C1.

ERGOTERAPIA

Ergon= MUNCA sau activitate fizica

Terapie=TOATE MIJLOACELE /METODELE CARE CONTRIBUIE LA VINDECAREA, RECUPERAREA,
COMPENSAREA UNOR FUNCTII DEFICITARE / PIERDUTE

ERGOTERAPIE (ET) =TERAPIE PRIN MUNCA/EXERCITIU MUSCULAR

SEMNIFICATIA INTRINSECA A ET: REMUNERARE SI INSERTIE SOCIO-PROFESIONALA A
PACIENTULUI
Syn: praxiterapie, terapie artizanala
-Program medical cu finalitate sociala
-Se aplica bolnavilor cu deficiente de lunga durata sau permanente, celor cu recuperare lenta
-Orice activitate fizica(si mentala) organizata cu scop educational si social (terapeutic si recreativ ), dirijata de
medic/ergoterapeut
-Se adreseaza bolnavilor cu capacitatea de munca pierduta partial, temporar, sau permanent
-Reprezinta( ca si Terapia Ocupationala): forme prelungite si specializate ale kinetoterapiei
-ERGOTERAPEUT: persoana calificata care supravegheaza terapia prin ocupatie si munca si a procesului
tehnic occupational

Scurt istoric:
-1870: chirurgul TISSOT sugereaza modalitati de reducere a deficientelor aparatului locomotor prin “ mii de
jocuri, ocupatii sau mestesuguri “
-PH. PINEL (1791):in “Tratat privind tratamentul moral al dementei”, atrage atentia psihiatrilor asupra
beneficiilor ocupatiilor precise si condamna legarea cu lanturi sau maltratarea bolnavilor psihici.
-1798 Benjamin Rush: recomanda spitalelor din Pensylvania, folosirea activitatilor casnice precum tesutul,
impletitul etc, pentru efectul lor terapeutic.
-Dr. Kvirkbride preciza ca munca este cel mai bun antidot pentru nervi: calmeaza bolnavul nelinistit si agitat, da
pofta de mancare si o mai buna digestie, da somn sanatos si inviorator celor cu “nopti albe”.
-DALAET si LOBET: in studiul a peste 1300 de meserii, constata ca exista doar 43 de gesturi diferite in
executarea lor si dintre acestea 24 sunt ale mainii (gesturi de baza care se combina in diverse moduri rezultand
multiple activitati).

ET: PRINCIPII IN APLICARE

1: dpv fizic: se bazeaza pe MISCARE- element principal al RECUPERARII
- urmareste dobandirea unui bun echilibru intre contractia-relaxarea muschilor pentru antrenare la munca si
evitarea oboselii
- se bazeaza pe cresterea progresiva a AMPLITUDINII, REZISTENTEI la efort si pe COORDONAREA
miscarilor articulare
2 :aspecte psihice
-infrangerea inactivitatii organismului rezultat din lezarea integritatii fizice
-infrangerea starii de frica cu redarea increderii in fortele proprii, stimularea interesului si a dorintei de
cooperare
-permite exprimarea unei optiuni vocationale/profesionale
3: aspecte profesionale:
-nu obliga la reluarea obligatorie a meseriei avute anterior starii de boala
-reluarea oricarei activitati de baza este imperativul principal al ET
-scopul ET este readaptarea la munca, lent, progresiv, metodic(supravegheat)
-reorientarea profesionala tine cont de aptitudinile psihologice , fizice si tehnice ale individului (testare/evaluare
prin Comisii de specialitate)
CONCLUZIE: In comparatie cu kinetoterapia, activitatea prin ocupatie si munca urmareste recastigarea
integritatii gestului util(finete, forta, siguranta, precizie, indemanare si participare psihica).
4: aspecte sociale:
-reinsertia sociala este conditionata de redobandirea gestualitatii (autoservire, ingrijire, gospodarire etc ) si de
activitatea productiva
- ET urmareste si stimularea /dobandirea gestualitatii in vederea protezarii/manevrarii mijloacelor
ajutatoare(proteze, fotolii rulante)
-asigurarea mobilierului special, amenajarea locuintei, locuri de munca protejate (adaptari care inlesnesc
activitatea si cresterea autonomiei) etc.
- interesul material (castigul pacientului) este un deziderat final/secundar

CUNOSTINTE SI COMPETENTE ALE ERGOTERAPEUTULUI (indrumator de cariera):

-anatomie, fiziologie, psihologie, sociologie, pedagogie, kinetoterapie si de
TEHNOLOGIA MUNCII (tehnici si operatii de munca, cunostinte privind instrumentele si dispozitivele de
lucru, posibilitati de adaptare/ajustare speciala)
-experinta generala aplicata/1 caz sau in grup restrans
-aplicarea programelor recuperatorii intocmite de medic
-colaborarea cu echipa multidisciplinara
-interactiune cu familia si cu angajatorii
-respect si devotament fata de bolnav
-rabdare si tact profesional
-mentinerea unor evidente scriptice clare
-evaluari periodice obiective
-atributii profesionale in limita conferita de drepturile pacientilor cu disabilitati
CADRUL ORGANIZATORIC:
-ET se poate organiza in:
-SPITAL( unitati sanitare):aplicare precoce in vederea pregatirii pentru reluarea activitatii avute anterior sau
reorientare profesionala catre alte sectoare adecvate
-UNITATI DE ASISTENTA SOCIALA:
-CENTRE SPECIALIZATE/ATELIERE/UNITATI DE ET. !!
-AMBULATOR (consiliere, adaptari care inlesnesc munca la domiciliul bolnavului)
CONCLUZIE:Ergoterapia ambulatorie, institutionalizata si remunerata.

Forme de ET(TO):
-ERGOTERAPIA SPECIFICA(ANALITICA):se adreseaza deficitului functional propriu-zis. Ocupatia care
urmareste remobilizarea unui segment dupa fractura, protezare, astfel ca pacientul sa se poata hrani, spala,
pieptana etc.
-ERGOTERAPIA NESPECIFICA(GLOBALA): prin diversele ocupatii se adreseaza intregului organism, pe
care il educa sa participe la limitarea consecintelor unor deficite functionale.
-ET functionala
-ET de orientare profesionala(vocationala)
-ET retribuita
ATELIERE DE ET:-constituirea grupului de lucru
-alegerea tipului de ocupatii
-stabilirea ritmului si a pozitiei de lucru
-asigurarea materiilor prime si a utilajelor/unelte/instrumente de munca
-asigurarea ambiantei (fonice, climatice, luminoase, cromatice) optime
-stabilirea gradului de specializare(dobandirea stereotipului dynamic sau invatare permanenta)
-stabilirea tipului de responsabilitate
-stabilirea modului de remunerare rezultat din valorificarea produsului muncii

Principii generale ergoterapeutice:

-imbinarea rationala a masurilor terapeutice, recuperatorii si ergoterapeutice
-in prima faza bolnavul va lucra la o singura masina, o singura operatie tehnologica pentru insusirea rapida a
deprinderilor necesare grabirii actului recuperator
-repartitia lucratorilor se face in functie de posibilitatile fizice si intelectuale
-caracterul muncii prestate este progresiv
-neimpunerea prin forta sau autoritate brutala
-consilierea permanenta , interactiunea in grup, incurajarea si caracterul competitional al muncii sunt benefice
-folosirea repetitiei si a instructiilor verbale pentru cei cu probleme de memorie
-invatarea de noi tehnici (deprinderi ocupationale) prin demonstratie pantomima pentru bolnavii cu tulburari de
limbaj
-diviziunea muncii se face in functie de calificarea dobandita
MODIFICARI SOCIALE SI VOCATIONALE NECESARE:
-Schimbarea locuintei la primul nivel pentru cei care nu pot urca la etaj
-Largirea usilor(intrarea in locuinta, baie) pentru a se permite intrarea cu caruciorul
-Adaugarea de bare de sustinere pentru a se usura urcarea
-Asigurarea asistentei la domiciliu
-Schimbarea activitatilor profesionale dinamice cu munci sedentare pentru cei cu posibilitati reduse de deplasare
-Ateliere protejate
-Reproiectarea ariei de munca pentru bolnavii cu carucior
-Educarea familiei pentru a nu intari comportamentul de boala, dar nici pe cel de optimism exagerat(neglijarea
bolii).
PRINCIPII ERGONOMICE:
In organizarea activitatilor ergoterapeutice se vor implementa urmatoarele principii ale muncii simplificate:
-Depozitarea materialelor necesare intr-o singura arie(centrala)
-Plasarea obiectelor/uneltelor necesare in ordinea folosirii lor, inainte de inceperea activitatii propriu-zise
-Ocuparea pozitiei asezat cat mai mult posibil cu evitarea ridicarilor non-necesare, a miscarilor de flexie,
rasucire, oprire brusca.
-Folosirea ambelor maini in timpul deplasarii de obiecte sau a mijloacelor mecanizate in cazul manevrelor grele
(manipulare de greutati mari ).
-Munca (activitatile manuale) se desfasoara de la stanga la dreapta sau invers, evitand miscarile non-necesare ca
de ex. fata-spate
-Ritmul muncii va fi lent si constant
-Pauzele sunt frecvente (cel putin 10 min. la fiecare ora), alternand secventele de munca grele cu cele usoare.
-Folosirea respiratiei lente si profunde cu expirul prelungit, in timpul activitatilor care cer eforturi fizice mari.
TEHNICI DE BAZA UTILIZATE IN ET:gestualitati extrase din diverse meserii
-Olarit
-Prelucrarea lemnului(tamplarie,sculptura)
-Impletit (nuiele, papura, rafie)
-Tesut la razboi, gherghef
-Prelucrarea fierului(feronerie)
Aceste meserii sunt considerate de baza, fiind cele mai vechi indeletniciri ale omului, fata de care orice individ
ar putea avea aptitudini naturale pentru executie, indiferent de profesia avuta. Orice serviciu de ET ar trebui sa
aiba organizate astfel de tehnici de lucru (nu este necesar intreg procesul de executie a meseriei, ci numai parti
sau tehnici de baza specifice) ca de ex:
-faramitarea si cernerea lutulu, amestecarea cu apa si framantarea, intinderea lutului si baterea, montajul lutului
pe discul rotator, modelarea cu degetele sau palmele, gravarea vasului, arderea, decorarea artistica
NB !In functie de situatia concreta un pacient va avea prescrise 1-2-3 tehnici de executat, cu sau fara ajutor.
TEHNICI COMPLEMENTARE: reprezinta toate celelalte activitati lucrative:marochinarie, cartonaj, tipografie,
computer, dactilografie, ambalaj, bucatarie-cofetarie, lacatuserie. Se pot prescrie executii complete ale activitatii
sau numai secvente de lucru (gesturi, tehnici simple, decupaje ale muncii integrale).
TEHNICI DE EXPRIMARE: cuprind toate preocuparile cu caracter artistic si cu rol de comunicare. Dintre
acestea se mentioneaza desenul, pictura, sculptura, manipularea marionetelor, muzica, scrisul, vorbitul, gestica
expresiva, teatrul etc.
TEHNICI RECREATIVE:
-sunt frecvent utilizate in pauzele dintre celelalte activitati
-constau in jocuri distractive:sah, table, jocuri de carti, jocuri de societate
-sunt adaptate deficitului si posibilitatilor fiecarui pacient
TEHNICI SPORTIVE:
-au caracter recreativ si specificitate (pot fi selectate gesturi care mobilizeaza specific un segment cu deficit)
-sunt utilizate jocurile sportive:badmington, tennis de masa, golf, tras cu arcul, popice, inot, baschet sau doar
parti ale acestor jocuri ca de ex. aruncatul la cos, aruncatul de greutati, saritul.

