UNIVERSITATEA SPIRU HARET

FACULTATEA DE MANAGEMENT FINANCIAR

CONTABIL CONSTANŢA

LUCRARE DE LICENŢĂ

STUDIU PRIVIND ORGANIZAREA

CONTABILITĂŢII IMOBILIZĂRILOR
CORPORALE LA S.C.”FOTOXPRESS”SRL

Coordonator ştiinţific Absolvent

Asistent univ. drd. ………………………….
Alina Bratu

Constanţa
2003
 CUPRINS

Pagina

INTRODUCERE 3

Capitolul I. Organizarea contabilităţii imobilizărilor corporale 3

1.1. Conţinutul şi structura imobilizărilor corporale 5
1.2. Evaluarea imobilizărilor corporale 6
1.3. Documentele contabile utilizate 7
1.4. Obiectivele şi factorii organizării imobilizărilor 7
1.5. Contabilitatea operaţiilor privind terenurile 9
Funcţiunea conturilor 2111,2112 9
Operaţii(înregistrări contabile terenuri propriu zise,
amenajări de terenuri 10
1.5.1. Contabilitatea operaţiilor privind mijloacele fixe 11
Funcţiunea conturilor 212,213,214.
Înregistrări contabile.
1.5.2.. Contabilitatea operaţiilor privind imobilizările 14
corporale în curs
Funcţiunea conturilor 231, 232
Înregistrări contabile.
1.6. Amortizarea imobilizărilor corporale 16
1.6.1. Regimuri de amortizare 16
1.6.2. Contabilitatea operaţiilor privind amortizarea 18
Imobilizărilor corporale
o Prezentare conturi 281
o Înregistrări contabile
1.7. Provizioanele pentru deprecierea imobilizărilor corporale 19
o prezentare conturi
o înregistrări contabile
1.8. Imobilizările corporale în viziunea standardelor
internaţionale de contabilitate 19

Capitolul II. Studiu de caz privind organizarea contabilităţii

imobilizărilor corporale la S.C.”FOTOXPRESS”S.R.L. 24
2.1. Prezentarea societăţii 24
Obiectul de activitate 24
Organigrama 25
Forma de contabilitate(maestru şah sau pe jurnale) 26
Indicatori calculaţi pe 3 ani :2000,2001,2002 (capital, cheltuieli, `venituri,
rezultate, rate) 29
2.2. Contabilitatea operaţiilor privind Imobilizările corporale la
S.C. ”FOTOXPRESS” S.R.L.MANGALIA. 31

Capitolul III. Păreri personale privind imobilizările corporale.

Concluzii finale 38

BIBLIOGRAFIE 46

2
 INTRODUCERE

Contabilitatea este un instrument de cunoaştere, gestiune, şi control al patrimoniului şi

al rezultatelor obţinute care asigură înregistrarea cronologică şi sistematică , prelucrarea şi
păstrarea informaţiilor cu privire la situaţia patrimoniului şi al rezultatelor obţinute, atât
pentru necesităţile firmei, cât şi în relaţiile acesteia cu asociaţii sau acţionarii, clienţii,
furnizorii, băncile, organele fiscale şi alte persoane fizice şi juridice.

Contabilitatea asigură controlul operaţiilor patrimoniale efectuate şi al procedeelor de

prelucrare a datelor , precum şi exactitatea datelor furnizate.
Cu ajutorul contabilităţii se pot furniza informaţii necesare stabilirii patrimoniului
naţional, precum şi întocmirii balanţelor financiare pe ansamblul economiei naţionale.
Forma de organizare a contabilităţii unei firme se diferenţiază , în principal, în raport
de metoda contabilă adoptată. Cele mai marcante şi influente culturi contabile din lume
sunt :cea europeana şi cea saxonă“. În raport cu cele două culturi contabile , se pot utiliza
două concepte organizatorice, monist şi dualist.
Monist în cazul în care la nivelul întreprinderii se organizează un singur circuit
contabil, deci o singură contabilitate, atât pentru latura internă cât şi pentru cea externă a
întreprinderii. Dualist, dacă pentru cele două laturi sunt organizate , dar corelate
contabilităţi separate.
Pentru contabilitatea din România operează conceptul dualist. În consecinţă, la nivelul
întreprinderii se disting două secţiuni ale contabilităţii, financiară şi de gestiune sau
financiară şi managerială, ori internă şi externă.
Tema aleasă pentru lucrare este “ organizarea contabilităţii imobilizările corporale
Tema s-a efectuat la S.C.”FOTOXPRESS”S.R.L. Mangalia
Lucrarea este structurată în trei capitole:
Capitolul I tratează partea teoretică privind Organizarea contabilităţii imobilizărilor
corporale .În acest capitol am prezentat structura imobilizărilor corporale, evaluarea
imobilizărilor corporale, documentele primare privind activele imobilizate corporale ,
obiectivele şi factorii organizării imobilizărilor corporale, contabilitatea operaţiilor privind
terenurile, contabilitatea operaţiilor privind mijloacele fixe, contabilitatea operaţiilor privind
imobilizările în curs, amortizarea imobilizărilor,, contabilitatea operaţiilor privind
provizioanele pentru deprecierea imobilizărilor corporale şi I.A.S.16 imobilizările corporale
în viziunea Standardelor internaţionale de contabilitate
Capitolul II tratează prezentarea societăţii , obiectul de activitate a societăţii,
organigrama, forma de contabilitate a societăţii, indicatorii calculaţi pe 3 ani şi studiul de
caz privind imobilizările corporale la S.C.»DACODRIN - monografia contabilă privind
imobilizările corporale
Capitolul III. tratează părerile personale privind imobilizările corporale În final sunt
prezentate concluziile cu privire la tema aleasă..
Am ales această temă deoarece consider următoarele:
contabilitatea imobilizărilor corporale prezintă o sferă amplă de aplicabilitate, cu
diverse tipuri de cazuri
Contabilitatea imobilizărilor corporale tratează gestionarea în cadrul întreprinderii a
mişcărilor de imobilizări, intrări , ieşiri, contabilitatea amortismentelor şi contabilitatea
leasingurilor. Ultimele două au implicaţii financiare asupra rezultatelor finaciare a
întreprinderii. De aceea , pentru asigurarea unor decizii bine orientate este necesar ca
acestea să fie fundamentate pe informaţii exacte şi complete cu privire la număr şi structura ,
caracteristici tehnico-funcţionale, stare de tehnică şi grad de uzură, valoare de intrare,
depreciere, randament tehnic şi economic.
 CAPITOLUL I

ORGANIZAREA CONTABILITĂŢII IMOBILIZĂRILOR

CORPORALE
1.1. Conţinutul şi structura imobilizărilor corporale.

