Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Curs 1 Ergoterapia
Curs 1 Ergoterapia
ERGOTERAPIA
Scurt istoric:
-1870: chirurgul TISSOT sugereaza modalitati de reducere a deficientelor aparatului locomotor prin “ mii de
jocuri, ocupatii sau mestesuguri “
-PH. PINEL (1791):in “Tratat privind tratamentul moral al dementei”, atrage atentia psihiatrilor asupra
beneficiilor ocupatiilor precise si condamna legarea cu lanturi sau maltratarea bolnavilor psihici.
-1798 Benjamin Rush: recomanda spitalelor din Pensylvania, folosirea activitatilor casnice precum tesutul,
impletitul etc, pentru efectul lor terapeutic.
-Dr. Kvirkbride preciza ca munca este cel mai bun antidot pentru nervi: calmeaza bolnavul nelinistit si agitat, da
pofta de mancare si o mai buna digestie, da somn sanatos si inviorator celor cu “nopti albe”.
-DALAET si LOBET: in studiul a peste 1300 de meserii, constata ca exista doar 43 de gesturi diferite in
executarea lor si dintre acestea 24 sunt ale mainii (gesturi de baza care se combina in diverse moduri rezultand
multiple activitati).
Forme de ET(TO):
-ERGOTERAPIA SPECIFICA(ANALITICA):se adreseaza deficitului functional propriu-zis. Ocupatia care
urmareste remobilizarea unui segment dupa fractura, protezare, astfel ca pacientul sa se poata hrani, spala,
pieptana etc.
-ERGOTERAPIA NESPECIFICA(GLOBALA): prin diversele ocupatii se adreseaza intregului organism, pe
care il educa sa participe la limitarea consecintelor unor deficite functionale.
-ET functionala
-ET de orientare profesionala(vocationala)
-ET retribuita
ATELIERE DE ET:-constituirea grupului de lucru
-alegerea tipului de ocupatii
-stabilirea ritmului si a pozitiei de lucru
-asigurarea materiilor prime si a utilajelor/unelte/instrumente de munca
-asigurarea ambiantei (fonice, climatice, luminoase, cromatice) optime
-stabilirea gradului de specializare(dobandirea stereotipului dynamic sau invatare permanenta)
-stabilirea tipului de responsabilitate
-stabilirea modului de remunerare rezultat din valorificarea produsului muncii
În Europa, numărul persoanelor cu vârste peste 65 ani se va dubla în anul 2025. Bolile legate de vârstă (boala
Parkinson, diabet zaharat, cancer) vor fi în creştere vertiginoasă. Astăzi, 5% dintre europeni sunt diagnosticaţi cu boala
Alzheimer.
Numărul persoanelor în vârstă este în continuă creştere (tendinţă la îmbătrânirea populaţiei prin creşterea duratei
medii de viaţă la 70 ani).
Populaţia vârstnică pune în dificultate sistemele de asigurări de sănătate şi sistemele de plată a pensiilor, astfel
că „independenţa”acestei categorii populaţionale devine o problemă socială.
„Geriatrizarea medicinii” creşte enorm costurile îngrijirilor medicale şi a asistenţei de specialitate (imobilizare
la pat, patologie degenerativă ireversibilă).
Programele de ergoterapie sunt adresate persoanelor de peste 60 ani caracterizate prin: acumularea unui număr crescut
de infirmităţi sau/şi boli; dependenţa financiară de familie; capacitatea de raţionament, de efort fizic şi de adaptare este
în general mai scăzută (probleme de securitate, dependenţă sau atitudine pasivă, fragilitate (sensibilitate particulară).
Obiectivele programelor de reabilitare prin ergoterapie:
terapie „de susţinere”: efectuarea unui exerciţiu permanent psihic, intelectual şi fizic
pentru păstrarea autonomiei gestualităţii obişnuite;
terapie „de funcţie”: recuperarea unor funcţii/gesturi pierdute pentru asigurarea
independenţei subiectului (recuperare geriatrică);
optimizarea calităţii vieţii prin psihoterapie, resocializare prin acţiuni geronto-
psihologice (reorientarea vârstnicului către viaţa exterioară).