In ET si TO moderna sunt utilizate trei tipuri de metode de lucru:

1.METODE(ACTIVITATI) ESENTIALE (semnificative):
2.METODE(ACTIVITATI) NEESENTIALE(nesemnificative)
3.METODE AJUTATOARE:exercitii terapeutice, fiziopterapie, ortezare.
1.METODE ESENTIALE:activitatile semnificative trebuie sa aiba obligatoriu un scop final, care trebuie sa fie
un produs concret, util, eventual vandabil.
Metodele numite esentiale au fost introduse si teoretizate de DUNTON(1918) care preciza:”ceea ce conteaza
este scopul final al activitatii si nu activitatea motorie ce realizeaza acest scop, caci prin urmarirea scopului
activitatii se obtin rezultate in recuperarea fizica si mentala, mai rapide si mai complete”.
Conditia de baza pentru utilizarea activitatilor esentiale este interesul pacientului.
Teoretic, se considera ca, foarte rar, o activitate productiva ar putea trezi sentimente ostile (fiinta umana are o
“natura ocupationala” cu implicare permanenta in activitati cu scop final, iar aceste activitati sunt premisa
sanatatii si a starii de bine).

Alegerea activitatilor trebuie sa tina seama de urmatoarele conditii;

-sa aiba un scop direct
-sa se justifice pentru un anumit pacient si sa fie acceptata
-sa solicite o participare activa fizica si mentala
-sa realizeze recuperarea deficitelor prezentate de pacient
-sa dezvolte abilitati care sa mareasca performanta
-sa nu fie periculoasa (sa nu produca leziuni, sa nu polueze)
-sa fie variate, sa nu plictiseasca
-sa nu fie costisitoare
Se adauga alte doua conditii importante:
1.Activitatea sa fie adaptabila:la conditia generala a pacientului, pozitia de lucru, flexibilitatea materialelor si a
uneltelor de lucru, adaptarea facila la mediul de lucru si mediul general
2.Activitatea sa fie gradabila(progresiva):sa permita cresterea solicitarilor pe masura ce pacientul isi
imbunatateste capacitatea functionala. Progresia sau gradarea activitatii are in vedere functiile de baza:
amplitudinea de miscare, forta, anduranta, coordonarea, abilitatile perceptuale, cognitive si sociale.

EXEMPLE DE GRADARE A ACTIVITATILOR ERGOTERAPEUTICE:

Pentru FORTA:
-schimbarea planului de lucru (cu si fara gravitatie)
-lucrul cu mansete de plumb din ce ce mai grele
-introducerea de scule/unelte din ce in ce mari/grele
PentruAMPLITUDINE:
-distantarea obiectelor de manipulat
-marirea dimensiunilor obiectelor / sculelor(pentru prehensiune)
-repozitionarea echipamentului
Pentru ANDURANTA
-se creste durata de lucru
-schimbarea pozitiei de lucru(sezand-ortostatism)
Pentru COORDONARE:
-modificarea vitezei de lucru
Pentru SOCIALIZARE:
-initial lucreaza numai cu terapeutul, apoi cu 1-2 pacienti si ulterior in grupul occupational (echipa)constituit.
2.METODE NEESENTIALE:
Activitatile din aceasta categorie nu au un produs final al muncii, desi au un scop/obiectiv de realizat. Astfel de
activitati lucrative urmaresc implicarea fizica si mentala cu scopul:
-de a creea scheme practice de miscare
-de a antrena abilitati sensorio-motorii
 -a dezvolta capacitati perceptuale si cognitive
EXEMPLE DE ACTIVITATI NEESENTIALE:
1.Gestualitati de pregatire initiala:
-mutarea unor obiecte(forme si marimi diferite) dintr-un loc in altul
-asamblarea de cuburi, piese de constructie,
-manipularea micilor instalatii de pe masa de lucru:zavoare, comutatoare, chei, suruburi, clante etc.
-impingerea cu piciorul a unor obiecte
2. Gestualitati sportive:
-aruncatul unei mingi cu una sau doua maini (directia de sus, de jos sau din lateral)
-prinderea unei mingi
-lovirea unei mingi cu un baston
-miscari de fandare, miscari de box
-simularea vaslitului, pedalajului
3. Gestualitati din ADL-uri care au scop final dar nu si un produs final
-ridicat-asezat de/pe scaun
-apucat-lasat un pahar/cana
-intrat-iesit din baie
-spalat-barbierit-sters cu prosopul
-elemente din gestica mancatului, imbracatului
4.Gesturi de transfer:
-activitatea de transfer de pe pat pe scaun sau fotoliu rulant
-de / pe scaunul de WC
-de / pe scaunul masinii
-oricare alta schimbare a pozitiei/locului

Puntea de legatura dintre metodele esentiale si cele neesentiale:

-jucand badmington pe puncte si castigand meciul, putem considera ca avem un rezultat(produs) final
-Pacientul efectueaza singur o baie completa
-Se imbraca complet singur.
Metodele numite neesentiale urmaresc recuperarea acelorasi disfunctionalitati ca si metodele esaentiale, dar pun
un accent mai mare pe coordonare si cresterea abilitatii de executie.

ERGOTERAPIA IN REABILIATREA GERIATRICA

În Europa, numărul persoanelor cu vârste peste 65 ani se va dubla în anul 2025. Bolile legate de vârstă (boala
Parkinson, diabet zaharat, cancer) vor fi în creştere vertiginoasă. Astăzi, 5% dintre europeni sunt diagnosticaţi cu boala
Alzheimer.
Numărul persoanelor în vârstă este în continuă creştere (tendinţă la îmbătrânirea populaţiei prin creşterea duratei
medii de viaţă la 70 ani).
Populaţia vârstnică pune în dificultate sistemele de asigurări de sănătate şi sistemele de plată a pensiilor, astfel
că „independenţa”acestei categorii populaţionale devine o problemă socială.
„Geriatrizarea medicinii” creşte enorm costurile îngrijirilor medicale şi a asistenţei de specialitate (imobilizare
la pat, patologie degenerativă ireversibilă).
Programele de ergoterapie sunt adresate persoanelor de peste 60 ani caracterizate prin: acumularea unui număr crescut
de infirmităţi sau/şi boli; dependenţa financiară de familie; capacitatea de raţionament, de efort fizic şi de adaptare este
în general mai scăzută (probleme de securitate, dependenţă sau atitudine pasivă, fragilitate (sensibilitate particulară).
Obiectivele programelor de reabilitare prin ergoterapie:
 terapie „de susţinere”: efectuarea unui exerciţiu permanent psihic, intelectual şi fizic
pentru păstrarea autonomiei gestualităţii obişnuite;
 terapie „de funcţie”: recuperarea unor funcţii/gesturi pierdute pentru asigurarea
independenţei subiectului (recuperare geriatrică);
 optimizarea calităţii vieţii prin psihoterapie, resocializare prin acţiuni geronto-
psihologice (reorientarea vârstnicului către viaţa exterioară).
 Recuperarea unor funcţii somatice (fizice) îmbătrânite prin activităţi (terapie ocupaţională, ergoterapie) şi pentru
activitate este impusa/orientata şi de: existenţa atrofiilor musculare şi a uzurilor osteocartilaginoase, a fatigabilităţii
generale; scăderea unor abilităţi senzoriale (vizuale, auditive etc.); tulburări cardiovasculare, reno-urinare şi
sfincteriene; se pot a dăuga deficienţe locomotorii sau neurologice accidentale, uneori foarte grave (ankiloze,
hemiplegii etc.); conflictul psihologic dintre generaţii (bătrâni persecutaţi, neglijaţi sau supraprotejaţi de copii/familiile
lor) poate compromite intrarea în programele de ergoterapie si/sau eficienţa acestora; pentru situaţia particulară a
vârstnicului (pensionat) ergoterapia nu este obligatorie sau absolut necesară.
Se indică activităţi uşoare, recreative, antrenante şi socioterapie prin intermediul atelierului şi a muncii în grup
(în familie, cămin, atelier, azil, spital); reeducarea corpului şi a spiritului are ca scop combaterea progresiei declinului
general si psihic (a involuţiei) prin anularea hipoactivităţii, favorizarea contactelor afective interpersonal;„activarea”
bucuriei de a trăi este chezăşia longevităţii. Un exemplu de intervenţie recreaţională optimistă o reprezintă muzico-
terapia care protejează/activează psihicul şi sensibilitatea vârstnicului (fond muzical sau audiţii selective în ambianţa
atelierelor de lucru, a clubului sau în camera pacientului);
OMS:CLASIFICAREA VARSTELOR;
-45-59 ANI; VARSTA MEDIE
-60-74 ANI: VARSTNIC
-75-90 ANI: BATRAN
-90 ANI: FOARTE BATRAN

Din pvd biologic si psihosocial:

