Referat,

Îndreptarea, lămurirea şi completarea hotărârilor judecătoreşti

1.Îndreptarea hotărârilor judecătorești

Din data de 15 februarie 2013, procedura îndreptării hotărârilor judecătorești este

reglementată la art. 442, 445, 446 și 447 din noul Cod de procedură civilă.
Prevederile legale care se aplicau în această materie, anterior intrării în vigoare a
noului Cod de procedură civilă, și anume art. 281, art. 2812a și art. 2813 din vechiul Cod de
procedură civilă, au fost abrogate din data de 15 februarie 2013, data intrării în vigoare a
NCPC.

2. Obiectul îndreptării hotărârii judecătorești

Pot face obiectul îndreptării unei hotărâri judecătorești (deci, a unei sentințe, decizii
sau încheieri) doar erorile sau omisiunile cu privire la numele, calitatea și susținerile părților
sau cele de calcul, precum și orice alte erori materiale cuprinse în hotărâri, cum ar fi: datele de
identificare ale părților, adresele acestora, date privitoare la un bun care face obiectul cererii
de chemare în judecată, omisiunea preluării în dispozitiv a unor dispoziții cuprinse în
încheierea de ședință, etc.
Erorile materiale care pot face obiectul rectificării constau, deci, în greșeli formale, de
consemnare în hotărâre a unor date care rezultă în mod cert din dosar, din susținerile probate
ale părților sau din caietul grefierului de ședință și nu din greșeli de judecată.
Astfel, pe calea îndreptării hotărârii nu se poate cere corectarea unui aspect de fond al
raporturilor dintre părți sau lămurirea, completarea hotărârii ori înlăturarea dispozițiilor
potrivnice din aceasta.
Din acest considerent, în practica judiciară s-a decis adesea că invocarea greșitei
aplicări a legii, omisiunea aplicării unui text de lege, completarea elementelor de identificare a
părților cu date noi fată de cele existente în dosar, dacă în felul acesta se tinde la schimbarea
persoanei acestora, completarea măsurilor din dispozitivul hotărârii cu date ce nu se regăsesc
în încheierea de ședință, etc., nu constituie erori materiale susceptibile de rectificare pe calea
îndreptării hotărârii judecătorești.
3. Natura juridică a cererii de îndreptare a hotărârii

Cererea de îndreptare a hotărârii judecătorești este o cerere incidentală, prin care

partea interesată sau părțile interesate pot obține rectificarea erorilor formale strecurate în
hotărârea a cărei îndreptare se cere.
Această cerere este necontencioasă, deci nu este supusă dezbaterilor în condiții de
contradictorialitate, întrucât prin aceasta nu se urmărește stabilirea unui drept potrivnic față de
o altă persoană, respectiv deducerea în fața judecății a unui conflict de interese.

4. Termenul de introducere a cererii de îndreptare a hotărârii

Cererea de îndreptare a hotărârii judecătorești poate fi formulată oricând, chiar dacă

vizează o hotărâre susceptibilă de executare, al cărei drept de a obține executarea silită s-a
prescris, întrucât, chiar și după împlinirea acestui termen interesul pentru rectificarea erorilor
materiale cuprinse în hotărâre rămâne să existe, având în vedere că hotărârea judecătorească
ale căror erori materiale se cer a fi corectate poate fi folosită oricând ca mijloc de probă.

5. Instanța competentă să judece cererea de îndreptare a hotărârii

Instanța competentă să soluționeze cererea de îndreptare este instanța care a pronunțat

hotărârea care face obiectul îndreptării.

6. Modalitatea de sesizare a instanței

Pentru îndreptarea hotărârii judecătorești instanța poate să se sesizeze din oficiu sau
poate fi sesizată prin cererea părții ori părților interesate.
Îndreptarea hotărârii nu poate fi cerută pe calea apelului sau recursului, ci ca cerere
incidentală, necontencioasă, adresată instanței care a pronunțat hotărârea care face obiectul
îndreptării.