Imobilizările sunt bunurile de folosinţa îndelungată caracterizate prin următoarele

însuşiri :
- perioada lor de utilizare este , de regulă , mai mare de un an;
- nu se consum si nu se înlocuiesc la prima utilizare ;
- nu-şi schimba forma pe parcursul utilizarii acestora ;
- nu sunt destinate comercializarii .
În functie de natura lor , activele imobilizate pot fi :
a) imobilizări necorporale,
b) imobilizări corporale ,
c) imobilizări financiare
d) imobilizări corporale si necorporale în curs de executie.
Imobilizările corporale , denumite si imobilizări materiale sau active fixe tangibile ,
cuprind bunurile materiale de folosinţa îndelungata , care îndelinesc urmatoarele
caracteristici :
. sunt utilizate în producţia de bunuri , în prestarea de servicii sau snt închiriate terţilor ;
. au durata normala de funcţionare mai mare de un an ;
. au o valoare mai mare decât limita minima prevazută de lege ;
În categoria imobilizărilor corporale se includ : terenurile , amenajarile de terenuri ,
construcţii . maşini , utilaje şi instalaţii de lucru , aparate si instalaţii de măsurare , control şi
reglare , mijloace de transport , animale de munca, plantaţii, mobilier , aparatură birotică ,
avansuri pentru investiţii .
Imobilizările corporale denumite si fizice sau tangibile , cuprind acele bunuri materiale
concrete (corporale , fizice)care participa la procesul muncii cu întreaga lor valoare de
utilitate au o durata de folosinţă mai mare de un an, au o valoare de intrare în patrimoniu
mai mare de 8 000 000 lei , participa la mai multe cicluri de exploatare , fără a se integra în
conţinutul material al noilor bunuri obţinute si îşi transmit treptat valoarea asupra noilor
produse , lucrărilor executate si serviciilor prestate , pe calea amortizării.
Imobilizările corporale în curs de execuţie sunt considerate o categorie distinctă de
active imobilizate .
Terenurile sunt o categorie aparte de imobilizări corporale si cuprind : terenuri
agricole si silvice , terenuri pentru construcţii , terenuri cu zăcăminte , terenuri fără
construcţii.
La intrarea în patrimoniu , terenurile se înregistrează în contabilitate în funcţie de
clasele de calitate (fertilitate) , suprafaţa, amplasare , la costul de achiziţie sau la valoarea
de aport a învestitorilor. De regulă , terenurile nu sunt supuse amortizării.
Pentru anumite terenuri se fac cheltuieli cu amenajările, lucrările de acces ,
racordurile la sursele de energie. Aceste investiţii , legate de amenajarea terenurilor ,
lacurilor, bălţilor, se amortizează chiar dacă terenul respectiv nu este supus amortizării.
Amenajările de terenuri pot fi executate în regie proprie sau de către o societate specializată.
Imobilizări corporale în curs cuprinde : imobilizări achiziţionate de la terţi si ne
recepţionate , investiţiile în curs de execuţie în cadrul unităţii ,efectuate în regie proprie sau
în antepriză, avansuri acordate furnizorilor pentru imobilizările corporale. Acestea sunt
trecute la categoriile respective de imobilizări , numai după recepţie , darea în folosinţă sau
punerea în funcţiune , după caz.
Nu sunt considerate imobilizări corporale :
 componentele imobilizărilor corporale procurate cu ocazia
reparaţiilor , care au
 ca scop restabilirea parametrilor tehnici iniţiali ale acestora ;
 construcţiile si instalaţiile provizorii;
 animalele tinere , animalele de îngrăşat, păsările si coloniile de
albine, pădurile;
 echipamentul de protecţie şi de lucru , îmbrăcămintea speciala şi
accesoriile de pat , indiferent de valoarea si durata de utilizare;
 sculele , instrumentele şi dispozitivele folosite pentru fabricarea anumitelor produse
de serie sau pe baza unor comenzi.
Cheltuielile privind reparaţiile imobilizărilor corporale se include integral în cheltuielile
de exploatare fie în luna în care sau efectuat , fie în mod eşalonat pe o
anumită perioadă de timp .În schimb, costul lucrărilor de modernizare , care au ca scop
creşterea performanţelor tehnice iniţiale ale imobilizărilor corporale , se adaugă la valoarea
contabilă a acestora.
Cheltuielile cu amortizarea reflecta deprecierile ireversibile aferente uzurii fizice si
morale ale imobilizărilor corporale .Amortizarea are atât a funcţie juridică „ de depreciere a
activelor imobilizate” cât si una economică „ de eşalonare în timp a consumului
imobilizărilor”.
Cheltuielile cu provizioanele reflectă deprecierile reversibile ale activelor imobilizate
datorate unor factori conjucturali , precum : diminuarea preţurilor , scăderea cursului valutar,
diminuarea cotaţilor la bursă a titlurilor imobilizate.

1.2 .Evaluarea imobilizărilor corporale

În funcţie de regulile generale de evaluare si de momentul evaluării , imobilizările

