Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Subiecte Rezolvate 1
Subiecte Rezolvate 1
5.Containerul de prespălare.Caracteristici
-recipient rigid,nepenetrabil,din material plastic opac sau metaloic(emailat ,din Al sau otel inoxidabil) cu capac ce se
poate inchide ermetic
-are forma variabila(paralelipipedic,cu dipozitie orizontala pt instrum. mare si cilindric cu dispozitie verticala pt cel mic)
si capacitate variabila
-cuva interna(cos)cu partea inferioara perforata sau tip sita metalica,care permite scoaterea instrum din solutie fara
contact direct cu mainile
-dupa umplerea cuvei sau la intervale de timp determinate,recipientul de prespalare e transp.acop. cu capat in zona de
curatare a instumentarului,marcata ca zona nesterila ,in alta incapere fata de zona de tratament propriu-zisa
1
6.Curăţarea automată enzimatică
-instumentar ce nu permite curatare manuala
-se utilizeaza solutii rezultate din dizolvarea in apa calda a unor pastile efervescente care contin enzime si care sunt ideale
pentru imersie inaintea sterilizarii sau ca agent la aparatele de curatare automata cu ultrasunete
-solutii biodegradabile,atoxice,necorozive si aromatizare,cu capacitatea de a indeparta detritusurile
organice(sange,ser,fluide biologice,resturi de tesuturi) si detritusuri anorganice(ciment,incrustatii calcare, oxizi metalici)
de pe instrum. stoma, chirurgical, implante si lucrari protetice conjuncte/adjuncte.
2
Dezinfectarea de nivel înalt este procesul care distruge HVB, HIV, MTB, alte bacterii, fungi, viruşi şi poate distruge
unele forme bacteriene sporulate dar nu obligatoriu pe toate.
3
ambalaje de unică folosinţă
-hârtie specială;
-pungi autosigilante / tip rolă din hârtie şi plastic
4
-la extragerea articolelor medicale ambalate din sterilizator se efectuează:
verificarea indicatorilor de eficienţă ai sterilizării,
lipirea unei etichete pe capac/banderolă pentru a indentifica dispozitivele medicale şi materialele sterilizate (se notează
data, sterilizatorul şi persoana care efectuează sterilizarea);
notarea în caietul de sterilizare (care atestă efectuarea sterilizării):
-numărul şarjei şi conţinutul pachetelor,
-data şi ora de debut şi de sfârşit a ciclului;
-temperatura la care s-a efectuat sterilizarea,
-rezultatele indicatorilor fizico-chimici şi biologici;
-numele şi semnătura persoanei responsabile cu sterilizarea
- datele referitoare la ciclul de sterilizare la care a fost supus fiecare articol medical trebuie păstrate pentru o perioadă de
cel puţin 30 de zile, uşurând urmărirea modului in care un instrument utilizat (sau incriminat) în cadrul tratamentului
stomatologic a fost reprocesat inainte de folosire.
5
- Anumite materiale şi instrumente, în special cele care au componente de cauciuc sau părţi în mişcare pot suferi
deteriorări iremediabile sau pierderi ale lubrifierii în timpul procesului de sterilizare cu căldură uscată şi de aceea metoda
trebuie utilizată doar pentru articolele la care este indicată de către producător.
-Sterilizatorul cu aer cald este total contraindicat pentru materiale textile, lichide, cauciuc.
-Căldura uscată este utilizată şi pentru procesarea prin incinerare a anumitor deşeuri medicale infectate (celulozice,
materiale textile sau pansamente, comprese, mase plastice, etc).
-Acest proces trebuie realizat doar de către personal specializat utilizând un aparat care este folosit doar pentru acest scop
special - nu trebuie să se facă incinerarea în dispozitivele care sunt utilizate în mod curent pentru sterilizare.
6
-curăţarea cu şerveţele, prosoape absorbante de bărtie şi apă asociată cu dezinfectant/săpun, prin frecarea energică a
suprafeţelor.
- o dezinfectare de nivel mediu cu un agent dezinfectant tuberculicid sau soluţie clorinată 1%. Alcoolul nu este indicat ca
agent de dezinfectare, deoarece se evaporă rapid şi nu permite un timp de contact suficient cu obiectul contaminat pentru
a avea o acţiune eficientă.
B.Instrumentarul semicritic
-după fiecare utilizare să fie curăţate şi sterilizate prin căldură - metoda de elecţie sugerată fiind autoclavarea după fiecare
utilizare la un pacient, iar dacă procesul termic le va distruge se recurge cel puţin la dezinfectare chimică de înalt nivel.
-Din categoria articolelor stomatologice încadrate ca instrumentar semicritic fac parte: trusa de consultaţie, instrumentele
de mână utilizate în prepararea cavităţilor, la manipularea, inserarea condensarea, modelarea şi finisarea materialelor de
obturaţie de durată, clemele de digă, separatoarele metalice, automatonul, portmatricile metalice, vârful lămpilor de
fotopolimeri-zare, linguri de amprentare reutilizabile, linguri pentru fluorizare, piesele de mână pentru profilaxie şi
piesele de turaţie convenţională şi înaltă, etc.
C.Instrumentarul critic
-Aceste instrumente sunt considerate cu risc maxim de transmitere a infecţiilor (pe cale sangvina în principal) şi trebuie
sterilizate după fiecare utilizare, metodele de elecţie presupunând sterilizarea prin căldură.
-Din categoria articolelor stomatologice încadrate ca instrumentar critic fac parte: cleştii, lamele de bisturiu, chiuretele,
elevatoarele, instrumentarul de detartraj manual sau ultrasonic (capetele active), ansele pentru electrocaute, frezele
dentare, chirurgicale,instrumentar endodontic de mana si rotativ,instrumentarul pt implantologie.
-Procesarea corecta prin sterilizare a instrumentarului pt o refolosire in conditii de siguranta presupune utilizarea de
metode adaptate la tipul de instrumentar procesat.
28.Indicatorii indirecţi
denumiţi şi integratori monitorizeză un anumit parametru fizic(în special temperatura dezvoltată în cadrul ciclului de
sterilizare), fără a dovedi obţinerea sterilizării ci doar atingerea parametrilor fizici necesari pentru sterilizare.
Sunt benzi sau recipiente de substanţe chimice sensibile care îşi modifică starea, culoarea sau aspectul general în
funcţie de parametrul de care sunt activate dacă sunt atinşi parametrii necesari procesului de sterilizare.
-Pentru o corectă apreciere a procesului de sterilizare, indicatorii indirecti se utilizează şi se aplica in funcţie de
instrucţiunile producătorului:
intern (cu rol de a verifica penetrarea agentului de sterilizare):
-în ambalajul instrumentarului;
-în interiorul cutiei de sterilizare
extern (utilizaţi în combinaţie cu cel intern când acesta nu este direct vizibil)
-pe cutia de sterilizare sau ambalaj (bandă adezivă termosenzitivă ce face corp comun cu aceasta);
-in afara cutiei în incinta de sterilizare
7
Ambalajele de sterilizare tip pungi de hârtie şi plastic sudate prezintă indicatorii chimici reprezentaţi pe faţa
externă din hârtie sub forma unor desene tip "integratori" cu tipar repetat regulat; aceste desene au înainte de sterilizare o
anumită nuanţă coloristicâ, care virează într-o altă nuanţă consecutiv unei sterilizin eficiente.
In funcţie de capacitatea de răspuns a indicatorilor indirecţi, ei sunt
monoparametru - care sunt activări de modificările unui singur parametru fizic - pe care il monitorizează (temperatură,
presiune) şi se utilizează la autoclavarea cu abur sau cea chimica, precum şi la metodele pe bază de căldură uscată
multiparametru - măsoară doi sau mai mulţi parametri fizici implicaţi şi asiguri un nivel ridicat de
control al atingerii condiţiilor de sterilizare, doar pentru autoclavarea cu abur
Rezultatele testelor cu indicatori chimici (interni sau externi) sunt obţinute simultan cu terminarea ciclului de sterilizare şi
constituie doar un indicator precoce al unei probleme potenţiale, daca aceşti indicatori indirecţi sugerează o sterilizare
necorespunzătoare, articolele supuse procesului nu trebuie utilizate ci trebuie reprocesate
8
- trebuie să rămână ambalate până Ia momentul utilizării.
-Instrumentele astfel ambalate sterilizate trebuie să fie stocate într-un mod care să prezerve integritatea ambalajului,
perioada de stocare fiind în general raportată :
- la data la care s-a realizat sterilizarea;
- la un eveniment care poate afecta integritatea ambalajului compromiţând starea de sterilitate (ambalaj rupt,
perforat, umezit).
-Calitatea materialului de ambalare, condiţiile de stocare temporară, transport şi manipulare reprezintă factori care pot
afecta şansele ca pachetul sterilizat (şi implicit conţinutul său) să işi menţină această stare.
-Toate pachetele care conţin instrumentar sterilizat trebuie inspectate înainte de utilizare pentru a verifica absenţa
umezelii şi integritatea fizică.
-Dacă acestea sunt ude, rupte, perforate sau au atins accidental suprafeţe de mediu potential contaminate (podele,
chiuvete) nu trebuie folosite ca atare, ci se impune ca instrumentarul să fie recuratat,reambalat şi sterilizat din nou.
-Chiar pentru metodele de monitorizare a perioadei de stocare raportate la evenimente este necesari notarea datei la care
s-a realizat sterilizarea, iar dacă în cabinet sunt utilizate mai multe aparate de sterilizare, pe fiecare pachet trebuie indicat
sterilizatorul folosit, facilitând retragerea articolelor procesate in cazul unei erori de sterilizare.
