A.

Morfologia normala a mucoasei orale

1. Enumerati formatiunile anatomice normale de la nivelul mucoasei jugale.

- Linia alba jugala = pliu de tesut de`a lungul planului de ocluzie
o Ea poate fi mai mult sau mai putin proeminenta, uneori keratinizata
- Papila canalului Stenon = deasupra liniei albe jugale, in dreptul M2
o Uneori poate fi proeminenta
- Ramificatiile terminale ale arterei bucale = anterior de Papila canalului Stenon

2. Enumerati formatiunile anatomice normale de la nivelul regiunii retromolare.

- Mucoasa jugala se continua cu mucoasa regiunii retromolare
- Cand gura este larg deschisa se observa 1-2 plici verticale
o Cea externa – ridicata de fasciculul intern al m. temporar
o Cea interna – ridicata de ligg pterigomandibular – pe care se insera m. buccinator
- Intre cele 2 plici – sant care urca pana la ½ distantei dintre cele 2 maxilare = Sant retromolar

3. Delimitarea fosei tonsilare – aspect clinic, structura

- Anterior – pilierul anterior amigdalian (arcul palato-glos)
- Posterior – pilierul posterior amigdalian (arc palato-faringian)
- Inferior – fata D a limbii (dorsul limbii)

4. Descrieti structurile anatomice de suprafata ale fetei dorsala a limbii

- Fata dorsala prezinta un aspect mat, rugos, datorita prezentei pe suprafata ei a numeroaselor papile care prezinta
un grad variabil de keratinizare
- Papilele filiforme = subtiri si alungite
- Papilele fungiforme rotunjite – 1-2 mm diametru, cul rosu inchis, prezente printer papilele filiforme
- Papilele circumvalate = la limita 2/3 anterioare cu 1/3 posterioara, dispuse in forma de “V” cu vf posterior
o Sunt in numar de 8-10, dispuse in 2 linii ce formeaza “V”-ul lingual
o In mucoasa acestor papile – numerosi muguri gustative
- Foramen caecum = la vf “V”-ului lingual, vestigiu al canalului tireoglos
o Uneori si prezinta ca un fund de sac, uneori ca un canal permeabil
- Papilele foliate – pe marginile limbii in portiunea mijlocie = mici fisuri vertical paralele, care contin muguri
gustativi
- Mici mase rotunjite proeminente – printer papilele foliate si posterior de ele
o Sunt date de folicilii limfatici ai amigdalei lingual
o Pot fi observati si pe fata dorsala in 1/3 posterioara
- Fata dorsala a limbii prezinta in mod normal un aspect uniform. Uneori ea este fisurata, plicaturata aspect numit
limba fisurata

5. Descrieti structurile anatomice de suprafata ale fetei ventrale a limbii

- Fata ventrala a limbii prezinta o mucoasa foarte subtire, relativ transparent, prin grosimea careia se pot observa
decvent venele sublinguale
- Frenul lingual = plica subtire de mucoasa ce uneste fata V cu planseul bucal
- Carunculele sublinguale – la baza frenului de o parte si de alta = orificiile de deschidere a can Warthon

6. Descrieti structurile anatomice de suprafata ale planseului bucal

- Planseul bucal – mucoasa fina, foarte subtire
- Plica sublinguala = o plica mai mult sau mai putin proeminenta situata in 2/3 anterioare
- Santul paralingual = in 1/3 posterioara planseul lingual se ingusteaza foarte mult devenind practic un sant

7. Santul paralingual. Delimitare

- Posterior – plica gloso amigdaliana
- Medial – mucoasa fetei V a limbii
- Lateral – mucoasa procesului alveolar mandibular din dreptul M2, M3
8. Descrieti structurile anatomice de suprafata ale palatului dur
- Mucoasa palatului dur are o culoare roz pal, este in general keratinizata si prezinta un aspect neuniform
- Rugile palatine – in 1/3 anterioara = plici transversale de mucoasa ce pornesc dinapoia papilei incisive
- Papila retroincisiva = mica proemineta de mucoasa ce se suprapune peste orificiul can incisiv
- O mica foseta - in dreptul M2
- Torusul palatin – formatiune osoasa alungita, de dimensiuni variabile

9. Descrieti structurile anatomice de suprafata ale valului palatin

- Continua palatul dur formand un unghi variabil cu acesta
- Rafeul median – pe linia mediana
- Foveele palatine – la limita cu palatul dur, 2 mici fosete
- Hamulusul pterigoidian – spre limita cu procesul alveolar = o proeminenta simetrica.

10. Enumerati zonele cavitatii bucale unde exista o keratinizare fiziologica a mucoasei
- Fata dorsala a limbii – datorita prezentei numeroaselor papile mai mult sau mai putin keratinizate
- Mucoasa palatului dur – este in general keratinizata
- Mucoasa care acopera gingiile

11. Clasificarea embriologica a epiteliului bucal

- Substructurile epiteliale ale CB pot fi impartite dpdv embriologic in 2 grupe mari:
1. Epitelii profunde
a. Epiteliile odontogene
b. Epiteliile glandulare
2. Epitelii superficiale

12. Clasificarea tipurilor de mucoasa bucala.

- Mucoasa bucala se imparte in 3 tipuri dpdv functional:
1. Mucoasa masticatorie
2. Mucoasa de acoperire
3. Mucoasa specializata (senzoriala)

13. Ce este mucoasa bucala masticatorie

- Mucoasa masticatorie reprezinta cca 25% din totalu suprafetei CB
- Acopera gingiile si palatul dur (regiuni supuse permanent solicitarilor masticatorii)
- Este formata dintr`un epiteliu keratinizat, strans legat de periostul subadiacent
- Acest tesut sufera un proces de diferentiere terminala, in care straturile superficiale de cell keratinizate vor da
nastere unui strat de keratina asemanator pielii

14. Ce este mucoasa bucala de acoperire ?

- Mucoasa de acoperire reprezinta cca 60% din suprafata mucoasei bucale
- Tapeteaza regiunile: jugala, labiala, planseu, fata V a lb si palatul moale
- Prezinta o deosebita flexibilitate, fiind adaptata masticatiei, fonatiei si deglutitiei
- Este formata dintr`un epiteliu nekeratinizat, situat pe un corion conjunctiv lax, bogat keratinizat

15. Ce este mucoasa senzoriala ?

- Reprezinta cca 15% din suprafata mucoasei bucale si acopera fata D a limbii
- Este o mucoasa cu un grad variabil de keratinizare, fara corion, legata direct de suprafata musculara
- Mugurii gustativi – in abundenta la niv papilelor linguale
-
16. Enumerati tipurile de clasificari ale mucoasei bucale
- Dpdv embriologic
- Dpdv structural
- Dpdv functional
B. Histologie

1. Descrieti stratul bazal al epiteliului cavitatii bucale

- Stratul bazal sau germinativ = stratul cel mai profund imediat vecin tesutului conjunctiv
- Este format din 1-2 randuri de cell
- Se afla dispus pe membrana bazala care il separa de corion
- Cell au forma cuboidala sau alungita, cu nuclei voluminosi, situati la polul bazal
- Cell sunt intr`o diviziune permanenta, dand nastere straturilor supraadiacente
- M.E. :
o Cell bazale prezinta un nucleu voluminor cu contur putin plicaturat si 1-2 nucleoli
o Citoplasma contine organitele cell uzuale
o In interiorul cell epiteliale – tonofilamente = proteine filamentoase sintetizate la niv RE, participa la
formarea citoscheletului

2. Descrieti stratul spinos al epiteliului cavitatii bucale

- Se afla situat deasupra stratului bazal, 7-8 randuri de cell
- Nucleii lor se coloreaza mai putin intens (este bine delimitat de stratul bazal)
- Cell spinoase au un contur bine definit cu spatii intercell vizibile.
- Cell par unite prin fine filamente citoplasmatice = punti intercelulare => aspect de spini
- Pe masura apropierii de suprafata – cell spinoase devin mai turtite
- In stratul spinos nu se mai observa cell in mitoza

3. Descrieti stratul granular si keratinizat al epiteliului cavitatii bucale

- Stratul granular
o Este situat deasupra stratului spinos
o Este compus din cateva randuri de cell turtite, contin in citopl granule colorate intens
 aceste granule contin kerato-hialina
o acest strat nu este totdeauna prezent
o apare in general atunci cand exista si strat cornos (keratinizat)
- stratul cornos(sau Keratinizat sau Exfoliator)
o nu este intotdeauna prezent la nivelul mucoasei
o are un aspect nestructurat, compus din straturi suprapuse de keratina ce mai prezinta pe alocuri urme de
nuclei picnotici, degenerati.
o Grosimea este variabla in functie de zonele CB
 Aproape absent: planseu, fata V, palatul moale
 Bine reprezentat: palat dur, gingie fixa

4. Lamina lucida. Structura.

- Membrana bazala este formata din:
o Lamina lucida – stratul superficial electrono-transparent
o Lamina densa – stratul profund,mai opac, cu structura fibrilara
- Lamina lucida = strat de natura proteica ce contine o serie de glicoproteine cu rol fundamental in fixarea cell
bazale.
o Dintre acestea : laminina si epiligrina – constituie liganzi extracell
o ME: Are o structura anhista
 Formata dintr`o serie de proteie lamerare (laminina si epiligrina)

5. Lamina densa. Structura.

- Sub lamina lucida, este al 2 lea strat al membranei bazale, mai gros si mai electronodens
- Este alcatuita din fibre de colagen tip IV, invelite in heparansulfat
- Pe ele se insera fibre de tip VII, ce se intind de la lamina densa spre corion
- ME: prezinta o structura fibrilara
o Este formata din fibre de reticulina si colagen
6. Corionul. Structura generala
- Corionul sau submucoasa – este compus din tesut conjunctiv
- Dpvd topografic se imparte in:
o Corionul superficial sau papilar – imediat sub epiteliu – in zona retelei papilare
o Corionul profund – situat spre structurile subadiacente
- Grosimea corionului variaza in functie de zone:
o Foarte ingust : gingie fixa, palat dur
o Gros: mucoasa labiala, jugala
- Structura corionului este aceeasi cu a unui tesut conjunctiv: fibre si cell dispuse intr`o substanta fundamentala,
vase si nn
o Fibrele: sunt reprezentate de fascicule dense de colagen, reticulina si fibre elastice
o Celulele: fibroblasi si cell cu functii imunitare: macroface. Langerhans, T, B, plasmocite, melanocite
o Vasele: bine reprezentate – fiecare papila prezinta un ax conjunctivo-vascular
o Corionul profund prezinta o retea vasculara cu numeroase anastomoze
o Glande salivare mici

7. Complexul bazal. Definitie

- Complexul bazal = o structura proteica complexa, stratificata, ce contine multiple molecule de adeziune; se mai
numeste si zona membranei bazale
- Carte noua: este o structura morfo-functionala, complexa la care participa cell bazale, membrana bazala si
conjunctivul subadiacent
8. Complexul bazal. Functii
- Ofera o suprafata de schimb metabolic intre circulatie si epiteliu
- Ofera suport mecanic pentru cell bazale si epiteliu
- Asigura adeziunea intre epiteliu si corion
- Asigura rezistenta la solicitarile dinamice ale mucoasei
- Functioneaza ca o bariera selectiva pentru metaboliti, macromolecule si cell imunitare migratorii

9. Enumerati tipurile de jonctiuni intercelulare si rolul lor

- Exista 3 clase de jonctiuni intercelulare
1. Jonctiuni de inchidere
 Rol de a solidariza cell intr`un strat continuu, care va functiona ca o membrana cu permeabilitate selectiva
2. Jonctiuni de ancorare
 Rol: controlul stratificarii celulare (Zona Adherens) si cresc rezistenta stratului epitelial (Desmozomii)
3. Jonctiuni de comunicare
 Rol : actioneaza ca un canal de comunicare intre 2 cell vecine

10. Zona Adherens. Functie. Structura generala

- Face parte din jonctiunile de ancorare.
- Functie:
o Este un complex de jonctiuni intrecell situat la polul apical sub nivelul jonctiunii stranse, care solidarizeaza
cell epiteliale intre ele
o Rol esential in controlul stratificarii epiteliale
- Structura
o Cadherinele
 Sunt glicoproteine transmembranare care se leaga unele de celelalte in zona extracell
 Alcatuire:
 Domeniu extracelular
 Domeniu transmembranar
 Domeniu intracitoplasmatic – prin care se leaga de proteinele intermediare
o Proteinele intermediare
 Sunt proteine intracitoplasmatice cu rol de a conecta fibrele de actina din citoschelet la cadherine
o Filamentele de actina
 Se insera pe proteinele de legatura
  O parte din filamentele de actina alcatuiesc la polul apical al cell un inel contractil

11. Desmozomii. Descriere si structura generala

- Functie:
o Sunt suprafete de contract intercell care solidarizeaza cell epiteliale, fiind situate in zona lor bazo-laterala
o Cresc rezistenta stratului epitelial prin interconectarea filamentelor intermediare din citoschelet
- Structura:
o Cadherinele
 Sunt glicoproteine transmembranare, difera de cele din zona adherens
o Proteinele de legatura
 (demoplachia 1 si 2) sunt proteine endocelulare care conecteaza domeniul intracitoplasmatic al
cadherinelor de filamentele intermediare (citokeratine)
 Filamentele intermediare (tonofilamentele) se insera pe proteinele intermediare, apoi se contiuna
transmembranar, ocolesc nucleul si se insera pe alti desmozomi
 Practic conecteaza desmozomii la citoschelet

12. Hemidesmozomii. Descriere, functii

- Functie:
o Sunt structuri specializate de membrana care leaga cell bazale de matricea extracelulara, respectiv
membrana bazala
o Endocelular sunt legati de citoschelet, respectiv de reteaua de tonofilamente
o Sunt prezenti numai la polul bazal al cell bazale
- Descriere:
o Spre deosebire de desmozomi prezinta un complex de adeziune asimetric
o Membrana bazala nu prezinta un complex de adesiune similar cu care sa se poata lega

13. Citoscheletul. Definitie, functii, componente

- Definitie :
o Citoscheletul reprezinta o retea spatiala dinamica de filamente (actina, filamente intermediare si
microtubuli) ce asigura stabilitatea volumetrica a celulelor
- Functii:
o Mitoza
o Transportul endocelular
o Contractul intercelular
o Motilitatea celulara
- Componente:
o Filamentele de actina
o Filamentele intermediare (tonofilamentele)
o Microtubulii

14. Enumerati tipurile de fibre din citoschelet: Filamentele de actina, tonofilamentele, microtubulii

15. Tonofilamentele – definitie, functii

- Tonofilamentele sunt proteine filamentare din grupul citokeratinelor
- Rol important in:
o Asigurarea stabilitatii volumetrice
o Asigurarea rezistentei mecanice
o Asigurarea contactelor intercelulare
- Traverseaza citoplasma, ocolind nucleul, se insera pe desmozomi sau hemidesmozomi pe care ii interconecteaza

16. Filamentele de actina – definitie, functii

- Definitie:
o Sunt fascicule de actina care se insera pe proteinele de legatura din contactele focale
- Sunt dispuse de jur imprejurul suprafetei celulare, sub membrana plasmatica, concentrate spre polul apical
- Functii:
 o Formeaza un fel de centura circulara ce asigura forma suprafetei celulare
o Rol important in motilitatea cell epiteliale

17. Fibroblastele – functii

- Sunt celule mari, de forma alungita, fuziforma
- Principala functie: sinteza colagenului
- Ei pot fi considerati ca cell proprii ale tes conjunctiv
- Fibroblastii secreta factori activi solubili cu rol important in morfogeneza si diferentierea cell epiteliale (KGF)

18. Jonctiuni de inchidere – descriere, functii

- Descriere:
o Sunt formate din lanturi proteice continue, care trec de la o celula la alta, sigiland membranele cell
o Pe fata endocelulara se insera filamente de actina
o Se dispun ca un inel circular, situat la polul apical
- Functii
o Solidarizeaza cell intr`un strat continuu care va functiona ca o membrana cu permeabilitate selectiva
o Impiedica trecerea intercelulara a diferitelor substante
 Aceasta trecere este selectiva si poate fi reglata

19. Celulele de tip progenitor – definitie, functii

- Definitie :
o Cell de tip progenitor sunt cell situate in stratul bazal sau parabazal care au tendinta se se adune in
grupuri la varful prelungirilor interpapilare
- Dupa diviziune fiecare cel poate ramane in compartimentul progenitor sau poate intra in grupul de tip maturativ
- Un mic numar de cell vor ramane in grupul progenitor => celule STEM
- Functii:
o Cell STEM au un ript de diviziune foarte lent, avand ca functie :
 producerea de noi cell bazale
 mentinerea capacitatii generative a epiteliului
 deoarece se divid rapid au capacitatea de a conserva tiparul genetic al tesutului
- cea mai mare parte a cell progenitorii intra in compartimentul maturativ

20. Celulele de tip maturativ – definitie, functii

- Definitie:
o Cell de tip maturativ constituie un grup de cell a carei functie este de a asigura, prin multiple diviziuni,
necesarul de cell disponibile pentru maturare
- Acest proces se numeste “amplificare mitotica”
o Maturarea celulara se face fie catre un epiteliu de tip keratinizat, fie catre unul de acoperire
- Controlul proliferarii epiteliale este supravegheat de anumite gene ADN = protooncogene
o Au ca functie reglarea cresterii si diviziunii celulare dar si a ritmului mitotic