corporale se evaluează la următoarele valori:
a) valoarea de intrare sau valoarea contabilă
Se determina în funcţie de modul de dobândire :
 imobilizările achiziţionate cu titlu onoros se evaluează la cost de achiziţie;
 imobilizările obţinute din producţie proprie se evaluează la cost de producţie;
 imobilizările aduse ca aport la capitalul social se evaluează la valoarea de
aport;
 imobilizările primite gratuit se evaluează la valoarea justa , care reprezintă
suma pentru care un activ ar putea fi schimbat în cadrul unei tranzacţii, cu preţul determinat în
mod obiectiv.
- cost de achiziţie al unui bun este egal cu preţul de cumpărare , taxele
nerecuperabile , cheltuielile de transport – aprovizionare si alte cheltuieli accesorii necesare
pentru punerea în în starea de utilizare sau întrarea în gestiune a bunului respectiv.
Reducerile comerciale si alte elemente similare acordate de furnizor nu fac parte din costul
de achiziţie.
- cost de producţie al unui bun cuprinde :costul de achiziţie al materiilor
prime si consumabilelor ,celelalte cheltuieli de producţie ,precum si cota cheltuielilor
indirecte de producţie alocate în mod raţional ca fiind legate de fabricaţia acestuia.
Pierderile de materiale ,manopera sau alte costuri de producţie înregistrate peste limitele
normal admise ,cheltuielile de depozitate , cu excepţia cazurilor în care aceste costuri sunt
necesare în procesul de d producţie ,anterior trecerii într-o faza de fabricaţie ,cheltuielile
generale din administraţie care nu participa la aducerea stocurilor în forma sau locul final ,
precum si costurile de desfacere reprezintă exemple de costuri care nu trebuie sa fie incluse în
costul
- stocurilor , ci sunt recunoscute drept cheltuieli ale perioadei în care au
survenit. În costul unui activ cu ciclul lung de fabricaţie pot fi incluse si dobânzile plătite la
creditele bancare contractate pentru achiziţia , construcţia sau producţia acestuia direct
atribuite activului , până la finalizarea sa , aferente aceleiaşi perioade.

- Prin activ cu ciclul lung de fabricaţie se înţelege un activ care solicita în

mod necesar o perioada substanţială de timp pentru a fi gata în vederea utilizării sau pentru
vânzare.
b)valoarea de inventar
Evaluarea imobilizărilor la inventariere se face la valoarea actuala , denumita si
valoare de inventar, care este stabilita în funcţie de utilitatea bunului, starea acestuia si preţul
pieţei.
c)valoarea contabilă neta sau valoarea rămasă se calculează prin deducerea din
valoarea
contabilă a amortizărilor si provizioanelor constituite.
Amortizarea reprezintă echivalentul valoric al deprecierii ireversibile, iar
provizioanele, echivalentul valoric al deprecierilor reversibile a imobilizărilor.
c) valoarea bilanţieră
La închiderea exerciţiului se compara valoarea contabilă sau contabilă neta cu valoarea
actuala stabilita cu ocazia inventarierii .În urma acestei comparaţii rezulta doua situaţii:
-când valoarea de inventar este mai mare decât cea contabilă neta se obţine un plus de
valoare , care potrivit principiului prudentei , nu se înregistrează în contabilitate;
- când valoarea de inventar este mai mică decât valoarea contabilă netă se
obţine un minus de valoare , care se înregistrează în contabilitate astfel :
 sub forma unei amortizari suplimentare ,când deprecierea este
ireversibila (uzura
  fizica sau morala)
 prin constituirea sau majorarea provizioanelor ,cand deprecierea este
reversibila ( scaderea cotatiilor la bursa , diminuarea preturilor, scaderea cursului valutar )
În contabilitatea curenta , imobilizările se înregistreaza la valoarea contabilă , iar în
bilanţ , la valoarea contabilă neta , adica la valoarea contabilă diminuata cu amortizarile si
provizioanele cumulate din depreciere.
d)valoarea reziduala reprezintă valoarea neta pe care o întreprindere estimează sa
obţină prin cedarea unui activ la încheierea duratei sale de utilizare , după deducerea
cheltuielilor aferente cedării. În cazul casării , valoarea reziduala reprezintă diferenţa dintre
valoarea materialelor si pieselor recuperate si cheltuielilor efectuate în vederea
dezmembrării.
e)Reevaluarea imobilizărilor
Potrivit O.M.F.P. nr.306/2002 , reevaluarea reprezintă înlocuirea valorii contabile nete
cu valoarea justa , care se determina pe baza unor evaluări efectuate, de regula de către
evaluatori asiguraţi. În urma reevaluării imobilizărilor amortizabile , li se atribuie acestora
următoarele valori :
-valoarea contabilă neta actualizata : reprezintă valoarea justa ,stabilita în urma
reevaluării.
Reevaluările trebuie făcute regulat astfel încât , valoarea contabilă sa nu difere în mod
semnificativ de cea care ar fi stabilita folosind valoarea justa la data bilanţului.
Activele care fac parte din aceeaşi clasa de imobilizări corporale (terenuri, clădiri,
maşini şi echipamente) trebuie sa fie reevaluate simultan , pentru a se evita reevaluarea
selectiva si raportarea în situaţiile financiare anuale a unor sume care sunt o combinaţie de
valori calculate la date diferite.
-plusvaloarea care rezulta din compararea valorii juste cu valoarea contabilă netă este
tratată ca o creştere a rezervei din reevaluare. Dacă rezultatul reevaluării reprezintă o

descreştere a valorii contabile nete, atunci aceasta se tratează ca o diminuare a rezervei din
reevaluare.

1.3. Documentele contabile utilizate

Organizarea raţională a evidenţei operative şi a contabilităţii analitice a imobilizărilor

corporale trebuie să fie concepută astfel încât să permită consemnarea completă şi la timp a
tuturor operaţiilor privind mişcarea imobilizărilor : intrări , deprecieri , ieşiri , închirieri.
Documentele de evidenţă utilizate depind de natura acestor operaţiuni cât şi de categoria
de imobilizări la care se referă

a)Documentele privind intrarea în gestiune a imobilizărilor corporale:

-la cumpărare :factura fiscală, contract de vânzare-cumpărare, proces verbal de recepţie.
-din producţie proprie : proiecte pentru studii şi cercetări , devize pentru lucrări
executate, proces verbal de recepţie.
-aport social în natură : act constitutiv, expertiză tehnică, declaraţie de subscriere,
proces verbal de recepţie.
-donaţie : proces verbal de predare-primire.
-plusuri la inventariere : proces verbal de inventariere.
-concesionare,locaţie de gestiune,închiriere : contractul de concesiune,loca’ie de
gestiune,închiriere,caiet de sarcini al concesiunii,proces verbal de recepţie.

b)Documentele privind intrarea în gestiune a imobilizărilor corporale în curs:

-producţie proprie : bon de consum,fişă limită de consum, factură fiscală, ştat de salarii,
deviz de lucrări, proces verbal privind producţia neterminată.
 -realizate de către terţi :

c)Documente privind ieşirea din gestiune a imobilizărilor corporale:

-casarea : proces verbal de scoatere din funcţiune, proces verbal de declasare a unor
bunuri materiale.
-vânzare : factura fiscală, proces verbal de predare –primire.
-retrase de către asociaţi :cerere de retragere, proces verbal de predare- primire.
-donaţie : proces verbal de predare-primire.
-concesionare, locaţie de gestiune, închiriere : contract de concesionare, locaţie de
gestiune, închiriere.
-situaţii excepţionale de calamităţi sau furt : contract de asigurare.

d)Documentele privind ieşirea din gestiune a imobilizărilor corporale în curs:

-transferarea la imobilizări corporale : proces verbal de recepţie.