7. Conținutul cererii de îndreptare a hotărârii

Această cerere trebuie să cuprindă elementele obligatorii ale oricărei cereri adresate
instanței de judecată, prevăzute de art. 148-151 și 194-197 din noul Cod de procedură civilă.
 În cadrul cererii, se vor arăta toate erorile materiale cuprinse în hotărâre, a căror
rectificare se cere, arătându-se cum ar fi fost corect să fie cuprinse în hotărâre cele ce se
pretind a fi greșite, care sunt dovezile faptului că acestea sunt eronate și care sunt elementele
din care rezultă eroarea materială sau erorile materiale sesizate.

8. Soluționarea cererii de îndreptare a hotărârii

Instanța se pronunță prin încheiere dată în camera de consiliu cu privire la îndreptarea

hotărârii în cauză.
Părțile vor fi citate numai dacă instanța socotește că este necesar ca ele să dea anumite
lămuriri.
Când îndreptarea este admisă, aceasta se va face cu privire la exemplarul încheierii de
ședință regăsit în dosarul cauzei, iar în cazul hotărârii (sentință sau decizie), în ambele
exemplare destinate părților.
Cererea de îndreptare a hotărârii poate fi respinsă atunci când nu se referă la erori pur
materiale cuprinse în aceasta, ci la greșeli de judecată, la aspecte privitoare la chestiuni care
trebuie lămurite, completate sau la dispoziții potrivnice conținute de aceeași hotărâre.
Deși legea nu prevede durata de soluționare a cererii de îndreptare a hotărârii, aceasta
ar trebui să fie scurtă, având în vedere că nu ne aflăm în fața unei proceduri care impune
dezbateri în condiții de contradictorialitate.

9. Calea de atac a încheierii prin care se soluționează cererea de îndreptare a hotărârii

Încheierea pronunţată de instanță, prin care soluționează cererea de îndreptare a

hotărârii, este supusă aceloraşi căi de atac ca și hotărârea în legătură cu care s-a solicitat
îndreptarea.

10. Taxa de timbru datorată pentru judecarea cererii de îndreptare a hotărârii

Înainte de intrarea în vigoare a noului Cod de procedură civilă (15 februarie 2013),
cererea de îndreptare a hotărârii era scutită de plata taxei judiciare de timbru și de aplicarea
timbrului judiciar, potrivit art. 281 alin. (2) din vechiul Cod de procedură civilă și art. 14 din
Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 146/1997 privind taxa judiciară de timbru,
aprobate prin Ordinul nr. 760/C/1999 – acte abrogate ca urmare a intrării în vigoare a O.G. nr.
80/2013 privind taxele judiciare de timbru.
În prezent, având în vedere intrarea în vigoare a O.G. nr. 80/2013 privind taxele
judiciare de timbru, potrivit art. 27 din acest act normativ, cererea de îndreptare a hotărârii se
timbrează la valoarea de 20 lei, fără a se mai aplica pe aceasta timbrul judiciar.
Conform art. 55 din O.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, pentru cererea
de îndreptare a hotărârii judecătorești introdusă până la intrarea în vigoare a acestei ordonanțe,
taxa judiciară de timbru și timbrul judiciar nu sunt datorate.
Pentru cererea de îndreptare a hotărârii judecătorești introdusă după data intrării în
vigoare a O.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, chiar dacă aceasta are ca temei
juridic dispozițiile vechiului Cod de procedură civilă (a se vedea punctul 12. de mai jos), se
datorează taxa judiciară de timbru de 20 lei.

11. Suportarea cheltuielilor de judecată relative la cererea de îndreptare a hotărârii

În cazul în care cererea de îndreptare a hotărârii a fost admisă, cheltuielile făcute de

parte sau de părți în aceste cereri vor fi suportate de stat, din fondul constituit potrivit legii.
Când cererea a fost respinsă, cheltuielile vor fi suportate de partea sau de părțile care
au formulat-o, potrivit dreptului comun.