21. Ce reprezinta Ritmul mitotic?

- Ritmul mitotic este rezultatul echilibrului dintre factorii stimulatori si factorii inhibitori ai procesului de maturare
(amplificare mitotica)
- Ritmul mitotic poate fi apreciat prin indexul mitotic sau turn-over epitelial
-Reprezinta timpul necesar pentru ca o cell din stratul bazal sa se divida si sa parcurga intreaga grosime a epiteliului
22. Cum se materializeaza functional relatia epiteliu-corion ?
- Epiteliul si tesutul conjunctiv sunt 2 tesuturi vecine, de origine embrionara diferica, care formeaza o singura
structura: mucoasa bucala.
- Ele se influnenteaza reciproc:
o In procesul de morfogeneza
o In homeostazia mucoasei din viata adulta
- Citokinele produse de cell epiteliale (IL-1) pot influenta metabolismul tesutului conjunctiv, cresterea fibroblastelor,
sinteza fibrelor conjunctive sau a substantei fundamentale.
- La randul sau, tesutul conjunctiv are un rol important in morfogeneza, diferentierea si fiziologia normala a
epiteliului
 o Morfogeneza epiteliului este influentata de factorii solubili secretati de fibroblaste (KGF, GM CSF)
 La randul ei, IL-1 stimuleaza fibroblastele in aceasta sinteza

23. Enumerati factorii de care depinde permeabilitatea mucoasei bucale

- Zonele topografice
- Tipul de substante
- Greutatea moleculara
- Structura chimica
- pH`ul
- gradul de ionizare, in cazul solutiilor

24. Enumerati caile pe care substantele pot strabate epiteliul

- Substantele in functie de proprietatile lor chimice strabat epiteliul pe 2 cai:
o Transcelular – se refera la materialul care este transportat prin celula, trecand prin membrana si
citoplasma
o Intercelular – se refera la materialul trasportat printre celule

C. Imunologie

1. Enumerati cele 4 subsisteme ce concura la apararea cavitatii bucale

- Imunitatea generala a organismului (imunitate celulara si umorala)
- Imunitatea locala
- Sistemul imun comun al mucoaselor (CMIS)
- Imunitatea prin peptidele antimicrobiene

2. Enumerati barierele de aparare ale mucoasei bucale

- Fata de agresiuni, cavitatea bucala are mai multe bariere de aparare:
o Saliva
o Integritatea mucoasei bucale
o Tesuturile limfoide bucale
o Mecanismele imunitare de aparare din mucoasa (sistemul imun al mucoasei)

3. Ce este sistemul imun comun al mucoaselor?

- Sistemul imun comun al mucoaselor (CMIS) este un compartiment imunitar aparte unde are loc declansarea
sintezei si secretiei de Ig A
- CMIS este compus din 2 compartimente
o Compartimentul inductor
o Compartimentul efector

4. Definiti notiunea de compartimentare a sistemului imun

- Se refera la faptul ca fiecare organ/sistem/aparat isi are imunitatea sa proprie, dar participa si la apararea
generala a intregului organism.
- Astfel pe langa organele imunitare clasice (maduca, timus, ggl limfatici) au un important rol imunitar pielea, CMIS,
ochiul, ficatul, sistemul nervos
- Cele 2 situsuri (inductor si efector) compun CMIS.
- Glandele salivare faci si ele parte din acest sistem.
- Celulele producatoare de Ig A de la acest nivel provin din structurile limfoide intestinale

5. Care sunt zonele inductorii ale sistemului imun comun al mucoaselor (CMIS)?
Compartimentul inductor
i. Tesut limfoid asociat cavitatii nazale (NALT)
ii. Tesut limfoid intestinal - Placile Peyer din intestin (structurile GALT)
iii. Tesut limfoid asociat arborelui traheo-bronsic – Str.limfatice bronsice (structurile BALT)
iv. La acest nivel antigenele declanseaza un raspuns imun specific, avand ca rezultat aparitia unor celule
capabile de sinteza Ig A secretor
6. Care sunt zonele efectorii ale sistemului imun al mucoaselor (CMIS)?
Compartimentul efector
i. Este reprezentat de totalitatea structurilor glandulare anexe mucoaselor unde are loc productia de AC
specifici
1. Glandele intestinale
2. Glandele salivare
3. Glandele lacrimale
ii. Situsurile inductor + efector compun Sist Imun comun al mucoaselor, din acest sistem fac parte si Gl.
Salivare
1. Cell producatoare de Ig A ed la acest nivel provin din structurile limfoide intestinale

7. Celulele M. Definitie si functii

- Definitie:
o Celulele M (membranoase) – fac parte din mucoasa acoperitoare a structurilor GALT, fiind in contact
direct cu foliculii limfoizi
- Functii:
o Cell M care acopera efectiv placile Peyer, nu poseda microcili
o Prezinta o intensa activitate pinocitara si de transport molecular
o Cell M functioneaza ca un “dispencer” imunitar, capabil sa trieze si sa transporte transmucos mubstantele
din continutul intestinal
o Ele nu functioneaza ca cell prezentatoare de antigen, substantele transportate vor fi transmise cell din
structurile GALT.

8. Peptidele antimicrobiene
- peptidele antimicrobiene epiteliale
o fac parte din structurile de aparare innascute, extraimunitare cu rol de protectie
o sunt unul dintre cele mai vechi mijloace de protectie a suprafetelor corpului
o prezinta un spectru larg antimicrobian
o rol important in temperarea activitatii florei saprofite de suprafata
o actiune asemanatoare unui AB cu spectru larg
o actioneaza rapid pe: G (+), (-)
o la nivelul mucoaselor peptidele antimicrob actineaza sinergic cu alti factori imunitari antimicrobieni

9. Ce este toleranta imuna ?

o Expunerea la antigene solubile (alimente sau produsele florei microbiene saprofite intestinale) duce la aparitia
“tolerantei imunitare” = lipsa de raspuns imun
o Este influentata de : Natura AG, Doza, Imaturitatea imunologica a persoanei, Factori genetici
o Are la baza un mecanism imunitar – ANERGIE CLONALA (DELECTIE) care se traduce prin lipsa de raspuns a
cell T-helper la anumite tipuri de antigene.
o Acest fapt se datoreaza unei prezentari eronate sau incomplete a AG din partea cell M intestinale sau a
cell prezentatoare de antigen (Macrofage)

10. Ce este comutarea imunologica ?

- Inducerea secretiei de Ig A este un proces particular denumit comutare imunologica (sau switching) care are ca
rezultat modificarea secretiei de Ig G monocatenar in Ig A bicatenar la nivelul cell B activate (plasmocite)

11. Ce tipuri de antigene induc apararea imuna generala si secretia de Ig A secretor

- Expunerea la antigene microbiene vii, in multiplicare

12. Descrieti circuitul imun care are loc la nivelul placilor Peyer, avand ca rezultat formarea de cell B secretoare de IgA.
o Etape:
1)Preluarea diferitelor subst din continutul intestinal de catre cell M
2)Prelucrarea si procesarea de catre macrofage a acestor substante cu valoare de AG
 3)Prezentarea AG procesate celulelor T – helper
4)Cell Th1 si Th2 stimuleaza comutarea cell B producatoare de Ig G, in cell secretoare de Ig A

13. Rolul structurilor GALT.

- Structurile GALT sunt importante formatiuni limfoide inductorii
- In structurile GALT are loc un proces imunitar complex, care realizeaza un echilibru functional intre capacitatea
acestora de a reactiona la potentialii agenti patogeni intestinali si de a nu reactiona la alte antigene din hrana sau
din flora saprofita din intestin

14. Ce tipuri de antigene induc toleranta imuna ?

- Expunerea la antigenele solubile
o Alimente
o Produsele florei microbiene saprofite intestinale
- Toleranta imunitara este influentata de : natura AG, doza, imaturitatea imunologica a persoanei si factori genetici

15. Enumerati tipurile de raspunsui imune induse de expunerea la antigenele digestive

- In functie de tipul de antigen in cauza, la nivel intestinal se pot obtine urmatoarele feluri de raspuns:
a. Lipsa de raspuns imun (TOLERANTA IMUNITARA) – expunerea la antigene solubile
b. Aparare imunitara generala si sinteza de Ig A prin COMUTARE IMUNOLOGICA – expunerea la antigene
microbiene vii
c. Cand echilibrul este perturbat apar raspunsiri de tip ALERGIC, sau REACTII DE INTOLERANTA la nivel intestinal
d. Persistenta acestor raspunsuri si in viata adulta duce la aparitia unor REACTII INFLAMATORII INTESTINALE

16. Cat este fluxul salivar normal intr`o ora? Dar in 24 de ore ?
- In gura exista un flux salivar continuu, care fara o stimulare suplimentara este de cca 20 ml/ora
- Cantitatea secretata zilnica este de cca 500 ml
- Fluxul salivar creste considerabil in prezenta alimentelor si masticatiei

17. Enumerati factorii care scad fluxul salivar

- Fluxul salivar scade considerabil in :
o Deshidratari
o Stari febrile
o In urma unor tratamente medicamentoase

18. Enumerati enzimele din structura salivei.

i. Lyzosimul sau muramidaza
ii. Lactoperoxidaza
iii. Lactoferina

19. Lyzozimul. Rol. Mecanism de actiune

 Lyzosimul sau muramidaza
 Este o enzima cu actiune bactericida, prin desfacerea acidului N-Acetil Muranic din capsula
bacteriana
 Se mai gaseste in lacrimi sau la niv leucocitelor
 Prezinta o activitate antibacteriana directa legata de transportul metabolitilor prin peretele
microbian
 Prezinta o capacitate de agregare microbiana si astfel de eliminare a lor
 Intervine in controlul multiplicarii microorganismelor comensuale ale CB

20. Peroxidaza. Rol. Mecanism de actiune

 Lactoperoxidaza
 Este o enzima cu rol in inhibarea enzimelor glicolitice la anumite tulpini de streptococ sau
lactobacilus acidophilus
 Prezinta o activitate bacteriana si antivirala prin blocarea unor cai metabolice ale acestora
21. Lactoferina. Rol. Mecanism de actiune
 Lactoferina
 Este o proteina ce se gaseste in saliva si in lapte
 Are un efect bacteriostatic asupra unui spectru larg de germeni
 Scade fierul liber din mediu necesar dezvoltarii germenilor

22. Descrieti structura IgA secretor.

 Secretia de Ig A – salivar
o Cell B activate sunt cantonate la nivelul tes conjunctiv ce inconjoara acinii glandulari
o Ele vor secreta Ig A bicatenar.
o Ig A`ul salivar se compune din 2 molecule de Ig A cuplate intre ele la capatul Fc printr`un polipeptid (numit
lant J)
o Se formeaza astfel dimeri Ig A cuplati prin lanturi J la gruparea Fc a Ig A.
o Dimerii sunt exocitati printr`un mecanism de pinocitoza inversa si se fixeaza printr`un receptor specific pe
membrana cell epiteliale glandulare.
o Apoi, traverseaza membrana cell si patrund in interiorul cell acinoase
 La acest nivel dimerilor Ig A li se fixeaza o proteina numita componenta secretorie care este
sintetizata la niv cell acinoase.
 Componenta secretorie stabilizeaza dimerii, facandu`I rezistenti la actinea proteazelor bacteriene.

 Astfel iau nastere molecule de Ig A secretor, care apoi sunt exocitate o data cu celelalte componente
ale salivei si eliminate in cavitatea bucala
 Ig A secretor, ajuns impreuna cu saliva pe suprafata mucoasei bucale, adera la cell epiteliale printr`un
receptor specific
 Astfel devine un mijloc ideal de protectie a mucoaselor impotriva colonizarii microbilor
 IgA secretor mai este denumit si vopsea antigenica

23. Proprietatile IgA secretor

o Neutralizarea enzimelor si toxinelor microbiene
o Inhibarea aderentei microbiene
o Capacitatea de aglutinare a microbilor, blocarea mobilitatii bacteriene
o Favorizeaza activitatea citotoxica celulara dependenta de anticorpi
o Neutralizarea particulelor virale
o Impiedica patrunderea antigenelor solubile prin mucoasa, prevenind astfel reactiile alergice si reactiile
autoimune
o Creste actiunea factorilor antibacterieni nespecifici (lactoferina, peroxidaza, lizozina)
o Este rezistent la degradarea enzimatica bacteriala
o Ig A`ul secretor nu activeaza complementul nici pe cale clasica nici pe cale alternativa

24. Unde sunt sintetizate moleculele de IgA? Dar lanturile J? Dar componenta secretorie?
- Moleculele de IgA sunt sintetizate de cell B cantonate la nivelul tesutului conjunctiv ce inconjoara acinii glandulari
- La acest nivel 2 molecule de IgA se cupleaza intre ele printr`un polipeptid cu GM 15.000 Daltoni = lant J
- Componenta secretorie este sintetizata la nivelul cell epiteliale secretorii ale acinilor salivar, nivel unde are loc si
fixarea sa pe dimerii IgA uniti prin lant J

25. Structura amigdalei palatine

 Amigdalele palatine
- sunt 2 mase de tes limfoid situate in fosele tonsilare (dr/stg) dispuse intre CB si faringe
- mucoasa acoperitoare formeaza in grosimea tesutului limfoid o serie de fisuri – CRIPTE in nr de 10-20
- sub epiteliu se pot obs folicului limfatici alcatuiti din :
o aglomerai de cell B
o limfocite T si plasmocite care acopera la periferie aglomerarile de cell B
- cell B prolifereaza in centrele germinative si migreaza apoi in capusonul foliculului , fie ca limfocite B, fie ca plasmocite
ce sintetizeaza Ig
- amigdala prezinta numai vase limfatice eferente nu si aferente
-
- EPITELIUL CRIPTELOR
o Este specializat, prezinta o permeabilitate crescuta pentru diferite substante provenite din CB
o AG ce patrund in cripta trec usor prin epiteliul acestora si sunt apoi prelucrate de macrofagele din centrul
germinativ si tesutul perifolicular si prezentate cell formatoare de AC
o Cell tonsilare raspund la antigenele specifice cell Tsi B prin productie de AC
o Majoritatea plasmocitelor producatoare de AC sunt Ig G pozitive si mai putin Ig A sau Ig M
o Moleculele de Ig A sunt de tip monocatenar fara lant J iar componenta secretorie lipseste
- amigdalele au o organizare foarte asemantaore cu structurile GALT din intestin, prin faptul ca tesutul limfoid se afla
imediat sub cel epitelial
- ele prezinta in acelasi timp atat o functie inductoare cat si una efectoare
- la nivel amigdalian se vor produce AC majoritar de tip IG G, ca raspuns la stimulul imunitar produs de AG ce patrund
direct prin mucoasa
o avantajul major al acestui tip de raspuns imun este ca e cel mai scurt si cel mai rapid
- amigdalele au in acelasi timp inso o organizare foarte asemanatoare cu limfonodulii prezentant atat o arie B
dependenta cat I o arie T dependenta

26. Descrieti circuitul imunitar amigdalian.

- raspunsul imun specific structurilor limfoide poarta numele de circuit imunitar amigdalian si prezinta urmatoarea
funtionalitate
o AG patrund prin epiteliul criptic la nivelul folucululor limfatici
o AG sunt preluate de macrofage sau de cell dendritice si prezentate cell B si T
o Rezultatul este producerea de AC majoritar de tip Ig G
o AC parasesc amigdalele fie pe calea vaselor limfatice eferente, fie transmucos
o Se raspandesc in gura si in faringe
o Astfel amigdalele prezinta o functie de aparare locala imunitara imediata, protejand atat caile digestive,
cat si caile respiratorii superioare

27. Ce tipuri de anticorpi se sintetizeaza la nivelul amigdalelor

- Cea mai mare parte din AC produsi la nivelul amigdalelor palatine sunt de tip IgG si foarte putini de tip IgA

28. Amigdala linguala. Localizare. Aspect clinic. Structura

 Amigdalele linguale
- mici proeminente nodulare pe suprafata limbii situate inapoi sau lateral de V`ul lingual
- dimenisuni de cca 3-5 mm
- epiteliul coboara in masa limfoida producand cripte
- ductele unor glande salivare mici se deschid in aceste cripte
- saliva spala criptele, antrenand cu ea atat AC secretati si cell imunocomponente cat si resturile acumulate aici,
protejand de infectie aceste spatii
- ca si in cazul amigdalelor palatine se pot observa noduli limfatici cu centrii germinativi si arii perifoliculare formate din
infiltrate celulare difuze
- functional sunt similare amigdalelor palatine

29. Masele limfatice submucoase. Definitie. Localizare. Structura

 Aglomerarile (masele) limfatice
- mase de tesut limfatic in submucoasa palatului moale, planseu, fata V a lb si uneori obraz si buze
- se prezinta ca mase unice, mici de tes limfatic cu o cripta centrala captusita cu epiteliu pavimentos stratificat
- histologic, aceste mase sunt similare cu tesutul tonsilar
- deseori, in submucoasa (corion) poate fi observat un strat difuz de limfocite, numit infiltrat fiziologic, este posibil ca
atunci cand sunt activate, aceste cell sa prolifereze, generand mici mase limfoide

30. Tesutul limfoid al glandelor salivare. Definitie. Localizare. Componenta. Functii.

 Tesutul limfoid al glandelor salivare
- mase de cell limfatice (limfocite, plasmocite) in gl salivare mici cat si in cele accesorii
- tesutul limfoid apare sub forma unor mici aglomarari localizate, vecine ductelor salivare sau raspandite printre acinii
glandulari
- numeroasele plasmocite observate la acest nivel vor secreta Ig A dimeric