-persoana in varsta: >60 ani
STUDII STATISTICE:
>40% DINTRE PERSOANELE CU INCAPACITATE AU >65 ANI
-CUMULUL DE INFIRMITATI/BOLI ALE:
-APARATULUI CARDIO-VASCULAR
-APARATULUI LOCOMOTOR(OSTEO-ARTICULAR SI MUSCULAR)
-ALE SISTEMULUI NERVOS (NEUROPSIHIC, SENZORIAL, NEUROLOGIC)
IMBATRANIREA CEREBRALA;
!SENESCENTA FIZIOLOGICA LA NIVELUL SNC (PARAMETRI SI DEBUT DIFICIL DE DELIMITAT)
-IMBATRANIREA CEREBRALA=RAREFACTIE NEURONALA, RAREFIERE SI FRAGMENTARE
DENDRIDICA :ATROFIE CORTICALA (REG. FRONTO-TEMPORALA A CREIERULUI): RITM DE
2%/DECADA(>50 ANI)
-RMN: ALTERARI ALE SUBST. ALBE LA 20-30% DINTRE SUB.> 50 ANI
-LEZIUNILE HISTOLOGICE DIN IMBATRANIRE SUNT IDENTICE CU CELE DIN DEMENTA(degenerescenta
neuro-fibrilara, placi senile, leziuni de amiloidoza vasculara cerebrala: cu diferente de localizare)
-IMBATRANIREA NU MODIFICA:
-DEBITUL SANGUIN CEREBRAL
-COEF. DE EXTRACTIE AL O2,
-CONSUMUL LOCAL DE OXIGEN
-SCADEREA NTS (DOPAMINA, ACH) ESTE RELATIVA SI < CA IN ALZHEIMER)
IMBATRANIREA APARATULUI LOCOMOTOR:
-DEPINDE DE SUPRASOLICITARILE STATICE SI DINAMICE APLICATE (UZURA MECANICA),
TRAUMATISME, BOLI SPECIFICE SAU SISTEMICE
- LIMITELE OSTEOPENIEI SENILE, ALE OSTEOPOROZEI SAU ALE SENESCENTEI ARTICULARE SI
ARTROZARII SUNT DIFICIL DE LIMITAT
- DUPA 40 ANI: MASA OSOASA SCADE LENT SI UNIFORM LA BARBATI (PANTA LINIARA CU
APROX.0,5% /AN)
-ESTE IDENTICA LA FEMEI IN PERIOADA DE ACTIVITATE GENITALA, APOI CRESTE BRUSC LA 2-
2,5%/AN (RITM CONTINUAT APROX. 10 ANI = PIERDERE 20-25% DIN MASA OSOASA).In total; intre 40-70
ani, barbatii pierd 15-20% din masa osoasa, iar femeile 40% (! Pragul de fracturare).
Osteoporoza:precoce( la 60 ani)= osteoporoza postclimaterica
: senila sau de tip II (la 70ani) : afecteaza predominant corticala osului (atrofii corticale) care predispun la
fracturi; de col femural, coaste etc.
IMBATRANIREA ARTICULARA:
-SENESCENTA CARTILAJULUI ARTIC; FISURI SI EROZIUNI SUPERFICIALE (REMANIERE FISURALA =
PROLIFERARI CELULARE=SIMILARE FRACTURILOR DE OBOSEALA ALE F. DE COLAGEN:FREEMAN)
-ATINGERI CAPSULO-LIGAMENTARE: CONDUC LA RETRACTII PROGRESIVE SIMILARE CELOR
TENDINOASE, (psoasiliac, ischiogambieri, la umar, coloana)
-Clinic: redoare matinala sau dupa o perioada de repaus, tendinite de insertie, enteziopatii (prin solicitari intempestive)
-POT APAREA RUPTURI SPONTANE DE TENDOANE UZATE(EX. RUPTURA SENILA A COIFULUI
ROTATORILOR)
-LA FEMEI POT PREDOMINA LAXITATILE ARTICULARE (ale genunchiului: genu-varum, genu valgum), la
nivelul piciorului(picior plat, metatarsalgii statice), la nivelul coloanei (tulburari de statica: cifoscolioze comune
varstnicilor)
IMBATRANIREA MUSCULARA:
-PRIN DEZECHILIBRU METABOLIC SI ENERGETIC, PERTURBARI IN SINTEZA CANTITATIVA SI
CALITATIVA CELULARA, DEFICIENTE IN APORTUL NUTRITIONAL, MODIFICARI DE MEMBRANA-
MEDIU TISULAR
Nb!-CARENTE ALIMENTARE
-CONSUMUL DE MEDICAMENTE (antiinfectioase, antiinflamatorii, corticoizietc).
Studii histologice(subiecti >65 ani):
-fibre musculare dezorganizate, ondulate, celule musc. Hipernucleate, aspect granular al sarcolemei, hipertrofia f. de
colagen, infiltrate grasoase, atingeri ale f. nervoase musculare, pierderi ale fibrelor de tip II A la femei si de tip I la
barbati: explica tulburarile de mers dupa 70 ani
-dupa 55 ani se pierde 2% din potentialul muscular la fiecare 10 ani (in m. flexori si extensori ai genunchiului, in
bicepsul brahial).
IMBATRANIREA CARDIO-RESPIRATORIE;
-DETERMINA SCADEREA CAPACITATII DE EFORT
-CONSUMUL MAX. DE O2 SCADE CU VARSTA (CU 0.5%/AN SI CU 0.9%/AN LA SEDENTARI)
- LA UN COST CALORIC DE 22ml/Kg/min=CONSTANT INDIFERENT DE VARSTA, consumul de oxigen scade
progresiv cu varsta : mersul va solicita 65% din capaciatea aeroba la 60 ani si 95% la varsta de 80 ani, explicabil prin:
-scaderea volumelor pulmonare mobilizabile(scaderea CV, cresterea VR) alterarea raportului ventialatie/perfuzie,
scaderea raspunsului cardiorespirator la stimuli fiziologici: O2 si CO2

Scaderea capacitatii de efort prin alterarea functiilor cardio-vascularela varstnici:

-scaderea functiei de pompa a miocardului (prezbicardie in ciuda cresterii masei acestuia: cu 14% >60 ani)
-in repaus fractia de ejectie a VS ramane nemodificata
-la efort scaderea ritmului cardiac duce la reducerea debitului cardiac
-exista modificari profunde ale sistemului vascular (scaderea elasticitatii peretilor arteriali, rigidizarea aortei, cresterea
rezistentei la curgere a vaselor periferice)
-cresterea TAS in repaus cu 7-8 mmHg la fiecare 10 ani
-creste consumul de oxigen al miocardului
-exista un proces de endoflebotromboza neomogena cu staza venoasa periferica
-redistribuirea debitelor circulatorii(privare a teritoriului renal si posibil cutanat)

-IMOBILIZAREA ACCENTUEAZA SENESCENTA(PIERDERE DE 5%/ZI DIN CAPACITATEA DE ADAPTARE

LA EFORT)
-VARSTNICII REACTIONEAZA LA ANTRENAMENT IN ACELASI MOD CA TINERII
-UTILIZAREA CU PRECADERE A MS(PENTRU A COMPENSA INEFICIENTA MI : de ex la transferul corpului,
utilizarea de ajutatoare pentru mers : baston, carje) ARE EFCTE NEFASTE:SE PRODUC CONTRACTII
IZOMETRICE CU EFECT ASUPRA TAD.
IMBATRANIREA PSIHOLOGICA;
-CRESTEREA TIMPULUI DE REACTIE SI INCETINIREA REACTIILOR PSIHO-MOTORII
-SCADEREA PROCESELOR INHIBITORII; FAVORIZEAZA IRITABILITATE, LABILITATEA EMOTIONALA,
LOGOREEA
-REDUCEREA CAPACITATII DE MEMORARE, INVATARE, DE ADAPTARE
-TULBURARI DE SOMN NOCTURNE (MAI MULTE PERIOADE DE VEGHE) SI SOMNOLENTA DIURNA
- SCADEREA FUNCTIILOR SENZORIALE: PREZBIACUZIE, PREZBIOPIE
 Bătrâneţea nu este o maladie ce trebuie vindecată, dar bătrâneţii i se pot aplica numeroase terapii”.

ERGOTERAPIA (ca sistem organizatoric instituţionalizat)

prin ocupaţii, muncă şi resocializare

 Organizarea ergoterapiei în programe complexe de reabilitare a vârstnicilor va ţine seama de