Documentele utilizate pentru contabilitatea analitică a imobilizărilor corporale

sunt: registrul numerelor de inventar, fişă mijlocului fix, bonul de mişcare a mijloacelor fixe.

Registrul numerelor de inventar se întocmeşte într-un singur exemplar de către

compartimentul financiar-contabil pentru atribuire de numere de inventar imobilizărilor

corporale intrate în patrimoniu prin achizitionare,constituire ,confectionare,transfer,donatie,cu

exceptia celor luate cu chirie.
Numerotarea imobilizărilor în cadrul registrului se face pe grupe de mijloace fixe, în
ordinea succesiva a numerelor.În acest scop fiecarei grupe i se rezerva o anumita serie de

numere ,astfel încat prima cifra ddin serie sa reprezinte grupa din care face parte mijlocul fix
respectiv.

Exemplu: Pentru constructii de la seria 1000-1999

Pentru echipamente tehnologice 2000-2999

Forma tipizata se prezinta astfel :

Nr.de Codul de clasificare Denumirea mijlocului fix si Locul unde Alte mentiuni
inv caracteristici tehnice se afla
entar

Fisa mijlocului fix se întocmeste într-un exemplar de catre compartimentul financiar

contabil pentru fiecare mijloc fix sau pentru mai multe mijloace fixe de acelasi fel si de
aceeasi valoare ,care au aceleasi cote de amortizare si sunt puse în functiune în aceeasi
luna.Se completeaza pe baza documentelor privind miscarea , modernizarea sau reevaluarea
mijloacelor fixe ,precum :procesul verbal de receptie ,de punere în functiune ,bon de miscare
proces verbal de scoatere din functiune.Cand formularul este folosit ca fisa colectiva ,
mijloacele fixe se înscriu în tabelul de pe verso , fiecare pe cîte un rănd.În coloana « bucati »
intrarile se înscriu în negru iar iesirele în rosu.

Forma tipizată a Fisei mijlocului fix se prezinta astfel :

Grupa…………………………………

8
 Fisa mijlocului fix Codul de
Clasificare…………………………….
Nr inventar……………………………….
Nr.document provenienta……………….. Data darii in folosinta
Valoare de inventar……………………… Anul……………………………………
Luna…………………………………….
Amortizare lunara……………………….. Data amortizării complete………………
Denumirea mijlocului fix si caracteristici tehnice Anul……………………………………
Luna…………………………………….

Accesorii Durata normala de

Funcţionare……………………………
Cota de amortizare completa…………….

Bonul de miscare a mijloacelor fixe se întocmeste în doua exemplare de catre persoana

desemnata de compartimentul care dispune miscarea mijloacelor fixe ( administrativ ,
mecanoenergetic).Serveste ca :
-document justificati de predare primirea mijloacelor fixe între 2 locuri de munca ale
unitatii ;
-document de însotire a mijloacelor fixe pe timpul transortului de la sectia sau unitatea
predatoare la cea primitoare.

Forma tipizata se prezinta astfel :

BON DE MISCARE A MIJLOACELOR FIXE

Numar Data eliberarii Cod predator Cod primitor
document Z Luna A
Ziua Anul

Subsemnatii din partea………………………….si din partea……………………..am procedat

La predarea – primirea mijloacelor fixe în baza ……………………din ………………………
Denumirea mijlocului fix si Numarul de Buc. Valoare de
C caracteristicile tehnice inventar inventar

Procesul verbal de receptie se imtocmeste în trei exemplare si sta la baza înregistrarii în

contabilitate a intrarilor de imobilizări corporale.Se poate utiliza în urmatoarele variante :
- pentru mijloacele fixe achizitionate care nu necesita montaj si nici probe
tehnologice, care se considera puse în functiune la data achizitionarii lor ;
- pentru utilaje achizitionate care necesita montaj dar nu si probe
tehnologice.Aceste categorii de mijloace fixe se considara puse în functiune la data terminarii
montajului lor, respectiv la data terminarii constructiei ;
- pentru utilaje si instalatii achizitionate care necesita montaj si probe
tehnologice,precum si pentru constructiile care deserve procese tehnologice. Aceste categorii
de mijloace fixe se considera puse în functiune la data terminarii probelor , respectiv da data
terminarii constructiei.
- Procesul verbal de receptie finala.

Proces verbal de scoaterea din functiune a mijloacelor fixe declasarea unor bunuri
materiale se întocmeste în doua exemplare , separat penru mijloace fixe , obiecte de inventar
în folosinta si bunuri materiale aflate în gestiunea unui singur gestionar, pa baza
documentatiei prevazute în normele legale.
Documentul îndeplineste urmatoarele functii :
- document de constatare a îndeplinirii conditiilor scoaterii din functiune a
mijloacelor fixe , obiectelor de inventar si de declasare a bunurilor materiale ;

9
 - document de constatare a scoaterii efective din functiune a mijloacelor fixe ,
obiectelor de inventar si de declasare a bunurilor materiale ;
- document de predare la magazie a ansamblelor,subansamblelor,pieselor si
materialelor rezultate din casarea mijloacelor fixe ,a obiectelor de inventar si din declasarea
altor bunuri materiale ;
- document justificativ de înregistrare în evidenta operativa a magaziilor si în
contabilitate.