31. Tesutul limfoid gingival. Localizare. Componenta.

- se prezinta sub forma unui infiltrat subepitelial relativ putin dens in stare normala
- este compus din:
o limfocite
o plasmocite
o macrofage
- structura se schimba in mod dramatic odata cu aparitia si acumularea placii bacteriene
- daca in sangele circulant raportul cell T/ cell B = 4:1 in fluidul din sacul gingival devine 1:3
- concomitent apar aglomerari de plasmocite vecine fundului de sac gingival
- treptat corionul din intreaga gingie apare infiltrat cu astfel de cell
- proliferearea acestor cell are loc in :
o gg regionali ca urmare a unui raspuns imun secundar si apoi dirijate la niv gingiei SAU
o limfocitele locale sunt stimulate si prolifereaza pe loc sub actiunea AG bacteriene din placa bacteriana

32. Ce este comutarea imunologica?

o Este un proc denumit Comutare imunologica , si are ca rezultat modificarea secretiei de Ig G monocatenar in
Ig A bicatenar la nivelul cell B activate (plasmocite)
o Etape:
1)Preluarea diferitelor subst din continutul intestinal de catre cell M
2) Prelucrarea si procesarea de catre macrofage a acestor substante cu valoare de AG
3) Prezentarea AG procesate celulelor T – helper
4) Cell Th1 si Th2 stimuleaza comutarea cell B producatoare de Ig G, in cell secretoare de Ig A
 Exista 2 tipuri de comutare imunologica
 Dependenta de Sistemul Imunitar Comun al Mucoaselor
 Independenta de Sistemul Imunitar Comun al Mucoaselor
- Prin comutare cell B devin celule secretoare de Ig A.
- Cell B activate nu raman la nivelul structurilor GALT, ci migreaza pe cale limfatica ( gg mezenterici, duct toracic,
circulatie sangvina) la distanta in diferitele structuri glandulare periferica( gl mucoasei intestinala, gl salivare, gl
lacrimale, mamare, gl arborelui traheo-bronsic)
La acest nivel cell B se vor fixa intraglandular si vor deveni plasmocite secretoare de Ig A

33. Enumerati categoriile de celule care concura la elaborarea raspunsului imun la nivelul mucoasei cavitatii bucale
- Celulele imunocompetente migratorii (circulante) de origine medulara
o Limfocite, macrofage, cell L, mastocite, granulocite
- Celulele proprii (authtone) ale mucoasei
o Kenatinocite, fibroblasti, cell endoteliale si mastocitele

34. Enumerati celulele de origine medulara care concura la elaborarea raspunsului imun la nivelul mucoasei cavitatii
bucale.
- Limfocite: B,T
- Monocite
- Granulocite: Eo, Ne, Ba
- Mastocite
- Hematii
- Trombocite
- Macrofage, cell Langerhans
- Keratinocite
- Cell endoteliale

35. Enumerati celulele autohtone care concura la elaborarea raspunsului imun la nivelul mucoasei cavitatii bucale.
- Keratinocitele
- Celulele endoteliale
 - Mastocitele
- Melanocitele
- Fibroblastii

36. Ce se intelege prin notiunea de “semnale imunitare” ?

- Este modalitatea de comunicare intre celulele implicate in elaborarea raspunsului imun
- Aceste semnale sunt reprezentate de mediatorii chimici solubili de natura proteica cu masa moleculara mica -
numite citokine
- Citokinele sunt secretate de cell implicate in raspunsul imun
- Cell la randul lor sunt sensibile la aceste citokine prin receptorii membranari specifici (molec de adeziune)

37. Descrieti structura generala a unei imunoglobuline.

- 2 lanturi heavy -----
- 2 lanturi light ------ > legate prin punti disulfurice
- Prezinta:
o 2 domenii variabile Fab
o Un domeniu constant FC – permite fixarea la complement, macrofage, lant J
- Unitatea structurală a anticorpului este monomerul.
- Monomerul este o proteină tetracatenară, având două lanţuri formate fiecare din câte 450 de aminoacizi cu masa
moleculară mare, şi două lanţuri fiecare a câte 216 aminoacizi cu masa moleculară mică, între catene stabilindu-se
legături prin punţi.
- De-a lungul catenelor se găsesc secvenţe sensibile la acţiunea structurilor chimice străine, şi care pot reconfigura
succesiunea aminoacizilor structurali.

38. Moleculele de adeziune. Definitie. Functii.

- sunt glicoproteine de membrana care mediaza contactele intre cell sau contactele cell la structurile extracell.
- Se mai numesc si receptori
- Gruparile chimice de care se leaga se numesc liganzi
- Legatura receptor-ligand functioneaza ca un mecanism cheie-broasca si prezinta un gr inalt de specificitate
- Sunt prezente pe majoritatea cell eucariote
- Aparitia lor pe membrana este indusa de mediatori ai imunitatii (citokinele)
Functiile moleculelor de adeziune
o Rol in adeziunea intercelulara sau la matricea extracelulara
o Asigura contactele temporare intre cell imunocompetente (prezentare de AG)
o Rol in migrarea, proliferarea, diferentierea celulara si apoptoza
o Repartizarea specifica a cell imunocomp catre anumite tesuturi sau organe = Efectul HOMING
 Cell T catre ganglioni, Cell B catre structurile GALT
o Dirijarea cell imunocomp spre sediile de inflamatie sau alte conflicte imune
o Rol in declansarea diferitelor circuite functionale intracell, legate de cresterea cell, activarea celulei, apoptoza,
refacere tisulara

39. Homing receptors. Definitie. Rol

- Directionarea cell imune catre anumite organe/tesuturi
o Se face prin receptori de membrana specifici pentru tesuturile sau org respective
o Se numesc Homing receptors (receptori de repartizare)
o Au rolul de a dirija preferential cell imuni catre aceste organe si de a le favoriza extravazarea spre
tesuturi

40. Enumerati citokinele care induc aparitia moleculelor de adeziune

- IL-1, IL-3, IL-6, IL-8
- Factorul necrozant al tumorilor (TNF)
- Factorii de crestere (CSF)
- Factorii supresori (TGF)

41. Enumerati superfamiliile moleculelor de adeziune

- Superfamilia imunoglobulinelor
- Superfamilia cadherinelor
- Superfamilia selectinelor
- Superfamilia cadherinelor

42. MHC clasa I. Functii

 Gruparile MHC cl I
o Sunt macromolecule de membraca ce apartin sistemului HLA de histocompatibilitate
o Sunt prezente pe toate cell nucleate, cu exceptia hematiilor
o Constituie o bariera contra actiunii cell T citotoxice proprii
o Sunt recunoscute prin rec CD8
43. MHC clasa II. Functii
 Gruparile MHC cl II
o Sunt prezente pe toate cell prezentatoare de AG (langerhans, macrofage, cell B) si pe cell neimunitare
(keratinocite, cell endoteliale) in conditii inflamatorii
o Prezinta AG exogene fagocitate si procesate endocelular pe care le pot schimba cu usurinta
o Prezinta aceste AG cell T-helper care devin activate si vor secreta citokine necesare R.i.
o Gruparile MHC II sunt recunoscute prin receptorii CD4

44. Citokinele. Definitie generala. Actiuni fiziologice.

- Definitie: sunt substante care induc, modifica sau suprima functia unei celule, cresterea si diferentierea celulara prin
intermediul unui receptor specific
- Prezentare generala
o Sunt mesageri ai sistemului imunitar, cu functie imunoreglatorie
o Influenteaza metabolismul hepatic osos sau cutanat, hipotalamusul, maduva hematogena, metabolismul
lipidic
o Sunt elemente indispensabile pentru comunicarea si legatura intre sistemul imunitar, nervos si endocrin
o O citokina poate atinge mai multe cell tinta, iar o celula tinta poate fi influentata de mai multe citokine
o Celula tinta trebuie sa poarte pe membrana sa receptorul specific pentru citokina respectiva
- Modul de actiune
o Dupa ce se leaga de membrana o citokina poate declansa o cascada de evenimente membranare, apoi
citoplasmatice, apoi nucleare
- Efectele obtinute
o Reglare termica, resorbtie osoasa, cicatrizare, activare imunitara, diferentiere cell, crestere cell, apoptoza
o Regleaza inflamatia, apararea contra agentilor infectiosi, apararea antitumorala
o Mucoasa bucala se comporta ca un subsistem imunitar
 Citokinele produse de cell epiteliale actioneaza aspura altor cell care vor initia diferite raspunsuri
imune

45. Citokinele. Enumerarea actiunilor generale in procesele patologice

o Inflamatie
o Aparare antiinfectioasa
o Aparare antitumorala
o Soc septic

46. Enumerati citokinele secretate de keratinocite

- Keratinocitele sau cell epiteliale produc mai multe citokine
o IL-1, IL-3, IL-6, IL-8
o Factorul necrozant al tumorilor TNF-a,b
o Factorii de crestere (colony stimulating factors- CSF)
 IL-3
 GM-CSF
 G-CSF
 M-CSF
o Factorii supresori: TGF-a,b (transforming growth factor)
47. Enumerati celulele epiteliale si din corion capabile sa produca citokine.
o Keratinocite (cell bazale, spinoase), melanocite
o Din corion:
 Fibroblasti, cell endoteliale, cell imunocompetente (LT, LB, plasmocite, mastocite, PMN)

48. Enumerati actiunile IL-1 aspura celulelor imunocompetente si asupra celulelor endoteliale
INTERLEUKINA 1
Este un factor cu efect multifunctional
Secretia ei e produsa de : ultraviolete, produse bacteriene, promotori tumorali si alte citokine (TNF, IL-6, IL-1)
Are actiuni multiple:
 Asupra cell T – efect stimulator de activare si divizare
 Asupra cell B – le stimuleaza activitatea : transfomarea in plasmocite si secretie de AC
 Asupra monocitelor – efect stimulator de secretie IL-1, IL-6, TNF – α
 Determina diferentierea cell Langerhans si prezentarea de antigen
 Asupra hepatocitelor – stimuleaza secretia de proteine legate de inflamatie
 Stimuleaza fibroblastele si osteoclastele
 Stimuleaza cell endoteliale – induce aparitia moleculelor de adeziune pentru neutrofile, limfocite, si
monocite => determina aderenta si extravazarea acestora
 Asupra hipotalamusului – actiune pirogena
 Stimuleaza melanocitele din piele

49. Ce interleukine au rol in reactia febrila?

o IL-1
o IL-6
o TNF

50. Enumerati cel putin 3 actiuni ale IL-6.

INTERLEUKINA 6
ca si IL-1 este o citokina cu efect multifunctional
secretia ei este stimulata de endotoxine si raze ultraviolete
se secreta in traumatisme ale epiteliului
este produsa si de alte celule: macrofage, fibroblaste, cell endoteliale
Actiuni:
 stimuleaza proliferarea si functionalitatea cell T si B
 este un pirogen endogen in reactia febrila
 este mediatorul principal al fazei acute in inflamatie
 are actiuni asemnatoarea cu IL-1 careia ii amplifica actiunea
 => creste apararea locala

51. Interleukina 8 – actiuni.

INTERLEUKINA 8
Producerea ei este stiumulata de IL-1 si TNF – α
Actiuni:
 Puternic chemotactic al PMN neutrofile, prin interactiune pe un rec. membranar specific
 Contribuie la adeziunea PMN la peretii vasculari
 Neutrofilele sunt implicate in afectiuni ca: aftoza cronica recidivanta sau candidoza cr, in care cell
epiteliale mai produc un alf factor chemotactic pentru neutrofile : GRO α .

52. TNF-enumerati actiunile antitumorale

Actiuni:
 Puternic stimulent al secretiei de IL-1, IL-6, efect pirogen
 Actiune antitumorala, efect citostatic, citolitic pe multe cell tumorale
 Blocheaza cell leucemice

53. TNF-enumerati actiunile asupra celulelor endoteliale, a fibroblastilor si a keratinocitelor

 Rol in proliferarea cell endoteliale
  Stimuleaza aparitia MHC clasa I si I si moleculelor de adeziune pe keratinocite si cell endoteliale
 Stimuleaza diferentierea si proliferarea cell T si B
 Activitate antivirala

54. Enumerati citokinele stimulatoare ale coloniilor.

IL-3 (multicolony stimulating factor)
GM-CSF
G-CSF
M-CSF

55. Enumerati principalele citokine cu actiune antitumorala

o TNF-a
o IF g
o GM-CSF

56. Rolul interleukinei 10.

Actiuni:
 inhiba sinteza IL-1. IL-3 si GM/CSF
 are proprietati imunosupresive, de stingere a raspunsului imun

57. Functiile celulelor Langerhans.

 Cell Langerhans
o Constituie placa turnanta a raspunsului imun cutaneo-mucos
o Se gasesc in numar mare in piele si in mucoasa
o Prezinta o forma dendritica cu prelungiri citoplasmatice numeroase
o MO-> citoplasma aspect clar cu un organism specific in forma de bastonas (Bibeck)
 Are un nucleu lobular si nu prezinta desmozomi
o Originea -> maduva hematogena, prezinta AG CD-45 (specific cell dendritice)
o Cell Langerhans migreaza din maduva sub forma de precuror in piele si mucoasa
 Aici ramane inactiv timp de cateva luni
 Se cantoneaza suprabazal si fac parte din cell migratorii ale mucoasei
 Suprafata cell prezinta numeroase antigene de membrana

58. Descrieti cum isi exercita functia de prezentare antigenica celulele Langerhans
o Functia de prezentare de antigene, ca si macrofagele
o Sunt cell foarte mobile capabile sa`si modifice repede forma si numarul si sa transporte AG la limfonodulii
regionali
o Sub actiunea stimularii -> cell L devin activate -> preiau AG -> expun pe membrana gruparea MHC II ->
cresc secretia de IL-1 -> pierd forma dendritica -> migreaza spre ganglioni pe calea vaselor limfatice
o In timpul acestui drum inglobeaza AG prin endocitoza, il prelucreaza si il reexprima pe suprafata cell
cuplat pe molocula MHC II
o Dupa ce ajung in limfonoduli cell L prezinta AG cell T naïve sau T de memorie
o Capacitatea lor prezentatoare depinde de starea lor de activare
o Citokinele influneteaza considerabil functia cell L, morfologia viabilitatea, migrarea.. etc
o Cell L din mucoasa sunt mai bune prezentatoare de AG decat cele cutatate
o Spre deosebire de macrofage sunt foarte slabe cell efectorii

59. Enumerati principalele functii ale macrofagelor

 Macrofagele
o Au un rol f important in procelele imune ridicate impotriva AG corpusculare (bacterii)
o Ca si cell L, au rol de cell prezentatoare de AG
o Macrofagele servesc si ca cell efectoare in raspunsul imun, atacand cell devenite tinta
o Originea -> in maduva osoasa de unde se deplaseaza slectiv in diverse tesuturi la care ajung pe cale
circulatorie.
 o Macrofagele reprezinta o populatie celulara heterogena, suprafelele lor prezentand markeri diferiti in
functie de tesutul in care sunt cantonate (homing receptors)
o => ca precursorii medulari ai macrofagelor se matureaza, in final in tesutul respectiv sub actiunea unor
factori locali

60. Enumerati principalele subgrupe de limfocite T

o LT helper
o LT citotoxic (K si NK)
o LT naive
o LT de memorie

61. Sub influenta caror factori are loc activarea LB ?

- IL1 produsa de cell B si macrofage este necesara pentru activarea cell T helper, care la randul sau va elibera:
o IL-3,4,5,12 si IFN-g
- Factorii care activeaza LB:
o IL-1
o IL-3,4,5,12 + INF g
o Antigene
o LT-helper

62. Ce sunt limfocitele B de memorie

o IL-1 este secretata de cell B si macroface care activeaza cell T care elibereaza IL-3,4,5,12 si IFN-g
o Sub influenta acestor citokine cell B se divid rapid => clone celulare
o Tot sub influenta citokinelor si cell T, o parte din cell B se transforma in plasmocite secretoare de AC
specifici, iar o parte in limfocite B “de memorie” (acestea vor reactiona mai rapid si mai eficient la un nou
contact cu acelasi AG)
 Acest fapt se explica incat cell B de memorie poseda pe suprafata molecule de AC identici, care
vor servi drept receptori la un al doilea contact cu acelasi AG

63. Rolul celulelor T in raspunsul imun cu mediere umorala

o Limfocitele T constituie principalele cell implicate in apararea imunitara a tegumentului
o Ele sunt responsabile si de apararea mucoaselor prin bratul celular al imunitatii
o Se gasesc in abundenta atat in infiltratul fiziologic din corion, cat si in cell migratorii din epiteliu
o Pot fi intalnite atat cell T helper CD4 cai si cell citotoxice CD8 de memorie
o Cell T CD8 prezinta pe membrana receptori specifici pentru gruparile MHC I = TCR
o Dupa recunoastere ele se fixeaza pe cell tinta devenind cell activate
o Cell activate prolifereaza => o clona citotoxica.
o Concomitent aceste cell vor sintetiza IL-2, care prezinta o puternica actiune de stimulare a proliferarii unor
noi cell CD8 specifice AG respective

64. Enumerati cei 2 factori sub actiunea carora are loc activarea limfocitelor T
 Cell B si APC
 IL-1

65. Rolul interleukinei 2. Ce alta interleukina influenteaza producerea ei

- IL-2 prezinta
o Efect autostimulator – stimuleaza diviziunea celulelor activate initial, care o si sintetizeaza
o Efect de recrutare – noi contingente de cell T din vecinatate vor fi activate si angrenate in acest conflict imun
o IL-1 stimuleaza sinteza de IL-2