-Deoarece zona de stocare a articolelor medicale sterilizate se găseşte la distanţă la locul de sterilizare, transportul
acestora presupune utilizarea unei mese de transfer evitând o manipulare necorespunzătoare şi reducând riscul de
deterioarare a ambalajelor prin căderi accidentale Mesele de transfer mobile trebuie să prezinte suprafeţe dezinfectabile,
suficient de mari pentru a putea transporta o cantitate suficientă de material sterilizat şi pot fi supraetajate, fiecare nivel
având o destinaţie precis indicată (sterile/nesterile).
36.Irigarea chirurgicală
-metode invazve de tratament,pentru irigare trebuie utilizata apa sterila sau ser fiziologic
-intervenţie din chirurgie- şi implantologie este necesara utilizarea de tubulatura internă sterilizabilă sau de tubulatură de
unică folosinţă care să efectueze un bypass al unitului clasic
-cea mai frecventă modalitate practică dezinfectare chimica.
-toate liniile de apa care se alimineteaza din sistemul general trebuie lasate sa curga 1-5 min,dupa care trebuie
dezinfectata tubulatura interna cu subst chimice,compatibile(sa nu produca produsi secundari potential nocivi)
9
-substrantele utilizate in dezinfectarea chimica lucreaza pe formele planctonice si pot avea cel mult un efect biostatic
asupra biofilmelor.
11
-toate articolele ascutite nereutilizabile(includ si seringile hipodermice,ace traumatice, pipete pahare sau
recipiente de sticla sparte,lame de bisturi)care au fost utilizate in tratamentul pacientilor sau care au venit in contact cu
agentii infectiosi
-alte reziduuri considerate de medic ca infectate
45.Caracteristici ale containerelor pentru reziduuri solide ascuţite
Containerele(refolosibile)sau din carton(de unica folosinta), rezistente la perforari si care pot fi ermetic inchise
cu capac, sunt de culoare galbena si care prezinta indicativul de biorisc corespunzator.
Trebuie asezate cat mai aproape de locul de utilizare a articolelor medicale care vor deveni deseuri.
-trebuie sa fie atent igienizate de fiecare data cand sunt golite,exceptie cazul in care suprafata interna a fost protejata in
totalitate prin saci de plastic sau alte dispozitive izolante care au fost indepartate odata cu deseurile
48.Stocarea deşeurilor
Toate deşeurile patologice trebuie colectate în containere opace, pentru a se limita contactul vizual direct cu
acestea.
-în funcţie de caracteristicile deşeurilor clinice (infecţiozitate, citotoxicitate), pe lângă colectarea care se face în
containere (recipiente) codate coloristic şi prin simboluri diferite, procesarea se va realiza printr-o metodă concordantă cu
gradul de patogenitate al deşeurilor respective.
-Deşeuri lichide clinice necitotoxice pot fi golite cu grijă în scurgeri speciale care fac legătura cu sistemul de canalizare
general sau toaleteDeoarece nu există o evidenţă clară a transmiterii agenţilor sangvini prin contact direct cu elementele
sanitare de canalizare şi pentru că aceşti agenţi patogeni, în special viruşii nu sunt stabili timp crescut în mediul
extracorporal, se consideră o metodă sigură de eliminare a acestui tip de deşeuri medicale lichide.
-Consecutiv colectării, deşeuriie pot fi stocate temporar maxim 24 - 43 ore apoi transportate şi procesate în funcţie de
gradul de risc pe care îl prezintă în maxim 72 de ore.
12
50.Dispozitivele de unică folosinţă
Echipamentele, instrumentarul şi articolele medicale sterile de unică folosinţă trebuie să fie utilizate în toate
tratamentele stomatologice în care situaţia clinică dictează acest lucru:utilizate- la un singur- pacient,după terminarea
manoperei la care au fost folosite sunt considerate deşeuri medicale, fără a se încerca reprocesarea (prin curăţare,
dezinfectare, sterilizare) si reutilizarea la un alt pacient.
In mod uzual în categoria articolelor de unică folosinţă sunt încadrate:
-elementele utilizate pentru realizarea izolării:
aspiratoare de salivă;canule de aspirator chirurgical; folie de diga,
absorbante locale, rulouri, comprese, meşe.
-instrumentar pentru administrări de subtanţe medicamentoase pe cale parenterală:
ace atraumatice de seringă;seringi cu ac din material plastic; carpule cu anestezice;
seturi pentru administrări intravsnoase
-instrumentar de profilaxie
Perii, cupe, anse,
-varfuri de spray apă/aer;
-elemente de conformare coronară:
cape, benzi de celutoid;pene interdentare.
-câmpuri operatorii, material de sutură, ace de sutură, lame de bisturiu, etc.
Se consideră că orice articol medical sau instrument care a penetrat tegumentul, membranele mucoase sau alte
ţesuturi trebuie ca după utilizare să fie scos din uz şi tratat ca deşeu medical în funcţie de riscul de contaminare pe care îl
prezintă şi materialul din care este confecţionat.
In situaţiile în care articolele de unică folosinţă sunt.scoase din ambalajul steril în care sunt furnizate de
producător fără a mai fi utilizate în cadrul şedinţei de tratament respective este recomandabil a nu se încerca utilizarea sa
ulterioară (la un alt pacient), deoarece toate metodele de stocare în afara mediului steri) oferit de ambalajul iniţial prezintă
un risc-crescut de contaminare.
13
Lucrările protetice şi articolele utilizate în realizarea trebuie considerate ca potenţial contaminate în urma
contactului direct al acestora cu pacientul
Precauţii standard, pentru a preveni expunerea personalului la agenţii infectanţi:
1.Toate lucrările protetice şi ortodontice (indiferent de stadiul - faza de lucru) trebuie ca initial, la primirea în laborator
(după contactul cu pacientur); să fie curăţate de sânge, salivă şi alte detritusuri prin clătire cu jet difuz de apă şi
dezinfectate cu un dezinfectant de nivel intermediar, iar înainte de ieşirea din laborator (înainte de contactul cu pacientul)
să fie clătite atent.
2.Până la realizarea propriu-zisă a dezinfectării personalul medical trebuie
-să poarte echipament individual de protecţie (mănuşi, mască, protecţie oculară,. îmbrăcăminte de protecţie), iar
dezinfectanţii trebuie să fie aleşi astfel încât tehnica de dezinfectare (tip de substanţă, concentraţie a soluţiei, timp de
contact), să nu interfere chimic şi deci să afecteze stabilitatea materialelor de amprentă.
-Agentul de dezinfectare ales nu trebuie să aibă efect asupra stabilităţii dimensionale a materialelor de
amprentă(hidrocoloizi)şi. trebuie să acţioneze într-un timp rezonabil (16-30 minute).
-Hidrocoloizii ireversibili pot rezista la contaminarea cu viruşi sau salivă dacă în apa -utilizată pentru -mixarea
materialului- a fost adăugat un dezinfectant pe bază de iod sau clorhexidină.
Pentru dezinfectarea propriu-zisă:
-amprentele şt înregistrările de ocluzie in ceară pot fi introduse in soluţii de hipoclorit 1 % sau pot fi pulverizate cu soluţii
de glutaraldehidă 0,13% şi lăsate în contact pentru o perioadă de 10-30 de minute, urmând ca înainte de utilizare să fie
clătite abundent cu jet difuz de apă;
-modelele turnate din gips (de obicei dur tip Moldano), pot fi introduse în hipoclorit de sodiu 5,25% pentru 1 oră sau
glutaraldehidă 0,13% pentru 30 de minute.
Articole termorezistente care vin în contact cu mucoasele orale sau tegumentele pacienţilor (linguri metalice de amprentă,
arc facial de transfer, etc.) trebuie sterilizate înainte de a fi refolosite la pacient.
Instrumentarul de laborator rotativ utilizat pe lucrările protetice potenţial contaminate (freze, pietre, discuri, instrumentar
de finisare) trebuie sterilitate sau dezinfectate de nivel înalt. Instrumentarul care nu vine în mod normal în contact direct
cu pacientul sau cu lucrările protetice potenţial contaminate şi care nu suportă sterilizare prin căldură (articulatoare,
strunguri) trebuie să fie curăţate şi să beneficieze de dezinfectare de nivel scăzut.
Vasele de presiune si băile de apă care sunt în mod special susceptibile la contaminarea cu microorganisme, trebuie să
fie curăţate şi dezinfectate cel puţin zilnic, iar suprafeţele de mediu trebuie să fie curăţate şi dezinfectate la fel ca zona de
tratament din cabinetul de medicină dentară.
14
se lasă să cadă. filmul în paharul de plastic, fără a-l atinge cu mănuşile contaminate;
se îndepărtează învelişut de protecţie şi se va procesa ca deşeu infectat.
-se îndepărtează mănuşile şi echipamentul de protecţie;
-se realizează igiena corespunzătoare a mâinilor;
-se îndepărtează şorţul de plumb şi gulerul tiroidian de protecţie;
-se aplică mănuşi de consultaţie şi se transportă recipientul de plastic cu filmul în camera obscură.
C.In camera obscură
dacă s-au folosit filme fără înveliş de protecţie:
= se desface ambalajul extern al filmului având grijă să nu atingem suprafaţa filmului şi îl lăsăm să cadă pe un servetel
curat de hartie;
= se îndepărtează mănuşile şi se face igiena mâinilor,
= se procesează filmul după tehnica proprie.
dacă s-au folosit filme cu înveliş de protecţie:
= se desface ambalajul extern al filmului folosind mănuşi de consultaţie curate;
= se procesează filmul după tehnica proprie.
D. Pregătirea cabinetului radiologie pentru o nouă expunere
-se îndepărtează elemente de barieră fizică de unică folosinţă şi dezinfectează suprafeţele aparaturii radiologice;
-se dezasamblează sistemele port-senzor în părţile componente şi se realizează dezinfectarea, după indicatiile
producătorului;
-se ambalează şi sterilizează sistemele port-senzor prin autoclavare.