1.4. Obiectivele si factorii organizării imobilizărilor corporale

Cunoscând particularităţile de comportament ale imobilizărilor în activitatea desfăşurată

de societate , în procesul de formare a produselor fabricate , de constituirea şi plasare a
capitalului , rezultă că deciziile luate trebuie să fie orientate pe informaţii exacte şi complete
privind structura şi diferitele categorii de imobilizări , de starea tehnică şi de gradul de
depreciere acestora, avantajele plasării capitalului pe termen lung în titluri de creanţe
imobilizate.
Pentru satisfacerea acestei cerinţe , la organizarea contabilităţii activelor imobilizate
trebuie avute în vedere următoarele obiective:
 delimitarea fiecărei categorii , a fiecărui obiect de imobilizări şi determinarea valorilor
, pentru a pune la dispoziţia conducerii informaţiile privind valoarea de intrare ,
modificările survenite în structura si deprecierea acestora.

 asigurarea controlului gestionar al imobilizărilor pe toată durata existenţei sale

urmărindu-se păstrarea integrităţii prin reflectarea corectă , la timp, completă a
existenţei şi mişcării imobilizărilor pe categorii şi feluri , precum şi depreciere
suferită.
 asigurarea informaţiilor şi a metodologiei de valoare a deprecierilor în timp a
imobilizărilor si a recuperării valorilor prin amortizare şi provizioane.
 stabilirea aportului activelor imobilizate la venituri şi la rezultate , ca urmare a
gestionării şi valorificării prin cesiune, concesiune. Pe lângă factorii generali este
necesar să fie luaţi în calcul şi factorii specifici, cum ar fi :
 particularităţile organizatorice ele agenţilor economici influenţează structura analitică
a imobilizărilor , în special a celor corporale ,ceea ce presupune delimitarea
organizatorice (filiale, secţii, fabrici) şi în cadrul acestora pe categorii de obiecte de
imobilizări,
 caracteristicile imobilizărilor corporale influenţează tipul de documente primare în
care se consemnează operaţiile privind intrarea şi ieşirea din gestiune precum şi
deprecierea valorilor,
 modul de depreciere a valorii imobilizărilor influenţează sistemul de amortizare a
imobilizărilor si a provizioanelor constituite în cazul deprecierilor reversibile,
 poziţia activelor imobilizate existente în societate faţă de patrimoniul acesteia
influenţează modul de organizare a contabilităţii prin folosirea unor conturi distincte
pentru activele proprii ce fac parte din patrimoniu, iar cele provenite prin concesiune,
locaţie de gestiune, închiriere se evidenţiază separat

1.5. Contabilitatea operaţiilor privind imobilizările corporale

1.5.1. Contabilitatea operaţiilor privind terenurile

10
 În contabilitatea analitică terenurile sunt evidenţiate pe următoarele grupe: terenuri
agricole şi silvice, terenuri fără construcţii, terenuri cu zăcăminte, trenuri cu construcţii şi
altele.
Contabilitatea operaţiilor privind terenurile se realizează cu ajutorul contului 211
“Terenuri” desfăşurat pe două conturi sintetice de grupa a II-a 2111 „Terenuri” şi 2112
„Amenajări terenuri”.

Contul 2111 “TERENURI”

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa terenurilor. Este un cont de activ
În debitul contului 2111 « Terenuri » se înregistrează :
-valoarea terenurilor achiziţionate, a celor reprezentând aportul la capital, valoarea
terenurilor primite cu titlu gratuit şi a celor primite în regim leasing financiar
(404,456,131,167);
-valoarea creşterii rezultate din reevaluarea terenurilor(105)
În creditul contului 2111 « Terenuri » se înregistrează :
valoarea terenurilor cedate,amortizate (281,658);
-valoarea terenurilor aportate , retrase(456);
-valoarea descreşterii rezultate din reevaluarea terenurilor (105);
-valoarea terenurilor care fac obiectul participării în natură la capitalul social al altei
societăţi comerciale(261,262,263).
Soldul final al contului este debitor şi reprezintă valoarea terenurilor .
Înregistrări contabile :
1) intrări de terenuri
- aportul asociaţilor 2111 = 456
- achiziţionate 2111 = 404

- primite cu titlu gratuit 2111 = 131

- cumpărate în regim leasing financiar 2111 = 167
-valoarea creşterii rezultate din reevaluarea terenuri 2111 = 105
2) Ieşiri de terenuri
-val. terenurilor cedate 6853 = 2111
-val. terenurilor aportate, retrase 456 =
2111
-val. descreşterii rezultate din reevaluarea terenurilor 105 = 2111
-val. terenurilor care fac obiectul participării
în natura la capitalul altor societăţi 261 = 2111
-val. terenurilor care fac obiectul participării 262 = 2111
în natură la capitalul altor societăţi 263 = 2111

Contul 2112 “AMENAJĂRI TERENURI”

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa amenajărilor de terenuri (racordarea lor la
sistemul cu energie, împrejmuirile, lucrările de acces).Este un cont de activ
În debitul contului 2112 « Amenajari terenuri » se înregistrează :
-valoarea la cost de producţie a amenajărilor de terenuri realizate pe cont propriu
(231,722)
În creditul contului 2112 « Amenajari terenuri » se înregistrează :
-valoarea amenajărilor de terenuri cedate,amortizate(281,658);
Soldul final al contului este debitor şi reprezintă costul efectiv al amenajărilor de
terenuri.
Înregistrări contabile:
1)Întrări amenajări terenuri
-val. la cost de producţie a amenajărilor de

11
 terenuri realizate pe cont propriu 2112 = 721
-val. la cost de achiziţie 2112 = 404
2)Amortizarea amenajărilor de terenuri 6811 = 2811
3)Ieşiri amenajări terenuri:
-val. amenajărilor de terenuri cedate neamortizate 6583 = 2112
-val. amenajărilor de terenuri amortizate 281 = 2112

1.5.2. Contabilitatea operaţiilor privind mijloacele fixe

Contabilitatea analitică a mijloacelor fixe se ţine pe fiecare obiect de evidenţă prin care
se înţelege obiectul singular sau complexul de obiecte cu toate dispozitivele şi accesoriile lui,
destinat să îndeplinească în mod independent , în totalitatea lui o funcţie distinctă
Contabilitatea opera’iilor privind mijloacele fixe se realizează cu ajutorul conturilor :
212,213,214,

Contul 212 “CONSTRICŢII”

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa existenţei şi mişcării construcţiilor. Este un cont
de activ.
În debitul contului 212 « Construcţii » se înregistrează :
-valoarea constucţiilor achiziţionate, realizate din producţie proprie, primite cu titlu
gratuit, aport la capital, şi a celor primite în regim leasing financiar
(404,231,722,131,456,167);
-valoarea creşterii rezultate din reevaluarea constructiilor(105)
-valoarea amortizării investitiilor efectuate de chiriaşi la constructiile primite cu chirie şi
restituite proprietarului (281).
În creditul contului 212 »Constructii » se înregistrează :