66. Descrieti raspunsul imun cu mediere celulara, initiere, conducere, efect de recrutare
o Limfocitele T constituie principalele cell implicate in apararea imunitara a tegumentului
o Ele sunt responsabile si de apararea mucoaselor prin bratul celular al imunitatii
o Se gasesc in abundenta atat in infiltratul fiziologic din corion, cat si in cell migratorii din epiteliu
o Pot fi intalnite atat cell T helper CD4 cai si cell citotoxice CD8 de memorie
 o Cell T CD8 prezinta pe membrana receptori specifici pentru gruparile MHC I = TCR
o Dupa recunoastere ele se fixeaza pe cell tinta devenind cell activate
o Cell activate prolifereaza => o clona citotoxica.
o Concomitent aceste cell vor sintetiza IL-2, care prezinta o puternica actiune de stimulare a proliferarii unor
noi cell CD8 specifice AG respective

o IL-2 prezinta
 Efect autostimulator – stimuleaza diviziunea celulelor activate initial, care o si sintetizeaza
 Efect de recrutare – noi contingente de cell T din vecinatate vor fi activate si angrenate in acest
conflict imun
o Concomitent, macrofagele vor fagocita resturi de cell distruse, le vor procesa si le vor expune ca proteine
non-selft pe gruparile MHC cl II
 Vor antrena astfel in reactia imuna si celulele T – helper, care devin activate, secretand la randul
lor IL-2
 Aceasta va atrage si stimula noi contingente de cell din vecinatate, amplificand efectul de
recrutare
 Prin diferentiere, clonele de cell citotoxice vor sintetiza limfotoxine. Acestea contin enzime
proteolitice care vor produce distrugeri ale membranei cell tinta antrenand dupa sine apoptoza
celulara
o O cell citotoxica poate distruge mai multe cell tinta, datorita faptului ca ea se deplaseaza si identifica noi
asftel de cell
o O parte din clona activata de cell CD8 se va diferentia in cell T de memorie
 Cele mai multe limfocite T aflate in epiteliu sunt cell T de memorie
 Ele sunt atrase aici de catre cantitatile mici de citokine produse in mod fiziologic de keratinocite
(IL-1,8) si care au un efect chemotactic pozitiv

67. Rolul IL-2 in raspunsul imun mediat celular.

a. Efect autostimulator – stimuleaza diviziunea celulelor activate initial, care o si sintetizeaza
b. Efect de recrutare – noi contingente de cell T din vecinatate vor fi activate si angrenate in acest conflict imun

68. Enumerati functiile imunitare ale keratinocitelor

 Maturarea, activarea, diferentierea cell T implicate in mecanismele de aparare
 Modularea functionale – expresie antigenica, viabilitate, motilitate, prezentare de antige, fagocitoza a
cell Langerhans si macrofagelor
 Initierea raspunsului imun prin eliberarea de citokine (IL1,6, GM CSF, M CSF, G CSF)
 Stoparea raspunsului imun si a inflamatiei prin eliberarea de citokine
 La niv tegumentelor : initierea si stoparea reactiilor adiacente insolatiei
 Refacerea functionala dupa expunerea la radiatii UV
 Rol crucial in refacerea plagilor, a defectelor tisulare

69. Ce sunt neuropeptidele? Definitie. Functii

- Neuropeptidele sunt sintetizate de neuroni, eliberate din terminatiile lor presinaptice
- Neuropeptidele secretate s`au dovedit a avea si o functie imunoreglatorie.
- Ele inhipa productia de INF-g, dar in schimb cresc productia de IL-10 de catre cell T
- Sunt capabile sa regleze productia de IgE la persoanele atopice

70. Sub actiunea caror factori are loc activarea celulelor endoteliale ?
- Activarea cell endoteliale se face su actiunea unor citokine ca:
o IL-1, TNF-a si b, IL-6, IFN-g

71. Prin ce se manisfesta activarea cell endoteliale?

o Rezultatul va fi exprimarea unor molecule de adeziune
 Raspunsul depinde de tipul si de marimea vasului, precum si de sediul anatomic al acestuia

72. Rolul moleculelor de adeziune in procesul de extravazare a leucocitelor

- moleculele de adeziune L-selectina si P-selectina vor opri, fixa si extravaza neutrofilele circulante spre sediile de
inflamatie

73. La ce nivel are loc extravazarea preferentiala a limfocitelor T?

o limfocitele T vor extravaza diferentiat in functie de subseturile carora apartin si de tesuturile unde urmeaza sa
ajunga
 Acest proces denumit “homing effect” este practic o dirijare selectiva a limfocitelor spre tesuturile de
destinatie
 El face parte prin complementaritatea receptorilor homing ai cell T cu linganzii lor de pe cell
endoteliale
 Astfel cell T extravazeaza la niv gangl limfatici in zonele vasculare foarte specializate (venule post-
capilare cu endoteliu inalt) datorita prezentei pe suprafata lor a unei Lselectine Leccam 1

74. Ce sunt venulele cu endoteliu inalt si care este rolul lor?

- Venulele cu endoteliu inalt = vase postcapilare specializate in ganglioni, si reprezinta locul unde se face extravazarea
celulelor T
- Extravazarea se face datorita prezentei pe suprafata lor a gruparii LECCAM-1, o L-selectina

75. Enumerati functiile mastocitelor

o Sunt cell cu importante functii imunitare
 Sintetizeaza multiple citokine IL-1, IL-3, IL-6, IL-8, IL-10, TGF b, GM CSF cu rol in initierea si mentinerea
raspunsului inflamator
 Sintetizeaza numeroase substante vazo-active si mediatori ai inflamatiei (histamina, serotonina,
postaglandine, leucotriene)
 Sintetizeaza numeroase enzime (heparina, hialuronidaza, triptaza)
 Sunt puternic implicate in reactia de hipersensibilitate imediata, datorita capacitatii lor de fixare a
moleculelor de Ig E
 Secreta substante puternic chemotactice pentru neutrofile, limfocite, macrofage
 Deseori sunt localizate in vecinatatea fibrelor nervoase din corion si pot primi si transmite influente
imunomodulatorii spre si dinspre sistemul nervos

76. Enumerati fazele refacerii tisulare

- reparatia tesuturilor dupa pierderi de substanta (traumatisme, plagi, inflamatii, necroze) este un proces stadializat,
care implica
o formarea tesutului de granulatie
o depunerea matricii tisulare si remodelarea sa
o reepitelizarea

77. Formarea tesutului de granulatie

- Tesutul de granulatie ia nastere din cumularea locala de macrofage ce secreta numeroase citokine (IL-1, TGFa,b, FGF,
EGF, PDGF, IGF = insulin growth factor)
o Acestea induc
 Angiogeneza (IGF, FGF, PDGF)
 migrarea si proliferarea fibroblastelor (IL-1, FGF, TGF b)
 si a cell epiteliale (IL-1, EGF, TGF a)

78. Formarea tesutului epitelial

- Matricea protetica extracell necesara refacerii tisulare este produsa prin sinteza proteica a tuturor cell din tesutul de
granulatie
o Compozitia sa este compleza si depinde de stadiul de reparatie tisulara
o Ea este reglata in mod diferentiat de diferite citokine
 o In timpul remodelarii tisulare anumite proteine din matrice sun degradate, in timp ce altele sunt sintetizate
din nou
o Procesul este reglat de o serie de enzime : proteaze, plasimna, colagenazele, stromolizina, a caror secretie
este reglata de citokine
- Epitelizarea plagii se face prin alunecarea cell epiteliale pe suprafata matricii proteice, sub actiunea unor citokine
o cell epiteliale provin din marginile indemne ale plagii sau din ductele glandulare
o cea mai importanta citokina implicata in procesele de remodelare tisulara este TGF-b

 ea este :
 chemotactica pentru macrofage
 induce secretia de IL-1, FGF, TGF, EGF, PDGF
 este un puternic inductor al sintezei de colagen si fibronectina

D. Variantele normalului

1. Descrieti aspectul clinic al leucoedemului

-Leucoedemul este o modificare de aspect a mucoasei jugale
-Aspect opalin-albicios, usor plicaturat (ca un val translucid)
-Consistenta supla, elastica, nemodificata

2. Leucoedemul. Aspect histologic.

- Epiteliu mai gros ca normalul
- Reteaua papilara mai proeminenta
- Cell stratului spinos apar mai vacuolizate deoarece contin mai mult glicogen

3. Cui i se datoreaza pigmentatia melanica? Enumerati sediile de predilectie

- Pigmentatia melanica rasiala se datoreaza prezentei melanocitelor intr`o proportie mai mare in portiunile profunde
ale epiteliului
- Apare in special la pers cu pielea mai inchisa
- Frecvent pe: gingii, palat, mucoasa jugala

4. Ce sunt granulatiile Fordyce? Aspect clinic

- Sunt glande sebacee prezente in mod neobisnuit la nivelul mucoasei bucale
- Clinic:
o Sub forma unor mici papule alb-galbui cu diam de 1-2 mm dispuse izolat sau in aglomerari dense
o Apar mai frecvent la niv mucoasei jugale sau labiale si nu au semnificatie patologica

5. Ce este cheilita glandulara?

- Se mai numeste adenomatoza labiala sau hipertrofia simpla a glandelor salivare mici
- Glandele salivare mici sunt mai numeroase si mai proeminente
o Pot fi palpate ca mici proeminente submucoase
o Fata interna a buzei apare boselata

6. Ce este limba fisurata?

- Este o anomalie foarte frecventa transmisa autozomal dominant. Poate fi considerata o varianta anatomica a
morfologiei limbii fara conotatii patologice
- Limba prezinta pe fata dorsala numeroase santuri sau creste de marimi variabile
o Uneori aceste santuri pot aparea si pe marginile limbii care capata un aspect franjurat
- Cand volumul limbii este mare – marginile prezinta amprentele dd din zonele laterale
- Santurile si fisurile sunt epitelizate – fapt ce le diferentieaza de ulceratii si eroziuni
- Datorita numeroaselor anfractuozitati, limba fisurata prezinta un mediu ideal pentru staza si multiplicarea microbiana
o Foarte frecvent limba fisurata se asocieaza cu glosita migratorie (20-40%)

7. Glosita migratorie (limba geografica). Aspect clinic

 - Este o anomalie de etiologie necunoscuta, complet benigna
- Clinic:
o Zone depapilate de culoare rosie cu contur neregulat, de dimensiuni variabile situate pe fata D sau pe
marginile limbii.
o Zonele prezinta un contur alb-cenusiu mai reliefat datorita hiperplaziei sau keratinizarii papilelor
filiforme si a unor depozite care le acopera
o Leziunea prezinta un aspect de harta
o Forma, marimea si dispozitia acestor zone e schimbatoare in timp.
o Uneori poate fi foarte accentuata, alteori poate disparea aproape complet
 Leziunile se insotesc uneori de descuamari epiteliale
 Leziunile sunt in general asimptomatice, rareori creaza o stare de discomfort (usturime)

8. Glosita migratorie. Aspect histologic

- Se pot observa:
o O atrofie epiteliala cu tendinta de descuamare a straturilor superficiale
o Aplatizarea retelei papilare
o Inflamatie cronica nespecifica in corion

9. Ce este limba saburala sau incarcata ?

- La persoanele sanatoase pe fata dorsa a limbii apare un foarte subtire depozit fiziologic format din cell
descuamate, resturi alimentare si microorganisme
o Miscarile limbii si fluxul salivar indeparteaza permanent depozitul format
- Autocuratirea este diminuata in starile febrile, afectiuni digestive, exces de fumat sau leziuni care stanjenesc
miscarile limbii
o => aparitia unor depozite mai consistente pe fata D a limbii ce dau nastere la LIMBA SABURALA
o Aceasta stare este de cele mai multe ori tranzitorie
o Persistenta mai indelungata poate favoriza o hiperplazie si o hiperkeratinizare a papilelor linguale
cunoscuta sub numele de limba piloasa (alba sau neagra)

10. Enumerati factorii care duc la aparitia limbii saburale

- Diminuarea autocuratirii:
o Febra
o Afectiuni ale tubului digestiv
o Exces de fumat
o Leziuni ale mucoasei bucale care stanjenesc miscarile limbii
o Reducerea ocazionala a fluxului salivar

11. Cui se datoreaza aparitia limbii negre piloase.

- Limba neagra piloasa apare frecvent in urma unor tratamente locale cu AB care pot favoriza dezvoltarea unor
germeni anaerobi producatori de pigment.
- Aspectul brun-inchis poate fi datorat si oxidarii keratinei de pe papilele filiforme hiperplazice.
- Afectiunea odata aparuta se poate autointretine
- Datorita suprafetei sale neregulate si numeroaselor sale interstitii, fisuri, neregularitati, constituie un bun
mediu pentru dezvoltarea germenilor anaerobi
- Unii specialisti considera limba neagra piloasa ca fiind de cauza idiopatica
- In aparitia limbii piloase au fost incrimiate:
o Cauzele generatoare de leucoplazii
o Fumatul
o Diversi factori iritativi locali
o Tulburarea echilibrului florei microbiene locale

12. Tratamentul limbii negre piloase

- Tratamentul este in general nesatisfacator
- Cam pot fi decelati factorii cauzali – eliminarea lor duce la disparitia modificarilor
- Cand cauzele aparitiei sunt necunoscute este necesar un tratament local:
 o Antiseptice: clorhexidina, violet de gentiana
o Substante mucolitice
o Keratinolitice – acid salicilic 5-10%
o Cauterizarea superficiala a suprafetelor hiperplazice si raclarea cu chiureta
- Poate persista un numar de ani sau poate disparea spontan

13. Ce este glosita mediana romboidala? Aspect clinic

- Este o anomalie congenitala sau o varianta structurala
- Se prezinta sub forma unei mici proeminente rotunde sau ovalare situate in 1/3 posterioara a fetei D a limbii
inaintea V`uluiu lingual
- Suprafata este neteda sau boselata, fara papile
- Este de culoare mai rosie si in general asimptomatica
- Uneori zona poate fi plata, nereliefata
- Uneori glosita romboidala este confundata cu o leziune tumorala sau ca o forma candidozica cronica

14. Ce sunt varicele sublinguale

- Sunt anomalii venoase ce se prezinta sub forma unor traiecte dilatate, sinuoase situate pe fata V a limbii
- Mai frecvente la pacientii in varsta
- Situate imediat sub mucoasa, pot fi atinse in cusrul unor manevre stomatologice => sangerari importante

E. Leziunile elementare
1. Macula. Definitie.
- Macula este o zoa circumscrisa, plana de coloratie diferita de mucoasa
- Diametru 1-2 mm pana la cativa cm
- In general : culoare mai inchisa decat mucoasa normala si pot fi:
o Rosii, rosii brune, brune spre negru
- Pot prezenta un contur net sau mai putin bine delimitat

2. Petesiile – echimozele. Definitie

- Sunt extravazar sangvine in tesuturi de natura traumatica sau metabolica
- Caracteristic este k ele nu dispar la vitropresiune

3. Papula. Definitie
- Papula este o leziune redusa, cu forma bine circumscrisa
- Diametru 1-5 mm
- Are o forma rotunda sau ovala
- Suprafata poate fi ascutita sau plana
- Culoarea – alb cenusiu sau roz

4. Ce este o eruptie papulara?

- O eruptie papulara consta intr`un numar mare de papule, extinse pe o are mai mult sau mai putin intinsa si avand
dispozitii diferite
- O eruptie papulara poate fi uneori foarte densa, leziunile conflueaza in placi sau retele

5. Placile sau placardele- definitie

- Placile sau placadele sunt leziuni mai mult sau mai putin proeminente, ferme, bine delimitate
- Culoare gri, albicoasa sau rosiatica
- Dimensiuni 5 mm -> cativa cm
- Suprafata poate fi rugoasa sau neteda, fisurata sau uneori cu aspect verucos
- Consistenta poate fi supla, asemanatoare mucoasei, sau mai crescuta, mai aspra

6. Veziculele –definitie
- Vezicula este o mica leziune circumscrisa 2-5 mm proeminenta ce contine o acumulare de lichid
- Este acoperita de un epiteliu subtiat (membrana veziculara)
- Continutul poate fi clar sau rosiatic in functie de severitatea de la baza veziculei
- Prin ruperea membranei => ulceratie
7. Bula – definitie
- Bula este o leziune veziculara mare (5 mm -> cativa cm)
- Membrana acoperitoare sau tavanul bulei poate fi mai subtire sau mai gros
- O bula poate rezulta din confluarea mai multor vezicule sau poate evolua direct ca atare.
- In cavitatea bucala bulele se sparg rapid => ulceratii

8. Pustula. Definitie
- Pustula este o leziune veziculara cu continu purulent
- Apare rar la nivelul cavitatii bucale

9. Eroziunea. Definitie
- Eroziunea este o pierdere de substanta a mucoasei ce nu afecteaza stratul germinativ
- Are in general un contur neregulat sau linear
- Are culoare rosie datorita vascularizatiei din corion, mai vizibila prin epiteliul subtiat

10. Ulceratia. Definitie

- Ulceratia este o pierdere de substanta (sau defect al mucoasei) cu intreuperea intregului epiteliu si a corionului
mucoasei
- Marimea ei poate varia de la cativa mm la peste 1 cm in diametru