Recuperarea unor funcţii somatice (fizice) îmbătrânite prin activităţi (terapie ocupaţională, ergoterapie) şi pentru
activitate este impusa/orientata şi de: existenţa atrofiilor musculare şi a uzurilor osteocartilaginoase, a fatigabilităţii
generale; scăderea unor abilităţi senzoriale (vizuale, auditive etc.); tulburări cardiovasculare, reno-urinare şi
sfincteriene; se pot a dăuga deficienţe locomotorii sau neurologice accidentale, uneori foarte grave (ankiloze,
hemiplegii etc.); conflictul psihologic dintre generaţii (bătrâni persecutaţi, neglijaţi sau supraprotejaţi de copii/familiile
lor) poate compromite intrarea în programele de ergoterapie si/sau eficienţa acestora; pentru situaţia particulară a
vârstnicului (pensionat) ergoterapia nu este obligatorie sau absolut necesară.
Se indică activităţi uşoare, recreative, antrenante şi socioterapie prin intermediul atelierului şi a muncii în grup
(în familie, cămin, atelier, azil, spital); reeducarea corpului şi a spiritului are ca scop combaterea progresiei declinului
general si psihic (a involuţiei) prin anularea hipoactivităţii, favorizarea contactelor afective interpersonal;„activarea”
bucuriei de a trăi este chezăşia longevităţii. Un exemplu de intervenţie recreaţională optimistă o reprezintă muzico-
terapia care protejează/activează psihicul şi sensibilitatea vârstnicului (fond muzical sau audiţii selective în ambianţa
atelierelor de lucru, a clubului sau în camera pacientului);
OMS:CLASIFICAREA VARSTELOR;
-45-59 ANI; VARSTA MEDIE
-60-74 ANI: VARSTNIC
-75-90 ANI: BATRAN
-90 ANI: FOARTE BATRAN
-1. Cat mai putine semne de boala (ideal nici un simptom nocturn)
-2. Activitati cotidiene profesionale si non-profesionale normale(munca, studiu, recreatie)
-3.Inhalarea de beta2-adrenergice de doua ori/zi( ideal nici o administrare).
-4 Debite expiratorii normale sau aproape de normal in repaus.
-5.Debite expiratorii normale dupa administrarea de beta2-adrenergice.
-6.Variatii cotidiene ale debitelor expiratorii de varf < 20% (ideal < 10%).
-7.Efecte secundare minime.
PROGRAM INDIVIDUAL DE REABILITARE IN ABP; PRINCIPII
Individualizat
Combate declinul functiei respiratorii
Aplicat in crize si in afara acestora
Medicamentos in trepte(dupa severitatea evolutiei)
Schimbarea locului de munca (reorientare profesionala)
Psihoterapie si intarirea valentelor defensive personale
Antrenament zilnic
Alimentatie corespunzatoare
Amenajarea locuintei
Regim de viata adecvat (fara fumat )
KINETOTERAPIE obiective-
à tonifierea musculatirii inspiratorii
àcresterea amplitudinii respiratiei
à cresterea capacitatii de effort
àameliorarea sdr. obstructiv
àdrenajul postural si tusea dirijata
à exercitii de relaxare generala(diminuarea spasmului si a emotiilor)
-BALNEOFIZIOTERAPIE:
-tratament balnear (salina)
-aerosoloterapie
ERGOTERAPIA IN REABILITAREA BPOC
Din aprilie 2001, programul GOLD( Global Initiative for chronic Obstructive Lung Disease ), defineste
afectiunea, principiile diagnostice si tratamentul modern al BPOC: bronhopneumopatia cronica obstructiva
OBIECTIVE STRATEGICE IN REABILITARE
FACTORI ETIOLOGICI ,
DIAGNOSTIC POZITIV,
PRINCIPII DE TRATAMENT
Managementul corect al acestei afectiuni, poate scadea costurile impresionante si mortalitatea care
actual reprezinta a patra cauza de deces in lume.
DEFINITIA BPOC
Maladie cronica respiratorie caracterizata prin limitarea fluxului de aer prin caile respiratorii
(sindrom obstructiv cronic).
Sindromul obstructiv este: progresiv, ireversibil si este insotit de un raspuns inflamator anormal la
diferite noxe respiratorii, particule inhalate, gaze, fumul de tigara.
BPOC: este o boala sistemica cu o patogenie complexa in care elementul central este inflamatia
generand :efect obstructiv direct al cailor aeriene, disfunctie muco-ciliara, modificari structurale si
remodelare bronsica, disfunctie musculara.
Sindromul obstructiv rezulta din asocierea bronsitei cronice cu emfizemul pulmonar si este
evidentiat prin spirometria standard ( test obligatoriu pentru diagnosticul de BPOC).
Nu toate persoanele cu tuse cronica productiva vor dezvolta ulterior BPOC, dar tusea cronica si
sputa, preced cu mai multi ani sindromul obstructiv.