12. Aplicarea în timp a dispozițiilor privitoare la îndreptarea hotărârilor judecătorești

Conform art. 3 și art. 6 din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr.
134/2010 privind Codul de procedură civilă, dispozițiile noului Cod de procedură civilă, deci
inclusiv cele privitoare la îndreptarea hotărârilor, se aplică numai proceselor și executărilor
silite începute după intrarea acestuia în vigoare. Procesele începute prin cereri depuse, în
condițiile legii, la poștă, unități militare sau locuri de deținere înainte de data intrării în
vigoare a noului Cod de procedură civilă rămân supuse legii vechi, chiar dacă sunt înregistrate
la instanță după această dată.
Totodată, potrivit art. 24 din noul Cod de procedură civilă „dispozițiile legii noi de
procedură se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după intrarea acesteia în
vigoare”, iar potrivit art. 25 alin. (1) din același cod „procesele în curs de judecată, precum și
executările silite începute sub legea veche rămân supuse acelei legi”.
 Prin urmare, dacă instanța a fost sesizată cu cererea de chemare în judecată a
reclamantului anterior datei intrării în vigoare a noului Cod de procedură civilă (15 februarie
2013), se impune ca o cerere de îndreptare a hotărârii să se întemeieze și soluționeze conform
dispozițiilor legii vechi, în vigoare la data sesizării instanței de judecată, adică în conformitate
cu prevederile art. 281, art. 2812a și art. 2813 din vechiul Cod de procedură civilă.

13. Elemente de noutate aduse de noua procedură a îndreptării hotărârii judecătorești

Faţă de procedura de îndreptare a hotărârilor judecătorești prevăzută de vechiul Cod de

procedură civilă, noua procedură prezintă un numai două elemente de noutate, și anume:
 excluderea dispoziției art. 281 alin. (2) din vechiul Cod de procedură civilă,
conform căreia părțile nu puteau fi obligate la plata cheltuielilor legate de îndreptarea
hotărârii, deci acestea nu datorau taxa judiciară de timbru și timbrul judiciar pentru
aceste cereri; acum, pentru o astfel de cerere se datorează o taxă judiciară de timbru de
20 lei, însă nu se datorează timbru judiciar;
 includerea unei dispoziții care nu era cuprinsă în vechiul Cod de procedură
civilă, conform căreia: „În cazul în care cererea de îndreptare a hotărârii a fost admisă,
cheltuielile făcute de parte în aceste cereri vor fi suportate de stat, din fondul constituit
potrivit legii. Când cererea a fost respinsă, cheltuielile vor fi suportate de parte potrivit
dreptului comun.”

Ce presupune procedura de completare a hotărârii?

Hotărârea dată de o instanţă de judecată poate fi îndreptată, lămurită sau completată.

Îndreptarea hotărârii are în vedere erorile sau omisiunile cu privire la numele, calitatea şi
susţinerile părţilor sau cele de calcul, precum şi orice alte erori materiale cuprinse în hotărâri
sau încheieri şi pot fi îndreptate din oficiu ori la cerere, instanţa pronunţându-se prin încheiere
dată în camera de consiliu.
În cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la înţelesul, întinderea sau aplicarea
dispozitivului hotărârii ori dacă acesta cuprinde dispoziţii contradictorii, părţile pot cere
instanţei care a pronunţat hotărârea să lămurească dispozitivul sau să înlăture dispoziţiile
potrivnice.
În ceea ce priveşte completarea hotărârii, art. 444 C. procedură civilă prevede că dacă
prin hotărârea dată instanţa a omis să se pronunţe asupra unui capăt de cerere principal sau
accesoriu ori asupra unei cereri conexe sau incidentale, se poate cere completarea hotărârii în
acelaşi termen în care se poate declara, după caz, apel sau recurs împotriva acelei hotărâri, iar
în cazul hotărârilor date în căile extraordinare de atac sau în fond după casarea cu reţinere, în
termen de 15 zile de la pronunţare.
Dacă prin hotărârea dată instanţa a omis să se pronunţe asupra unui capăt de cerere
principal sau accesoriu ori asupra unei cereri conexe sau incidentale, se poate cere
completarea hotărârii în acelaşi termen în care se poate declara, după caz, apel sau recurs
împotriva acelei hotărâri, iar în cazul hotărârilor date în căile extraordinare de atac sau în fond
după casarea cu reţinere, în termen de 15 zile de la pronunţare.
Cererea se soluţionează de urgenţă, cu citarea părţilor, prin hotărâre separată.
Prevederile art. 443 alin. (3) se aplică în mod corespunzător.
Dispoziţiile prezentului articol se aplică şi în cazul când instanţa a omis să se pronunţe
asupra cererilor martorilor, experţilor, traducătorilor, interpreţilor sau apărătorilor, cu privire
la drepturile lor.