15
57.Protocol general de control al infecţiilor după tratamentul pacientului
-Utilizaţi mănuşi menajere şi echipament- de protecţie individual pentru decontaminarea instrumentarului, aparaturii
şi suprafeţelor din cabinetul stomatologic.
-Curăţaţi şi dezinfectaţi instrumentarul stomatologic cu atenţie.
-Sterilizaţi instrumentele:
critice - care penetrează ţesuturile moi sau osul;
când este posibil, toate cele care vin în contact cu fluidele corporale sau membranele mucoase ale pacienţilor sau care
au fost contamínate de secreţiile pacienţilor; în toate celelalte situaţii utilizaţi o dezinfectare de nivel corespunzător;
monitorizaţi săptămânal sterilizarea cu indicatori biologici,
-Decontaminaţi piesele de mână şi evacuaţi lichidele stagnante în tubulatura de apă:
lăsaţi.să funcţioneze .în gol (pentru eliminarea lichidului stagnant) piesele de mână, uniturile, detartroarele ultrasonice,
seringile de apă aer, pentru 2-3 minute la începutul fiecărei zile de lucru şi 20-30 secunde între şedinţele dé tratament ale
pacientilor
curăţaţi şi sterilizaţi aparatura de detartraj;
utilizaţi seringi de aer/apă de unică folosinţă; dacă nu, efectuaţi o curăţare atentă şi sterilizare sau cel puţin dezinfectare
de nivel corespunzător;
curăţaţi şi sterilizaţi piesele de mână.
-Manipulaţi cu grija instrumentarul ascuţit de unică folosinţă: puneţi .instrumentarul ascuţit intact (ace, lame de bisturiu)
în containere rezistente la perforare înainte de procesare/aruncare.
-Decontaminati suprafetele de mediu
îndepărtaţi elementele de barieră fizică de pe suprafeţele de contact;
dezinfectanţi aceste suprafeţe cu un agent chimic corespunzător situaţiei;.
schimbaţi barierele fizice de protecţie de pe unitul dentar, aparatura radiologica.
-Decontaminaţi articolele protetice: clătiţi şi dezinfectaţi amprentele, înregistrările de ocluzie, toate celelalte articole ce
vor fi trimise la laboratorul de tehnica dentară.Comunicaţi laboratorului de tehnică dentară programul de control al
infecţiei (metodă, tehnică, materiale utilizate, precauţii speciale necesare).
-Procesaţi înmod corespunzător detritusurile contaminate:
vărsaţi deşeurile medicale fluide-sânge, fluidele absorbite şi alte lichide într-o scurgere conectată la sistemul central de
evacuare;
plasaţi reziduurile solide contaminate cu sânge salivă în saci impermeabili sigilaţi.
16
-de aparare-dendritice,macriface,limf T
-mezenchimale nediferentiate
62.Funcţiile odontoblastului
1) funcţia secretorie
a.Secretă substanţe pe care le elimină prin peretele membranei celulare
b.enzime necesare procesului de mineralizare (fosfataza alcalină şi acidă)
c.enzime necesare proceselor metabolice (ale glicolizei anaerobe, ale ciclului Krebs)
d.componente ale substanţei fundamentale (arninoacizi, iono minerali, lipide, acid hialuronic, acid condroitinsulfuric)
e.componente care participă la formarea colagenului dentinar şi a predentinei (precolagen)
2)funcţia senzorială
- celula odontoblastică nu este o celulă nervoasă. Corpul celular şi prelungirile sunt în contact cu terminaţiile nervoase,
receptori pentru transmiterea durerii.
-Când celulele odontoblaste sunt lezate sau iritate ele pot produce stirnuli care sunt percepuţi de terminaţiile nervoase
libere care au contact cu oricare parte a odontoblasţului. Stimulul va determina eliberarea de către odontoblast a unei
substanţe neurotransmiţătoare care modifică permeabilitatea membranei terminaţiei nervoase libere şi apare un potenţial
de acţiune.
-Un alt tip de stimul poate fi deformarea mecanică a odontoblastului (corp celular sau prelungire) care acţionează prin
transformarea energiei mecanice în diferenţă de potenţial.
-Odontoblastul cu prelungirile sale şi fibrele nervoase Aδ funcţionează împreună ca unităţi senzoriale intradentare putând
fi considerate ca formând o „capsulă senzorială periferică pulpo-dentinară" deoarece învelesc complet la periferie organul
pulpar şi se distribuie în dentină prin canaliculele dentinare până la joncţiunea amelo-detinară.
3)funcţia dentinogenetică
-odontoblaşti primari care apar odată cu formarea mugurelui dentar
-odontoblaşti secundari de înlocuire sau odontoblaşti din generaţia a doua
-au originea din celulele fiice provenite din ultima diviziune a preodontoblaştilor prezenţi în zona
subodontoblastică
-din diferenţierea celulelor ne-specifice de la nivelul pulpei dentare_(celule mezenchimale nediferenţiate,
fibroblaşti, pericite).
17
-celulele au forma rotunjita sau ovalara si prezinta prelungiri citoplasmatice care pot stabili contacte memb. cu celulele
odontoblastice(jonctiuni comunicante)
-exista celule fiice nonodontoblastice produse in cursul celei de-a 2a mitoze a preodontoblastilor.Nu dau nastere la
odontoblasti deoarece se gasesc la distanta de mb bazala.Cand odontoblastii primari sunt distrusi ca urmare a unei
agresiuni vor da nastere la odontoblasti de inlocuire,fiind responsabili de formarea dentinei de reparatie cu aparitia
fenomenului de cicatrizare a tes.pulpar.
67.Care sunt celulele imunocompetente ale zonei pulpare centrale şi rolurile acestora
-rolul de apărare autoimună a ţesutului pulpar. Numărul lor creşte în raport cu stimulii nocivi care acţionează asupra
ţesutului pulpar
1.celule dendritice
- talie mare care prezintă minim trei prelungiri citoplasmatice numite dendrit
-Cu ajutorul dendritelor celulele se leagă între ele într-o reţea localizată atât în pulpa periferică cât şi în zona centrală a
pulpei. Sunt concentrate în jurul vaselor sanguine, cu axul longitudinal paralel cu cel al celulelor endoteliale şi cu
dendritele în contact cu membranele celulare endoteliale.
-Au rolul de a captura antigenele proteice străine într-o manieră non-specifică.
-nr lor creste in inflamatia pulpara +posibil rol in procesele de reparatie pulpara
2.celule macrofage
-Sunt celule de talie mare, rotunde, ovalare sau stelate, localizate în zonele perivasculare. Pot avea şi aspect fusiform
putând fi confundate cu fibroblastele.
-In pulpa normală, fără fenomene de inflamaţie sunt implicate în eliminarea celulelor moarte prin apoptoză.
-In inflamaţia pulpară. au rolul de eliminare a bacteriilor si interactioneaza cu alte celule inflamatorii (lirnfocitele T).
-Pot lua aspecte morfologice diferite precum histiocitel= celule care intervin în apărarea pulpei dentare prin fagocitarea de
hematii degenerate, fragmente celulare dezintegrate şi corpi străini
-au şi rol în elaborarea proteinelor necesare sintezei substanţei fundamentale pulpare şi a fibrelor conjunctive.
3.limfocitele T
Din limfocite derivă plasmocitele,celule ovalare sau rotunde, cu nucleu excentric şi cu rol în sinteza anticorpilor în cursul
proceselor inflamatorii pulpare.
68.Fibrele pulpare(fb.conjunctive):
1.fibre de colagen
-Sunt cele mai numeroase, sunt elaborate de fibroblaşti.
18
-în pulpa dentară se găsesc mai ales fibre de colagen tip I şi III. Colagenul din pulpă reprezintă cam 34% din totalul
proteinelor pulpare.
-Fibrele sunt prezente în spaţiile intercelulare sub formă de filamente izolate sau în fascicule asociate axelor vasculare în
pulpa matura. Numărul fibrelor de colagen creşte odată cu înaintarea în vârstă în paralel cu scăderea numărului de celule=
fibroză pulpară.
2.fibre de reticulină
-Sunt asociate pereţilor vasculari în jurul cărora formează o reţea. Fibrele Korff din stratul acelular Weill sunt formate din
asocierea mai multor fibre de reticulină, au un traiect ondulat, trec prin stratul de celule odontoblaste pentru a pătrunde în
canaliculele dentinare unde însoţesc prelungirea Tomes, fiind paralele cu aceasta Aici se transformă în fibre de colagen.
3.fibre de oxitalani
Se găsesc dispersate în ţesutul pulpar, în cantităţi mai mici decât fibrele de colagen şi reticulină. Nu suferă modificări în
raport cu vârsta.
19
-Sunt implicate în transmiterea durerii.
3.Fibrele nervoase tip A-β
-au un diametru de 6-10um şi o viteză de conducere foarte rapidâ(30-80m/sec).
-Sunt implicate în transmiterea sensibilităţii tactile şi proprioceptive
-Pot fi implicate şi în perceptia sensibilităţii nedureroase determinată de exemplu de stimularea dentară de mică
intensitate, de tip vibratorul.
72.Tipurile de dentină
-Dentina periferică - la nivel coronar-matricea dentinară depusă de odontoblaştii nepolarizaţi, fără canalicule dentinare şi
fără prelungiri ale acestora.Este un strat hipopomineralizat.
- la nivel radicular - strat hialin de 7-15um, fără canalicule, care coexistă cu stratul granulat Tomes
situat mai intern.