Obstructia BRONSICA este:
-cronica: fluxul respirator scazut nu prezinta variatii importante in decursul mai multor luni (relativa
stabilitate a fluxului deosebeste BPOC de astmul bronsic).
-ireversibila:in general si uneori partial reversibila sub actiunea agentilor bronhodilatatori anticolinergici
sau betaadrenergici.
-progresiva: evolutia naturala este spre agravare lenta.
-primitiva: obstructia la flux nu este generata de o afectiune cu patogeneza identificata(bronsiectazie,
fibroza chistica, tuberculoza, sarcoidoza, silicoza, neoplasm).
EPIDEMIOLOGIE : MORBIDITATE SI MORTALITATE
• Prevalenta: 9 barbati/1000 loc
7 femei/1000 loc
- mai crescuta la varstnici si in tarile in care obiceiul fumatului este mai raspandit.
• Morbiditatea:-creste paralel cu varsta;-este mai mare la barbati-rata deceselor la pacienti cu BPOC
spitalizati este de 15%(mai mare decat pentru infarctul miocardic).
• Mortalitatea:
• -BPOC reprezinta a patra cauza de deces din lume
• -la pacienti de peste 45 ani este de 200-300/100 000 loc.
• -este singura cauza de deces aflata in crestere actual
• -genereaza costuri uriase anuale la nivelul sistemului medical romanesc( 8-9 miliarde/an la o
prevalenta de 3-4%, cu o medie de 10 zile de spitalizare/an ( X lei/zi) si costul lunar al
tratamentului ambulator de cca 3 milioane lei).
ETIOLOGIE:
• -fumatul (activ cu debut precoce dar si fumatul pasiv in perioada copilariei) este cauza principala, mai ales in
combinatie cu expunerea la diferite noxe profesionale.
• Peste 85% din pacientii cu BPOC sunt fumatori : minimum 20 pachete/an(PA), adica 20 de tigari zilnic timp
de 20 ani. (20 tigari/zi x 12 luni = 1 PA).
• Factori etiologici ai BPOC profesional: (domeniul constructiilor, tehnologia productiei de piele, cauciuc,
plastic, textile, industria alimentara, vopsitorii, ateliere de sudura etc).
• -Agenti minerali:carbune, fibre artificiale(de sticla, ceramica), ceturi(ex. de uleiuri minerale), ciment, siliciu.
• -Agenti chimici:cadmiu, vanadium, fumuri de sudura, izocianati, clorura de vinil, hidrocarburi aromatice.
• -Pulberi organice:bumbac, cereale, lemn, faina.
• NB! Vaporii, fumul si substantele iritante pot dezvolta BPOC la persoanele nefumatoare, daca expunerea
este intensa si lunga durata.
• -Poluarea urbana (outdoor) si domestica (casnica:indoor): are rol in geneza si in declansarea exacerbarilor.
• -Infectiile respiratorii:prin efectul colonizarii bacteriene asupra evolutiei naturale, efectul infectiilor virale
latente, efectul asupra riscului de exacerbare si de precipitare a decesului.
• -Deficitul genetic de alfa1-antitripsina(poate fi prezent si la nefumatori)
• -Prematuritatea (dezvoltare insuficienta a plamanului in perioada gestatiei), astmul bronsic si infectiile
respiratorii in copilarie( adenovirusuri in sapecial in primul an de viata): scad functia ventilatorie maxima si
cresc riscul de BPOC
• -Sexul: susceptibilitate mai mare la F>B
PATOGENIE:
• In BPOC exista obligatoriu INFLAMATIE CRONICA la nivelul cailor respiratorii, parenchimului
pulmonar, vaselor pulmonare.
• -In BPOC, fumul de tigara, alti iritanti respiratori duc la cresterea si activarea numarului de neutrofile,
macrofage si limfocite T(predominant CD8+), elibereaza mediatori de tipul:LTB4, Interleukina(IL8), TNF
alfa, cu dezechilibrul proteaze-antiproteaze, stress oxidativ, avand ca rezultat edemul, distructii ample de
parenchim, cresterea accentuata a inflamatiei neutrofilice.
• BPOC-este generata patogenic de:
• -inflamatie,
• -obstructia cailor aeriene mici,
• -remodelare bronsica,
• -disfunctie musculara scheletica .
• este caracterizat de proteoliza datorita cresteri proteazelor ( neutrofil elastaza, matrix metaloproteinaza
MMPs, catepsine, granzime, perforine) sau datorita scaderii( deficitului) antiproteazelor(alfa 1-antitripsina,
inhibitorul secretiei leucoproteazei SLPI, elafin, inhibitorul tisular al metaloproteinazelorTIMPs).