11. Care sunt elementele care trebuie mentionate cand se descrie o ulceratie?
- Marginile ulceratei – netede sau anfractuase, neregulate,
o Pot fi plane sau reliefate
- Fundul (sau podeaua) ulceratiei – este compusa din tes conjunctiv si fibrina cu infiltrat de PMN.
o Poate avea aspect proliferativ granular sau un aspect galbui-purulent sau alb-galbui
- Consistenta – este variabila
o Ulceratiile cronice – consistenta mi cracute
o Ulceratiile maligne – indurate

12. Atrofia epiteliului. Definitie clinica

- Leziunea atrofica este practic o subtiere a epiteliului pe suprafete mai limitate sau mai extinse
- Zonele de atrofie pot fi difuze sau bine delimitate
- Uneori sunt mai deprimate decat epiteliul vecin
- Prezinta o culoare rosie-roz, datorita vascularizatiei din corion, mai vizibile prin epiteliul subtire
13. Leziunile granulare – descriere
- Leziunile granulare sunt leziuni de culoare rosie-inchis sau rosu viu, cu aspect proliferativ
- Suprafata lor prezinta mici proeminete, priliferari de 1-3 mm si de obicei este mai ridicata decat mucoasa vecina

14. Nodulul. Definitie

- Nodulul este o leziune circumscrisa, proeminenta a mucoasei cu diametrul de la 5 mm -> 2 cm
- Rezulta din impingerea mucoasei in afara de catre o masa bine delimitata de tesut subadiacent (conjunctiv,
glandular, tumoral)

15. Tumora – definitie

- Tumora este o leziune proliferativa de marime ce porneste de la nivelul mucoasei, avand tendinta de crestere fie
in afara, fie in profunzime.
- Aceste leziuni cuprind neoplasmele adevarate cu trasaturi histologice speficice si pseudotumori cum sunt
granulomul piogen , epulisul.
- Tumorile epiteliale pot fi benigne sau maligne

16. Prin ce se caracterizeaza clinic tumorile benigne?

- Tumorile benigne au in general o suprafata mai regulata si sunt mobile pe planurile profunde
- Au un contur mai bine delimitat la palpare

17. Prin ce se caracterizeaza clinic tumorile maligne?

 - Tumorile maligne au deseori o suprafata neregulata, ulcerata si tind sa fie fixate pe planurile profunde

F. Leziuni histologie ale epiteliului

1. Hiperkeratoza – definitie microscopica, tipuri de keratinizare

- Hiperkeratoza este o ingrosare anromala a stratului cornos
- Microscopic putem distinge:
o Ortokeratoza = ingrosarea stratului cornos fara persistenta nucleilor
o Parakeratoza = ingrosarea stratului cornos cu prezenta nucleilor (in stratul exfoliator)

2. Acantoza. Definitie
- Acantoza = ingrosarea, cresterea randurlor stratului spinos de la 7-8 la peste 15 randuri de cell
- Se datoreaza unui ritm mitotic accelerat
- Se poate insoti de o jonctiune epitelio conjunctiva neregulata

3. Atrofia epiteliala – definitie microscopica

- Atrofia este o subtiere de ansamblu a epiteliului produsa in special pe seama stratului spinos
- Acesta poate prezenta uneori intre 2-3 randuri de celule
- Stratul bazal desi in general in suferinta, este prezent

4. Spongionza. Definitie
- Spongioza este o largire a spatiilor intercelulare din stratul spinos (edem intercelular)

5. Acantoliza. Definitie
- Acantoliza este o pierdere a coeziunii cell din stratul spinos, ce duce la o separare a cell intre ele
- Prin acantoliza se poate ajunge la un clivaj intraepitelial cu formarea unor vezicule sau bule

6. Papilomatoza. Definitie
- Papilomatoza = adancire mare a retelei papilare
- Se caracterizeaza printr`o adancire de amplare variabila a prelungirilor intercapilare in corionul subadiacent
- Acest fenomen da un aspect de retea papilara adancita, neregulata

7. Atipiile celulare. Definitie

- Atipiile celulare sunt modificari celulare izolate ce pot precede aparitia carcinomului epitelial

8. Displazia. Definitie
- Displazia este totalitatea sau suma atipiilor celulare dintr`o leziune epiteliala
- Pot fi clasificate in displazii usoare, medii sau severe mergand pana la “carcinom in situ”

9. Infiltratul inflamator. Definitie, tipuri de infiltrat

- Definitie:
o Infiltratul inflamator reprezinta aglomerarile ceulare formate din limfocite, plasmocite, macrofage si PMN,
ce pot fi prezente in corion, in cursul anumitor afectiuni de mucoasa
- Tipuri de infiltrat
o In banda – bordeaza jonctiunea epitelio-conjunctiva
o Difuz – ce cuprinde si straturile profunde ale epiteliului
o Focal – aglomerari celulare relativ bine delimitate una de cealalta
o Perivascular – dispus in jurul vaselor din corionul profund

10. Fibroza corionului. Definitie

- Fibroza corionului reprezinta multiple aglomerari de fibre de colagen in corion
- Este o crestere a numarului acestor fibre care apar foarte aglomerate
o Cuprin aproape in intregime tesutul conjunctiv subepitelial

11. Hiperplazia. Definitie

- Hiperplazia este o crestere in volum a unui tesut datorata cresterii nr de cell si fibre din componeta sa
12. Hipertrofia. Definitie
- Hipertrofia este o crestere in volum a unui tesut datorata cresterii nr de vase din structura sa

G. Leziunile cu potential de malignizare si precancerul mucoasei bucale

1. Leziunea premaligna. Definitie, enumerare
- Leziunea premaligna este o alterare tisulara care evolueaza obligatoriu spre cancer.
- Singurele leziuni recunoscute de OMS ca cert premaligne sunt:
o Eritroplazia
o Papilomatoza orala

2. Leziunile cu potential de malignizare. Definitie, enumerare

- Sunt leziuni care desi nu evolueaza in mod obligatoriu spre cancer, prezinta totusi un risc degenerativ crescut,
apreciat variabil de la o leziune la alta
- In aceasta categorie sunt incluse:
o Leucoplazia
o Candidoza cronica
o Lichenul plan bucal
o Fibroza submucoasa

3. Ce reflecta gradul de displazie al unui tesut?

- Gradul de displazie a unei leziuni reflecta gradul de modificare a tesutului in trecerea sa spre o eventuala
transformare maligna

4. Enumerati atipiile legate de nucleu.

- Nuclei mariti de volum = modificarea raportului nucleo-citoplasmatic
- Hipercromatism nuclear = cresterea tinctorialitatii nucleului prin fizarea mai accentuata a colorantului
- Modificarea formei nucleului
- Pleomorfism nuclear = variatii de forma, marime si tinctorialitate

5. Starea premaligna. Definitie, exemple

- Definitie:
o Starea precanceroasa este o stare patologica generalizata, asociata cu un risc crescut de malignizare
- Exemple:
o Lichenul plan
o Cheilita actinica
o Sindromul Pulmmer-Vinson
o Fibroza submucoasa

6. Enumerati atipiile legate de forma celulelor

- Prezenta mai multor randuri de cell cu aspect bazaloid = asemanator cu cell bazale
- Pleomorfism celular = cell cu forme anormale, marime variabila: “bizaterii celulare”

7. Enumerati atipiile legate de stratificarea si coeziunea celulara

- Stratificare epiteliala neregulata
- Keratinizari de celule sau grupuri de cell izolate in stratul spinos (diskeratoza) cu formare de perle epiteliale
- Reducerea coeziunii celulare (spongioza)
- Adancirea crestelor interpapilare

8. Enumerati zonele de risc maxim ale mucoasei bucale

- Zonele de maxim risc ale CB:
o Planseul bucal si fata V a limbii
o Palatul moale
o Pilierul anterior amigdalian si plica gloso-epiglotica (zona istmului faringian)

9. Clasificarea displaziilor dupa Banoczy si Csiba.

 - Usoare : 1-2 atipii
- Medii : 2-4 atipii
- Severe: peste 4 atipii observate

10. Clasificarea displaziilor dupa Boone.

- Gradul 1 – displazie usoara: cell atipice, prezente predominant in 1/3 bazala a epiteliului
- Gradul 2 – displazie medie: cell atipite prezente in 2/3 profunde ale epiteliului (stratul bazal + spinos)
- Gradul 3 – displazie severa: alterari ce cuprind toata inaltimea epiteliului

11. Carcinomul in situ. Definitie

- Displaziile severe sunt greu de delimitat de carcinomul in situ (carcinomul intraepitelial
- Acesta este o leziune cu grad inalt de displazie, in care intreaga arhitectonica epiteliala este compromisa
- Leziunea este foare asemantaore cu un carcinom la care membrana bazala este intacta.
- Practic carcinomul in situ este stadiul preinvaziv al unui carcinom deja constituit

12. Eritroplazia. Definitie, etiologie

- Definitie
o Este o leziune rara considerata cert premaligna, o leziune de mucoasa de culoare rosie vie, catifelata care
nu poate fi incadrata in nici o alta afectiune bine definita a mucoasei
- Etiologie
o Posibilii factori cauzali ai neoplasmelor sunt raspunzatori si de aparitia eritroplaziei
o Apare mai frecvent la marii fumatori si bautori in special in jurul varstei de 50-70 de ani
o Sexul masculin este mai interesat (3/4 din bolnavi)

13. Eritroplazia. Enumerati formele clinice

- Leucoplazia patata sau eritro-leucoplazia
- Forma granulara
- Forma atrofica

14. Eritroplazia. Forme clinice

- Aspect clinic
o Eritroplazia poate aparea in asociere cu leucoplazia => leucoplazia patata (eritro-leucoplazia)
o Atunci cand apare ca atare, eritroplazia poate avea 2 forme clinice:
 Forma granulara
 Apare ca zone rosii vii, catifelate, cu suprafata neregulata, granulara
 Contur neregulat, dar bine delimitat de mucoasa vecina
 Pe suprafata sa pot aparea mici insule keratozice diseminate
 Forma atrofica
 Se prezinta ca o suprafata de mucoasa atrofica, de culoare rosie intensa
 Denivelata fata de planul epiteliului vecin
 Marginile neregulate, dar bine definite, inconjurand zone de mucoasa normala
 Suprafata este neteda, dar uneori zonele de atrofie pot fi asociate cu zone granulare =>
leziuni cu aspect mixt : atrofico-granular
 Leziunile sunt in general suple

15. Eritroplazia. Aspect histologic

- 90% din leziuni prezinta aspect de carcinom “in situ” sau carcinom microinvaziv
- 10% format din displazii de grad mediu sau moderat
- Epiteliul apare atrofic sau papilomatos cu o jonctiune e-c foarte neregulata
o Grad inalt de displazie care intereseaza toate structurile
- Corionul prezinta un infiltrat inflamator dens si o accentuare a vascularizatiei
o Atunci cand histologic leziunea este un carcinom in situ – membrana bazala este intacta

16. Eritroplazia. Diagnostic diferential

- Aspect clinic asemanator cu:
 o Candidoza cronica, in faza acuta
o Stomatitele infectioase de diverse naturi in faza lor acuta
- Lichenul plan acut – forma atrofico-eroziva – forma clinica asemanatoare cu eritroplazia
- Eritroplazia trebuie diferentiata si de:
o Reactii alergice de contact
o Forma maculara a sarcomului Kaposi
- Diagnostic definitiv – biopsie

17. Eritroplazia. Tratament

- Tratamentul leziunilor este acelasi cu al unui carcinom cu evolutie in suprafata
o Extirparea chirurgicala in limitele de siguranta
o Radio sau chimioterapie
o Electrocoagularea, chirurgia cu laser

18. Keratozele mucoasei bucale. Definitie

- Keratozele sunt leziuni de etiologii diferite si vor fi numite conform etiologiei: keratoze lichenoide, keratoze
traumatice, keratoze tabacice, etc.

19. Leziunile keratozice. Aspecte clinice

- Leziunile keratozice pot imbraca diferite aspecte clinice
- Se pot observa:
o Papule, retele, placi, leziuni verucoase
o Leziuni nodulare – keratoza punctata
o Keratoza difuza
- Leziunile pot fi asociate cu eritem, zone atrofice, ulceratii
- Pot fi mai groase sau mai subtiri, mai transparente

20. Keratozele mucosei. Clasificare

- Fiziologice (variante ale normalului )
o Linia alba jugala, perle keratozice, glosita migratorie, leucoedem
- Genetice
o Nev alb spinos, maladia Darier, diskeratoza benigna intraepiteliala
- Reactionale (produse de cauze locale)
o Traumatisme cronice si parafunctii
o Galvanism bucal
o Keratoze ocupationale (suflatorii in sticle)
o Keratozele actinice (cheilita actinica)
- Simptomatice (in cadrul unor afectiuni bine definite)
o Lichen plan, lupus, psoriazis, candidoza cronica, virale, sarcoidoza, sifilis
- Tabacice si alte obiceiuri
o Stomatita nicotica, keratozele produse de betel
- Idiopatice (deseori displazice, in functie de zona de maxim risc)
o Leucoplazie idiopatica, keratoza sublinguala, eritroleucoplazie, keratoacantom, carcinom

21. Ce sunt keratozele reactionale ?

- Keratozele reactionale sunt keratoze produse de cauze locale: traumatisme cronice si parafunctii
o Galvanism bucal, keratoze ocupationale (suflatori in sticle), keratoze actinice (chilita actinica)

22. Ce sunt keratozele simptomatice?

- Sunt keratoze care apar in cadrul unor afectiuni bine definite: lichen plan, lupus eritematos discoid, psoriazis,
candidoza cronica, virale(leucoplazia paroasa, papilomavirus), sarcoidoza, sifilis

23. Ce sunt keratozele idiopatice?

 - Sunt considerate leucoplazii propriu-zise si constituie afectiuni cu potential de malignizare sau chiar premaligne
o Leucoplazie idiopatica, keratoza sublinguala, eritroleucoplazie, keratoacantom, carcinom

24. Leucoplazia verucoasa proliferativa. Aspect clinic si localizare.

- Aspect clinic
o Leziunea debuteaza sub forma unei leucoplazii plane care capata aspect de placard verucos, proliferativ,
de culoare alba-cenusie sau roz
o In alte situatii leziunea este multicentrica, sub forma de placarde multiple, exfoliate, verucoase, ce pot
conflua
o Suprafata prezinta diferite grade de keratinizare, Leziunea are consistenta supla
o Are o tendinta de exindere lenta in suprafata sau sub o forma multicentrica
o Clinic este asemanatoare cu carinomul verucos, spre care evolueaza treptat
- Localizare
o De predilectie este mucoasa jugala, gingiile, palatul dur si limba

25. Leucoplazia verucoasa proliferativa. Aspect histologic

- Tabloul este variabil de la o zona la alta a leziunii
- Se observa: hiperkeratoza, acantoza, papilomatoza inversa
- Grade diferite de displazie in functie de zona examinata
- Membrana bazala poate fi intacta sau nu
- Corionul poate prezenta un infiltrat dens, limfocitar
- Se descriu 4 stadii de evolutie histologica
o Leucoplazie simpla, omogena clinic
o Leucoplazie-hiperplazica verucoasa
o Carcinom verucos
o Carcinom spinocelular, de regula bine diferentiat

26. Leucoplazia verucoasa proliferativa. Tratament

- De regula chirurgical clasic sau cu laser CO2, in functie de intiderea si sediul leziunii
- Au mai fost propuse:
o Chimioterapie cu Metothrexat asociata cu retinoizi
o Radioterapie asociata cu interferon
- Dispensarizarea pacientului este obligatorie

27. Leucoplazia – definite 2005

- Leucoplazia orala este o leziune predominant alba a mucoasei, care nu poate fi incadrata in nici un alt tip bine
definit de leziuni; unele leziuni se vor maligniza

28. Leucoplazia – enumerati factorii etiologici

- Fumatul
- Asocierea fumatului cu consumul cronic de alcool
- Mestecatul de tutun, singur sau asociat cu nuca de betel
- Iritatiile mecanice cronice (dd ascutiti, malpozitionati, resturi radic, proteze incorecte)
- Candida albicans

29. Rolul candidei in evolutia unei leucoplazii

- In asociere cu fumatul si/sau deficit de fier are un rol sinergic in malignizarea leziunilor
- Speciile de candida pot sintetiza nitrozamine ca metaboliti proprii, care pot activa diferite protooncogene ce
favorizeaza transformarea maligna
30. Leucoplazia . Clasificarea clinica dupa Axell – 1984/96
- 4 grupe de leziuni albe keratozice
o Acelea ce apar in cadrul unor boli cunoscute ca: lichen, lupus, sifilis, candidoza, HIV, viroze
o Keratoze asociate cu sau datorate folosirii tutunului
o Keratoze de cauze locale precise
o Keratoze idiopatice
- Clasificare dupa marimea leziuni
 o L1 - <2cm
o L2 – 2-4 cm
o L3 - >>4cm
o Lx -> marime nespecificata
- 1996:
o Leucoplazie omogena
o Leucoplazie neomogena
 Eritro- leucoplazie
 Leucoplazie nodulara
 Leucoplazie verucoasa

31. Ce este keratoza sublinguala?

- Este o keratoza idiopatica a mucoasei sublinguale
- Este considerata leucoplazie propriu-zisa si constituie o afectiune cu potential de malignizare sau chiar
premaligna.