-valoarea constructiilor cedate sau scoase din evidenta (281,658);

-valoarea constructiilor aportate , retrase(456);
-valoarea descreşterii rezultate din reevaluarea constructiilor (105);
-valoarea cladirilor care fac obiectul participării în natură la capitalul social al altei
societăţi comerciale(261,262,263).
-valoarea constructiilor cedate in regim de leasing financiar(267);
-valoarea constructiilor distruse de calamitati(671);
Soldul final contului este debitor şi reprezintă valoarea construcţiilor existente .
Înregistrări contabile :
1)Intrări construcţii:
-val. construcţiilor achiziţionate 212 =
404
-val. construcţiilor realizate din producţie proprie 212 = 231
212 = 722
-val. construcţiilor primite cu titlu gratuit 212 = 131
-val. construcţiilor aport la capitalul social 212 = 456
-val. construcţiilor primite in regim leasing financiar 212 = 167
-val.creşterii construcţiilor din reevaluare 212 = 105
-val. amortizării investiţiilor efectuate de chiriaşi şi restituite
proprietarului 212 = 281
2)Ieşiri construcţii
-val. construcţiilor cedate sau scoase din evidenta 658 = 212
val. construcţiilor cedate sau scoase din evidenta 281 = 212
-val. construcţiilor distruse de calamitaţi 671 = 212
-val. construcţiilor aportate şi retrase 456 = 212

12
 -val. construcţiilor cedate in regim leasing financiar 267 = 212
-val. construcţiilor descreşterii rezultate din reevaluare 105 = 212
-val. construcţiilor care fac obiectul participării in
natura la capitalul soc. al altor societăţi comerciale 261 = 212
262 = 212
263 = 212

Contul 213 “INSTALAŢII TEHNICE , MIJLOACE DE TRANSPORT, ANIMALE ŞI

PLANTAŢII” Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa existenţei şi mişcării instalaţiilor
tehnice mijloacelor de transport, animalelor şi plantaţiilor .Este un cont de activ.
În debitul contului 213 « Instalatii tehnice,mijloace de transport, animale şi plantatii »
se înregistrează :
-valoarea instalaţiilor tehnice mijloacelor de transport, animalelor şi plantatiilor
achiziţionate, realizate din producţie proprie, primite cu titlu gratuit, aport la capital, şi a celor
primite în regim leasing financiar (404,446,231,722,131,456,167);
-valoarea creşterii rezultate din reevaluarea instalaţiilor tehnice mijloacelor de transport,
animalelor şi plantatiilor (105)
-valoarea amortizării investitiilor efectuate de chiriaşi la instalaţiilor tehnice mijloacelor
de transport, animalelor şi plantatiilor primite cu chirie şi restituite proprietarului (281).
În creditul contului 213 «Instalatii tehnice,mijloace de transport, animale şi plantatii »
se înregistrează :
-valoarea instalaţiilor tehnice mijloacelor de transport, animalelor şi plantatiilor cedate
sau scoase din evidenta (281,658);
-valoarea instalaţiilor tehnice mijloacelor de transport, animalelor şi plantatiilor
aportate , retrase(456);
-valoarea descreşterii rezultate din reevaluarea instalaţiilor tehnice mijloacelor de
transport, animalelor şi plantatiilor (105);

-valoarea instalaţiilor tehnice mijloacelor de transport, animalelor şi plantatiilor cedate

in regim de leasing financiar(267);
Soldul final contului este debitor şi reprezintă valoarea instalaţiilor tehnice mijloacelor
de transport, animalelor şi plantatiilor existente .

Înregistrări contabile :
1)Intrări instalaţii tehnice mijloace de transport, animale şi plantatii .
-valoarea instalaţiilor tehnice mijloacelor de transport,
animalelor şi plantaţiilor achiziţionate; 213 = 404
213 = 446
-valoarea instalaţiilor tehnice mijloacelor de transport
animalelor şi plantaţiilor realizate din producţie proprie; 213 = 231
213 = 722
- valoarea instalaţiilor tehnice mijloacelor de transport,
- animalelor şi plantaţiilor primite cu titlu gratuit; 213 =
131
- - valoarea instalaţiilor tehnice mijloacelor de transport,
- animalelor şi plantaţiilor aport la capitalul social; 213 =
456
- -valoarea instalaţiilor tehnice mijloacelor de transport,
- animalelor şi plantaţiilor primite in regim de leasing financiar; 213 =
167
- -valoarea amortizării investiţiei efectuate de chiriaşi primite

13
 - cu chirie şi restituite; 213
= 2813
- -valoarea creşterii rezultate din reevaluare 213
= 105
2)Ieşiri instalaţii tehnice mijloace de transport, animale şi plantaţii :
-valoarea instalaţiilor tehnice mijloacelor de transport, animalelor
şi plantaţiilor cedate sau scoase din evidenta; 6583 = 213
2813 = 213
-valoarea instalaţiilor tehnice mijloacelor de transport, animalelor
şi plantaţiilor aportate retrase; 456 = 213
- -valoarea instalaţiilor tehnice mijloacelor de transport, animalelor
şi plantaţiilor cedate in regim de leasing financiar ; 267 = 213
- - valoarea instalaţiilor tehnice mijloacelor de transport, animalelor
şi plantaţiilor rescreşterii rezultate din reevaluare 105 = 213

Conturile sintetice de grupa II pentru “Contul 213 Instalaţii tehnice, mijloace de

transport , animale şi plantaţii”sunt:
2131 Echipamente tehnologice(maşini, utilaje şi instalaţii de lucru)
2132 Aparate şi instalaţii de măsurare , control şi reglare
2133 Mijloace de transport
2134 Animale şi plantaţii

Contul 214 “MOBILIER, APARATURA BIROTICA, ECHIPAMENTE DE

PROTECŢIE A VALORII UMANE ŞI MATERIALE ŞI ALTE ACTIVE CORPORALE
Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa existentei şi muscarii mobilierului, aparaturii
birotice, echipamentelor de protecţie a valorilor umane şi materiale şi alte active corporale
.Este un cont de activ.
În debitul contului 214 «Mobilier, aparatura birotica, echipamente de protecţie a
valorilor umane şi materiale şi alte active corporale» se înregistrează :
-valoarea mobilierului, aparaturii birotice, echipamentelor de protecţie a valorilor
umane şi materiale şi alte active corporale achiziţionate, realizate din producţie proprie,
primite cu titlu gratuit, aport la capital, şi a celor primite în regim leasing financiar
(404,446,231,722,131,456,167);