-Dentina circumpulpară - dentina primară -formată de odontoblaştii polarizaţi prin transformarea predentinei în dentina
odată cu intrarea în funcţie a dintelui pe arcadă
- dentina secundară- se produce pe toată durata vieţii dintelui pe arcadă
- dentina terţiară - se produce atunci când apar o agresiune asupra ţesutului pulpar şi cuprinde
2 tipuri de dentina :
dentina de reacţie
dentina de reparaţie
73.Dentina de reacţie
-E produsa de odontoblastii diferenţiaţi în cursul dezvoltării germenului dentar. Apare ca raspuns la stimuli de intensitate
mica:atritia, atacul carios in leziunile initiale, puţin profunde, cu evoluţie cronică la nivelul JAD
-După localizarea depozitului de dentina terţiară există două tipuri:
1.dentina de reacţie sclerotică (DRS) - formată prin depunere de dentina pe peretii interni ai canaliculelor dentinare.
Celulele odontoblaste eliberează factori de creştere TGFβ in interiorul canaiculelor
- Prezenţa lor determină acumularea şi migrarea limfei dentinare în direcţia pereţilor dentinari cu stimularea
colagenului. Ţesutul pulpar răspunde prin depunere de depozite de dentina de reacţie în interiorul tubilor dentinari afectaţi
determinând reducerea sau chiar obliterarea lumenului canalicular.
- Această dentina este rezultatul creşterii procesului normal de formare al dentinei peritubulare. Porozitatca
dentinei scade şi creste duritatea ei.
-Are un aspect translucid din cauza obliterarii canaliculelor usăruri de calciu (determină egalizarea indicelui de
refracţie a dentinei). Acest proces este diferit de calcificarea intratubulară datorită precipitării cristalelor de hidroxiapatită.
2.dentina de reacţie peripulpară (DRP) - apare la interfaţa dentina - pulpă prin exacerbarea procesului de dentinogeneză
ca urmare a măririi depozitelor de predentină. Este produsă de odontoblaştj şi, spre deosebire de dentina secundară
regulată care apare pe toată suprafaţa camerei pulpare
-are un aspect neregulat şi apare în zone restrânse ale camerei pulpare, în care acţionează stimulii iritativi.
-Este rezultatul accelerării sintezei de colagen de tip I şi a activităţii enzimatice la nivelul celulelor odontoblaste,
care vor permite eliberarea de fosfaţi şi producerea de energie necesară unei mineralizări rapide adentinei nou depuse.
-Cu cât cavitatea, este mai profundă şi distanţa de difuziune este mai mică cu atât depunerea de dentina de reacţie este
mai importantă şi o distanţă de difuziune mai mare limitează grosimea stratului de dentina de reacţie.
74.Dentina de reparaţie
-Apare atunci când asupra pulpei acţionează un stimul puternic(trederea de la o evoluţie cronică a unui proces carios la
evoluţie acută, accelerată, activă). Se produce distrugerea dentinei de reacţie sclerotică, care reprezenta o barieră în calea
evoluţiei procesului carios şi apar „semne de suferinţă a odontoblaştilor primari- afectarea organitelor celulare, lărgirea
spaţiilor interodontoblastice si necroza lor.
-daca degradarea ţesutului pulpar nu este completă, acesta va reacţiona prin depunerea de dentină de reparaţie care va
avea un rol de barieră dentinară. Pentru ca să apară dentina de reparaţie trebuie ca pulpa să nu prezinte reacţii inflamatorii
severe şi ţesutul pulpar să aibă un aspect caracteristic unei pulpe tinere, reactive, cu un număr sufucient de celule şi
vascularizaţie adecvată.
-Dacă odontoblaştii primari sunt distrugi se vor diferenţia celule odontoblaste noi rezultate din zona subodontoblastică
Hohl şi prin diviziune si migrare spre zona de necroză se diferentiază in odontoblaşti de inlocuire sau odontoblasti de
generatia II. Aceste celule pot proveni din:
- celule odontoblaste fiice din ultima diviziune a preodontoblaştilor, prezente în stratul suodontoblastic Hohl.
Aceste celule dacă sunt expuse la acţiunea unor factori iritativi,au capacitatea de a migra spre dentină unde suferă o
diferenţiere odontoblastică fără replicarea a ADN-ului.
-ca urmare a diferenţierii unor celule pulpare nediferenţiate — celule mezenchimale nediferenţiate, fibroblaşti
sau pericite. Aceste celule, înainte de a se diferenţia în odontoblasti vor prolifera şi vor migra spre zona odontoblastică
afectată. La zona de necroză se vor diferenţia funcţional şi vor favoriza creşterea sintezei şi depozitării matricei
extracelulare bogate în colagen de tip I şi II prin mineralizarea căreia se va forma fibrodentina(osteodentina), o structură
mai puţin mineralizată faţă de dentina normală şi fără tubuli dentinari. Prezenţa fibrodentinei este o condiţie necesară
20
pentru diferenţierea odontoblastelor de înlocuire şi formarea dentinei de reparaţie tubulară, ea având rol în fixarea
factorilor de creştere necesari diferenţierii odontoblaştilor de înlocuire.
21
Dentina pericanaliculata e formata ca structura primara doar la nivelul dentinei primare.Nu se gaseste in
regiunea pulpara a dd noi erupti.Aici apare o dezvoltare graduala printr-o depunere de matrice organica(secretata la
nivelul prelungirii odontoblastului)care se va mineraliza.Aceasta crestere va determina obstruarea tubulilor dentinari.Cele
2 fnomene vor conduce la obtinerea in final a unei scleroze dentinare.
In interiorul canaliculelor se gasesc
1.fibre tomes-prelungiri odontoblastice care nu depasesc 1/3 sau ½ interna a dentinei
2.fire de colagen-sub forma unei singure fibre sau manunchi.Sunt || cu procesul odontoblastic si au originea in tesutul
pulpar
3.fluidul dentinar sau limfa-lichidul care umple canaliculele dentinare si are compozitie asemanatoare cu fluidul din
tesuturi si o presiune hidrostatica de 30mmHg.E responsabil de aparita durerii
4.terminatii nervoase senzoriale de tip Aδ amielinice care pot extnde pe 10-15% din lungimea canaliculelor dentinare
80.Teoria neurofiziologică
Sustine stimularea prin excitate directa a fibrelor nervoase amielinice din canaliculele dentinare.
Limite:
-imposibilitatea expicarii durerii la nivelul dentinei periferice(fibre nervoase nu se extind pe mai mult de 100u in tubulii
dentinari).Doar stimularea indirecta ar putea explica aparitia durerii in acest loc(cand e stimulata pulpa dentara sau
dentina circumpulpara)
82.Teoria hidrodinamică
Sustine ca principala cauza a durerii dentinare o constituie deplasarea rapida a lichidului interstitial intracanalar
spre exteriorul sau interiorul tubulilor dentinari ca urmare a variatiilor de P determiante de diversi stimuli(tacticli,termici,
osmotici)si determina miscarea lch intersitial intracanalar cu o viteza de 2-4mm/sec,miscare susceptibila de a genera
durerea.Stimuleaza fibrele nervoase(in special cele de tip Aδ) care vor fi deplasate,intinse sau comprimate de fluxul
intracanalicular.
-Teoria se bazeaza pe principiile capilaritatii=>Canaliculii sunt tuburi rigide cu diametru foarte mic,datorita
caruia,forta de adeziune a moleculeor lch. la peretii tubului dentinar e f. Mare,rezultand deplasarea cu 2-4mm/sec a
fluidului dentinar. Fiecare tub golit va fi reumplut in 1 sec.Aceasta miscare determina raspuns rapid la stimuli,rezultand o
durere scurta,ascutia
Argumente
1.In momentul expunerii dentinei,tubulii dentinari sunt deschisi,iar plaga dentinara va fi acoperita cu un film subtire de
fluid dentinar,deorarece,in absenta stimulilor,fluidul prezinta o curgere de la capatul pulpar al canalicului dentinar spre
capatul deschis,pe suprafata dentinei expuse
2.aplicarea unei hartii absorbante pe suprafata plagii dentinare va determina deplasarea fluidului spre hartie si aceasta
miscare stimuleaza fibrele determinand durerea.La fel e si la uscarea suprafetei cu jet de aer
3.stimulii reci,osmotici,tactili determina un flux spre exterior al lichidului intracanalar iar aplicarea de caldura va
determina un flux spre interior al lichidului.
22
4.la stimulii osmotici –solutii saline,dulcuri,fructe-care vin in contact cu dentina expusa,se va produce o deplasare a
fluidului dentinar spre solutia cu o concentratie osmotica mai mare,deci din interior spre exterior,prin osmoza
5.stimulii tactili ce actioneaza pe suprafata dentinara determina o complesiune a dentinei care ca produce initial o miscare
a fluidului spre interiorul canaliculelor,urmata de un efect de revenire a fluidului spre exterior,in afara canaliculelor.
Miscarea fluidului dentina determina stimularea receptorilor durerii si se transforma in semnale
electrice,transmitand stimulul la fibrele nervoase ale pulpei dentare si de aici la nivel central.
23
-captusirea deficitara a marginilor de smalt nesustinute
-ghidarea gresita a contractiei de polimerizare a materialului,ce va duce la suprasarcina peretelui expus.
24
-evitarea utilizarii excesive a metodelor de curatare interdentara(scobitori,ata dentara)
25
Citrat de Na
-citrat de Na dibazic in gel poliglicoidic e un compus acitv care determina precipitarea ionului citric din citrat cu Ca
dentinar.Aparita acestor precipitate determina obliterearea partiala a canaliculelor
-paste de dinti-Protect(rar)
26
97.Ionoforeza utilizată în tratamentul durerii dentinare
-metoda fizica utilizata in tratamentul durerii dentinare.Ionii de fluorura de Na sunt dirijati in canaliculele dentinare(cu
aj. curentului electric cu A mic) si sunt depusi sub forma de fluorura de Ca.Prin precipitarea fluorurii de Ca se produce
micsorarea diametrului canaliculelor dentinare si e diminuata deplasarea fluidului din interior
-efectul e temporar si metoda se repeta.Doza de aplicare e 1mA/min sau 0,5mA/2min
PRINCIPII
-aplicatorul trebuie mentinut in pozitie stabila,orice miscare a acestuia poate determina un scurtcircuit
-trebuie sa se realizeze izolarea ff stricta a zonei
-aplicarea metodei pe dinte cu o sensibilitate severa anterioara poate determina reactii nedorite-RX necesar
-la pacientii care prezinta durere la rece e bine ca solutia de fluorura de Na sa fie incalzita
DEZAVANTAJE
-necesita aparatura speciala si foloseste curent continuu redresat de 9V si intensitate 1mA
101.Uzura dentara
reprezinta modificarea morfologiei coronare si /sau radiculare prin pierderea lenta,progresiva de substanta dura
dentara la nivelul suprafetei expuse in mediul bucal(cu sau fara participare functionala).