• -Stresul oxidativ (consecinta a inflamatiei ): speciile de oxygen reactive din fumul de tigara sau din celulele
inflamatorii, produc efecte distructive in BPOC: scaderea protectiei antiproteazelor, activarea factorului
nuclear(NF-kB) rezultand o crestere a secretiei de citochine(IL-8, TNF- alfa de necroza tumorala) si o
crestere a productiei de izoprostane cu efecte asupra functiei cailor aeriene: edem, bronhospasm.
-Hipersecretia de mucus poate fi stimulata prin mecanisme neurale si prin eliberarea de acetilcolina din nervii
colinergici(parasimpatici) si a substantei P(SP) din terminatiile sensitive. Cel mai important stimulant al
secretiei de mucus pare sa fie neutrofil elastaza(NE) din neutrofilele activate, ROS(specii de oxygen reactive
MORFOPATOLOGIE:
• Modificari morfologice in BPOC:
• -la nivelul cailor aeriene mari (trahee, bronsii, bronsiole cu diametrul > 2-4 mm) in care celulele
inflamatorii infiltreaza epiteliul de acoperire, creste numarul de glande secretoare de mucus, creste numarul
total de cellule caliciforme cu hipersecretie de mucus.
• -la nivelul cailor aeriene mici(bronsii mici si bronsiole cu diametrul < 2mm) in care inflamatia cronica
si ciclurile repetate de agresiune si de cicatrizare (reparare) a peretilor bronsici conduc la remodelare cu
depuneri de collagen, cicatrici de perete, reduceri de lumen care explica obstructia bronsica ireversibila.
• -parenchimul pulmonar: stresul oxidativ si dezechilibrul balantei proteaze-antiproteaze, duc la
distrugerea parenchimului pulmonar prin emfizem centrolobular, dilatarea si obstructia bronsiolelor.
• -vasele pulmonare:ingrosarea vaselor prin infiltrat inflamator parietal (intima este prima afectata),
cresterea volumului musculaturii.
Prin modificarile morfofunctionale, BPOC este considerata o boala sistemica in care inflamatia intretine
statusul nutritional deficitar al pacientului(casexia din stadiul final), scaderea capacitatii de effort, prin
tulburari ale musculaturii scheletice (leziuni ultrastructurale ale miocitelor cu apoptoza nucleilor, alterari
mitocondriale, comutarea metabolismului glucidic
FIZIOPATOLOGIE:
Mecanismele fiziopatologice enuntate apar in ordinea:
• -hipersecretie de mucus,
• -disfunctie ciliara,
• -limitarea fluxului de aer,
• -hiperinflatie pulmonara,
-cord pulmonar cronic
SIMPTOMATOLOGIE:
• In BPOC, primele si singurele semne clinice sunt prezente multi ani si constau in tuse cronica si expectoratia .
• Dispneea este motivul consultatiei initiale, determina incapacitate de munca si anxietate, se agraveaza in timp,
este persistenta(zilnica), se agraveaza la effort si in infectiile respiratorii.
• Este decrisa ca greutate in piept, lipsa de aer, sufocare etc. Weezingul si constrictia toracica pot varia in cursul
aceleiasi zile si sunt inconstante (absenta lor nu exclude BPOC).
In formele severe in evolutie apare alterarea schimburilor gazoase cu hipoxemie si hipercapnie traduse clinic
prin dispneea la eforturi mici si de repaus, semne de hipertensiune pulmonara, cord pulmonar cronic
DIAGNOSTICUL POZITIV
• Anamneza profesionala si non-profesionala
• Evidentierea sindromului obstructiv incomplet reversibil : VEMS/CVF <70% sau VEMS <80%
(valorile masurate sunt obiective si sunt cele post administrare de bronhodilatator).
• Un VEMS/CVF <70% cu VEMS normal, arata o limitare precoce a fluxului aerian.
• SPIROMETRIA STANDARDIZATA SI REPRODUCTIBILA ESTE OBLIGATORIE
PENTRU DIAGNOSTIC.
• Simptomatologia clinica evocatoare (tuse productiva cronica).
o DEFINITIA REABILITARII
-PROCES DE RESTAURARE A PERSOANELOR CU BOLI CARDIACE PENTRU DOBANDIREA SI
MENTINEREA UNUI STATUS OPTIMAL PSIHOLOGIC, PSIHOSOCIAL, VOCATIONAL,
EDUCATIONAL.