particularităţile biologice, psihologice şi de morbiditate ale vârstnicilor.
 Programele sunt individualizate şi strict supravegheate de catre personalul specializat (echipe
multidisciplinare).
 Ergoterapia/Terapia ocupaţională trebuie instituită precoce în special atunci când se are în vedere
reluarea ocupaţiei (profesiei), dar şi pentru reluarea activităţilor curente (aplicare în paralel cu
tratamentul kinetic).
 Pentru o participare activă, vârstnicul (frecvent recalcitrant, jenat sau neputincios, dezinteresat)
trebuie atras (cointeresat) în programul de ET/ terapie ocupaţională.
 Sunt indicate activităţi noi (nu cele de rutină sau avute anterior) şi relativ uşoare (nu solicită prea
mult abilităţile manuale, vizuale, mnezice) evitând jocurile banale/puerile, activităţile fără
finalitate.
 Împărţirea sarcinilor şi a activităţilor propuse cât şi a subiecţilor în echipe mici (grupare pe bază
de afinităţi, nivel socio-cultural şi pe baza scopurilor urmărite de psiholog/psihoterapeut
gerontolog).
 Explicaţiile (instruirea generală iniţială) trebuie să fie foarte clare, iar succesiunea
sarcinilor/activităţilor trebuie să fie logică şi progresivă. Se indică evitarea creării de
automatisme, de repetiţii inutile (scade interesul şi participarea voluntară).
 Nu vor fi făcute schimbări brutale/rapide de activităţi care dezorientează şi risipesc
atenţia/concentrarea subiecţilor.
 Uneltele, sculele, aparatele cu care se lucrează pot fi modificate (în prezenţa sau la propunerea
subiectului) pentru utilizări mai uşoare (adecvare dimensională şi funcţională).
 În amplasarea mijloacelor de muncă trebuie respectate regulile „economiei de mişcare” (locuri
fixe, bine definite, ordine şi accesibilitate, planuri de muncă ergonomice(reglabile), poziţii de
lucru comode(alternanta ortostatism-pozitie asezat).
 Obiectele asupra cărora se intervine trebuie fixate (stabilizate) prin ventuze, adezivi, materiale
semicolante (uşurarea efortului, evitarea accidentelor).
 Efortul fizic trebuie dozat (consum de energie mic) pentru fiecare subiect inclus în programul de
ergoterapie..
 Iluminarea cantitativă, calitativă şi cromatica interioară trebuie asigurate prin participarea
ergonomilor (ambianţă luminoasă optimă şi stimulativă). Combinarea unei ambianţe fonice
(muzicale armonioase, cu evitarea zgomotelor de impact), facilitează atingerea obiectivelor
programului.
Activităţi şi ocupaţii indicate:
 ţesutul (pe cadru şi la războaie de ţesut);
 împletituri (nuiele, papură, stuf, rafie): coşuri, cuiere, scaune, mese, rogojini, obiecte artizanale;
 tâmplărie (ferăstrău electric sau manual);
 croitorie (obiecte artizanale, lenjerie de corp şi de pat), broderie, tricotaje;
 pirogravură, feronerie;
 grădinărit, floricultură, agro-zootehnie;
Se adaugă:
 pictură, traduceri, dans-terapie, jocuri, activităţi culinare şi gospodăreşti;
 deplasări, vizite, excursii în grup, vizionare de spectacole, cumpărături;
 celebrări, aniversări organizate.
Echipa de recuperare/reeducare este formată din:
 geriatru,
 psiholog: logoped, ergoterapeut;
  internist,
 kinetoterapeut.
Precauţii:
vârstnic cu probleme cardiace:
consult cardiologic frecvent
stabilirea capacităţii reale de efort fizic
vârstnic cu tulburări psihice (senilitate avansată): scăderea posibilităţii de recuperare prin
ergoterapie/terapie ocupaţională;
 se au în vedere meritele anterioare: se acordă consideraţie şi respectul cuvenit – „mai este încă
cineva”.
 comportamentul prea autoritar al ergoterapeutului striveşte personalitatea vârstnicului, poate provoca
agresivitate.
 tolerarea unor atitudini autoritare/ostile ale vârstnicului duce la compromiterea programelor de
ergoterapie.
 dezinteresul, apatia şi scepticismul ergo-terapistului are rezonanţă la pacient (generează reacţii
negative). Se cere un optimism dozat.
 efortul şi activitatea este depusa de intreaga echipă (pacient, medic, kinetoterapeut, asistenţi sociali,
logopezi, psiholog) cu decizii comune.
 deficienţe fizice, psihice sau senzoriale (văz, auz) – cer echipei un tact deosebit, răbdare, înţelegere şi
profesionalism.
 finalitatea pozitivă a unui program de ergoterapie este reinserţia socială şi familială a vârstnicului si
secundar valorificarea produselor finite obtinute(castigul material).
PARTICULARITATI ALE REABILITARII PULMONARE IN ASTMUL BRONSIC PROFESIONAL
Fefinitie
1.OBSTRUCTIE BRONSICA REVERSIBILA
2.HIPEREXCITABILITATE BRONSICA LA CONTACTUL CU DIVERSI STIMULI
(HRBNS). Sympoz. CIBA +American Thoracic Society 1950-1960
3.BOALA PROFESIONALA;Alergeni si iritanti in atmosfera locului de munca
4.REABILITARE: calitatea vietii bolnavului cu AB
: brevet de viata lunga: a. incurabila ; b. cronica
: reducerea mortalitatii si a morbiditatii(absenteism medical)
DEFINITIE ACTUALA:
-BRONSITA CU EOZINOFILE(MULTITUDINE DE CELULE SI MEDIATORI)
-INFLAMATIA MUCOASEI BRONSICE
 PREVALENTA ASTMULUI BRONSIC PROFESIONAL
 -5-12 % - POPULATIA ANGAJATA( 18-65 ani).
 -5-10 % - POPULATIA GENERALA.
 -7-27 % - POPULATIA INFANTILA (HRBNS > 20%).
FACTORI DE CRESTERE A MORBIDITATII/MORTALITATII AB(P);
-1.CRESTEREA SEVERITATII ABP
 cresterea concentratiei Ag. si a poluantilor din mediul profesional
 cresterea spontana a severitatii si a duratei crizelor de astm
 protectie insuficienta individuala si colectiva la locul de munca
-2. DEFICIENTE IN COMPORTAMENTUL SI INFORMAREA BOLNAVULUI
 ignorarea semnelor de deteriorare a functiei respiratorii( amanarea consultului)
 non-complianta bolnavului /non-fidelitate in respectarea tratamentului
 poor feelers ( perceptie slaba a reducerii calibrului bronsic)
 dificultati de ordin psihosocial(pecuniar)
 nerespectarea indicatiei de schimbare eficienta a locului de munca
-3. EVALUARE INSUFICIENTA SI TRATAMENT NEADECVAT
  sub- utilizare a testelor de evaluare functionala (debite de varf)
 exces de bronhodilatatoare
 insuficienta in administrarea de antiinflamatorii bronsice steroidiene
 supraveghere medicala insuficienta: asistenta de medicina de intreprindere- medicina de familie;
DIAGNOSTICUL POZITIV – ABP
1.-ANAMNEZA PROFESIONALA : expunere la…
• durata, intensitate (calitativ si cantitativ)
o circumstante de timp si de loc in declansarea crizelor de astm
o evolutie temporala
• rolul supresiei expunerii : concedii, week-end)

ANTIGENI SPECIFICI PROFESIONALI:

-poliuretani (isocianati) materiale plastice, gume, cauciuc natural si sintetic, adezivi
-pulberi textile, faina,lemn, pulberi cerialiere, alte pulberi organice
-antibiotice, reactivi, AINS
-cosmetice si aditivi, coloranti, lacuri si vopsele
IRITANTI PROFESIONALI
-gaze si vapori iritanti (aldehide, cetone,compusi halogenati…..)
-gaze de sudura
-pulberi metalice
EFORTUL FIZIC PROFESIONAL
-munca fizica dinamica in atmosfera rece
FACTORI DECLANSATORI
FACTORI TRIGGERS
- inductori IRITANTI NESPECIFICI
-“ inflamatori” - emotii
ALERGENI COMUNI
-exercitii fizice
SI
PROFESIONALI (hiperventilatie)

INFLAMATIE BRONSICAABSENTA INFLAMATIEI BR.

2. TESTE DE PROVOCARE BRONSICA NON- SPECIFICA
-HISTAMINA 1‰ : Nebulizator Wright-
- controlul debitului la iesirea din aparat
-tehnica Cokroft- 0.13- 0.15 ml/min.
-administrarea in dilutie a mediatorului timp de 3 min.
-spirograma de baza (VEMS I > 1500 ml)
-crestere graduala a concentratiei de bronhoconstrictor pana la obtinerea unei scaderi mai mari de 20% a
VEMS II.
-trasarea curbei doza-raspuns si calcularea CP-20
! SUBIECTII CU HRBNS CRESCUTA AU: CP-20 < 16 mg/ml
! ABSENTA HEB LA UN SUBIECT NORMAL CLINIC –NU EXCLUDE AB
! ABSENTA HEB LA UN SUBIECT SIMPTOMATIC IN MOMENTUL TESTULUI- EXCLUDE DG. DE
AB
! CONDITIILE EFECTUARII CORECTE A TESTELOR DE PROVOCARE BRONSICA(histamina,
metacolina/carbacol); responsabilitati de praxis……

3. TESTE DE PROVOCARE BRONSICA SPECIFICA:

CONDITII DE EFECTUARE CORECTA:
-Intreruperea medicatiei( cortizonice, antihistaminice, bronhodilatatoare R)
-Fara modificari stetacustice pulmonare( raluri sibilante)
-Spirograma de baza ( VEMS > 1500ml)
-Camera de testare standardizata (cubaj, ventilatie, dilutie si dozare controlata a pneumalergenului/iritantului
utilizat)
-Durata medie : 30 min.
-Supraveghere permanenta, posibilitati de interventie in urgenta
-Nu se recomanda testarea la antibiotice, izocianati etc-
-Masurarea VEMS II : pozitivitate la o scadere de min. 12-15%
4.PROBA LOCULUI DE MUNCA
-SUPRAVEGHERE MEDICALA SI SPIROMETRICA IN TIMPUL MUNCII REALE (20 MIN-8 ORE),
CONTINUATA PE DURATA A 24 ORE
-ESTE VALOROASA CA TEST ADMISIE-SUPRESIE LA MUNCA( declansarea crizelor la reluarea muncii
dupa o perioada de intrerupere/tratament)
-scaderea VEMS cu 12-15% este in favoarea dg. de ABProfesional
CRITERII IN REABILITAREA BOLNAVULUI CU ABP

1.EVALUARE OBIECTIVA A AGRAVARII: CLINIC, FUNCTIONAL

2. CALITATEA SOMNULUI
3. CONSECINTE PROFESIONALE SI PSIHOLOGICE ALE BOLII
4.PREVENIREA COMPLICATIILOR
TQM( TOTAL QUALITY MANAGEMENT):