Aceasta pierdere se datoreaza unor cauze in afara celor care produc caria dentara si in afara agentilor etiologici ai
traumatismelor dentare.
In mare masura este o consecinta a evolutiei functionale a dintilor dar exista si cauze patologice.
Sunt trei entitati clinice, in ce priveste uzura dentara:
27
Eroziunea-prin solubilizarea acida exogena sau endogena
Atritia-uzura suprafetelor prin contact dento-dentar direct, fara interpozitia alimentelor in
masticatie sau fara interventia altor factori exogeni
Abraziunea-uzura prin frictiune unui corp exogen exercitata asupra supraf dd implicati in
miscari de incizie, triturare , apucare ori tinerea unor obiecte.Sunt incluse si manopere de igiena
orala prin periaj dentar
102.Eroziunea dentara=este produsa prin pierderea de substanta dura dentara de pe suprafetele dentare expuse in urma
solubilizarii chimice ce nu implica prezenta si actiunea microorganismelor din placa bacteriana.
-Factori endogeni
1.prin dieta(aport alimentar)-ac. Citric,acetic,carbonic(afectarea V a dd frontali si la molari, marginea incizala)
2.prin activitatea profesionala-mediul,din cauza unor concentratii mari de acizi(V-I la dd frontali)
3.utilizare substantelor medicamentoase(vit.C tablete cu pH acid, medicamente acide in hipoclorhidrie)
-Factori exogeni
1.regurgitarea acida(acid clorhidric de provenienta acida- prin regurgitatii,reflux gastric, conic,vomitisme cronice
repetate)
2.afectarea digestive(hernie hiatala, ulcer peptic)
3.alcoolism cronic
4.tulb asociate sarcinii
5.regurgitatii voluntare
6.afectarea neuro-psihica(bulimie, anorexie)
-fata orala la molarii superiori
-fata ocluzala/V la molarii inferiori
103.Atritia dentara
Def. = uzura mecanica a suprafetelor implicate in contacte dento-dentare direct, fara interpozitie alimentara (in cazul
masticatiei) si fara interventia altor factori extrinseci dintelui.
Gradul de uzura prin atritie este variabil in functie de fortele exercitate intre suprafetele dentare, calitatea tesuturilor
dentare, durata de actiune.
1. Ocluzala sau incizala
apare pe marginile ocluzale si incizale cu contacte directe dento-dentare in pozitii statice sau in miscarile
mandibulare.
Caracteristici: aparitia unor zone (fatete) cu o suprafata aplatizata, usor adancita si circumscrisa de mergini netede,
bine definite
Microscopic pe suprafetele acestor fatete se observa striatii orientate in aceleasi directii, ele se opresc net la limita
conturului fatetei si ele corespund unora similare de pe dintele antagonist. Orientarea paralele este data e directia in
care actioneaza fortele, care produc si deplasarea dintilor.
2. Interproximala
se gasesc la nivelul ariilor de contact interdentar de pe fetele proximale ale dd adiacenti prin frictiuni consecutive
deplasarii dentare(cauzate de fortele ocluzale si mobilitatea fiziologica)
Abfractie.=Mecanismul in sine: flectarea dintelui la nivel cervical datorita fortelor ocluzale, cel mai frecvent spre
vestibular. La nivelul jonctiunii smalt - cement, ultimul rand de prisme se fisureaza si apoi se desprind. Prin
repetare, spatiul astfel creat va creste.
Abraziune.= uzura mecanica a substantei dure dentare ca rezultat al frictiunii cu orice material sau corp exogen,
strain dintelui.Aceasta uzura se manifesta la dinti si pe suprafetele implicate in miscari de incizie, de triturare, de
prindere sau de tinere.
A.FATA VESTIBULARA,cervicala-cel mai frecvent
1.microorganisme cromogene
2.coloratii alimentare si impregnari nicotice
3.modificari induse de materialul de obturatie(AgHg,iodoform)
4.substante medicamentoase
5.factori poluanti de mediu
6.depozite de tartru sau consecutiv igienizarii defectuase
7.modificari induse de caria simpla/complicata
29
-coloratie galben-rosiatica:condimente, piper, rosu, sofran, boia
-iodoform,conuri de Ag
-eugenol
-bruna-reversibila:staniu(florura de staniu)
-galben-bruna:solutie antiseptica(clorhexidina)
-verzui-portocalie-rosiatica:-antiseptice cu Hg(mercurocrom,mentiolat)
-violet: permanganat de K
114..Traumatismele dentare
produc modificari morfologice coronare in mod brusc, spre deosebire de lealalta categorie de factori care se
instaleaza lent in timp posibilitatea de adaptare functionala (adaptarea organului pulpar este exclusa)
Clasificarea
Fisura coronara leziune la nivelul smaltului fara pierdere de substanta dura dentara
Fractura coronara - fara deschiderea camerei pulpare (nepenetranta, necomplicata)
Fracturi coronare cu deschiderea camerei pulpare cu exceptia spatiului endodontic, aici exista trei situatii:
dinte vital
dinte nevital netratat endo-eventual cu gangrena simpla/complicata netratata
dinte nevital cu tratament endo preexistent si restaurare coronara preexistenta
Localizare
-coronar-santuri/fosete ocl,V,O
-suprafete entede V, O, M ,D
-radicular-carii de radacina
30
-asociatii
Progresie
-Initiale/avansate-rampante
-active(rapide,lenta)-stationare
-Smalt,Dentina,Cement,Combinatii
-Necavitare, cavitare
Necroza/Gangrena
Afectiuni periapicale
Optiunea de tratament
-beneficiaza de tratament profilactic-leziunile necavitare
Restaurator-leziuni cavitare
-nu necesita asistenta activa,ci doar monitorizare-leziuni stationare
Evolutia procesului carios
-favorabila daca sunt tratate la timp
-complicatii-imediate-inflamatie pulpara acuta/cronica
-gangrena pulpara simpla/complicata
-tardiveextractia dentara-tulb masticatorii,fizionomice, de fonatie, de ocluzie, de intretinere
-la distanta-focare de inf cu punct de plecare dentar
-tulburari ATM
Leziunea cavitara=leziunea carioasa cu pierdere de substanta duralipsa de continuitate a supraf. dentare externe
-caria incipienta,demineralizeaza=pata alba cretoasa
-carii oprite in evolutie
-carii cronice stationare
-carii incipiente necavitare
32
123.Markerii coloranţi.Caracteristici
Varianta moderna de depistare a proceselor carioase incipiente utilizeaza markeri fluorescenti ce se dovedesc
mult mai eficienti
-corelarea intensitatii fluorescentei cu gradul de demineralizare ajuta la luarea unei decizii terapeutice in anumite situatii
clinice:
Accesul vizual direct limitat
Limitarea palparii zonelor de interes
o Procese carioase cu localizare distala pe dintii posteriori
o Peretii interni ai preparatiilor distale tip-tunel
galerie
-colorantul actioneaza prin legarea de colagenul denaturat de la nivelul dentinei,fiind un bioprodus aparut in evolutia
procesului carios
-ajuta la identificarea fracturilor si fisurilor ce exista sau pot aparea inerent in timpul tratamentului de CS la nivelul
peretilor cavitatii,dar in acelasi timp pot marca si existenta unor fisuri de smalt preexistente si inaparente clinic la simpla
inspectie
-detectorii de carie ca metoda sigura sunt putin indicati in depistarea proceselor carioase incipiente la nivelul
smaltului;directia principala in care acestia isi gasesc utilitatea o reprezinta aprecierea gradului de afectare a dentinei prin
corelarea cu intensitatea colorarii,fara a da informatii certe asupra gradului de colonizare microbiana
124.DIFOTI
-depistarea cariilor primare necavitate,cavitare incipiente si manifeste si secundarecarii marginale cu localizare
ocluzala sau proximala
-depistarea fracturilor sau fisurilor incipiente,evaluarea altor leziuni necarioase cu /fara pierdere de subst
-procesel carioase disipa si absorb mai multa lumina decat tesuturile sanatoase din vecinatate,apar ca suprafete mai
intunecate in raport cu fundalul translucid intens luminat al structurilor sanaoase invecinate.
-creeaza in mod rapid si sigur imagini digitale de rezolutie crescuta ala suprafetelor ocluzale,proximale si netede ale
dintilor
Caracteristici:
-utilizeaza radiatia luminoasa alba a carei lungime de unda nu reprezinta un potential risc pt medic si pacient(nu expune
pacientul la radiatii ionizante)
-ajuta la depistarea proceselor carioase in stadii incipiente-necavitare
-reduce perioada de tratament si preturile de cost
-asigura imagini in timp real in cadrul etapei de exereza a dentinei alterate
- monitorizeaza eficienta tratamentelor si corelarea aplicarii mat. restaurator
-arata efectele abraziunii
Rezultatele DIFOTI/ RX
-suprafete netede-41/4%
-suprafete ocluzale-80/20%
-suprafete proximale-69/31%
126.ACIST
-spectroscopia impedantei curentului alternativ proximal,ocluzal,vertical
-depistarea existentei unui proces carios prin analizarea frecventei curentului electic ce trece pe un dinte
Electrod=punctiform sau banda.Banda conductiva e un senzor din material plastic(polimeric) care poate di inserat intre
dinti ca o ata dentara mai lata si se aplica prin intermediul ei un curent
-informatiile furnizate de senzor sunt transmise la un dispozitiv electic central la care se face afisarea pe un displau sub
forma de indicator numeric luminos(leduri de culori diferite)si sonor
-metoda e de2x mai precisa decat ECM si depisteaza stadiile incipiente-trat.preventiv
-rezultate de 100% la leziunile necarioase in smalt si valori mici in dentina
33
-tehnica e rapida,mai sigura si precisa decat RX.Scaneaza o plaja de frecvente electrice,stabileste tipare de comportament
electic+circuit echivalent pt tes. Masurat.Cariile modifica tiparele circuitelor echivalente-se obtin informatii dinspre
structurile fizice a dd investigati.