OBIECTIVELE REABILITARII ;
-tratamentul pentru indepartarea simptomelor si semnelor bolii
-obtinerea celui mai bun grad de confort pentru fiecare bolnav
-modificarea stilului de viata si indepartarea factorilor de risc
o CARACTERUL PROGRAMELOR DE REABILITARE:
PROGRAM LONGITUDINAL:
- boli de durata, majoritaea ireversibile, potential de progresie
-anumite faze din program trebuie continuate indefinit
2.PROGRAM PARTICIPATIV;
-rol activ al pacientului in activitatea de ingrijre proprie
-autoresponsabilizare in gestionarea bolii
-cooperare cu staff-ul programului
3.PROGRAM EMINAMENTE PREVENTIV;
-activitati dirijate spre prevenirea repetarii evenimentelor neplacute acute
-prevenirea complicatiilor bolii
4. PROGRAM INDIVIDUALIZAT(PERSONALIZAT);
-se stabileste profilul fiecarui pacient(factori de risc, sechele psihologice, aspecte profesionale,
circumstante emotionale si personale subsecvente bolii)
-activitati din program adaptate fiecarui caz
o PRINCIPII GENERALE IN APLICAREA ERGOTERAPIEI LA BOLNAVI CARDIOVASCULARI
-probele de efort permit aprecierea corecta a restantului functional (a capacitatii de efort individuale)
-programul de reantrenare trebuie stabilit precoce si aplicat fara pericole pentru pacient (anticiparea si
evitarea complicatiilor).
- ergoterapia asociaza / completeaza o munca de durata pe bicicleta ergometrica, exercitii de gimnastica
orientate spre antrenarea musculara si a respiratiei.
-readaptarea cardio-respiratorie la munci generale cu efort sustinut si constante, nu este similara cu
reluarea unor activitati usoare , discontinue, bimanuale necesare vietii cotidiene.
-eforturile statice crescute ( cu mentinerea posturii de lucru) si eforturile dinamice intense, cresc frecventa
cardiaca si pot favoriza aparitia tulburarilor de ritm cardiac.
- in faza precoce, activitatile selectionate pentru bolnavii cardiaci (in general munci bimanuale, tehnici
artizanale), trebuie sa fie motivate, apropiate de gesturile vietii cotidiene, diversificate
o ACTIVITATEA FIZICA
-Lipsa antrnamentului fizic este predictor puternic de mortalitate CV
-Antrenamentul de rezistenta aerobica dinamica scade TA sistolica si diastolica de repaus cu 3,0/2,4 mmHg si
TA ambulatorie cu 3,3/3,5 mmhg.
-Nivele moderate de exercitiu scad TA si greutatea corporala, grasimea corporala, circumferinta taliei si cresc
sensibilitatea la insulina
-Pacientii sedentari trebuie sa desfasoare exercitii de intensitate moderata in mod regulat; 35-45 min./zi
(activitate fizica de anduranta:mers, jogging, inot
NB!: exercitiul izometric intens (ex. ridicarea de greutati) trebuie evitat (efect presor marcat).
-Adaptarea circulatorie la efort permite:
-Cresterea cantitatii de oxigen la nivelul muschilor in activitate
-Eliminarea excesului de caldura
-Pastrarea unei circulatii functionale (cresterea debitului cardiac
-vasodilatatie intensa cu cresterea extractiei oxigenului la nivel tisular,
-modificarea repartitiei debitului sanguin in diferite teritorii).
o ATELIERUL DE ERGOTERAPIE / TERAPIE OCUPATIONALA
-alegerea locurilor de munca este functie de adaptarea cardiaca, tipul si stadiul bolii cardiace, varsta,
tratamentul urmat
- se impune instruirea (pedagogia) cu privire la munca efectiv desfasurata
-invatarea dozarii gesturilor si corijarea modului de efectuare
-ritm de lucru liber, cu progresie controlata a complexitatii muncii
-pauze suficiente recuperatorii
-invatarea cresterii autocontrolului frecventei cardiace
-evaluarea morfo-functionala anterioara(si de etapa) si discutiile cu bolnavul orienteaza asupra
deprinderilor anterioare si asupra nevoilor imediate (activitati cotidiene, activitate profesionala).
o ALEGEREA ACTIVITATILOR DE TERAPIE OCUPATIONALA SI DE ERGOTERAPIE
FAZA I (prima luna): Ergoterapie in spital -sala neamenajata
- Sinonim cu recuperarea precoce
-Se aplica mijloacele terapeutice, repausul, alimentat
-Contextul clinic dimensioneaza un : Program limitat de antrenament: mobilizare progresiva, exercitii de
nivel scazut ;educarea bolnavului si a familiei; evaluare initiala vocationala, psihosociala; alte interventii
specifice
o FAZA II
IN saptamana a doua dupa externarea din spital- luna a doua
-se aplica precoce post spitalizare (sinonim cu recuperarea secundara-in convalescenta):
-supraveghere permanenta medicala (echipa)
-exercitii progresive, monitorizate telemetric
-FC este cheia monitorizarii
-este faza cea mai costisitoare (1500-2500 dolari pentru 12 sapt de program: 3 ori/sap x 1 h cu 5-10 min.