-valoarea creşterii rezultate din reevaluarea mobilierului, aparaturii birotice,

echipamentelor de protecţie a valorilor umane şi materiale şi alte active corporale (105)
-valoarea amortizării investiţiilor efectuate de chiriaşi la mobilierului, aparaturii
birotice, echipamentelor de protectie a valorilor umane şi materiale şi alte active corporale
primite cu chirie şi restituite proprietarului (281).
În creditul contului 214«Mobilier, aparatura birotica, echipamante de protectie a
valorilor umane şi materiale şi alte active corporale» se înregistrează :
-valoarea mobilierului, aparaturii birotice, echipamentelor de protectie a valorilor
umane şi materiale şi alte active corporale cedate sau scoase din evidenta (281,658);
-valoarea mobilierului, aparaturii birotice, echipamentelor de protectie a valorilor
umane şi materiale şi alte active corporale aportate , retrase(456);
-valoarea descreşterii rezultate din reevaluarea mobilierului, aparaturii birotice,
echipamentelor de protectie a valorilor umane şi materiale şi alte active (105);
-valoarea mobilierului, aparaturii birotice, echipamentelor de protectie a valorilor
umane şi materiale şi alte active corporale cedate in regim de leasing financiar(267);
-valoarea mobilierului, aparaturii birotice, echipamentelor de protectie a valorilor
umane şi materiale şi alte active corporale distruse de calamitaţi(671);

14
 Soldul contului reprezintă valoarea mobilierului, aparaturii birotice, echipamentelor de
protectie a valorilor umane şi materiale şi alte active corporale existente .
Înregistrări contabile :
1)Intrări mobilier, aparatura birotica, echipamente de protectie a valorilor umane
şi materiale şi alte active corporale existente

-valoarea mobilierului, aparaturii birotice, echipamentelor de

protectie a valorilor umane şi materiale şi alte active corporale
achiziţionate; 214 = 404
-valoarea mobilierului, aparaturii birotice, echipamentelor de
protectie a valorilor umane şi materiale şi alte active corporale
realizate în producţie proprie ; 214 = 231
214 = 722
-valoarea mobilierului, aparaturii birotice, echipamentelor de
protectie a valorilor umane şi materiale şi alte active corporale
primite cu titlu gratuit 214 = 131
-valoarea mobilierului, aparaturii birotice, echipamentelor de
protectie a valorilor umane şi materiale şi alte active corporale
aport la capitalul social; 214 = 456
-valoarea mobilierului, aparaturii birotice, echipamentelor de
protectie a valorilor umane şi materiale şi alte active corporale
primite in regim de leasing financiar ; 214 = 167
-valoarea amortizării investiţiilor efectuate de chiriaşi şi
restituite proprietarului 214 = 2814
-valoarea creşterii rezultate din reevaluare 214 = 105
2)Ieşiri mobilier, aparatura birotica, echipamente de protectie a valorilor umane şi
materiale şi alte active corporale existente
-valoarea mobilierului, aparaturii birotice, echipamentelor de
protectie a valorilor umane şi materiale şi alte active corporale
cedate sau scoase din evidenta ; 6583 = 214
2814 = 214
-valoarea mobilierului, aparaturii birotice, echipamentelor de
protectie a valorilor umane şi materiale şi alte active corporale

distruse de calamitaţi; 671 = 214

-valoarea mobilierului, aparaturii birotice, echipamentelor de
protectie a valorilor umane şi materiale şi alte active corporale
aportate şi retrase ; 456 = 214
-valoarea mobilierului, aparaturii birotice, echipamentelor de
protectie a valorilor umane şi materiale şi alte active corporale
cedate in regim de leasing financiar; 267 = 214
-valoarea descreşterii rezultate din reevaluare. 105 = 214

1.6. Amortizarea imobilizărilor corporale

1.6.1. Regimuri de amortizare

Amortizarea este alocarea sistematica a valorii amortizabile a unui activ pe întreaga

sa durata de viata utila
Conturile de amortizări au funcţie contabilă de pasiv .În creditul conturilor se
înregistrează amortizarea transferată asupra cheltuielilor , iar în debit , amortizarea aferentă
imobilizărilor vândute sau scoase din activ. Soldul creditor al conturilor reprezintă
amortizarea calculată asupra activelor imobilizate. Amortizarea aferentă imobilizărilor se

15
înregistrată distinct în contabilitate , pe categorii şi obiecte de evidenţă ale activelor
imobilizate.
In România , pentru mijloacele fixe aflate in gestiunea întreprinderilor pana la data de
31.12.1994 pentru calcularea duratei de amortizare se are in vedere durata de utilizare
normata rămasa.
Relaţia este:
DSC
DUR  1   DU
DS

DUR= durata normala de utilizare rămasa, in ani ;