Detectia cariilor cu ACIST
-poate diferentia mat. cu raspunsuri diferite la frecvente diferite(tes.dentar sanatos/alterat, material de restaurare)
-detectia proceselor carioase in stadiile initiale permit tratarea prin stoparea evolutiei sau chiar remineralizarea proceselor
carioase incipiente
133.Enumeraţi metodele diagnostice pentru detecţia leziunilor carioase secundare-carie marginală şi recidivă de carie
-marginala difuzia luminii,QLF,electrice EIS
34
-secundara RX(sub obturatie),foraj explorator
35
-coletul :ingustare caracteristica
-„burn-out”=ardere radiologica,innegrire ,o voalare cenusie-inchis a zonei coletului
-sursa unr dg false de CDS la acest nivel
36
-Leziune în dentină,fără subminarea cuspizilor,cu expunerea suprafeţei dentinare şi dentină alterată
prezentă.(Medie)
-Leziune cavitară până în zona profundă a dentinei, cu subminarea parţială a cuspizilor,lipsa substanţei dure
dentare,prezenţa dentinei alterate. (Profundă)
-Leziune cavitară în zona dentinei circumpulpare cu iminenţă de deschidere a camerei pulpare şi instalarea
inflamaţiei pulpare
37
-datele obţinute din examenul subiectiv privind etiologia leziunii.
-existenţa dinţilor integri de cele mai multe ori(discromii).
-Hiperestezia dentinară; durerea cu caracter afectiv deosebit, apare durere la palparea zonelor afectate sau la masticaţie,
periaj şi are altă etiologie
-Hiperemia preinflamatorie;există pierdere de substanţă dură dentară cu toate semnele de carie simplă dau durerea
provocată de excitanţi; durează 10-15minute după îndepărtarea excitantului.
-Gangrena pulpară: testele de vitalitate sunt negative, procesul carios este profund, cu camera pulpară deschisă.
-Pulpitele cronice închise:diagnosticul diferenţial se face prin foraj explorator,pulpa prezintă hipoexcitabilitate la testele
de vitalitate în comparaţie cu dinţii omologi sănătoşi şi în antecedente pot prezenta pusee dureroase.
-Parodontîte apicale cronice:au aceleaşi caracteristici ca şi gangrena simplă şi există semne radiologice de afectare a
parodonţiului apical.
Diagnosticul pozitiv
-dinte cu obturaţie coronară, cu soluţie de continuitate între restaurare şi ţesutul dentar dur;
-coloraţie alb-cretoasă/brun-cafenie a smalţului marginal restaurării;
-prezenţa,la palpare cu sonda în profunzime, a dentinei alterate
-probe de vitalitate (+).
Diagnosticul diferenţial
-fractura coronară de origine traumatic: smalţul are culoare normală, fără dentină alterată şi cu prezenţa factorului
etiologic în anamneză;
-fractura restaurării ocluzo-proximale la nivelul istmului,apărută la scurt interval de timp de la aplicarea sa, datorată unei
preparări incorecte a cavităţii, fără prezenţa dentinei alterate ;
-pierderile superficiale de material restaurator datorate adaptării incorecte a materialului de restaurare, apărute la timp
scurt de la realizarea restaurării
38
Evoluţie şi complicaţii
Caria sec. marginală netratată, merge prin evoluţia sa spre:
- suprafaţă
- fracturarea marginilor preparaţiei sau chiar a dintelui, ca urmare a subminării smalţului de către procesul carios.
-profunzime, prin infectarea pulpei-infiamaţie/gangrenă pulpară.
167.Coduri ICDAS
0-sanatos
1-prima modificare vizibila
2-modificare evidenta
3-noncavitara cu umbra
4-cavitara in smalt
5-cavitatie evidenta cu dentina vizibila
6-cavitatie extinsa
39
169.Cod 2 ICDAS ocluzal
-modificare coloristica a smaltului vizibila si cand dintele e uscat.Poate fi o carioopacitate si/sau decolorare bruna mai
mare deca fisura /foseta in care se gaseste
Leziune inactiva
1,2,3-suprafata smaltului e alba,maronie sau neagra.Smaltul poate fi lucios si se simte dur sau neted cand sonda se
deplaseaza usor pe suprafata.Pe suprafetele netede,leziunea carioasa e localizata de obicei la distanta de marginea
gingivala
5,6-cavitatea e lucioasa sau apare o senzatie dura la deplasarea usoara a sondei pe suprafata dentinei
40
-Disfunctie salivara - necesita stimulanţi salivari (guma sau medicamente); utilizarea de soluţie de bicarbonat de sodiu
pentru a tampona acidul
-Ingestie frecventa de carbonaţi fermentabili - necesita determinarea frecventei si substituirea cu guma non-cariogenica
(xylitol)
II. Factori proiectivi:
-Flux salivar si componente
-Fluor - remineralizare
-Antibacteriene - CHX, iod, xilitol, calciu amorf
A.Florizari tipice pt inhibarea demineralizarilor si amplificarea remineralizarilor (pasta de dinţi, gel, lacuri, apa
de gura cu 0.05% NaF 1-2 ori pe zi timp de 1 minut)
B.Stimularea salivara si suplimentarea ei
C.Tratament antibacterian (clorhexidina)
D.Terapie restauratoare minim invaziva
178.Screening-ul microbian
-Evaluarea rapida a încărcării microbiene si a riscului individual potenţial permite predictia dezvoltării cariei dentare si
ajuta la formularea terapiei corespunzătoare pe termen lung.
-Măsurarea tulpinilor de streptococi poate fi efectuata in timp real pt detecţia precoce a cariilor si evaluarea riscului de
carie.
-Bioluminescenta - produsa de toate celulele cu caracteristici legate de lungimea de unda, durata, frecventa a emisiei si
cronologie.
-Emisia de lumina provine dintr-o reacţie enzimatica specifica oxdarea luciferinului(pigment) de catre enzima in contact
cu moleculele de ATP, cantitatea de lumina este direct proprtionala cu cantitatea de ATP prezenta.
-Etape:
-Colectarea bacteriilor orale, eliberarea de ATP din celule si măsurarea cantităţii de lumina generata
-Emisia de lumina se produce in secunde; poate fi măsurata cu un luminometru care afisaza nr de unitari
luminoase relative direct prop cu nr de streptococi
-Se măsoară unităţile formatoare de colonii la 24 de ore dupa aplicarea in incubator pe mediu de cultura, aceasta
metoda fiind considerata standard
41
181.CAMBRA factori protectivi
-Flux salivar si componente
-Fluor - remineralizare
-Antibacteriene - CHX, iod, xilitol, calciu amorf
A.Florizari tipice pt inhibarea demineralizarilor si amplificarea remineralizarilor (pasta de dinţi, gel, lacuri, apa
de gura cu 0.05% NaF 1-2 ori pe zi timp de 1 minut)
B.Stimularea salivara si suplimentarea ei
C.Tratament antibacterian (clorhexidina)
D.Terapie restauratoare minim invaziva
42
188.Monitorizarea pe termen lung la domiciliu
Acasă-fluor:
-Pacienţi cu risc moderat sau ridicat: pasta de dinti 1.000ppm + gel 5.000ppm + OTC (over the counter) apa de gura
250ppm de mai multe ori pe zi
-Pacienţi cu risc foarte ridicat: pasta de dinti 5.000ppm + gel 5.000ppm in lingura individuala + OTC apa de gura 250ppm
de mai multe ori pe zi
-Guma xilitol: 2 piese de 5 ori pe zi
-Consum redus de sucroza intre mese -Sursa de calciu
43
Etanşeitatea interfeţei dinte / restaurare (previne microinfiltratia marginala, implicata in apariţia complicaţiilor pulpare)
-Biointegrarea
Restaurare morfofunctionala cu materiale biocompatibile, biomimetice, aderente, bioactive(carioprefilaxie / remineralizare - prevenirea
cariei secundare si/sau a recidivei de carie)
195.Modificarea principiilor convenţionale după BLACK pentru prepararea cavităţilor în terapia restauratoare
minim invazivă
-Preparaţii cu contur modificat, cat mai conservatoare pentru structurile dentare
-Tratamentul restaurator trebuie precedat, însoţit si urmat de masuri carioprofilactice active:
-Previn apariţia unor noi leziuni primare si/sau secundare ori recidive
-Cresc longevitatea menţinerii restaurărilor existente
-Necesita modificarea principiilor convenţionale Black ale timpului chirurgical
-Modificările de preparare sunt legate de proprietăţile materialelor si tehnicilor adezive utilizate (adeziunea la smalţ/adeziunea la dentina si
rezolvarea problemelor legate de microinfiltratia marginala)
-Forma de contur a preparatiei are caracter prioritar conservativ, nu preventiv(principiul economiei de substanţa dura dentara modifica
radical principiul extensiei preventive) - însumează realizarea accesului, deschiderea cavităţii si exereza structurilor dure alterate ireversibil
-Forma de adeziune a preparatiei însumează forma de retentie, de rezistenta si finisarea marginilor de smalţ;
- Pereţii cavităţii sunt curbi, uşor concavi spre deschidere, nu plani