-1. Cat mai putine semne de boala (ideal nici un simptom nocturn)
-2. Activitati cotidiene profesionale si non-profesionale normale(munca, studiu, recreatie)
-3.Inhalarea de beta2-adrenergice de doua ori/zi( ideal nici o administrare).
-4 Debite expiratorii normale sau aproape de normal in repaus.
-5.Debite expiratorii normale dupa administrarea de beta2-adrenergice.
-6.Variatii cotidiene ale debitelor expiratorii de varf < 20% (ideal < 10%).
-7.Efecte secundare minime.
PROGRAM INDIVIDUAL DE REABILITARE IN ABP; PRINCIPII
 Individualizat
 Combate declinul functiei respiratorii
 Aplicat in crize si in afara acestora
 Medicamentos in trepte(dupa severitatea evolutiei)
 Schimbarea locului de munca (reorientare profesionala)
 Psihoterapie si intarirea valentelor defensive personale
 Antrenament zilnic
 Alimentatie corespunzatoare
 Amenajarea locuintei
 Regim de viata adecvat (fara fumat )
 KINETOTERAPIE obiective-
à tonifierea musculatirii inspiratorii
àcresterea amplitudinii respiratiei
à cresterea capacitatii de effort
àameliorarea sdr. obstructiv
àdrenajul postural si tusea dirijata
à exercitii de relaxare generala(diminuarea spasmului si a emotiilor)
 -BALNEOFIZIOTERAPIE:
 -tratament balnear (salina)
 -aerosoloterapie
ERGOTERAPIA IN REABILITAREA BPOC
Din aprilie 2001, programul GOLD( Global Initiative for chronic Obstructive Lung Disease ), defineste
afectiunea, principiile diagnostice si tratamentul modern al BPOC: bronhopneumopatia cronica obstructiva
OBIECTIVE STRATEGICE IN REABILITARE
 FACTORI ETIOLOGICI ,
 DIAGNOSTIC POZITIV,
 PRINCIPII DE TRATAMENT
 Managementul corect al acestei afectiuni, poate scadea costurile impresionante si mortalitatea care
actual reprezinta a patra cauza de deces in lume.
DEFINITIA BPOC
 Maladie cronica respiratorie caracterizata prin limitarea fluxului de aer prin caile respiratorii
(sindrom obstructiv cronic).
 Sindromul obstructiv este: progresiv, ireversibil si este insotit de un raspuns inflamator anormal la
diferite noxe respiratorii, particule inhalate, gaze, fumul de tigara.
 BPOC: este o boala sistemica cu o patogenie complexa in care elementul central este inflamatia
generand :efect obstructiv direct al cailor aeriene, disfunctie muco-ciliara, modificari structurale si
remodelare bronsica, disfunctie musculara.
 Sindromul obstructiv rezulta din asocierea bronsitei cronice cu emfizemul pulmonar si este
evidentiat prin spirometria standard ( test obligatoriu pentru diagnosticul de BPOC).
 Nu toate persoanele cu tuse cronica productiva vor dezvolta ulterior BPOC, dar tusea cronica si
sputa, preced cu mai multi ani sindromul obstructiv.
Obstructia BRONSICA este:
-cronica: fluxul respirator scazut nu prezinta variatii importante in decursul mai multor luni (relativa
stabilitate a fluxului deosebeste BPOC de astmul bronsic).
-ireversibila:in general si uneori partial reversibila sub actiunea agentilor bronhodilatatori anticolinergici
sau betaadrenergici.
-progresiva: evolutia naturala este spre agravare lenta.
-primitiva: obstructia la flux nu este generata de o afectiune cu patogeneza identificata(bronsiectazie,
fibroza chistica, tuberculoza, sarcoidoza, silicoza, neoplasm).
EPIDEMIOLOGIE : MORBIDITATE SI MORTALITATE
• Prevalenta: 9 barbati/1000 loc
7 femei/1000 loc
- mai crescuta la varstnici si in tarile in care obiceiul fumatului este mai raspandit.
• Morbiditatea:-creste paralel cu varsta;-este mai mare la barbati-rata deceselor la pacienti cu BPOC
spitalizati este de 15%(mai mare decat pentru infarctul miocardic).
• Mortalitatea:
• -BPOC reprezinta a patra cauza de deces din lume
• -la pacienti de peste 45 ani este de 200-300/100 000 loc.
• -este singura cauza de deces aflata in crestere actual
• -genereaza costuri uriase anuale la nivelul sistemului medical romanesc( 8-9 miliarde/an la o
prevalenta de 3-4%, cu o medie de 10 zile de spitalizare/an ( X lei/zi) si costul lunar al
tratamentului ambulator de cca 3 milioane lei).
ETIOLOGIE:
• -fumatul (activ cu debut precoce dar si fumatul pasiv in perioada copilariei) este cauza principala, mai ales in
combinatie cu expunerea la diferite noxe profesionale.
• Peste 85% din pacientii cu BPOC sunt fumatori : minimum 20 pachete/an(PA), adica 20 de tigari zilnic timp
de 20 ani. (20 tigari/zi x 12 luni = 1 PA).
• Factori etiologici ai BPOC profesional: (domeniul constructiilor, tehnologia productiei de piele, cauciuc,
plastic, textile, industria alimentara, vopsitorii, ateliere de sudura etc).
• -Agenti minerali:carbune, fibre artificiale(de sticla, ceramica), ceturi(ex. de uleiuri minerale), ciment, siliciu.
• -Agenti chimici:cadmiu, vanadium, fumuri de sudura, izocianati, clorura de vinil, hidrocarburi aromatice.
• -Pulberi organice:bumbac, cereale, lemn, faina.
• NB! Vaporii, fumul si substantele iritante pot dezvolta BPOC la persoanele nefumatoare, daca expunerea
este intensa si lunga durata.
• -Poluarea urbana (outdoor) si domestica (casnica:indoor): are rol in geneza si in declansarea exacerbarilor.
• -Infectiile respiratorii:prin efectul colonizarii bacteriene asupra evolutiei naturale, efectul infectiilor virale
latente, efectul asupra riscului de exacerbare si de precipitare a decesului.
• -Deficitul genetic de alfa1-antitripsina(poate fi prezent si la nefumatori)
• -Prematuritatea (dezvoltare insuficienta a plamanului in perioada gestatiei), astmul bronsic si infectiile
respiratorii in copilarie( adenovirusuri in sapecial in primul an de viata): scad functia ventilatorie maxima si
cresc riscul de BPOC
• -Sexul: susceptibilitate mai mare la F>B
PATOGENIE:
• In BPOC exista obligatoriu INFLAMATIE CRONICA la nivelul cailor respiratorii, parenchimului
pulmonar, vaselor pulmonare.
• -In BPOC, fumul de tigara, alti iritanti respiratori duc la cresterea si activarea numarului de neutrofile,
macrofage si limfocite T(predominant CD8+), elibereaza mediatori de tipul:LTB4, Interleukina(IL8), TNF
alfa, cu dezechilibrul proteaze-antiproteaze, stress oxidativ, avand ca rezultat edemul, distructii ample de
parenchim, cresterea accentuata a inflamatiei neutrofilice.
• BPOC-este generata patogenic de:
• -inflamatie,
• -obstructia cailor aeriene mici,
• -remodelare bronsica,
• -disfunctie musculara scheletica .

• este caracterizat de proteoliza datorita cresteri proteazelor ( neutrofil elastaza, matrix metaloproteinaza
MMPs, catepsine, granzime, perforine) sau datorita scaderii( deficitului) antiproteazelor(alfa 1-antitripsina,
inhibitorul secretiei leucoproteazei SLPI, elafin, inhibitorul tisular al metaloproteinazelorTIMPs).
• -Stresul oxidativ (consecinta a inflamatiei ): speciile de oxygen reactive din fumul de tigara sau din celulele
inflamatorii, produc efecte distructive in BPOC: scaderea protectiei antiproteazelor, activarea factorului
nuclear(NF-kB) rezultand o crestere a secretiei de citochine(IL-8, TNF- alfa de necroza tumorala) si o
crestere a productiei de izoprostane cu efecte asupra functiei cailor aeriene: edem, bronhospasm.
-Hipersecretia de mucus poate fi stimulata prin mecanisme neurale si prin eliberarea de acetilcolina din nervii
colinergici(parasimpatici) si a substantei P(SP) din terminatiile sensitive. Cel mai important stimulant al
secretiei de mucus pare sa fie neutrofil elastaza(NE) din neutrofilele activate, ROS(specii de oxygen reactive
MORFOPATOLOGIE:
• Modificari morfologice in BPOC:
• -la nivelul cailor aeriene mari (trahee, bronsii, bronsiole cu diametrul > 2-4 mm) in care celulele
inflamatorii infiltreaza epiteliul de acoperire, creste numarul de glande secretoare de mucus, creste numarul
total de cellule caliciforme cu hipersecretie de mucus.
• -la nivelul cailor aeriene mici(bronsii mici si bronsiole cu diametrul < 2mm) in care inflamatia cronica
si ciclurile repetate de agresiune si de cicatrizare (reparare) a peretilor bronsici conduc la remodelare cu
depuneri de collagen, cicatrici de perete, reduceri de lumen care explica obstructia bronsica ireversibila.
• -parenchimul pulmonar: stresul oxidativ si dezechilibrul balantei proteaze-antiproteaze, duc la
distrugerea parenchimului pulmonar prin emfizem centrolobular, dilatarea si obstructia bronsiolelor.
• -vasele pulmonare:ingrosarea vaselor prin infiltrat inflamator parietal (intima este prima afectata),
cresterea volumului musculaturii.
Prin modificarile morfofunctionale, BPOC este considerata o boala sistemica in care inflamatia intretine
statusul nutritional deficitar al pacientului(casexia din stadiul final), scaderea capacitatii de effort, prin
tulburari ale musculaturii scheletice (leziuni ultrastructurale ale miocitelor cu apoptoza nucleilor, alterari
mitocondriale, comutarea metabolismului glucidic
FIZIOPATOLOGIE:
Mecanismele fiziopatologice enuntate apar in ordinea:
• -hipersecretie de mucus,
• -disfunctie ciliara,
 • -limitarea fluxului de aer,
• -hiperinflatie pulmonara,
-cord pulmonar cronic
SIMPTOMATOLOGIE:
• In BPOC, primele si singurele semne clinice sunt prezente multi ani si constau in tuse cronica si expectoratia .
• Dispneea este motivul consultatiei initiale, determina incapacitate de munca si anxietate, se agraveaza in timp,
este persistenta(zilnica), se agraveaza la effort si in infectiile respiratorii.
• Este decrisa ca greutate in piept, lipsa de aer, sufocare etc. Weezingul si constrictia toracica pot varia in cursul
aceleiasi zile si sunt inconstante (absenta lor nu exclude BPOC).
In formele severe in evolutie apare alterarea schimburilor gazoase cu hipoxemie si hipercapnie traduse clinic
prin dispneea la eforturi mici si de repaus, semne de hipertensiune pulmonara, cord pulmonar cronic
DIAGNOSTICUL POZITIV
• Anamneza profesionala si non-profesionala
• Evidentierea sindromului obstructiv incomplet reversibil : VEMS/CVF <70% sau VEMS <80%
(valorile masurate sunt obiective si sunt cele post administrare de bronhodilatator).
• Un VEMS/CVF <70% cu VEMS normal, arata o limitare precoce a fluxului aerian.
• SPIROMETRIA STANDARDIZATA SI REPRODUCTIBILA ESTE OBLIGATORIE
PENTRU DIAGNOSTIC.
• Simptomatologia clinica evocatoare (tuse productiva cronica).