de incalzire)
-se introduc exercitii care permit dobandirea conditiei pentru reluarea activitatii casnice, menajere,
deplasari,
-consiliere si pregatire pentru adoptarea unui nou stil de viata
o Activitati ergoterapeutice: lucru in pozitie sezand sau munci usoare in ortostatism
-desen artistic; decoratiuni pe sticla; mica tamplarie; marochinarie; cartonaj; tesut; impletituri; croitorie
o PROGRESIE/COMPLEXAREA ET
Activitati in pozitie sezand mai sustinute, apoi activitati in picioare, in ambianta de atelier normal;
-tamplarie cu folosirea unor locuri de munca mai exigente (forta, postura)
-deplasari cu manipulare de materiale
-feronerie
o FAZA III (dupa luna a treia);
-programe orientate spre activitati relaxante (in timpul liber, activitati cotidiene)
-activitati de interior: pictura, tapiterie, mica tamplarie, electronica,
-activitati menajere:bucatarie, spalat, menaj cotidian; mica gradinarie
Program orientat spre:-actvitati profesionale
-activitati relaxante de timp liber cu caracter fizic
-activitati gospodaresti
o Exemple de activitati ET
-activitati exterioare:
o terasament, zidarie, gradinarit complet, deplasari de materiale grele (cu roaba, purtare de greutati in
spate)
-menaj complex.
Reabilitarea bolnavului cu afectiuni cronice psihice, necesita un ansamblu organizat de masuri medico-psiho-sociale
care sa permita reintegrarea durabila, intr-o existenta cat mai apropiata de normal si cu un grad cat mai redus de
dependenta sociala.
Psihiatria dispune de o importanta lege ergotearapeutica si juridica: “exploatarea bolnavului psihic de catre cei valizi
este pedepsita prin lege”.
Stresul occupational actual(civilizatia tehnocrata) altereaza relatia individului normal cu mediul de munca:
instrainarea de intimitatea si integralitatea procesului tehnologic, de obiectul produs manual, de amprenta umana
asupra obiectului muncii. Lucratorul este frecvent redus la conditia de executant, cu stereotipuri de munca si gesturi
anonime, aspecte care depersonalizeaza munca si gandirea umana.
Ergoterapia urmareste revalorificarea resurselor umane creatoare, printr-un demers terapeutic, economic si interuman
(reintroduce bolnavul in lumea muncii si in societatea umana).
Autodepasirea, performanta, propria evolutie si devenire ocupationala, sunt argumente pentru refacerea prestigiului
fata de sine si de recunoastere in ochii celuilalt.
RESURSE UMANE:
Echipa multidisciplinara implicata in proiectul de reabilitare a bolnavului cronic psihic( pacienti cu un QI si integritate
fizica acceptabile) si a unor bolnavi psihici acuti (aflati in faza de convalescenta stabila), este constituita din : medic
psihiatru, psiholog, ergoterapeut, logoped, asistent social.
RESURSE MATERIALE:
Institutiile si organizatiile implicate (cadrul organizatoric):
-Spital: organizat pe “comunitati terapeutice”asigura revenirea treptata la conditia si climatul social caruia bolnavul i-a
apartinut anterior(revenirea treptata la libertatea de actiune si la munca).
-Stationarul de zi, cabinete si LSM: se preocupa de bolnavii ambulatori (cu FO).
-Ateliere protejate in intreprinderi de stat sau private
-Ateliere de psihoterapie/ ergoterapie private(autofinantate), comunitati si organizatii non-guvernamentale care sunt
legal implicate in reabilitarea bolnavilor cu handicap neuropsihic cronic.
-Ergoterapia la domiciliul bolnavului: necesita implicarea activa a asistentului social, ergoterapeutului si a familiei
.
RESURSE FINANCIARE(suficiente si constante) rezultate din:
-coplata serviciilor, bugetul de stat si al asigurarilor sociale, contributii din surse non-guvernamentale
ERGOTERAPIA IN SPITAL:
1.OCUPATII CURENTE:
-activitati organizatorice si autogospodarirea serviciului: saloane atelier cu activitati si responsabilitati privind
autoingrijirea, curatenia, spalatul hainelor/lenjeriei, mici reparatii, ingrijirea spatiului interior etc.