Lămurirea hotărârii judecătorești

Potrivit art. 443 Cod procedură civilă, în cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire
la înțelesul, întinderea sau aplicarea dispozitivului hotărârii ori dacă acesta cuprinde dispoziții
contradictorii, părțile pot cere instanţei care a pronunțat hotărârea să lămurească dispozitivul
sau să înlăture dispozițiile potrivnice.
Obiectul lămuririi sau al interpretării vizat de dispozițiile legale mai sus citate are în
vedere clarificarea obscurității hotărârii judecătorești, dând astfel posibilitatea executării ei în
limitele avute în vedere prin modalitatea de soluționare a litigiului. Această putere de
interpretare, recunoscută judecătorului după ce s-a dezînvestit, de interpretări sau să nu ridice
dificultăți de punere în executare prin menționarea unor dispoziții contradictorii în chiar
dispozitivul hotărârii.
Textul are în vedere, așadar, caracterul neclar sau contradictoriu al mențiunilor din
dispozitiv pentru că, în situația caracterului contradictoriu al considerentelor, hotărârea ar fi
afectată de viciul nemotivării, neregularitate care nu poate fi îndreptată după procedura
prevăzută de art. 443 Cod procedură civilă, ci poate face obiect al criticilor în căile de atac.
De asemenea, nu este posibilă prin recurgerea la această procedură nici asigurarea
concordanței între dispozitiv și considerente, constatarea existenței unei astfel de contradicții
putând constitui cel mult motiv de declanșare a căilor de atac prevăzute de lege împotriva
hotărârii respective. (Decizia civilă nr. 71 din 24.04.2018 a Curţii de Apel Galaţi,
portal.just.ro)

Îndreptarea, Lămurirea şi Completarea Hotărârii

ÎNDREPTAREA LĂMURIREA
COMPLETAREA HOTĂRÂRII
HOTĂRÂRII HOTĂRÂRII,
ART. 444
ART. 442 ART. 443
Sunt necesare lămuriri
Existenta unor erori
cu privire la
materiale sau omisiuni în
înţelesul/întinderea sau
SITUAŢIA practicaua,
aplicarea dispozitivului Minus petita
PREMISĂ considerentele sau în
unei hotărâri;
dispozitivul unei
Dispozitivul conţine
hotărâri.
dispoziţii contradictorii.
Partea interesată. Martorul,
Partea interesată Terţul expertul, traducătorul,
TITULARUL
interesat Instanţa din Partea interesată interpretul, apărătorii în
CERERII
oficiu cazul cererilor cu privire la
drepturile lor
Acelaşi termen în care se
poate declara apelul/recursul
împotriva hotărârii.
Dacă hotărârea este
TERMEN Oricând Oricând
pronunţată într-o cale
extraordinară de atac/în fond
după casarea cu reţinere - >
15 zile de la pronunţare.
- > prin încheiere dată în -* de urgenţă
de urgenţă
cameră de consiliu - > prin sentinţă/decizie dată
-» prin încheiere dată în
- * pronunţarea potrivit în cameră de
cameră de consiliu
SOLUŢIONARE art. 402 consiliu/şedinţă publică
-»pronunţarea potrivit
- ^citarea părţilor doar - » pronunţarea potrivit art.
art. 402
dacă instanţa consideră 402
-> cu citarea părţilor
necesar - » cu citarea părţilor
COMPETENŢĂ Acelaşi complet care a pronunţat hotărârea.
Aceeaşi cale de atac ca şi hotărârile în legătură cu care se cere îndreptarea,
CALE DE ATAC
lămurirea ori completarea.
CHELTUIELI Cererea este admisă – suportate de către stat
DE JUDECATĂ Cererea este respinsă – se aplică dreptul comun