• REPERE IN MANAGEMENTUL BPOC-1. EVALUAREA SI MONITORIZAREA BOLII

(diagnostic pozitiv si diferential).
• -2. REDUCEREA FACTORILOR DE RISC
• -3.TRATAMENTUL BPOC STABIL.
-4.TRATAMENTUL EXACERBARILOR

PROGRAMUL GOLD: OBIECTIVE

• 1.PREVENIREA PROGRESIEI BOLII
• -2.DIMINUAREA SIMPTOMELOR
• -3.AMELIORAREA TOLERANTEI LA EFORT.
• -4.AMELIORAREA STARII DE SANATATE.
• -5. PREVENIREA SI TRATAREA COMPLICATIILOR.
• -6.PREVENIREA SI TRATAREA EXACERBARILOR.
• -7.REDUCEREA MORTALITATII.
PROGRAM DE REABILITARE PRIN ERGOTERAPIE/TERAPIE OCUPATIONALA

• NU EXISTA CONTRADICTIE INTRE BOALA PULMONARA CRONICA SI TERAPIA

PRIN MUNCA
• ET/TO-terapie functionala/vocationala
• -amelioreaza calitatea vietii bolnavului
• -performanta ocupationala asigura independenta fizica si emotionala
• -adapteaza activitatile dupa principiul- sa faca- ce trebuie- cu ce poate
• -terapie prin munca, arte, meserii, exercitii, miscare…..
• -forma prelungita a kinetoterapiei(activitatea practica dezvolta abilitati adaptative)
• -veriga importanta a reabilitarii bolnavului
• Conceptul holistic al reabilitarii prin ET/TO:
• -executia unei operatii presupune participare senzoriala,cognitiva, afectiva,motrica
• -nevoia intrinseca de cunoastere de sine, desavarsire, competenta profesionala
• -dimensiunea socio-culturala si simbolica a actului ocupational
• -dimensiunea spirituala prin semnificatia ocupatiei pentru individ
• -dimensiunea temporala- continuitate- progresie - perioada necesara recuperarii
• NTI ADMISI IN PROGRAMUL DE REABILITARE
• -BOLNAVI CRONICI PULMONARI SIMPTOMATICI- cu internari frecvente (> 4 ori/an) si
necesitati crescute de tratament(acutizari)
• -CAPACITATE PULMONARA SCAZUTA (clasele 2-5 Moser s) cu intentia de a restabili
nivelul optimal fizic si functional necesar in activitate
• -DORINTA DE PARTICIPARE ACTIVA IN PROGRAM CU RESPECTAREA TUTUROR
RECOMANDARILOR
• -ABSENTA ALTOR CONDITII MEDICALE CARE AR PUTEA CONTRIBUI LA
DETERIORAREA FUNCTIEI PULMONARE
• -ABSENTA IMPEDIMENTELOR PSIHOLOGICE SI SOCIALE CARE AR PUTEA AFECTA
COMPLIANTA /INTERFERA CU PROGRAMUL DE REABILITARE
• -MODIFICARI RECENTE IN CAPACITATEA PULMONARA FUNCTIONALA CARE
SUGEREAZA CRESTEREA POSIBILITATILOR DE REVERSIBILITATE.
 • -SUPORT ADECVAT FINANCIAR SI SOCIAL CU ASIGURAREA PARTICIPARII
INTEGRALE SI COMPLIANTA LA TOATE FAZELE PROGRAMULUI
WORK HARDENING-AOTA-1992
• -program de tratament bine structurat, individualizat, avand un obiectiv précis de crestere a
abilitatilor unei persoane, pentru a se putea intoarce la munca:
• -intoarcerea la vechea profesie
• -intoarcerea la o munca asemanatoare, dar modificata in unele elemente
• -reprofesionalizare- reorientare profesionala
• ANALIZA MESERIEI SI A CONDITIILOR DE MUNCA
• STABILIREA TOLERANTEI IN MUNCA
Implementarea progamului TO :
Tabloul clinic si functional (restantul morfo-functional)
• -tuse
• -expectoratie
• -dispnee de effort
• -diminuarea parametrilor functionali respiratori (grad de i-reversibilitate la administrarea de
bronhodilatatoare)
• -insuficienta cardiaca
• -hipoxemie
• -edeme
• -risc crescut pentru complicatii; angor,infarct miocardic, embolie pulmonara, tulburari de ritm,pneumotorax
spontan
• PACIENTI ADMISI IN PROGRAMUL DE REABILITARE
• -BOLNAVI CRONICI PULMONARI SIMPTOMATICI- cu internari frecvente (> 4 ori/an) si necesitati
crescute de tratament(acutizari)
• -CAPACITATE PULMONARA SCAZUTA (clasele 2-5 Moser s) cu intentia de a restabili nivelul optimal
fizic si functional necesar in activitate
• -DORINTA DE PARTICIPARE ACTIVA IN PROGRAM CU RESPECTAREA TUTUROR
RECOMANDARILOR
• -ABSENTA ALTOR CONDITII MEDICALE CARE AR PUTEA CONTRIBUI LA DETERIORAREA
FUNCTIEI PULMONARE
• -ABSENTA IMPEDIMENTELOR PSIHOLOGICE SI SOCIALE CARE AR PUTEA AFECTA
COMPLIANTA /INTERFERA CU PROGRAMUL DE REABILITARE
• -MODIFICARI RECENTE IN CAPACITATEA PULMONARA FUNCTIONALA CARE SUGEREAZA
CRESTEREA POSIBILITATILOR DE REVERSIBILITATE.
• -SUPORT ADECVAT FINANCIAR SI SOCIAL CU ASIGURAREA PARTICIPARII INTEGRALE SI
COMPLIANTA LA TOATE FAZELE PROGRAMULUI
•
TO(ERGOTERAPIA) specifica
-se adreseaza direct deficitului functional
TO (ERGOTERAPIA) nespecifica : se adreseaza intregului organism prin ocupatii si activitati globale :
-tehnici de baza- gestualitati extrase din anumite meserii:
-olarit
-prelucrarea lemnului
-impletit nuiele, rafie, papura, lana
-tesut la razboi, gherghef
-prelucrarea fierului
-tehnici complementare:
-marochinarie, cartonaj, tipografie, tehnoredactare, ambalaj, bucatarie-cofetarie, lacatuserie
-tehnici de readaptare: utilizarea de echipamente si adaptarile necesare pentru realizarea ADLs si pentru
cresterea performantelor activitatilor obisnuite
-tehnici de exprimare: activitati si preocupari cu rol artistic si de comunicare : desenul, pictura, sculptura,
gravura, muzica, scrisul, lectura, dansul, gestica expresiva
-tehnici recreative; jocuri distractive ( table, sah, jocul de carti, jocuri de societate)
 -tehnici sportive: tennis de masa, tir, ciclism, inot, baschet
ATELIERUL DE TO;
• CERINTE CONSTRUCTIVE
• AMPLASARE
• FUNCTIONARE
• FLEXIBILITATE
• -ACTIVITATI USOARE MANUALE
• -ACTIVITATI INTELECTUALE
• -ACTIVITATI ARTISTICE
+
• -psihoterapie permanenta
• -supraveghere clinica si functionala
• -ventilatie adecvata
• -posturi alternative statice si dinamice
• -tehnici fizice de training si relaxare
• Programele de TO
-sunt individualizate
• -longitudinale/prospective
• -participative
• -adaptabile
• -progresive (gradabile)
• -supravegheate prin echipe multidisciplinare:
pneumolog, internist, kinetoterapeut fizical, terapeut occupational, asistent social, psiholog,

ROLUL ERGOTERAPIEI IN REABILITAREA BOLILOR CARDIO-VASCULARE

ORGANISME INTERNATIONALE IMPLICATE; parteneriat si platforme pentru preventie
-SOCIETATEA EUROPEANA DE CARDIOLOGIE;ESC
-JOINT TASK FORCE A SOC. EUROPENE
-JOINT PREVENTION COMMITTEE
-SOCIETATEA EUROPEANA DE ATEROSCLEROZA
-ASOCIATIA EUROPEANA PENTRU STUDIUL DIABETULUI
-FEDERARATIA INTERNATIONALA A DIABETULUI-EUROPA
-RETEAUA EUROPEANA A INIMII (EUROPEAN HEART NETWORK)
 ASPECTE EPIDEMIOLOGICE
-Bolile inimii si ale vaselor sanguine= problema de sanatate majora
-HTAE intereseaza 20% din populatia adulta
-ATS coronariana genereaza majoritatea deceselor (1,5 mil. atacuri de cord/an cu 1 mil. decese din totalul
de 60 mil. bolnavi cardio-vasculari inregistrati in USA)
-Morbiditatea nu este in scadere
-Mortalitatea din ultimii ani se mentine relativ scazuta (25%)
-Numarul mare de supravietuitori dupa un eveniment cardiac justifica implementarea programelor de
reabilitare (peste 700 programe incluzand 550. 000 pacienti supravetuitori dupa un infarct miocardic si
peste 100.000 bolnavi cu by-pass coronarian din care 1/3 sunt inclusi in programe recuperatorii).
o GHIDURI DE PREVENTIE SI TRATAMENT (exp. ESH_ESC; 2003)
-consens intre toti partenerii implicati in diagnosticul si tratamentul HTA
-o baza de educatie si de instruire
-elaborarea de sabloane pentru ghidurile societatilor nationale
-un punct de referinta bazat pe dovezi stiintifice in identificarea mijloacelor pentru controlul TA
-atingerea unor scopuri economico-sanitare
o OBIECTIVE SI STRATEGII TERAPEUTICE
 -SCADEREA TA ;sub 140/90 mmHg (este urmarita valoarea tensionala cea mai joasa bine tolerata de
pacient) iar la diabetici sub 130/80mmHg ( ar trebuie atinsa/propusa si la cei cu istoric de boala cerebro-
vasculara, boala coronariana ischemica)
-MODIFICAREA STILULUI DE VIATA
-INCETAREA FUMATULUI (creste TA si FC pe o durata> 15 min dupa fumarea unei tigarete prin
stimularea SN simpatic central si a terminatiilor nervoase cu cresterea catecolaminelor plasmatice). NB!-
atentie la fumatul pasiv
-REDUCEREA GREUTATII CORPORALE (scaderea in greutate infl. + scaderea Ta si a factorilor de
risc:rezistenta la insulina,hiperlipidemia, diabetul, HVS, apneea de somn). O scadere medie de 5,1kg a dus
la scaderea TA de 4,4/3,6mmHg.Se recom. Scaderea cu 7-10% in 6-12 luni 9dieta cu 500-1000cal/zi).
-MODERATIE IN CONSUMUL DE ALCOOL (se propune reducerea pana la max.20-30 g de etanol/zi la
barbati si 10-20g/zi la femei)
-REDUCEREA APORTULUI DE SARE (scaderea consumului zilnic de la 10,5 g/zi la 4,7-5,8g/zi NaCl
scade TA cu 4-6mmHg., permite reducerea dozelor si a numarului de medicamente antihipertensive
folosite pt. controlul TA, in special la negri, varstnici, hipertensivi cu b. renale cronice). Aportul zilnic
recomandat este de 65 mmol/zi=3,8gsare/zi sau sub 5 g/zi)
-CRESTEREA APORTULUI DE FRUCTE SI LEGUME CU SCADEREA APORTULUI DE GRASIMI
SATURATE SI TOTALE(se recomanda dieta bogata in K, acizi grasi omega3 polinesaturati;”ulei de
peste”,suplimentarea calciului si a magneziului alimentar).