- Unghiurile interne ale cavităţii sunt rotunjite, nu bine exprimate (nete)
- Marginile de smalţ sunt bizotate
-bizotarea marginala-tipuri de bizouri:
-Drept (plat) - lung sau scurt (dupa unghiul de înclinare)
-Concav - rotund sau oval
-Bizotarea este opţionala si selectiva, in raport cu extinderea preparatiei si localizarea marginilor de smalţ - la aceeaşi cavitate pot coexista
margini nebizotate si bizotate, cu bizouri de tipuri diferite
203.Care sunt aspectele urmărite în cadrul fiecărui obiectiv al conceptului de Intervenţie Terapeutică Minimală
1.Identificarea leziunilor prezente:
- Evaluarea riscului de carie
- Detecţia precoce a leziunilor (modalităţi de cariodetectie)
2.Prevenirea apariţiei leziunilor noi
-Modificarea dietei:
Restrictionarea suportului de substrat fermentabil (carbohidrati)
Inhibarea producerii de acizi (care au la baza ionul de fluor)
Utilizarea substituentilor nefermentabili de zahar(xylitol)
45
Reducerea consumului de băuturi acide (citrice/acid carbonic)
Alcanizarea mediului cavităţii orale (arginina/ uree)
- Igiena buco-dentara
Igienizarea profesionala periodica
Instruirea pacientului (igienizarea individuala corecta)
Tratamente topice contra germenilor cariogeni (CHX)
-Protejarea si menţinerea prin sigilare si fluorizare
3.Remineralizarea leziunilor reversibile
- CPP - ACP (Casein Phosphopeptides - Amorphous Calcium Phosphate)-monocomplexe;xylitol
- Fluor
- CIS(incl. ART)
4.Controlul evoluţiei leziunilor
-Monitorizare / dispensarizare activa
- Reconditionare / reparare vs. inlocuire (restaurări coronare existente)
206.Instrumentarea smalţului
1.Instrumentar de mana
2.Instrumentar rotativ
3.Instrumentar oscilator
4.Aparate abraziune cu aer
46
5.Lasere
209.Tehnica stepwise
Se aplica in general in cazul cariilor dentare profunde cu evoluţie acut-progresiva la care îndepărtarea dentinei
afectate ar conduce la deschiderea camerei pulpare in cazul terapiei cariei prin metoda clasica
La prima şedinţa este îndepărtata cu ajutorul unui excavator dentina periferica si parţial dentina necrotica si
afectata localizata pe fundul cavităţii carioase
La următorul pas sunt realizate prin intermediul inspecţiei vizuale si palparii cu sonda, evaluări standardizate ale
culorii si consistentei dentinare
Coafajul indirect este realizat cu ajutorul unor materiale antiseptice, remineralizatoare si cu rol de stimulare a
depunerii de dentina terţiara (hidroxid de calciu, eugenat de zinc sau CIS)
Pe parcursul terapiei stepwise are loc o modificare progresiva a culorii dentinare in galben-brun sau brun-inchis
si modificarea consistentei
Hidroxidul de calciu asociat cu eugenatul de zinc este alegerea de electie dar, in unele situaţii clinice cu distracţii
coronare extinse, asocierea hidroxidului de calciu cu CIS poate fi considerata o alternativa viabila.
210.Instrumentarea rotativã
Instrumentar rotativ la turaţie joasa (freze rotunde de otel)
îndepărtare mecanica a dentinei alterate .
Metoda eficienta - standard ideal
Dezagreabila pentru pacienţi (durere, stres acustic)
Determina suprapreparari si efecte pulpare negative
Excavarea rotativa selectiva controlata
1)Instrumentar rotativ cu putere de rotaţie controlata
a. Exereza selectiva pe baza diferenţei de duritate dentinara (normala/afectata)
b. Duritatea dentinara -variaţii individuale mari - avantajele unor preparaţii selective sunt discutabile
2)Smart Prep - freze polimerice
a. Exereza selectiva datorita diferenţei de duritate freza-dentina normala/afectata
b. Eficienta metodei discutabila; duritatea dentinei variază, frezele polimerice sunt distruse rapid de dentina dura
c. Metoda permite identificarea dentinei cariate reziduale si pe baza unui feed-back in timp real asigura o precizie
mare si un control calitativ al manoperei
d. Tehnica interesanta cu un potenţial evident dar necesita o dotare deosebita
3)Exereza fotoasistata (FACE) — dentina cariata iradiata cu lumina albastru-violeta produce fluorescenta
portocaliu-rosie vizibila prin filtru de 530nm
4)Exereza combinata cu indicatori de carie fluminescenti
211.Fisurotomia
Fisurotomia este o metoda de izolare a dinţilor fata de mediul oral. Are ca scop prevenirea cariei dentare. Se face
prin aplicarea unor cimenturi sau lacuri pe dinti, in zonele de risc a apariţiei cariei dentare. Se poate practica atat la dinţii
temporari cat si la cei permanenţi. Se indica la dinţii cu reliefuri (şanţuri) profunde, la copii intre 6-9 ani si 11-14 ani.
Freze pentru fisurotomie: eficiente, ieftine, sacrificiu minim de smalţ, nu necesita anestezie, dar sunt limitate doar la
nivelul şanţurilor si fisurilor. Au forma conicizata, vârful tăietor nu atinge tubii dentinari decât putini ca număr si au fost
gândite pentru a minimaliza încălzirea si vibraţiile. Tehnica presupune umplerea uşoara a spaţiului lung, ingust si
neregulat de regula cu ajutorul materialelor de tipul flowable composite.
47
212.Sonoabraziunea. Caractere generale
-Metodele sonice utilizate in odontoterapia restauratoare au la baza o mişcare oscilatorie ce activează prin intermediul
unor piese de mana capetele active; acestea pot realiza îndepărtări ale ţesuturilor dentare alterate.
-Dezvolta mişcări oscilatorii verticale si transversale cu o amplitudine de 600-1000 um
- Amplitudinea oscilaţiei se reduce la aplicarea pe dinte si este direct proporţionala cu presiunea exercitata si cu mărimea
suprafeţei de contact
- In timpul lucrului medicul nu trebuie sa exercite presiune pe instrument, el doar trebuie sa susţină si sa
direcţioneze spatial corect sonopila.
- Forţa de preparare produce un sunet specific care reprezintă un control acustic pentru operator
- Presiunea de lucru mai mare de 5g/cm2 va scădea amplitudinea oscilaţiei si implicit eficienta de taiere,fenomen
semnalat de un semnal sonor intens in frecventa de emisie
-Se realizează o monitorizare acustica a forţei optime aplicate pentru eficienta maxima
-Metoda presupune lucrul cu răcire cu apa si üuminare
- Sunt necesare pauze si verificări vizuale directe dupa îndepărtarea peliculei de apa si a detritusurilor din cavitatea
preparata
-Tehnica permite un feedback tactil similar cu folosirea unei piese de mana la turaţie convenţionala
-Avansarea preparatiei se face rapid in smalţul demineralizat si încetineşte in ţesut sănătos
48
•Realizează cavităţi verticale standardizate de clasa a Il-a, ce pot fi restaurate cu inserturi de ceramica dentara ramforsata
cu cristale de leucit sau prin tehnici adezive cu materiale fizionomice
•Prin cimentarea adeziva a inserturilor se transforma o cavitate de clasa a II-a intr-o cavitate de clasa I cu refacerea
perfecta a punctului de contact
e.Prisme triunghiulare
-Indicaţii:
•Finisarea cavităţii dupa o prealabila preparare cu varianta clasica de sonopile sau cu instrumentar rotativ
•Finisarea cavităţii proximale in vederea aplicării de restaurări tip incrustaţii din aur si coroane parţiale
217.Eficacitatea laserului
Este apreciata prin rata de ablatie si ea depinde de:
o Caracteristicile intrinseci ale laserului utilizat
o Tipul de ţesut dentar pe care acţionează (smalţ, dentina)
o Gradul de mineralizare al ţesutului
49
o Orientarea razei laser fata de prismele de smalţ si canaliculele dentinare (paralele: ablatie mai rapida cu efecte termice
secundare mai reduse; perpendiculara: predomina efectul de topire cu creşterea temperaturii in straturile subiacente)
Laserele pulsate nu sunt eficiente in realizarea accesului in procese carioase incipiente, de aceea, au fost introduse laserele
superpulsate cu care se pot realiza, utilizând zone laser active ce variază dimensional intre 300-600 um, atat accesul cat si
prepararea cavităţii respective.
Laserele tip. Excimer au o rata de indepartare a ţesuturilor dentare sănătoase sau alterate, utilizând aceeaşi putere si
dimensiune a zonei active a laserului de: 0,15um in smalţ sănătos, 0,20um in dentina sănătoasa, 0,2-0,5um pe smalţ
demmeralizat, l-l,4um pe dentina alterata.
Ţesuturile alterate sunt mai rapid si mai corect eliminate comparativ cu tesuturi sanatoase, realizând o protejare a
ţesuturilor învecinate prin analiza emisiei de plasma.