32. Stomatita nicotica – aspect clinic

- Este o keratoza difuza, sitata la nivelul palatului dur
- Are evolutie benigna, uneori reversibila, ce nu constituie o leziune cu potential de malignizare
- Intalnita mai frecvent in india unde se practica “fumatul invers”

33. Leucoplazia – aspect histologic

- Variabil de la o simpla keratinizarea -> carcinom in situ
- In mod obisnuit putem observa:
o Diferite grade de hiperortokeratoza sau hiperparakeratoza
o Acantoza de grade diferite
o Displazii epiteliale de la simple atipii la carcinom in situ
o Jonctiune e-c neregulata
o Corionul subadiacent poate prezenta grade diferite de infiltrat inflamator cronic ce creste proportional cu
gradul de displazie al epiteliului

34. Leucoplazia – diagnostic diferential

- Se face cu toate afectiunile ce prezinta clinic leziuni keratozice
- Cele mai importante sunt:
o Maladia Bowen si carcinomul epitelial
o Lichenul plan bucal
o Genodermatozele
o Candidoza cronica
o Leucoplazia paroasa

35. Ce procent de malignizare prezinta in general leucoplaziile ?

- Dintre toate leziunile keratozice ale CB, leucoplazia a fost socotita ca avand cel mai mare potential de malignizare
- Acest potential a fost evaluat la 3-6% cu valori estreme de la 0.1 – 20% pe o perioada de observatie de la 1 la 30
de ani

36. Ce legatura exista intre sediul leucoplaziilor si riscul de malignizare?

- Localizarea leziunilor in zonele de maxim risc ale CB(planseu, fata V, zona pilierilor amigdalieni)
- Peste 40% din leucoplaziile situate in aceste zone prezinta displazii epiteliale
- Prezenta displaziilor epiteliale pare sa fie cel mai important indicator al poteintialului de malignizare

37. Ce trasaturi clinice si histopatologice sugereaza un risc crescut de malignizare al leucoplaziilor?

- Peste 40% din leucplaziile situate in zonele de risc maxim prezinta displazii epiteliale
- Tipul clinic “neomogen” sau leuoplazia “patata” – 25,9 % din totalul leucoplaziilor patate urmarita au suferit
malignizari.

38. Ce legatura exista intre gradul de displazie al leucoplaziilor si riscul de malignizare?

 - Prezenta displaziilor epiteliale – desi gradul de displazie nu are o valoare prognostica certa, se pare ca exista o
corelatie intre gradul de severite al acestora si dezvoltarea ulterioara a unui carcinom.
- Prezenta displaziilor epiteliale pare sa fie cel mai important indicator al poteintialului de malignizare

39. Punctele urmarite la bilantul preliminar al unei leucoplazii

- Datorita faptului k leucoplazia, ca si lezuine keratozica, apare in numeroase alte afectiuni ale mucoasei bucale,
bilantul va urmari eliminarea tuturor factorilor presupusi cauzali
- Primul bilant (bilantul preliminar)
o Foaie de observatie cu depistarea obiceiurilor asociate si factorilor de risc (fumat, alcool, infectii)
o Examen local cu consemnarea in foaia de observatie, fotografii
o Examene paraclinice (hematologic, biochimic, microbiologic)
o Decelarea altor factori etiologici posibili
o Eliminarea factorilor presupusi cauzali
o Tratament preliminar: antiinflamator local, antimicrobian, antimicotic timp de 2 saptamani
o In aceasta etapa se vor elimina toate cauzele iritaive locale de origine dentara, protetice sau datorate
unor materiale dentare
o Se va efectua examenul micologic si tratamentul antimicotc in cazul suprainfectarii cu candida

40. Punctele urmarite la bilantul secundar al unei leucoplazii

- Daca dupa toate etapele terapeutice preliminare, leziune nu dispare se trece la urmatoarele etape:
o Reevaluarea clinica a leziunii (dimensiuni, aspect, modificare a aspectului initial, amelioarea sau nu a
simptomatologiei subiective)
o Biopsia – este obligatorie atunci cand leziunea persista
 Ea va stabili daca este vorba de o leucoplazie sau de alta leziune de mucoasa
 Se va aprecia gradul de displazie sau prezenta unui carcinom

41. Atitudinea medicului stomatolog in fata unei leucoplazii de mucoasa.

- In primul rand depistarea leziunii la examenul extraoral
- Depistarea obiceiurilor asociate si factorilor de risc prin anamneza
- Eliminarea factorilor cauzali/favorizant
- Tratament preliminar: aniinflamatoare locale, antimicrobiene, antimicotice
- Reevaluare dupa 2 saptamani
- Eventula trimiterea la examen de specialitate

42. Enumerati posibilitatile de tratament ale leucoplaziei bucale.

- Extirparea chirurgicala
- Chirurgia cu laser CO2
- Criochirurgia
- Tratamentele medicamentoase
- Vitamina A, acidul 13-cis-retionic, beta-carotenul, retinolul, alfa-tocoferolul
- Antioxidanti
- Bleomicina

H. Cheilita actinica

1. Cheilita actinica. Definitie, factori etiologici

- Cheilita actinica este considerat o afectiune sau o stare premaligna aparuta la nivelul rosului buzei inferioase
datorita actiunii indelungate a razelor ultraviolete
- Apare in special la barbati, care prin natura profesiei lor sunt expusi perioade indelungate la razele solare
(agricultori, pescari, constructori), in special la cei cu ten deschis
- Femeile sunt mai protejate datorita profesiei sau folosii mai frecvente a cremelo de buze
- Cheilita este asemanatoare keratozelor actinice ca fiziopatologie si evolutie
- Rata de malignizare – 6-11%

2. Cheilita actinica. Aspect clinic

 - Leziunea apare in general dupa varsta de 40 de ani, are evolutie lenta, asimptomatica
- Treptat rosul de buze capata un aspect atrofic, subtiat, uneori cu zone de eroziune
- Uneori arii keratozice pot aparea in asociere cu zone de atrofie
o In aceste situatii limita dintre rosul de buza si tegument se sterge, iar mucoasa sufera un proces de
epidermizare => devine asemanatoare pielii
- In alte cazuri pe epiteliul ingrosat apare o tentinta de descuamare, de exfoliere
o Pe acest fond lezional polimorf pot aparea ulcerati sugestve pentru o leziune displazica, mai ales in cazul
pacientilor fumatori

3. Cheilita actinica. Aspect histopatologic

- Leziunea se caracterizeaza print`un epiteliu atrofic
o Prezinta uneori zone de acantoza asociata cu hiperkeratoza
- Leziunea poate prezenta displazii
- Corionul poate prezenta un infiltrat inflamator cronic mai mult sau mai putin accentuat, asociat cu zone de
displazie
- Tesutul conjunctiv – modificare a colagenului si fibrelor elastice = elastoza solara

4. Ce risc major prezinta cheilita actinica ?

- Afectarea importanta a cell structurilor stratului bazal duce in mod implicit la scaderea capacitatii regenerative a
epiteliului in cazul cheilitei actinice
- Leziunile au un grad de reversibilitate, pe care trebuie sa mizeze tratamentul
- Acesta trebuie sa vizeze evitarea expunerii la soare, folosire cremelor cu factor de protectie si vitamina A

I. Carcinomul de mucoasa

1. Enumerati cele 3 stadii ale procesului premalign

- Procesul preneoplazic este definit ca o schimbare histologica detectabila imunologic care prevesteste o evolutie
maigna ulterioara a leziunii
- El trebuie impartit in 3 stadii
o Genetic
o Incipient
o Histologic

2. Ce este stadiul genetic al procesului premalign?

- Stadiul genetic = alterari decelabile ale ADN-ului, asociate cu o alterare a proliferarii celulare sau produse de
agentii carcinogeni externi, fara expresie epigenetica

3. Ce este stadiul incipient al procesului premalign ?

- Stadiul incipient = modificari epigenetice moleculare sau biochimice detectabile fara schimbari histologice

4. Ce este stadiul histologic al procesului premalign?

- Stadiul histologic = modificari decelabile la microscopia optica

5. Procesul preneoplazic – definitie

- Procesul preneoplazic = o schimbare histologica detectabila imunologic care prevesteste o evolutie maigna
ulterioara a leziunii.

6. Ce sunt factorii de crestere?

- Cea mai mare parte a moleculelor care induc cresterea celulelor se leaga de membrana celulara prin intermediul
unor receptori specifici numiti “receptori de crestere, iar moleculele respective = FACTORI DE CRESTERE.
- Cei mai importanti factori de crestere cu efect asupra mucoasei bucale sunt:
o Factorul de crestere epidermic – EGF (epidermal growth factor)
o TGF (transforming growth factor) o citokina specifica epiteliului
- Factorii de crestere pot actiona atat asupra cell vecine cat si asupra celulei care ii produce (efect autocrin)
 - Ei se fixeaza pe receptorii specifici de membrana (receptorii de crestere)

7. Receptorii de crestere – definitie

- Cea mai mare parte a moleculelor care induc cresterea celulelor se leaga de membrana celulara prin intermediul
unor receptori specifici numiti “receptori de crestere”

8. Ce este transductia?
- Mesajele primite la nivelul receptorilor sunt transmise spre nucleu printr`un mecanism numit transductie
- Acest mecanism cuprinde mai multe cai enzimatice intermediare, endocitoplasmatice, diferite in functie de
receptorii activati

9. Care este primul nivel la care actioneaza agentii oncogeni?

- Prima transformare celulara apare la nivel genetic

10. Enumerati factorii mutageni. Exemple

- Factorii mutageni pot fi :
o Spontani
o Chimici – factorii carcinogeni chimici
o Fizici – Rx ionizante
o Biologici – ex: retrovirusurile purtatoare de oncogene virale

11. Ce este ciclul celular ?

- Succesiunea proceselor de diviziune si repaus celular poarta numele de ciclu celular

12. Ce factori regleaza ciclul celular? Exemple

- Factorii inhibitori
- Factorii stimulatori
- Desen p 116

13. Semnalele inhibitorii celulare. Clasificare, exemple

- Concomitent cu semnalele de crestere exista si importante semnale inhibitorii ale cresterii celulare
- Ele se impart in:
o Extracelulare – factori inhibitori : TGF b sau IL-10
o Endocelulare – sunt date de produsele genelor supresoare ale cresterii celulare
 Rb, P53, P16
 Proteina Rb este un puternic inhibitor al ciclului celular
 Proteina P53 poate intrerupe ciclul celular si poate sa declanseze apoptoza in celulele anormale

14. Protooncogenele. Definitie, functii

- Protooncogenele sunt gene prezente in cell normale, care controleaza :
o Cresterea celulara
o Proliferarea celulara
o Diferentierea celulara
- Proteinele produse de protooncogene actioneaza la nieveluri diferite in secventele de stimulare a cresterii
celulare
o Unele sunt peptide care stimuleaza cresterea celulara (factorii de crestere)
o Altele sunt receptorii pentru factorii de crestere
 Proteine legate de transductia intracelulara
 Factori de transcriptie (nucleari)- fosfoproteinele
o Altele pot regla sinteza de ARN-m la nivelul ADN-ului nuclear
- In momentul in care o cell reia ciclul celular, cel putin 60 de gene sunt activate
 Unele in reglarea transcriptiei: fos, jun
 Altele in diferentierea finala a celulei : ras

15. Oncogenele. Definitii, functii

- Oncogenele sunt protooncogene care au sufetit mutatii.
 - DEF: sunt gene prezente in cell umane, strans conectate de protooncogene, care au suferit mutatii ce le fac sa dea
nastere la produse anormale
- Mutatiile intereseaza una din cele 2 gene alele, care capata un caracter dominant => un “castig de functie”
o Ele vor face ca celula sa se divida
- Uneori, erori genetice sunt induse chiar de enzimele care asigura duplicarea ADN-ului
o => un ADN modificat, cu portiuni fragile biochimic in zonele de crestere.
o Aceste segmente pot fi tinta mai usoara a altor factori mutageni
o Acesti factori mutageni pot fi spontani, chimici, fizici sau biologici.

16. Enumerati tipurile de mutatii care duc la aparitia oncogenelor.

- Mutatii punctiforme – mutatii “ras”- cancere de colon sau mucoasa bucala
- Transductie sau mutatii prin insertie – anumite retrovirusuri care pot produce alterari ale ADN-ului sau se pot
integra in vecinatatea protooncogenelor
- Translocatii sau rearanjari cromozomiale – limfomul Burkit
- Amplificari ce produc “multiple copii” ale protooncogenelor – c-myc, erb B

17. Oncoproteinele. Definitii. Functii

- Produsele oncogene (oncoproteinele) sunt proteine anormale deseori foarte asemanatoare cu factorii ce regleaza
cresterea celular : factori de crestere, receptori, factori de transductie
- Spre deosebire de acesteia ele scapa mecanismelor de control al activitatii si nu necesita o activare extracelulara

18. Dati cel putin 3 exemple de oncogene.

- In cancerele mamare: Erb-B2
- In neoplasmele orale: bcl-1, int-2, k-ras, N-ras, c-myc si N-myc

19. Ce sunt genele supresoare?

- Genele supresoare au fost identificate in prezent pe cromozomii 11,13,17
- Ele au o actiune de reglare a oncogenelor sau posibil de producere a unor proteine cu actiune de anihilare a
efectelor oncoproteinelor.

20. Cum actioneaza mutatiile la nivelul genelor supresoare?

- Mutatiile sau delectiile in genele onco-supresoare, pot anihila actiunea lor de control tumoral.
- Exista gene supresoare principale Rb si P53.
- Mutatii ale genei Rb pe cromozomul 13 si inactivarea Rb-proteinei au fost observate in anumite neoplasme ca:
osteosarcomul, carcinomul mamar, cancerul pulmonar

21. Proteina Rb – definitie, functii.

- Definitie: Proteina Rb este un factor cu puternica actiune inhibitorie a cresterii celulare, care este deseori anihilat
de oncogenele virale ale virusurilor papiloma umane, tipul 16-18 sau adenovirusuri
- Functii:
o inhiba cresterea celulara
o Induce de timpuriu degradarea oncogenelor virale, impiedicand astfel aparitia mutatiilor
o Rol important in declansarea apoptozei la cell mutante
o Prin mutatie, proprietatile ei supresoare si reglatoare dispar, iar diviziunea celulara capata un caracter
haotic

22. Proteina P53 – localizare, definitie, functii.

- Localizare: cromozomul 17
- Definitie: P53 este o proteina codata de o gena situata pe cromozomul 17, cu o puternica actiune oncosupresoare.
- Functii:
o Joaca un rol crucial in controlul genetic celular, asigurand integritatea si stabilitatea ADN`ului
o Asigura o buna desfasurare a ciclului celular
o Induce de timpuriu degradarea oncogenelor virale, impiedicand astfel aparitia mutatiilor
23. Enumerati citokinele cu efect antitumoral.
 - TGF b
- Interferonii
- IL-2
- TNF a si b

24. Cum influenteaza inflamatia cronica oncogeneza?

- Unele citokine pro-inflamatorii inhiba gena P53 care controleaza sinteza proteine P53 care are un efect
oncosupresor

25. Trasaturile celulei maligne.

- Autoproducerea si autoperpetuarea semnalelor de crestere celulara sau a factorilor implicati in caile semnalelor
de crestere
- Lipsa de raspuns (de sensibilitate) la semnalele inhibitorii ale cresterii celulare
- Eludarea apoptozei (sustragerea celulei de la moartea celulara programata)
- Capacitatea nelimitata de multiplicare (imortalizare celulara)
- Angiogeneza continua
- Invazie tisulara si metastazare
o Aceste 6 caracteristici sunt comune tuturor tipurilor de malignitati, constituind trasaturi general valabile
pentru toate cancerele

26. Enumerati fazele dezvoltarii tumorale.

- M1 – prima mutatie: M1
- M2 – Leziune hiperplazica cu activitate mitotica crescuta, in care mai survine o noua mutatie, M2
- M3 – leziune cu displazie medie, in care apare o noua celula mutanta, M3
- M4 – leziune cu grad inalt de displazie sau carcinom in situ, in care apare o noua mutatie, M4, celule cu capacitati
invazive
- M5 – cand noi mutatii, M5, survin in aceasta leziune deja tumorala, cell rezultate vor avea deja capacitatea de a
invada tesuturile vecine si a metastaza pe cale generala

27. Cat la suta din leziunile premaligne pot disparea dupa eliminarea factorilor favorizanti?
- 40%

28. Enumerati cauzele generale favorizante ale malignitatii.

- Varsta si sexul
- Ereditatea
- Factorii imunitari – deficiente imune congenitale, dobandite sau provocate
- Factorii nutritionali
o Deficitul cronic de fier
o Avitaminoza B
o Alcoolismul cronic
o Disfunctiile hepatice cronice

29. Ce rol are deficitul de fier in aparitia carcinomului de mucoasa.

- In prezent se considera ca deficitul cronic de fier este o stare precanceroasa intrucat epiteliul nu poate avea o
maturare normala
- In aceste situatii intalnim foarte frecvent un epiteliu atrofic, subtire si instabil => foarte vulnerabil pentru actiunea
altor factori co-carcinogeni precum fumatul sau infectia cronica cu Candida.