o DEFINITIA REABILITARII
-PROCES DE RESTAURARE A PERSOANELOR CU BOLI CARDIACE PENTRU DOBANDIREA SI
MENTINEREA UNUI STATUS OPTIMAL PSIHOLOGIC, PSIHOSOCIAL, VOCATIONAL,
EDUCATIONAL.
OBIECTIVELE REABILITARII ;
-tratamentul pentru indepartarea simptomelor si semnelor bolii
-obtinerea celui mai bun grad de confort pentru fiecare bolnav
-modificarea stilului de viata si indepartarea factorilor de risc
o CARACTERUL PROGRAMELOR DE REABILITARE:
PROGRAM LONGITUDINAL:
- boli de durata, majoritaea ireversibile, potential de progresie
-anumite faze din program trebuie continuate indefinit
2.PROGRAM PARTICIPATIV;
-rol activ al pacientului in activitatea de ingrijre proprie
-autoresponsabilizare in gestionarea bolii
-cooperare cu staff-ul programului
3.PROGRAM EMINAMENTE PREVENTIV;
-activitati dirijate spre prevenirea repetarii evenimentelor neplacute acute
-prevenirea complicatiilor bolii
4. PROGRAM INDIVIDUALIZAT(PERSONALIZAT);
-se stabileste profilul fiecarui pacient(factori de risc, sechele psihologice, aspecte profesionale,
circumstante emotionale si personale subsecvente bolii)
-activitati din program adaptate fiecarui caz
o PRINCIPII GENERALE IN APLICAREA ERGOTERAPIEI LA BOLNAVI CARDIOVASCULARI
-probele de efort permit aprecierea corecta a restantului functional (a capacitatii de efort individuale)
-programul de reantrenare trebuie stabilit precoce si aplicat fara pericole pentru pacient (anticiparea si
evitarea complicatiilor).
- ergoterapia asociaza / completeaza o munca de durata pe bicicleta ergometrica, exercitii de gimnastica
orientate spre antrenarea musculara si a respiratiei.
-readaptarea cardio-respiratorie la munci generale cu efort sustinut si constante, nu este similara cu
reluarea unor activitati usoare , discontinue, bimanuale necesare vietii cotidiene.
-eforturile statice crescute ( cu mentinerea posturii de lucru) si eforturile dinamice intense, cresc frecventa
cardiaca si pot favoriza aparitia tulburarilor de ritm cardiac.
 - in faza precoce, activitatile selectionate pentru bolnavii cardiaci (in general munci bimanuale, tehnici
artizanale), trebuie sa fie motivate, apropiate de gesturile vietii cotidiene, diversificate
o ACTIVITATEA FIZICA
-Lipsa antrnamentului fizic este predictor puternic de mortalitate CV
-Antrenamentul de rezistenta aerobica dinamica scade TA sistolica si diastolica de repaus cu 3,0/2,4 mmHg si
TA ambulatorie cu 3,3/3,5 mmhg.
-Nivele moderate de exercitiu scad TA si greutatea corporala, grasimea corporala, circumferinta taliei si cresc
sensibilitatea la insulina
-Pacientii sedentari trebuie sa desfasoare exercitii de intensitate moderata in mod regulat; 35-45 min./zi
(activitate fizica de anduranta:mers, jogging, inot
 NB!: exercitiul izometric intens (ex. ridicarea de greutati) trebuie evitat (efect presor marcat).
-Adaptarea circulatorie la efort permite:
-Cresterea cantitatii de oxigen la nivelul muschilor in activitate
-Eliminarea excesului de caldura
-Pastrarea unei circulatii functionale (cresterea debitului cardiac
-vasodilatatie intensa cu cresterea extractiei oxigenului la nivel tisular,
-modificarea repartitiei debitului sanguin in diferite teritorii).
o ATELIERUL DE ERGOTERAPIE / TERAPIE OCUPATIONALA
-alegerea locurilor de munca este functie de adaptarea cardiaca, tipul si stadiul bolii cardiace, varsta,
tratamentul urmat
- se impune instruirea (pedagogia) cu privire la munca efectiv desfasurata
-invatarea dozarii gesturilor si corijarea modului de efectuare
-ritm de lucru liber, cu progresie controlata a complexitatii muncii
-pauze suficiente recuperatorii
-invatarea cresterii autocontrolului frecventei cardiace
-evaluarea morfo-functionala anterioara(si de etapa) si discutiile cu bolnavul orienteaza asupra
deprinderilor anterioare si asupra nevoilor imediate (activitati cotidiene, activitate profesionala).
o ALEGEREA ACTIVITATILOR DE TERAPIE OCUPATIONALA SI DE ERGOTERAPIE
 FAZA I (prima luna): Ergoterapie in spital -sala neamenajata
- Sinonim cu recuperarea precoce
-Se aplica mijloacele terapeutice, repausul, alimentat
-Contextul clinic dimensioneaza un : Program limitat de antrenament: mobilizare progresiva, exercitii de
nivel scazut ;educarea bolnavului si a familiei; evaluare initiala vocationala, psihosociala; alte interventii
specifice
o FAZA II
IN saptamana a doua dupa externarea din spital- luna a doua
-se aplica precoce post spitalizare (sinonim cu recuperarea secundara-in convalescenta):
-supraveghere permanenta medicala (echipa)
-exercitii progresive, monitorizate telemetric
-FC este cheia monitorizarii
-este faza cea mai costisitoare (1500-2500 dolari pentru 12 sapt de program: 3 ori/sap x 1 h cu 5-10 min.
de incalzire)
-se introduc exercitii care permit dobandirea conditiei pentru reluarea activitatii casnice, menajere,
deplasari,
-consiliere si pregatire pentru adoptarea unui nou stil de viata
o Activitati ergoterapeutice: lucru in pozitie sezand sau munci usoare in ortostatism
-desen artistic; decoratiuni pe sticla; mica tamplarie; marochinarie; cartonaj; tesut; impletituri; croitorie
o PROGRESIE/COMPLEXAREA ET
Activitati in pozitie sezand mai sustinute, apoi activitati in picioare, in ambianta de atelier normal;
-tamplarie cu folosirea unor locuri de munca mai exigente (forta, postura)
-deplasari cu manipulare de materiale
-feronerie
 o FAZA III (dupa luna a treia);
-programe orientate spre activitati relaxante (in timpul liber, activitati cotidiene)
-activitati de interior: pictura, tapiterie, mica tamplarie, electronica,
-activitati menajere:bucatarie, spalat, menaj cotidian; mica gradinarie
Program orientat spre:-actvitati profesionale
-activitati relaxante de timp liber cu caracter fizic
-activitati gospodaresti
o Exemple de activitati ET
-activitati exterioare:
o terasament, zidarie, gradinarit complet, deplasari de materiale grele (cu roaba, purtare de greutati in
spate)
-menaj complex.

ERGOTERAPIA IN REABILITAREA BOLNAVILOR CU AFECTIUNI CRONICE NEUROPSIHICE

Reabilitarea bolnavului cu afectiuni cronice psihice, necesita un ansamblu organizat de masuri medico-psiho-sociale
care sa permita reintegrarea durabila, intr-o existenta cat mai apropiata de normal si cu un grad cat mai redus de
dependenta sociala.
Psihiatria dispune de o importanta lege ergotearapeutica si juridica: “exploatarea bolnavului psihic de catre cei valizi
este pedepsita prin lege”.
Stresul occupational actual(civilizatia tehnocrata) altereaza relatia individului normal cu mediul de munca:
instrainarea de intimitatea si integralitatea procesului tehnologic, de obiectul produs manual, de amprenta umana
asupra obiectului muncii. Lucratorul este frecvent redus la conditia de executant, cu stereotipuri de munca si gesturi
anonime, aspecte care depersonalizeaza munca si gandirea umana.
Ergoterapia urmareste revalorificarea resurselor umane creatoare, printr-un demers terapeutic, economic si interuman
(reintroduce bolnavul in lumea muncii si in societatea umana).
Autodepasirea, performanta, propria evolutie si devenire ocupationala, sunt argumente pentru refacerea prestigiului
fata de sine si de recunoastere in ochii celuilalt.
RESURSE UMANE:
Echipa multidisciplinara implicata in proiectul de reabilitare a bolnavului cronic psihic( pacienti cu un QI si integritate
fizica acceptabile) si a unor bolnavi psihici acuti (aflati in faza de convalescenta stabila), este constituita din : medic
psihiatru, psiholog, ergoterapeut, logoped, asistent social.
RESURSE MATERIALE:
Institutiile si organizatiile implicate (cadrul organizatoric):
-Spital: organizat pe “comunitati terapeutice”asigura revenirea treptata la conditia si climatul social caruia bolnavul i-a
apartinut anterior(revenirea treptata la libertatea de actiune si la munca).
-Stationarul de zi, cabinete si LSM: se preocupa de bolnavii ambulatori (cu FO).
-Ateliere protejate in intreprinderi de stat sau private
-Ateliere de psihoterapie/ ergoterapie private(autofinantate), comunitati si organizatii non-guvernamentale care sunt
legal implicate in reabilitarea bolnavilor cu handicap neuropsihic cronic.
-Ergoterapia la domiciliul bolnavului: necesita implicarea activa a asistentului social, ergoterapeutului si a familiei
.
RESURSE FINANCIARE(suficiente si constante) rezultate din:
-coplata serviciilor, bugetul de stat si al asigurarilor sociale, contributii din surse non-guvernamentale

REGULI DE BAZA in organizarea ERGOTERAPIEI:

-pe durata ergoterapiei asistenta va fi medicala, pedagogica, sociala, si ocupationala
-persoanele cu retard mental beneficiaza de aceleasi drepturi (si partial obligatii) ca si persoanele normale
-scopul principal al programelor ergoterapeutice este “normalizarea” si “integrarea durabila”
-obiectivele principale ale “normalizarii” sunt:
-dreptul sa traiasca cat mai normal (locuinta proprie, familie,apartenenta la un grup social)
- convietuire intr-o lume bisexa
-ritm zilnic de lucru normal intr-o ambianta diferita de cea in care traieste
- dreptul la optiuni privind petrecerea timpului liber
-activitatile care implica stereotipuri de munca neinteresante(monotone) vor capta cu greu atentia bolnavului sau vor fi
rapid abandonate
-impunere fortata a unor activitati, poate permite obtinerea unor produse, dar intotdeauna slabe dpv competitiv
-cea mai dificila problema la debutul ergoterapiei este de a genera un prim impuls/dorinta pentru munca/o activitate
folositoaare si ulterior de a-l mentine si dezvolta
-constituire grupului ergoterapeutic(numar indivizi, omogenitate) este dificila in cazul bolnavilor cu suferinte psihice
-liderul grupului este de regula un psiholog(sau un cadru medical instruit, ergoterapeut) care formuleaza indicatiile in
legatura cu activitatea ocupationala, initiaza discutii si analize referitoare la produsul muncii si raporturile interumane
din grup, efectueaza psihoterapie individuala si de grup permanenta
-este necesara stabilirea statutului bolnavului in grupul de lucru:bolnav in tratament, membru activ creator de bunuri,
membru executant pe durata predeterminata(consolidarea rezultatelor reabilitarii si reangajarea in munca).
-cea mai dificila problema in cazul bolnavilor cronici psihici, ramane reinsertia lor socio-familiala (perioada in care se
cere continuarea monitorizarii riguroase si socioterapie)