Laserele infrarosii prezintă o eficienta de indepartare:
o Pe ţesuturi sănătoase - inferioara instrumentarului rotativ de turaţie inalta, timpul de preparare alunei cavităţi fiind in
medie dublu
o Pe ţesuturi alterate rata de ablatie creste odată cu gradul de distructie al ţesutului si cu dimensiunea defectului
218.Exereza chemo-mecanicã
Principiu de lucra - aplicare gel NaOCl si 3 aminoacizi - cloramine - distrugere a colagenului din dentina demineralizata
prin radare cu ajutorul unui instrumentar manual special a detritusului
Indicaţii: carii radiculare profunde la dinţii temporari si permanenţi
Avantaje:
oNedureros fara anestezie
o Nu afectează pulpa
o Eficacitate comparabila cu a metodei rotative
o Rezulta suprafeţe rugoase optime pentru restaurări adezive
o Sacrificiu dentar
Etape pentru o leziune cervicala:
o Aplicare gel 30 sec
o Curăţare manuala - apare detritus
oReaplicare gel
o Depistare JSD
o Ştergerea surplusului de gel cu o búleta uscata
o Evaluarea suprafeţei (duritate)
o Toaleta cavităţii cu o buleta umeda
o Cavitatea finala
220.Ozonoterapia
Ozonul este in măsura sa altereze stabilitatea condiţiilor ambientale favorizatoare de carii prin capacitatea sa de a:
-distruge in scurt timp bacterii, viruşi şi fungi -neutraliza proteinele acide -restructura smalţul si dentina. Indicaţii:
o Carii ocluzale
o Carii de rădăcina
o Carii cu acces dentinar direct sau creat cu alte metode o Hipersensibilitate cervicala
o Profilaxie: ozonoterapia trebuie sa se faca doar in prezenta unui sistem de aspitratie pentru eliminarea ozonului reziduu
acesta prezentând toxicitate daca este inhalat in cantităţi mari.
221.Terapia antibacterianã.
o Antiseptice: AgN03, fluoruri, Ca(OH)2, Clorhexidina oDezinfectarea dentinei si/sau smear layer oUsor de utilizat cu
dotare minima , o Reduce semnificativ streptocolul si lactobacilul la 6 luni oDezavantaje:
•Biocompatibilitate si colorare
•Eficienta in prevenirea progresiei cariei este insuficient argumentata
•Adjunct dar nu substituent al instrumentării
50
o Antibiotice: aplicare de preparate su Tetraciclină (Ledermix)
•Excavare seriata — aplicare antibiotice, pansamente provizorii si reinstrumentari. Necesita rninim 2 şedinţe si
cooperarea pacientului
•Scade riscul de deschidere a camerei pulpare si de lezare a pulpei. Uşor de utilizat in urgente
•Tehnica cu bune rezultate in speciali la dinţii permanenţi tineri
•Eficienta crescută fata de terapia antiseptica (CHEX)
223.Tehnica ART
Tratamentul restaurator aîrauroaîic este o procedura bazata pe curăţirea cavităţilor carioase cu ajutorul instrumenunilui de
mana si obturarea lor cu un material adsreat la ţesuturile dentare (ciment ionoxner de sticla). Acest tratament respecta
principiile preventive, iar durerea si discomfbrtul sunt rare.
224.Tehnici de sigilare
1)Materiale cu eliberare de Fluor folosite in tehnica ART: instrumentar de mana si CIS prin eliberare de
fîuor care poate preveni progresia cariei / apariţia de carii secundare. Capacitatea de sigilare dentinara este
limitata iar efectul preventiv antibacterian al fluorului este discutabil. Necesita o buna selecţie a cazurilor.
2)Adezivii destinări Sisteme tip monomer hidrofilic create pentru adeziune dentinara. Prin sigilarea dentinei si/sau a
marginilor restauraţiei, blochează transferul nutritiv necesar bacteriilor ramase post excavate. Necesita preparaţii limitate;
procedeu eficient clinic si acceptat in pedodontie. Adeziunea la dentina afectata nu este ideala. Nivelul variabil de bacterii
restante trebuie determinat. Metoda promiţătoare si recomandata pentru cariile radiculare la dinţii permanenţi.
3)Rasini Antibacteriene-adezivi dentinari –CHX,triclosan,MDBP.Combina sigilarea cu efectul AB.Materiale permisive
ca aplicae(nu necersita izolae perfecta).Ef AB al adezivilor e de apreciat.Rezultate promitatoare
51
227.Factorii de care depinde longevitatea restaurărilor dentare.
Exista o serie de factori de care depinde longevitatea restaurărilor coronare. In funcţie de importanta lor, ei
Factori generali:
•starea de sanatate generala
• Obiceiurile alimentare
• Nivelul socio-profesional
•colaborarea cu medicul
Factori locali
o Igiena orala
o Riscul de carie
o Dintele afectat
o Localizarea si întinderea restaurării
o Starea de sănătate a pulpei dentare
o Tipul de ocluzie
2)Medic
•Diagnosticul corect al leziunii
•Planificarea corecta a tratamentului
o Respectarea corecta a indicaţiilor
• Respectarea timpilor de lucra
o Alegerea unui material de restaurare corespunzător
o Manipularea corecta a acestuia
•Experienţa, manualitate, motivaţia individuala
3)Material de restaurare - proprietari (fizice, chimice, biologice)
231.Ce este şi ce urmăreşte înlocuirea unei restaurări vechi şi care sunt situaţiile în care se realizează.
♦Eliminarea completa a materialului de restaurare ,
52
♦Realizarea unei noi preparaţii
♦Realizarea unei noi restaurări
In alegerea soluţiei terapeutice de remediere a unei restaurări vechi nu trebuie minimalizat faptul ca fiecare
înlocuire a unei restaurări duce la pierdere de ţesut dentar din structura dentara restanta, pierdere ce poate conduce la
slăbirea rezistentei dentare. De asemeni, din punct de vedere biologic, orice reinterventie presupune o noua agresiune
asupra complexului pulpo-dentinar.
Inlocuirea imediata a unei restaurări deficiente se face in 2 situaţii:
-Existenta unor semne clare de alergie sau intoleranta locala sau sistemica legate de materialul restaurator
-Existenta curenţilor galvanici
Pentru a decide conduita terapeutica corecta este foarte important diagnosticul etiologic al afecţiunii prezente dar si tipul
de defect al restaurării.
232.Elementele care se iau în consideraţie pentru alegerea tipului de intervenţie asupra unei restaurări vechi.
♦Impactul restaurării defectuoase asupra pulpei dentare, manifestate prin jena (disconfort) la masticaţie, durere (semne de
suferinţa pulpara), apărute ca urmare a pierderii etanşeităţii restaurării sau a unei protecţii pulpo-dentinara
insuficienta/absenta
♦Impactul asupra parodontiului marginal prin: iritatie directa, acumulare de placa bacteriana prin prezenta unor defecte de
suprafaţa, supra sau subconturare, morfologie incorecta a punctului de contact
♦Diminuarea rezistentei coronare cu apariţia de fracturi marginale de smalţ, pereü cavitâri cu o grosime mai mica de 2
mm, microfisuri, ocluzie traumatizanta
♦Prezenta unor factori de risc: factori iatrogeni, regim alimentar incorect, igiena orala deficitara, parafunctii, risc crescut
de carie
♦Prezenta unor factori perturbatori ai mediului bucal: galvanismul bucal, reacţii alergice cutaneo-mucoase
♦Beneficiul terapeutic al intervenţiei
♦Consimţământul pacientului
233.Fractura marginilor de smalţ sau ale materialului restaurator în cazul restaurărilor din amalgam : cauze şi
modalităţi de rezolvare .
La nivelul marginilor de smalţ o fractura poate aparea in următoarele situaţii clinice:
♦Prepararea incorecta acavitatii, cu marginile plasate incorect, prea sus pe versantii cuspidieni, acolo unde forţele
ocluzale sunt mari si riscul de fractura a unor margini subţiri de smalţ este si el mare
♦Unghiul restaurării de amalgam in raport cu pereţii cavităţii trebuie, pentru a se evita fracturarea sa, sa depăşească 70 de
grade. Un unghi mai mic duce la un risc crescut de fractura
♦Smalţul subminat, nesustinut de dentina sănătoasa, neprotejat, poate sa se fractureze cu uşurinţa
♦Coroziunea amalgamului - amalgamul mai bogat in cupru a demonstrat clinic o mai buna adaptare marginala si o
rezistenta mai buna la fractura in raport cu cel sărac in cupru Fracturarea sau pierderea unei parti din restaurările de
amalgam pot fi datorate: ♦Retentiei insuficiente pe o secţiune a cavităţii
♦Un amalgam cu o grosime insuficienta (de cel putin 2 mm)
♦Un istm care nu conferă in aceasta zona a unei cavităţi proximo-ocluzale o grosime suficienta a amalgamului
♦Absenta mijloacelor de retentie necesare cavităţii verticale
♦Lipsa unei liner adecvat, care sa asigure amalgamului un suport fizic corect O fractura marginala mai importanta
necesita repararea restaurării si realizarea unei retentii mecanice pentru amalgamul reparator ce trebuie fulat in interiorul
unei cavităţi create si cu o restaurare de amalgam preexistenta. Este inevitabila o pierdere de ţesut dentar de aceea se
prefera repararea prin adeziune, cu ajutorul unui material compozit fluid sau a unui CIS.
Orice metoda de reparare de acest gen presupune mai multe etape:
• Accesul in profunzimea defectului si/sau a leziunii prezente
•îndepărtarea eventualelor ţesuturi dentinare sau amelare ce mărginesc defectul
•Prepararea suprafeţelor dentare pentru adeziune si aplicarea materialului de restaurare
•Finisarea zonei de reparaţie In cazul fracturării unui perete sau cuspid este necesara, de cele mai multe ori, îndepărtarea
restaurării si controlul pereţilor restanţi. In prezenta unor contacte ocluzale defavorabile restaurarea poate fi realizata doar
dupa suprimarea factorului mecanic ce a stat Ia originea fracturii iniţiale. Daca se presupune ca restaurarea dupa
producerea fracturii este optima si ţesutul dur existent permite realizarea unei retentii pentru repararea defectului cu
ajutorul amalgamului, se va realiza o cavitate distincta pentru viitoarea obturatie si materialul restaurator existent se va
crea o cavitate de retentie pentru aceasta si se va reface obturatia (cu materiale compozite, CIS, incrustaţii,faţete )
53
54