30. Rolul alcoolismului cronic in aparitia carcinomului de mucoasa

- Alcoolismul cronic este frecvent asociat cu deficiente nutritive grave
- Alcoolicii pot consuma pe zi ~ 900 Kcal numai din alcool => restul dietei este insuficient pentru a le furniza un
aport de microelemente si vitamine necesare
- Consumul de alcool duce la un deficit de absortie al vitaminelor si a unor microelemente
- Dintre tipurile de alcool cele mai nocive sunt cele distilate, a caror actiune generala este asociata cu o actiune
locala iritanta
31. Enumerati cauzele favorizante de ordin local ale carcinomului
- Tutunul si alcoolul
- Traumatismele cronice
- Infectiile cronice specifice (sifilis tertiar, Candida)
- Radiatiile
- Virusi (herpetici, papilomavirus)

32. Ce este cancerizarea multicentrica? Dati exemple de epitelii unde aceasta poate aparea
- Cancerizarea multicentrica = tentinta unor zone de mucoasa de a suferi degenerari maligne
- Epitelii unde aceasta poate sa apara:
o Epiteliul genito-urinar
o Gastro-intestinal
o Epiteliul cailor aero-difestive superioare (din care face parte si mucoasa bucala)

33. Factorii etiologici ai carcinomului dupa McCarthy si Shklar-enumerare

- Predispozitia legata de ereditate si sex
- Diferite modificari , alterari sau leziuni ale mucoasei bucale, care pregatesc un sol fertil degenerarilor
- Factori iritativi cronici
- Substante chimice cariogene, care actioneaza sinergic cu spinele iritative cronice care joaca un rol co-
carcinogenetic
- Virusuri care pot produce modificari ale genomului celular

34. Aspectul clinic al leziunilor foarte timpurii din carcinom

- Leziunile foarte timpurii pot aparea ca:
o O zona eritematoaza restransa – cu suprafata neteda sau granulara
o O zona de mucoasa putin reliefata, neregulara, ingrosata
 Fie ca un mic placard de eritro-leucoplazie
 Fie ca o masa polipoasa restransa
 Fie ca o mica ulceratie stearsa, nereliefata
- De cele mai multe ori aceste leziuni sunt complet asimptomatice
- Ele se pot dezvolta fie dintr`o leziune existenta anterior, fie pe o zona de mucoasa aparent normala.

35. Descrieti forma ulcerativa de debut al carcinomului de mucoasa.

- La inceput
o Ulceratii discrete, de dimensiuni reduse
o In anumite zone ale CB (sant paralingual, fund de sac vestibular) pot aparea sub forma de fisuri, greu de
observat datorita sediului, dimensiunii reduse si simptomatologiei sterse
- Pe masura ce se dezvolta
o Marginile ulceratiilor devin proeminente cu tendinta de rulare spre interior (aspect crateriform) sau cu
aspect proliferativ neregulat
o Fundul ulceratiilor maligne are un aspect granular sau burjonat acoperit sau nu cu depozite de fibrina sau
resturi necrotice
o La nivelul rosului de buza suprafata ulceratiilor poate fi acoperita cu cruste sero-hematice
- Mucoasa vecina este de cele mai multe ori de aspect normal sau foarte putin congestiv
- Ulceratia este nedureroasa la dimensiuni sub 1cm
- La palpare:
o Ulceratia este ferma de consistenta mai crescuta decat a lez inflamatorii si este relativ fixa pe tesuturile
vecine, chiar la dimensiuni mici
o Uneori astfel de leziuni pot prezenta la suprafata mucoasei doar o foarte mica arie de ulceratie avand
tendinta de invadare profunda a tesuturilor subadiacente (tip endofitic)

36. Diagnosticul diferential al formei ulcerative de debut a carcinomului de mucoasa – enumerare.

- Ulceratia traumatica
 - Aftele bucale
- Ulceratiile luetice sau TBC

37. Descrieti forma exoftilica de debut a carcinomului de mucoasa.

- Forma exoftilica = forma proliferativa
- Acest tip de leziune se prezinta ca o excrescenta cu aspect papilomatos, vegetant, cu o baza larga de implantare
(sesila)
- Rareori poate fi pediculara
- Suprafata nerebulata, cu multiple proeminente vegetante (asemanator conopidei)

- La inceput:
o Leziunea este de dimensiuni reduse -> o veruca de culoare roz-cenusie
- Pe masura ce creste baza:
o Se indureaza
o Isi pierde mobilitatea
o Suprafata se poate ulcera
- La palpare : leziunea este indurata si nedureroasa
- Pe masura ce leziunile proliferative se dezvolta, centrul lor se poate necroza, dand nastere la ulceratii, leziunea
capatand un aspect proliferativ-ulcerativ

38. Diagnosticul diferential al formei de debut exoftilica a carcinomului de mucoasa.

- Trebuie diferentiat de :
o Papiloame sau veruci
o Formele hiperplazice de candidoza

39. Carcinomul verucos – aspect clinic.

- O forma particulara de carcinom cu aspect exoftilic este carcinomul verucos
- Debut:
o Leziune de dimesiuni reduse -> o veruca de culoare roz-cenusiu
- Pe masura ce creste
o Se extinde predominant in suprafata = capata un aspect proliferativ-verucos intins
o Culoare alb-cenuiu- datorita keratinizarii suprafetei
- Este un carcinom mai putin invaziv, cu evolutie mai lenta si un prognostic postoperator mai bun

40. Carcinomul verucos – diagnostic diferential.

- Trebuie diferentiat de :
o Papiloame sau veruci
o Formele hiperplazice de candidoza

41. Descrieti forma de debut nodulara a carcinomului de mucoasa

- Forma nodulara = endoftilica, cu infiltrare in profunzime
- Aceasta leziune se prezinta ca un mic nodul sub mucoasa de aspect dormal
- Este ferm la palpare, nedureros, cu limite neprecise in profunzime
- Adera la mucoasa acoperitoare
- Este o forma de debut rara, apare in special in grosimea partilor moi: limba, obraz, buze
- Pe masura ce creste:
o Invadeaza mucoasa acoperitoare, se poate ulcera => aspect ulcero-proliferativ, endoftilic

42. Diagnosticul diferential al formei nodulare de debut al carinomului de mucoasa

- Forma nodulara trebuie diferentiata de:
o Tumorile benigne submucoase
o Fibrom, abces cronic, tumori ale glandelor salivare mici
o Tumori ale tesutului muscular din profunzime
o Carcinoamele glandelor salivare mici

43. Ce sunt formele de debut in suprafata de carcinom de mucoasa?

 - Formele de debut in suprafata sunt forme de debut atipice ale carcinomului de mucoasa, care sunt de fapt la fel
de intalnite ca si cele tipice.
- La inceput leziunea nu are un caracter invaziv in profunzime
- Caracterul lor eset aparent bening, sunt asimptomatice si scapa deseori examenului clinic
- In aceste categorii se pot descrie:
o Forma eritroplazica
o Forma leucoplazica

44. Descrieti forma de debut eritroplazica a carcinomului de mucoasa.

- Este cea mai frecventa forma de debut asimptomatica a carcinomului de mucoasa
- Apare mai frecvent in zonele de maxim risc al CB
- Clinic:
o Leziune eritroplazica de culoare rosie-vie, catifelata, cu aspect neted, atrofic sau granular de dimensiuni
foarte reduse
o Se extinde treptat in suprafata
o Usturimi si arsuri apar cand dimensiunile sale cresc si leziunea se agraveaza
o La inceput leziunea este supla, apoi devine indurata si capata un aspect ulcerat sau fisurat

45. Diagnosticul diferential al formei de debut eritroplazica a carcinomului de mucoasa

- Arsurile banale cu alimente, substante chimice
- Leziuni atrofice din candidoza sau lichen plan

46. Descrieti forma de debut leucoplazica a carcinomului de mucoasa

- Deseori carcinomul de mucoasa poate debuta sub forma unei leucoplazii patate sau verucoase
- Placardele izolate prezinta un aspect neomogen cu arii keratozice alternand cu zone atrofice sau granulare
- Uneori anumite portiuni ale leziunii capata un aspect proliferativ limitat, discret indurat
- Leziunile pot avea dimensiuni variabile
- Se situeaza cel mai frecvent in zonele de maxim risc ale mucoasei
- Cand tendinta de malignizare se accentueaza:
o Leziunea capata un aspect proliferativ sau ulcerativ si tendinta de extindere in suprafata si profunzime

47. Cum se manifesta tendinta de malignizare a formei leucoplazice a carcinomului de mucoasa?

- Cand tendinta de malignizare se accentueaza:
o Leziunea capata un aspect proliferativ sau ulcerativ si tendinta de extindere in suprafata si profunzime

48. Prin ce se manifesta caracterul malign al formelor leucoplazice de debut ale carcinomului de mucoasa?
- Caracterul displazic sau malign al formelor leucoplazice este sugerat de:
o Aspectul patat sau verucos
o Sediul in zonele de maxim risc
o Absenta unor factori iritativi locali
o Prezenta unor leziuni multiple cu dispozitie atipica
o Lipsa simptomatologiei subiective (sau tulburari reduse la inceput)

49. Diagnosticul diferential al formei de debut leucoplazice de carcinom.

- Leucoplazia idiopatica omogena sau patata
- Leucoplaziile ca manifestari ale altor afectiuni de mucoasa
- Lichen plan
- Lupus eritematos cronic discoid
- Candidoza cronica hiperplazica
- Genodermatoze

50. Enumerati semnele clinice ale malignizarii

- Caracterul trenant, fara tendinta de vindecare cu toate tratamentele aplicate
 - Tendinta de proliferare a leziunii tradusa prin ulcerarea suprafetei, accelerarea ritmului de crestere atat in
suprafata cat si in profunzime, aparitia de muguru granulativi pe suprafata
- Pierderea elasticitatii, supletei mucoasei, cu indurarea bazei si marginilor leziunii
- Fixarea leziunii pe planurile profunde, tendinta de infiltrare a tesuturilor vecine
- Aparitia durerii si tendintei la sangerare spntana a unor leziuni pana atunci asimptomatice

51. Enumerati tipurile de forme de debut tipice ale carcinomului de mucoasa.

o Forma ulcerativa
o Forma proliferativa (exoftilica)
o Forma nodulara (endoftilica, cu infiltrare in profunzime)

52. Enumerati tipurile de forme de debut atipice ale carcinomului de mucoasa.

o Forma eritroplazica
o Forma leucoplazica

53. Ce este citologia exfoliativa – tehnica de prelevare, metode de colorare.

- Citologia exfoliativa foloseste examenul produsului reziltat prin raclarea superficiala a leziunilor etalat pe lama,
fixat si colorat dupa diferite tehnici:
o Papanicolau
o May-Grundald-Giemsa
- Prelevarea se face direct cu ajutorul lamei sau cu ajutorul unei spatule
- Frotiul obtinut si colorat este examinat la microscom
- Modificarile cell observate pot fi sau nu sugestive pentru dg de malignitate
- Astfel de modificari care tradeaza caracterul neoplazic al leziunii sunt:
o Modicifari nucleare
o Modificari ale morfologiei celulare

54. Care este procentul de acuratete diagnostica al metodei Papanicolau?

- Valerian Popescu: 72 %
- Watanabe: 87%
- PapeL 86 %

55. In ce tip de leziuni este indicata citologia exfoliativa?

- Leziunile bucale ale dermatozelor buloase – cel mai frecvent intalnit – pemfigusul vulgar
- Afectiuni virale ale mucoasei bucale
- Stomatita herpetica

56. Enumerati substantele folosite in coloratia intravitala

- Metodele Lahm-Schiller cu Solutie de Lugol
- Impregnarea cu Acrydin oranj
- Coloratia cu albastru de toluidina

57. Pe ce principiu se bazeaza coloratia cu albastru de toluidina.

- Coloratia cu albastru de toluidina se pazeaza pe proprietatea albastrului de toluidina de a se fixa pe materialul
nuclear (ADN) in special al celulelor canceroase
- Intensitatea coloratiei este proportionala cu densitatea si marimea nucleilor pe unitatea de volum lezional
- Metoda:
o Se aplica colorantul prin tamponarea leziunii
o Pacientul clateste gura cu apa
o Se sterge leziune cu solutie de acid acetic 1%
o Clateste din nou cu apa si se citeste rezultatul (sub 60)

58. Coloratia cu albastru de toluidina – aspect clinic in leziunile maligne si benigne.

- Intensitatea coloratiei este proportionala cu densitatea si marimea nucleilor pe unitatea de volum lezional
- Leziunile benigne se coloreaza in albastru palid, iar culoarea dispare cupa stergere cu acid acetic 1%
 - Leziunile maligne se coloreaza in albastru inchis, culoare nu dispare prin sergere si se mentine si dupa 24 de ore
59. Ce este citologia prin periaj? Avantaje
- Metoda are avantajul ca furnizeaza mai mult material tisular, ameliorand astfel calitatea frotiurilor, comparativ cu
metoda Papanicolau
- Pentru prelevare se folosesc mici perii circulare aspre, cu diametru < 1cm, cu care se freaca prin rotatie suprafata
leziunii
- Peria va recolta material din toata grosimea epiteliului, abordand astfel toate straturile
- Materialul recoltat este cufundat in lichid de fixare odata cu peria.
- Lichidul se centrifugheaza, iar produsul rezultat este etalat pe lama si colorat
- Examinarea lamelor se face fie prin metode optice clasice fie prin analizorul de imagine
- Un alt avantaj al metodei este ca din materialul prelevat se poate face o paleta larga de investigatii

I.61 Ce sunt markerii tisulari? Valoarea lor prognostica

- markerii tisulari sunt factori de suprafata sau intracitoplasmatici
- dupa ei se poate evalua riscul degenerativ al leziunilor cu potential de malignizare

60. Enumerati markerii intratisulari.

- Intracitoplasmatici
o Citokeratinele
o Proteinele legate de keratinizare
o Proteinele desmozomale
- Markerii nucleari
o Markerii de proliferare celulara: PCNA, Mib-1 si Ciclina D
o Cantitatea de ADN
o LOH (lost of heterozygocy) = evaluare starii heterozigotice
o P53
o Markerii de oncogeneza: genele Ras, grupul C-erbB-1
o Regiunile de organizare nucleolara: AgNORs

61. Prin ce mecanisme actioneaza oncogenele in aparitia cell maligne?

- Altereaza genele care controleaza cresterea si diviziunea celulara
- Codeaza receptorii de crestere anormali care emit semnale permanente
- Codeaza sinteza de proteine care activeaza permanent transductia
- Perturba factorii de transcriptie nucleara

62. Ce se intelege prin pierderea starii heterozigote la nivelul leziunilor premaligne.

- In oncogeneza apar inca de timpuriu modificari genetice progresive (neobservabile histologic) la nivelul a 2
situsuri cromozomiale specifice : 3p14 si 9p21.
- Cu cat pierderea de material genetic este mai mare la acest nivel cu atat riscul de malignizare este mai crescut
- Pierderea starii heterozigotice este apreciata astfel
o Scazuta – atunci cand nu se obs modificari genetice
o Mijlocie – atunci cand exista pierderi de material genetic pe bratele scurte ale cromozomilor 3 si 6
o Mare – atunci cand apar pierderi genetice la nivelul 3p si 9p insotite de pierderi si la nivelul altor
cromozomi (4,8,11,13,17)
- Pierderea starii heterozigotice (LOH) = pierdere de material din genom intr`una din perechile de cromozomi

63. La ce nivel au fost observate modificari cromozomiale in leziunile premaligne ?

- 3p14
- 9p21
- 4q, 8p, 11q, 13q, 17p

64. Definiti leziunile premaligne cu risc genetic redus

o Scazuta – atunci cand nu se obs modificari genetice

65. Definiti leziunile premaligne cu risc genetic mediu

o Mijlocie – atunci cand exista pierderi de material genetic pe bratele scurte ale cromozomilor 3 si 6
66. Definiti leziunile premaligne cu risc genetic mare
o Mare – atunci cand apar pierderi genetice la nivelul 3p si 9p insotite de pierderi si la nivelul altor
cromozomi (4,8,11,13,17)

67. Definiti corelatia dintre indicele LOH si forma clinica a leziunilor premaligne
- Cu cat pierderea de substanta genetica din genom este mai mare – creste riscul de malignizare si recidivare a
leziunii premaligne

68. Enumerati carateristicile fundamentale ale cell maligne

- Autoproducerea si autoperpetuarea semnalelor de crestere celulara sau a factorilor implicati in caile semnalelor
de crestere
- Lipsa de raspuns (de sensibilitate) la semnalele inhibitorii ale cresterii celulare
- Eludarea apoptozei (sustragerea celulei de la moartea celulara programata)
- Capacitatea nelimitata de multiplicare (imortalizare celulara)
- Angiogeneza continua
- Invazie tisulara si metastazare
o Aceste 6 caracteristici sunt comune tuturor tipurilor de malignitati, constituind trasaturi general valabile
pentru toate cancerele

69. Prin ce factori se exercita actiunea oncogenica a fumatului ?

- Nitrozo-pirolidina – in alimentele afumate
- Nitrozo-nor-nicotina – produsa prin arderea tutunului
o Genereaza produsi oxidanti endocelulari cu efect mutagen asupra ADN-ului
o Au actiune inhibitorie asupra cell NK

70. Ce este stomatita nicotica?

- Stomatita nicotica este o forma particulara de keratoza intalnita la nivelul palatului dur
- Se prezinta sub forma unei keratinizari difuze, generalizate a palatului dur si mucoasei alveolare
- Pe suprafata ei se observa mici puncte rosii (orificiile de deschidere a gl salivare mici)
- Apare la marii fumatori, nu este o leziune premaligna, evolutia ei fiind benigna si eventual reversibila

