup ce nu depăşea 5 persoane. Experimentul s-a desfasurat în luna mai, în trei sâmbete,
în intervalul orar 20.00 – 23.00, condiţiile meteo fiind constante, într-un restaurant cu 22
de locuri care oferea un meniu restrâns alcătuit din 17 feluri de pizza, 4 feluri cu carne, 3
feluri de peşte şi 4 salate.

Procedura
Cu ajutorul a 3 dispozitive electrice se răspândea un miros de lavandă sau de lămâie.
Dispozitivele erau în aşa manieră plasate încât concentraţia aromei era aceeaşi în orice
loc din încăpere. A fost introdusă şi condiţia de absenţă a mirosului ambiental. Pentru
fiecare interval orar 20.00 – 23.00 a fost folosită numai una dintre cele 3 condiţii
experimentale, respectiv: miros de lavandă, de lămâie sau fără aromă.

Rezultate
Pentru cele 2 variabile măsurate (timpul petrecut la masa şi suma notei de plată), condiţia
„lavandă” se distinge statistic de celelalte. Această esenţă îi face pe clienţi să petreacă
mai mult timp la masă şi să consume mai mult. Analiza corelaţiei dintre cele două
variabile indică o legătură pozitivă între timp şi nota de plată: cu cât oamenii rămâneau
mai mult la masă, cu atât nota de plată era mai mare. Rezultatele sunt cuprinse în tabelul
de mai jos.

Fără miros (n = 30) Lămâie (n = 28) Lavandă (n = 30)

Timpul petrecut la 91,3 89,8 105,7
masă (în minute)
Cifra medie a notei 17,5 18,1 21,1
de plată (în euro)

Concluzii
Rezultatele au confirmat ipoteza ca mirosurile plăcute pot influenţa comportamentul
uman. Studiul a demonstrat că lavanda a influenţat pozitiv timpul petrecut în restaurant,
precum şi suma cheltuită, în timp ce mirosul de lămâie nu a avut niciun efect. Gueguen
şi Petr au concluzionat că aceste rezultate au fost posibile datorită efectului relaxant al
lavandei, care i-a determinat pe clienţi să petreacă mai mult timp în restaurant şi să
consume mai mult.

Bibliografie:
Gueguen, Nicolas, 2006, Psihologia consumatorului
Gueguen, N., Petr, C., 2006, Odors and consumer behavior in a restaurant. Hospitality
Management 25, 335-339