ERGOTERAPIA IN SPITAL:
1.OCUPATII CURENTE:
-activitati organizatorice si autogospodarirea serviciului: saloane atelier cu activitati si responsabilitati privind
autoingrijirea, curatenia, spalatul hainelor/lenjeriei, mici reparatii, ingrijirea spatiului interior etc.
2.FERMA AGRO-ZOOTEHNICA:
-ingrijirea animalelor mici/mari, a pasarilor
-cultivarea si ingrijirea florilor (rasaduri, sere,ronduri, parcuri)
-munca pe terenuri agricole arondate serviciului de ergoterapie din spitale(cultura cerealelor, legumicultura,
pomicultura, viticulture, cositul ierbii/fanului)
PRINCIPII:
 Dozarea efortului fizic: se trece progresiv de la cateva ore/zi la un program de 8 ore chiar si la 2-3
schimburi de lucru.
 Se asigura un ritm de munca adecvat cu pauze de odihna si de masa.
 Purtarea echipamentului de protectie adecvat (in functie de tipul muncii prestate si de sezon) este
obligatorie.
 Control medical se efectueaza zilnic(sau ori de cate ori se impune) pentru a evita accidentele sau
complicatiile bolii de baza( sau alte agravari).
 Nu se admite munca bolnavului in locuri periculoase( la inaltime, in prezenta surselor de electricitate, de
flacara, in zona lacurilor, puturilor etc).
 Uneltele folosite trebuie sa fie ergonomice, fara defecte/sau reparatii improvizate.
 In momentul dobandirii calificarii si a aptitudinilor depline, pacientul poate fi orientat catre unitati
economice reale (locuri de munca protejate) unde este supravegheat de catre specialistii din ambulatoriu(LSM,
POLICLINICA).
ERGOTERAPIE IN STATIONARUL DE ZI:
Stationarul de zi asigura legatura dintre spital si ambulator. Bolnavii inadaptabili, incomplet recuperati pentru profesie
sau societate (nu pot lucra in conditii normale dar pot desfasura o activitate dirijata) sunt tratati si supravegheati prin
stationarul de zi:bolnavii vin si pleaca zilnic dupa un orar de activitate:7.30-16, cu pauze de masa la pranz, alte pauze
de odihna.
Organizatoric, stationarul de zi reprezinta compartimentul nucleu in organigrama unitatilor cu paturi (legatura
functionala cu spitalul).
LSM( judetene):sunt forme tehnice si organizatorice de aplicare a tratamentului ambulator (dispensarizarea bolnavilor
cu afectiuni psihiatrice cronice).
STRUCTURA:
-cabinete de psihiatrie, socioterapie, psihoterapie, logopedie, consultatii paraclinice.
-atelierele de terapie ocupationala si de ergoterapie pot aplica cu succes asa numitele “terapii ale creativitatii”:
-meloterapia;dansterapia; playterapia; artterapie; confectionarea obiectelor de artizanat, papusi, marionete,bibelouri,
margele etc.
Socioterapia institutionala se aplica in cadrul LSM, pe criterii medico-psihologice individualizate: urmarind
cointeresarea bolnavului fata de grup si societate prin munca.
Psihoterapia aplicata concomitent in toate atelierele de ergoterapie, urmareste stabilirea unei relatii speciale de
comunicare (in special verbala), cu scopul de a trata tulburari psihice cauzate sau agravate de factori psihosociali.
Comunicarea se adreseaza unui bolnav sau unui grup(psihoterapie individuala sau de grup).
CLASIFICAREA METODELOR PSIHOTERAPEUTICE:
1.TERAPII RELIGIOASE (SAU FIDEISTE): se folosesc( rar ) metode ca miracolele, exorcismele, meditatia etc.
2.TERAPII MAGICE:se bazeaza pe parapsihologie, magnetismul animal, fluidoterapie.
3.TERAPII PSIHAGOGICE: utilizeaza persuasiunea, directionarea morala, analiza existentiala, creativitatea prin
ergoterapie, art- terapie, socioterapie de grup, familie, institutie.
4.TERAPII DE SUGESTIE: hipnoza, alte metode de deblocare a automatismelor psihologice (ex. reveria,
narcoanaliza, relaxarea, trainingul).
5.PSIHOTERAPIE DE RELAXARE: Definiţie: tehnici bazate pe efectul produs asupra tonusului muscular, vizând
relaxarea acestuia şi provocând reacţii la nivelul întregii personalităţi prin modificări la nivel afectiv şi pulsional.
Teorie: se bazează pe raportul care ar exista între tensiunea (încordarea musculară) şi starea de confort somatic
şi psihic.
Se vorbeşte despre energia şi agresivitatea înmagazinată în muşchi în cursul diferitelor relaţii sociale. Fiecare individ

ar avea o atitudine tonică şi motorie personală (ce aparţine structurii personalităţii sale).

Metode:
 Training autogen (metoda Schultz) = cea mai veche/folosită. Se bazează pe o serie de exerciţii prin care se
obţine o deconcentrare punând în joc sistemul muscular, vascular, respirator abdominal. Fiecare serie de exerciţii
permite trecerea progresiva la un exerciţiu următor mai complex.
 Indicată în: tulburări psihosomatice, nevroze motorii, stări de anxietate. Se poate practica în grup.
 Metoda Jacobson. Se bazează pe o serie de exerciţii care favorizează alternarea stării de tensiune şi
relaxare după un model pedagogic.
 Această succesiune porneşte de la braţe, apoi relaxarea frunţii, ochilor, organelor fonatorii, controlul respiratiei.
 Biofeedback.
 Definiţie: metodă de autocontrol şi de relaxare bazată pe înregistrarea unor fenomene fiziologice
involuntare şi transformarea lor în semnale perceptibile cu scopul de a fi folosite ca indicatori ai stării de relaxare
şi de evidenţiere a autocontrolului.
Stimul →organism→raspuns fiziologic: (vasodilatatie, modificarea tonusului muscular, normalizarea respiratiei,
controlul TA).

Elementele curative comune ale acestor psihoterapii sunt:

-relatia de incredere(relatia cu un specialist incarcata emotional, favorizeaza transferul de energie cu descarcare
afectiva psihotica)
-un cadru protejat in care bolnavul poate trai, exprima ganduri si sentimente, se poate exterioriza fara teama de
consecinte.
-interventia activa a terapeutului permite explicarea intamplarilor si a problemelor conflictuale din viata bolnavului
-descatusarea starilor emotionale cu redobandirea increderii in sine, prin trairea unor experiente si reusite.

Clasificarea retardului mintal după QI (Wechsler Adult Intelligence Scale Revised: scor mediu corectat pentru
vârstă) rezultat din testarea pe scala verbală (6 teste) şi scala performanţei (5 teste).

QI > 130: inteligenţă foarte înaltă

QI = 120-129: inteligenţă superioară
QI = 110-119: inteligenţă peste medie
QI = 90-109: inteligenţă medie
QI = 80-89: inteligenţă sub medie
QI = 70-79: inteligenţă de graniţă
QI = 50-69: retard mintal uşor
QI = 35-49: retard mintal moderat
QI = 20-34: retard mintal sever
QI < 20 : retard mintal profund

Aspecte legislative:
-in anul 2004: 999 persoane cu handicap din totalul de 357.878 (0,28%) erau angajate in cele 48 unitati protejate,
aprobate de ANPH.
-Lg. 102/1999, modificata si completata cu Lg. 343/2004, reglementeaza facilitatile si conditiile de angajare pe piata
muncii a persoanelor cu handicap.
-daca angajarea nu este posibila, legislatia stabileste conditiile integrarii prin intermediul unui sistem protejat in:
-Centre de lucru : persoanele care au aptitudini si capacitati limitate, pot desfasura unele activitati fara caracter
productiv. Aceste activitati permit dezvoltarea de calitati profesionale, functionale, sociale in conformitate cu
pregatirea lor profesionala si capacitatea fizica si intelectuala.
-Munca la domiciliu: implica din partea angajatorului asigurarea transportului materiilor prime si a materialelor
utilizate in activitatea productiva, precum si a produselor finite realizate. Comunicarea cu pacientul angajat se face
direct sau prin intermediul mijloacelor curente (telefon, e-mail).
-Ateliere protejate: spatii adaptate corespunzator nevoilor persoanelor cu handicap care desfasoara o activitate
ocupationala. Conform legislatiei in vigoare, unitatile protejate pot fi:
-agentii economici cu personalitate juridica, indiferent de forma de organizare si de proprietate, care au cel putin 50%
din numarul total de angajati, persoane cu handicap incadrate cu contract individual de munca.
-sectii, ateliere sau alte structuri fara personalitate juridica din cadrul agentilor economici sau din cadrul organizatiilor
nonguvernamentale, care au contabilitate proprie si cel putin 50% din totalul numarului de angajati, persoane cu
handicap incadrate cu contract individual de munca.
-asociatii familiale:asociatii sau fundatii fara scop lucrativ, constituite din cel putin o persoana cu handicap, care este
autorizata sa desfasoare activitati economice independente, cu conditia achitarii contributiilor la asigurari sociale
prevazute de lege(art. 39. OUG nr.102/1999.)
Deficiente ale sistemului:
-absenta programelor de formare prin si pentru integrare profesionala si a deprinderilor sociale(abilitati necesare
pentru obtinerea si pastrarea unui loc de munca)
-absenta agentului de mediere: specialist care acorda asistenta persoanei cu handicap, pentru gasirea si mentinerea
unui loc de munca, identificarea altor potentiale locuri de munca, negociaza cu angajatorul, consiliaza angajatorul in
vederea accesibilizarii locului de munca, face demersuri catre autoritati pentru promovarea protectiei sociale active in
comunitate.
-ineficienta comisiilor de integrare socio-profesionala a persoanelor cu handicap
-anacronismul nomenclatorului de meserii din tara noastra si lipsa reformei din invatamantul scolilor profesionale
-neimplicarea organismelor legislative si a altor structuri(servicii publice, sociale, patronale) in dezvoltarea retelei de
ateliere protejate, aplicarea corecta a legislatiei privind angajarea persoanelor cu disabilitati, transformarea lor in
intreprinderi sociale