2.FERMA AGRO-ZOOTEHNICA:
-ingrijirea animalelor mici/mari, a pasarilor
-cultivarea si ingrijirea florilor (rasaduri, sere,ronduri, parcuri)
-munca pe terenuri agricole arondate serviciului de ergoterapie din spitale(cultura cerealelor, legumicultura,
pomicultura, viticulture, cositul ierbii/fanului)
PRINCIPII:
Dozarea efortului fizic: se trece progresiv de la cateva ore/zi la un program de 8 ore chiar si la 2-3
schimburi de lucru.
Se asigura un ritm de munca adecvat cu pauze de odihna si de masa.
Purtarea echipamentului de protectie adecvat (in functie de tipul muncii prestate si de sezon) este
obligatorie.
Control medical se efectueaza zilnic(sau ori de cate ori se impune) pentru a evita accidentele sau
complicatiile bolii de baza( sau alte agravari).
Nu se admite munca bolnavului in locuri periculoase( la inaltime, in prezenta surselor de electricitate, de
flacara, in zona lacurilor, puturilor etc).
Uneltele folosite trebuie sa fie ergonomice, fara defecte/sau reparatii improvizate.
In momentul dobandirii calificarii si a aptitudinilor depline, pacientul poate fi orientat catre unitati
economice reale (locuri de munca protejate) unde este supravegheat de catre specialistii din ambulatoriu(LSM,
POLICLINICA).
ERGOTERAPIE IN STATIONARUL DE ZI:
Stationarul de zi asigura legatura dintre spital si ambulator. Bolnavii inadaptabili, incomplet recuperati pentru profesie
sau societate (nu pot lucra in conditii normale dar pot desfasura o activitate dirijata) sunt tratati si supravegheati prin
stationarul de zi:bolnavii vin si pleaca zilnic dupa un orar de activitate:7.30-16, cu pauze de masa la pranz, alte pauze
de odihna.
Organizatoric, stationarul de zi reprezinta compartimentul nucleu in organigrama unitatilor cu paturi (legatura
functionala cu spitalul).
LSM( judetene):sunt forme tehnice si organizatorice de aplicare a tratamentului ambulator (dispensarizarea bolnavilor
cu afectiuni psihiatrice cronice).
STRUCTURA:
-cabinete de psihiatrie, socioterapie, psihoterapie, logopedie, consultatii paraclinice.
-atelierele de terapie ocupationala si de ergoterapie pot aplica cu succes asa numitele “terapii ale creativitatii”:
-meloterapia;dansterapia; playterapia; artterapie; confectionarea obiectelor de artizanat, papusi, marionete,bibelouri,
margele etc.
Socioterapia institutionala se aplica in cadrul LSM, pe criterii medico-psihologice individualizate: urmarind
cointeresarea bolnavului fata de grup si societate prin munca.
Psihoterapia aplicata concomitent in toate atelierele de ergoterapie, urmareste stabilirea unei relatii speciale de
comunicare (in special verbala), cu scopul de a trata tulburari psihice cauzate sau agravate de factori psihosociali.
Comunicarea se adreseaza unui bolnav sau unui grup(psihoterapie individuala sau de grup).
CLASIFICAREA METODELOR PSIHOTERAPEUTICE:
1.TERAPII RELIGIOASE (SAU FIDEISTE): se folosesc( rar ) metode ca miracolele, exorcismele, meditatia etc.
2.TERAPII MAGICE:se bazeaza pe parapsihologie, magnetismul animal, fluidoterapie.
3.TERAPII PSIHAGOGICE: utilizeaza persuasiunea, directionarea morala, analiza existentiala, creativitatea prin
ergoterapie, art- terapie, socioterapie de grup, familie, institutie.
4.TERAPII DE SUGESTIE: hipnoza, alte metode de deblocare a automatismelor psihologice (ex. reveria,
narcoanaliza, relaxarea, trainingul).
5.PSIHOTERAPIE DE RELAXARE: Definiţie: tehnici bazate pe efectul produs asupra tonusului muscular, vizând
relaxarea acestuia şi provocând reacţii la nivelul întregii personalităţi prin modificări la nivel afectiv şi pulsional.
Teorie: se bazează pe raportul care ar exista între tensiunea (încordarea musculară) şi starea de confort somatic
şi psihic.
Se vorbeşte despre energia şi agresivitatea înmagazinată în muşchi în cursul diferitelor relaţii sociale. Fiecare individ
ar avea o atitudine tonică şi motorie personală (ce aparţine structurii personalităţii sale).