71. Prin ce se exercita actiunea favorizanta oncogena a infectiei cu Candida Albicans?

- Se considera ca prezenta Candidei pe suprafata leziunilor displazice bucale s-ar datora unei suprainfectari, fiind
consecinta unei slabe aparari locale
o Candidoza cronica hiperplazica produce ea insasi leziuni leucoplazice, care pot fi considerate leziuni cu
potential de malignizare
o Clinic, leziunile candidozice au deseori un aspectpatat, dovedindu`se ca au frecvent un grad mediu sau
crescut de displazie ceea ce evolueaza catre carcinom
o Aparitia carcinomului este mai frecventa pe leucoplaziile candidozice decat pe alte tipuri de leucoplazii
o Infectiile cronice cu Candida perturba metabolismul celulelor epiteliale, incat pot duce la displazii si
carcinom

72. Ce virusuri si ce tipuri sunt implicate in oncogeneza?

- Virusul herpetic – de tip 2
- Virusul papiloma (HPV) – din totalul de 70 de tipuri de HPV, virusuri oncogene sunt considerate :
o 16, 18, 31, 33

73. Ce produse medicamentoase pot favoriza oncogeneza?

- Apele de gura cu continut alcooli folosite excesiv mai ales dupa perioade de fumat intens
- Produsele de albire a dintilor – prin perioxidul de hidrogen folosit

74. Radiatiile ultraviolete-rol, leziuni produse

- Radiatiile ultravilote au un efect mutagen bine cunoscut
 - Este dovedit ca exista o lunga perioada de latenta intre expunerea la radiatii si aparitia neoplasmului
- Riscul este proportional cu timpul de expunere si marimea dozei
- In sfera maxilo-faciala, radiatiile produc cheilita actinica, care este incadrata in grupul starilor premaligne
o Apare mai frecvent la persoanele care lucreaza multi ani in aer liber (constructori, agricultori, pescari)
o In special la persoanele blonde cu pelea deschisa la culoare
- In mediul urban mai fecvent – neplasmele de faringe si limba
- In mediul rural mai frecvent – cancerele de buza

75. Enumerati factorii celulari intracitoplasmatici

- Intracitoplasmatici
o Citokeratinele
o Proteinele legate de keratinizare
o Proteinele desmozomale

76. Enumerati factorii celulari celulari

- Markerii nucleari
o Markerii de proliferare celulara: PCNA, Mib-1 si Ciclina D
o Cantitatea de ADN
o LOH (lost of heterozygocy) = evaluare starii heterozigotice
o P53
o Markerii de oncogeneza: genele Ras, grupul C-erbB-1
o Regiunile de organizare nucleolara: AgNORs

77. Ce este o leziune aneuploida?

- Leziune aneuploida = leziune in care continutul de ADN nu este multiplu exact al continutului diploid normal
- Leziunile aneuploide prezinta un risc de malignizare de 80% pe un timp de urmarire mediu de 8 ani
- Nu intotdeauna leziunile aneuploide prezinta si aspecte displazice la MO
- Ele prezinta un prognostic prost, cu recidive locale si tendinta de aparitie multicentrica a noi leziuni

78. Gena P53. Actiuni.

- Gena P53 face parte din genele supresoare ale malignitatii
- Are un rol fundamental in stabilitatea genomului si in reglarea ciclului celular
- Poate bloca proliferarea celulara
- Poate induce apoptoza in cell alterate genetic
- Poate inhiba angiogeneza

J. Lichen plan bucal

1. Care este evenimentul primar patologic in lichenul plan bucal?

- Evenimentul primar patologic in lichenul plan este alterarea vacuolara sau hidropica a celulelor bazale
- Aceasta afectare pare a fi rezultatul unui proces imun mediat celular, in care sunt implicate cell Langerhans,
macrofagele si cell T.

2. Enumerati cele 5 grupe etiologice ale lichenului plan bucal

- Reactii lichenoide ca raspuns la materialele dentare sau iritatii de diverse naturi = Reactii lichenide de contact
- Eruptii lichenoide mucoase si cutanate dupa medicamente
- Eruptii de lichen in boala de “Grefa contra primitor”
- Lichenul plan asociat cu diverse afectiuni generale
o Asocierea cu diabetul biochimic sau manifest (sindromul Grinspan)
o Asicierea cu hematopatiile cronice
o Asocierea cu alte afectiuni autoimune (lupus, pemfigoid, colita ulcerativa)
- Lichen plan idiopatic – cel mai des intalnit
3. Ce tipuri de leziuni keratozice pot aparea in lichenul plan bucal
- Papule
o Mici proeminente keratozice, reliefate, albe de 1-2 mm diam, diseminate sau grupate
- Retele (forma reticulara)
o Apar ca striatii keratozice liniare sau ramificate dispuse in retele (aspect de dantela)
- Placarde (sau placi)
o Sub forma unor zone keratozice de intindere variabila, albe, sidefii cu suprafata neteda sau rugoase
o Pot rezulta din confluarea unor papule sau retele

4. Descrieti leziunile reticulare din lichenul plan bucal

- Leziunile reticulare apar ca striatii keratozice liniare sau ramificate, dispuse in retele (aspect de dantela)
- Aceste retele pot fi mai laxe sau mai dense, dispuse linear – ramificat, sau confluand in placarde
- Uneori leziunile reticulare iau nastere din fuzionarea unor papule dense
o Leziunile astfel formate capata un aspect reticular – papular reliefat, pe un fond de mucoasa normala
o Este forma tipica de eruptie lichenoida recenta
- Alteori leziunile reticulare sunt fine, densa, sterse, nereliefate si ocupa suprafete intinse de mucoasa
o Este aspectul tipic de lichen plan medicamentos

5. Enumerati tipurile de leziuni clinice intalnite in lichenul plan bucal

- Leziuni keratozice (papule, retele, placarde)
- Leziuni atrofice (gingivita descuamativa)
- Leziuni erozive sau ulcerative
- Leziuni buloase sau veziculare

6. Ce este gingivita descuamativa?

- Atunci cand leziunile atrofice apar la nivelul gingiei fixe dau nastere unei forme clinice particulare : GINGIVITA
DESCUAMATIVA
- Leziunile atrofice = apar k zone eritematoase de epiteliu subtiat, izolate sau intricate cu leziuni reticulare, papulare
sau erozive
- Aspect clinic:
o Leziuni atrofice intinse, situate in special pe versantul Vestibular al gingiei
o Uneori leziunea poate prezenta un ameste de leziuni atrofice, reticulare sau keratozice nespecifice
o Alteori atrofia alterneaza cu eroziuni, keratoza si ulceratii => gingivita descuamativa nespecifica

7. Diagnosticul diferential al gingivitei descuamative

- Maladii buloase autoimune
- Pemfigus
- Pemfigoidul benign
- Lupus eritematos discoid

8. Prin ce se caracterizeaza formele acute de lichen plan bucal

- Forma acuta este o forma lezionala intinsa caracterizata prin:
o Leziuni multiple foarte dense pe unitatea de suprafata
o Mai mult de 3 zone diferite ale CB interesate de diferite tipuri de leziuni
o Prezenta de multiple eroziuni sau ulceratii asociate (leziuni acute)
o Tulburari functionale importante (masticatie, fonatie) ce genereaza suferinte bolnavilor

9. Ce se intelege prin polimorfismul leziunilor de lichen plan bucal

- Pot aparea leziuni de o mare varietate clinica, care pot simula numeroase alte afectiuni de mucoasa:
o Eritroplazie
o Leucoplazii patate
o Afectiuni buloase
o Carcinom cu debut in suprafata
 - Polimorfismul face uneori dificil un diagnostic diferential

10. Enumerati localizarea leziunilor de lichen plan bucal in ordinea frecventei

- Mucoasa jugala – peste 90% din cazuri
- Fata Dorsala a limbiii
- Gingiile
- Zona retromolara
- Mucoasa labiala
- Rosul de buze
- Planseul bucal – rar
- Fata Ventrala a limbii – foarte rar

11. Enumerati trasaturile histologice ale lichenului plan bucal

- Leziunile se caracterizeaza prin hiperkeratoza sau parakeratoza
- Acantoza de grade variabile sau atrofie
- Degenerescenta vacuolara a stratului bazal
- Infiltrat celular cronic cu dispozitie in “banda” situat in corionul superficial
- Jonctiunea epitelio-conjunctiva este deseori modificata
- Prelungirile interpapilare pot fi deformate cu aspect globulos, papilomatos sau ascutit
- Papilele corionului apar largite, moficate, cu aspect “in cupola”

12. Diagnosticul diferential al formelor keratozice de lichen plan bucal.

- Leucoplazii
- Candidoze cronice
- Keratoze reactionale de diferite naturi
- Genodermatoze

13. Diagnosticul diferential al formelor asociate si erozive de lichen plan bucal

- Carcinoame cu debut in suprafata
- Eritroplazii sau eritro-leucoplazii
- Candidoze acute sau cronice
- Lupus eritematos discoid

14. Diagnosticul diferential al formelor eroziv-ulcerative de lichen plan bucal

- Toxidermiile buloase
- Dermatozele buloase autoimune (pemfigus, pemfigoid)
- Aftozele acute
- Ulceratiile virale

15. Care este procentul de malignizare al lichenului plan bucal?

- Sub 1 -> 15 % pe un timp de urmarire de 4,5 – 7,5 ani

16. Enumerati grupele de medicamente utilizate in tratamentul lichenului plan bucal

- Corticoizii = tratamentul de electie
- Retinoizii = derivati de vitamina A
- Imunosupresoarele (ciclosporina)
- Tacrolimus sau derivatii sai

17. Enumerati elementele care pledeaza pentru natura autoimuna in lichen plan
- Predominanta la sexul feminin
- Debut la varsta adulta
- Curs cronic
- Asociere cu alte afectiuni autoimune
- Prezenta de clone celular T autocitotoxice

18. Numiti cauza care produce debutul afectiunii in lichenul plan bucal
 - Debutul afectiunii este produs de modificarea configuratiei antigenice a celulelor bzale, insotita de o secretie
anormala de citokine
- Ca urmare ele sunt agresate si induse in apoptoza de catre cell T citotoxice activate

19. Ce tip de reactie imunitara si ce celule sunt implicate in fiziopatologia lichenului plan?
- Reactia imunitara este o reactie autoimuna mediata celular
- Fiziopatologia leziunilor de lichen plan graviteaza in jurul a 3 grupuri de celule
o Keratinocitele si cell Langerhans
o Celulele T helper CD4+
o Celulele T citotoxice CD8+

20. Enumerati celulele implicate in fiziopatologia lichenului plan bucal

- Fiziopatologia leziunilor de lichen plan graviteaza in jurul a 3 grupuri de celule
o Keratinocitele si cell Langerhans
o Celulele T helper CD4+
o Celulele T citotoxice CD8+

21. Ce rol au limfocitele T citotoxice in aparitia leziunilor de lichen plan bucal?

- Cell T citotoxice pot declansa apoptoza cell bazala in lichen plan prin urmatoarele mecanisme:
o Secretia de TNFa, care se fixeaza pe membrana keratinocitelor
o Activarea receptorilor de apoptoza
o Secretia de enzime proteolitice (granzime), introduse endocelular prin perforine.

K. Lupusul eritematos cronic discoid

1. Enumerati modificarile umorale observate in lupusul eritematos

- Aparitie de:
 Anticorpi
 Celule lupice
 Complexe antigen-anticorp circulante

2. La ce nivel se fixeaza selectiv complexele imune circulante din lupusul eritematos

- Complexele circulante se fixeaza pe membranele bazale din:
o Glomerulii renali
o Vasele sangvine
o Plexul coroid
o Pielea si mucoasele

3. Descrieti leziunile cutanate din lupusul eritematos discoid

- Sunt intalnite mai frecvent la nivelul fetei, gatului si mainilor
- Nasul si obrajii sunt sediul caracteristic al leziunilor din cadrul lupusului eritematos sistemic – dispozitie “in
fluture”
- Leziunile cutanate se prezinta:
o Sub forma unor placarde eritematoase de forma discoida, bine conturate , cu margini hiperpigmentate si
cu suprafata acoperita de scuame aderente
o Pe masura ce leziunile se extind in sens centrifug, centrul se vindeca cu formare ce cicatrici depigmentate,
atrofice
o Rosul de buza este afectat relativ frecvent, odata cu pielea si mucoasa CB

4. Descrieti leziunile bucale din lupusul eritematos discoid

- Se prezinta ca arii sau placarde eritematoase cu centru atrofic sau ulcerat
- Centrul este inconjurat la periferie de arboratii keratozice fine cu dispozitie radiara
- Marginile keratozice sunt mai reliefate
o Prezinta o vascularizatie mai accentuata cu dispozitie de asemenea radiara
 - Leziunile sunt in general bine delimitate cu un contur neregulat, eritematos
- In ansamblu ele apar alcatuite dintr`o intricare de zone atrofice si hiperkeratozice, foarte asemanatoare cu cele
din lichenul plan, fiind mai putin extinse

5. Enumerati localizarile de predilectie ale lupusului eritematos discoid

- Localizarea de predilectie este mucoasa jugala
- Urmata de:
o Gingii
o Palat
o Rosul de buze

6. Care sunt metodele complementare de diagnostic histochimic si imunologic in lupusul eritematos discoid?
- Coloratia PAS
o Pune in evidenta prezenta colagenului degenerat in corion, ingrosari ale m bazale si ale peretilor
vasculari
- Imuno-fluorescenta directa
o Pune in evidenta depozite de imunoglobuline (IgG, IgM, IgA) cu dispozitie granular liniara, de`a lungul
membranei bazale

FOAIA DE OBSERVATIE
Foaia de observatie
- Cuprinde totalitatea informatiilor referitoare la un pacient, precum si datele legate de tratamentele si evolutia
afectiunilor pentru care acesta se prezinta

1. Partea generala
1. Datele de identificare
2. Adresa exacta sau domiciluil
3. Situatia familiala
4. Originea geografica
5. Profesia actuala si anterioara
6. Factorii de risc:
a. Profesionali
b. Fumat
c. Alcool
d. Socuri psihice
e. Factori de risc oncologic sau boli autoimune
7. De cine este trimis: medicul, serviciul

2. Anamneza propriu-zisa
1. Motivele prezentarii
o Durere
o Tulburari functionale
o Aparitia unor formatiuni sau leziuni la nivelul CB
 durerea/usturimea poate fi localizata/iradiata, continua/intermitenta, declansata de anumiti factori
sau legata de anumite situatii
 leziunile sau formatiunile observate pot fi difuze sau bine delimitate
o tulburarile functionale
 se pot instala brusc sau treptat, diferite grade de intensitate
2. Istoricul afectiunii
o Momentul debutului
o Felul debutului (brusc, insidios)
o Evolutia simptomatologiei (continua, discontinua, asociata cu alte tulburari locale sau generale)
o Tratamentele urmate
 o Alte afectiuni asociate, factori agravanti sau care duc la ameliorarea simptomatologiei
o Starea actuala – apreciata de bolnav
3. Antecedentele familiale (heredo-colaterale)
o Afectiuni similare in familie
o Afectiuni grave care pot fi corelate cu starea prezenta a pacientului (diabet, neplasne, afectiuni genetice,
psihice)
4. Antecedentele personale fiziologice (APF)
o Nasterile
o Sarcina prezenta
o Tulburile pre si port menopauza
o Anticonceptionalele

5. Antecedentele personale patologice (APP)

o Toate afectiunile importante, spitalizari, operatii, accidente
o Bolile aparetelor digestiv, circulator, respirator, uro-genital, sistem nervos, sistem endocrin, dermato
o Alergii, infectii ORL, infectii reumatismale, boli de colagen , boli hemato, boli infectioase
o Antecedente oncologice
o Antecedente psihiatrice
 La afectiunile semnalate de pacient in antecedente se vor consemna:
 Data diagnosticarii
 Tratamentele efectuate
 Rezultatele, recaderile, starea prezenta

3. Examenul clinic
1. Examenul clinic general
o Pe aparate si sisteme
2. Examenul loco-regional
o Examenul exobucal
 Inspectia:
 Col tegumentelor, proportia etajelor, prezenta unor leziuni
 Palparea
 Reliefuri osoase, consistenta partilor moi, sinusuri, ATM
 Grupele ganglionare (nr, marime, consistenta, mobilitate, aderenta pe pl profunde)
 Examen clinic al gl salivare exobucal
o Examenul endobucal
 Inspectia:
 Aspectul mucoasei tuturor zonelor CB (jugale, labiale, limba, planseu, istm farinian, fosa
tonsilara, reguinea retromolara, proces alveolar, palat dur si moale)
 Palparea
 Consistenta si elasticitatea partilor moi
 Examenul glandelor salivare
 Examenul dento – parodontal
 Pentru fiecare tip de leziune exista un mod specific de descriere:
 Keratoza
o Sediu, dimensiune, aspectul suprafetei, marginile, conturul, gradul de transparenta,
dispozitia tipica sau atipica, limitata/difuza, simetrica/asimetrica
 Ulceratie
o Sediul, dimensiunea, unica sau multipla, conturul, marginile, fundul, tendinta la
sangerare, aspectul mucoasei vecine, consistenta, tendinta de infiltrare in profunzime
 Tumora
o Sediul, dimensiunea, suprafata, sesila sau pediculara, daca are un aspect exo sau
endoftilic
 Vezicula
 o Sediul, marimea, unica sau multipla, continutul, grosimea plafonului, tendinta de
clivaj, forma ulceratiilor lasate dupa spargere
3. Examenele complementare
o Hematologice
o Biochimice
o Microbiologice
o Imunologice
o Examenele anatomo-patologice
o Ex. radiografice