Metode:
Training autogen (metoda Schultz) = cea mai veche/folosită. Se bazează pe o serie de exerciţii prin care se
obţine o deconcentrare punând în joc sistemul muscular, vascular, respirator abdominal. Fiecare serie de exerciţii
permite trecerea progresiva la un exerciţiu următor mai complex.
Indicată în: tulburări psihosomatice, nevroze motorii, stări de anxietate. Se poate practica în grup.
Metoda Jacobson. Se bazează pe o serie de exerciţii care favorizează alternarea stării de tensiune şi
relaxare după un model pedagogic.
Această succesiune porneşte de la braţe, apoi relaxarea frunţii, ochilor, organelor fonatorii, controlul respiratiei.
Biofeedback.
Definiţie: metodă de autocontrol şi de relaxare bazată pe înregistrarea unor fenomene fiziologice
involuntare şi transformarea lor în semnale perceptibile cu scopul de a fi folosite ca indicatori ai stării de relaxare
şi de evidenţiere a autocontrolului.
Stimul →organism→raspuns fiziologic: (vasodilatatie, modificarea tonusului muscular, normalizarea respiratiei,
controlul TA).
Clasificarea retardului mintal după QI (Wechsler Adult Intelligence Scale Revised: scor mediu corectat pentru
vârstă) rezultat din testarea pe scala verbală (6 teste) şi scala performanţei (5 teste).
Aspecte legislative:
-in anul 2004: 999 persoane cu handicap din totalul de 357.878 (0,28%) erau angajate in cele 48 unitati protejate,
aprobate de ANPH.
-Lg. 102/1999, modificata si completata cu Lg. 343/2004, reglementeaza facilitatile si conditiile de angajare pe piata
muncii a persoanelor cu handicap.
-daca angajarea nu este posibila, legislatia stabileste conditiile integrarii prin intermediul unui sistem protejat in:
-Centre de lucru : persoanele care au aptitudini si capacitati limitate, pot desfasura unele activitati fara caracter
productiv. Aceste activitati permit dezvoltarea de calitati profesionale, functionale, sociale in conformitate cu
pregatirea lor profesionala si capacitatea fizica si intelectuala.
-Munca la domiciliu: implica din partea angajatorului asigurarea transportului materiilor prime si a materialelor
utilizate in activitatea productiva, precum si a produselor finite realizate. Comunicarea cu pacientul angajat se face
direct sau prin intermediul mijloacelor curente (telefon, e-mail).
-Ateliere protejate: spatii adaptate corespunzator nevoilor persoanelor cu handicap care desfasoara o activitate
ocupationala. Conform legislatiei in vigoare, unitatile protejate pot fi:
-agentii economici cu personalitate juridica, indiferent de forma de organizare si de proprietate, care au cel putin 50%
din numarul total de angajati, persoane cu handicap incadrate cu contract individual de munca.
-sectii, ateliere sau alte structuri fara personalitate juridica din cadrul agentilor economici sau din cadrul organizatiilor
nonguvernamentale, care au contabilitate proprie si cel putin 50% din totalul numarului de angajati, persoane cu
handicap incadrate cu contract individual de munca.
-asociatii familiale:asociatii sau fundatii fara scop lucrativ, constituite din cel putin o persoana cu handicap, care este
autorizata sa desfasoare activitati economice independente, cu conditia achitarii contributiilor la asigurari sociale
prevazute de lege(art. 39. OUG nr.102/1999.)
Deficiente ale sistemului:
-absenta programelor de formare prin si pentru integrare profesionala si a deprinderilor sociale(abilitati necesare
pentru obtinerea si pastrarea unui loc de munca)
-absenta agentului de mediere: specialist care acorda asistenta persoanei cu handicap, pentru gasirea si mentinerea
unui loc de munca, identificarea altor potentiale locuri de munca, negociaza cu angajatorul, consiliaza angajatorul in
vederea accesibilizarii locului de munca, face demersuri catre autoritati pentru promovarea protectiei sociale active in
comunitate.
-ineficienta comisiilor de integrare socio-profesionala a persoanelor cu handicap
-anacronismul nomenclatorului de meserii din tara noastra si lipsa reformei din invatamantul scolilor profesionale
-neimplicarea organismelor legislative si a altor structuri(servicii publice, sociale, patronale) in dezvoltarea retelei de
ateliere protejate, aplicarea corecta a legislatiei privind angajarea persoanelor cu disabilitati, transformarea lor in
intreprinderi sociale