DSC= durata de serviciu consumata de la data punerii in funcţiune a mijlocului fix şi
pana la 31.12.1994, in ani;
DS= durata de serviciu normata a mijlocului fix conform Legii nr.62/1968, modificata
prin
Decretul nr.393/1976 , in ani;
DU=durata normala de utilizare (durata de amortizare) a mijlocului fix conform”
Catalogului privind duratele normale de funcţionare şi clasificarea mijloacelor fixe” in
ani. Aceasta prevedere se modifica ulterior prin „Normele nr.180200/24.01.1995 emise de
Ministerul Finanţelor potrivit cărora începând cu 01.01.1994 ,
Durata normala de utilizare rămasa = durata normala de utilizare rămasa la 01.01.1994
minus 12 luni aferente anului 1994 plus 60 luni in conformitate cu prevederile art.17 alin.2
din Legea nr.15/1994. Pentru mijloacele fixe intrate după 31.12.1994 , duratele normale de
utilizare sunt cele stabilite in catalogul mai sus menţionat.
Duratele normale de utilizare se extrag din “Catalogul privind duratele normale de
funcţionare şi clasificarea mijloacelor fixe”.
Catalogul cuprinde duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe , care coincid cu
duratele de amortizare , în ani, aferente regimului de amortizare liniar.
Mijloacele fixe cuprinse în catalog sunt clasificate în grupe, subgrupe, clase, subclase şi
familii.
Duratele normale de utilizare care corespund cu duratele de amortizare sunt estimate ,nu
măsurate. În funcţie de experienţa practică privind categoriile de imobilizări amortizabile
Durata normală de utilizare este determinată deteriorarea fizică, uzura morală,
Faptul ca apar noi tehnologii care scurtează durata de serviciu înainte de epuizarea vieţii
fizice sau modificări provenite în profilul întreprinderii.
Duratele normale de utilizare pot fi stabilite descentralizat sau centralizat în funcţie de
motivaţia fiecărei întreprinderi.
„Duratele trebuie sa fie aprobate de organele fiscale Organele fiscale încearcă sa
tempereze politicile întreprinderilor de stabilire a unor durate reduse de utilitate care implicit a
amortizărilor duc la calcularea unui impozit pe profit mai mic.”
Forma centralizată este data prin hotărâre de guvern (care sunt revizuite la o perioadă
de 5 ani)în funcţie de anumite condiţii : mediu normal, mediu agresiv, mediu neutru.
Încadrarea mijloacelor fixe în una din aceste condiţii speciale se face de către comisii tehnice
de specialitate şi se aprobă de consiliul de administraţie.
Un alt termen important îl prezintă valoarea luată în calcul a amortizării ,care este de
regulă valoarea contabilă de intrare. bazată pe costul istoric (mai puţin valoarea reziduală).
Agenţii economici îşi amortizează imobilizările corporale utilizând unul din următoarele
regimuri de amortizare ;
 AMORTIZAREA LINIARA se realizează prin includerea pe cheltuieli de exploatare a
unor sume fixe, stabilite proporţional cu duratele de utilizare ale imobilizărilor corporale
.Amortizarea se calculează prin aplicarea cotei anuale de amortizare la valoarea din intrare a

16
imobilizărilor corporale .Cota anuala de amortizare liniara se calculează prin divizarea
numărului 100 la durata normala de utilizare .In cazul construcţiilor se aplica in mod
obligatoriu regimul de amortizare liniară .Amortizarea liniară reprezintă regimul clasic ,
tradiţional , fiind cel mai simplu de utilizat, insa nu tine seama de influenta uzurii morale, care
duce la înlocuirea activelor intr-un timp mai scurt.
Amortizarea anuala = Valoarea contabilă x Rata anuala a amortizării
(anuitatea amortizării) de intrare (Cota medie anuala de amortizare)
100
Rata anuala a amortizarii 
Durata normala de utilizare

In cazul in care se produc intrări şi ieşiri de active imobilizate in cursul anului, rata
anuala a amortizării trebuie recalculata in funcţie de durata efectiva de folosire care este mai
mica de 12 luni sau 360 zile. Acest calcul se numeşte prorata temporis a amortizării.
Prorata se poate calcula in funcţie de zile, luni şi semestru folosire.
Exemplu : un mijloc fix in valoare de 900 000 lei a intrat pe data de 15 martie ,durata de
folosinţa 5 ani,
100 285
Anuitatea amortizarii  900000  
5 360

 AMORTIZAREA DEGRESIVA presupune o amortizare mai accentuata a

imobilizărilor corporale in primii ani de la punerea in funcţiune .Utilizarea acestui regim de
amortizare presupune calcularea cotei de amortizare degresive prin multiplicarea cotei de
amortizare liniara cu unul din coeficienţii următori:
1,5 daca durata normala de utilizare a imobilizărilor corporale este intre 2 şi 5 ani
inclusiv;
2 daca durata normala de utilizare a imobilizărilor corporale este intre 5 şi 10 ani ,
inclusiv;
2,5 daca durata normala de utilizare este mai mare de 10 ani
Regimul de amortizare degresiva se poate aplica in 2 variante :

Amortizarea degresiva fără influenta uzurii morale AD1

In primul an de funcţionare amortizarea se calculează aplicând cota de amortizare
degresiva la valoarea contabilă a activului. Amortizarea anuala pentru anii următori se
calculează prin aplicarea cotelor de amortizare degresive la valoarea contabilă neta ( rămasa)
pana in anul in care amortizarea anuala degresiva este egala sau mai mica decât amortizarea
anuala calculata prin raportul dintre valoarea rămasa şi numărul de ani de utilizare ramai.
Începând cu anul respectiv şi pana la expirarea duratei de utilizare , se trece la amortizarea
liniara prin calcularea amortizării anuale raportând durata rămasa la numărul de ani de
funcţionare ramaşi.
Momentul pentru trecerea de la amortizarea degresiva la amortizarea liniara ( tk) este
calculat pe baza formulei :
100
Tk  ( Dn  1) 
Ra
Unde :
Dn = durata normala de folosire
Ra = rata amortizării degresive

Amortizarea degresiva cu influenta uzurii morale AD2

Aceasta varianta permite amortizarea valorii contabile a imobilizărilor corporale intr-o
mai mica decât durat normala de utilizare , diferenţa reprezentând influenta uzurii morale.

17
 Aplicarea acestei variante de amortizări presupune determinarea următoarelor elemente
*Durata de utilizare aferenta regimului liniar , recalculata in funcţie de cota de amortizare
degresiva DUR – care se obţine prin raportarea numărului 100 la cota de amortizare
degresiva;
*Durata de utilizare in care se realizează amortizarea integrala (DUI) se calculează ca
diferenţa intre durata normala de utilizare conform Catalogului (DN) şi (DUR) din care :

-durata normala de utilizare DUN

-durata de utilizare aferenta regimului liniar recalculata DUR in funcţie de rata medie anuala
de amortizare degresivă:

Ra  Ra  k
100
DUR 
Ra

-durata de utilizare în cadrul cărei se realizează amortizarea integrala DUI

DUI = DUN-DUR
durata de utilizare in regim de amortizare degresiva DUD
DUD = DUI- DUR
durata de utilizare pentru amortizarea in regim liniar DUL
DUL = DUI-DUD
 AMORTIZAREA ACCELERATA consta in includerea in primul an de funcţionare , in
cheltuielile de exploatare a unei amortizări in cota de 50 % din valoarea de intrare .
Amortizările anuale pentru exerciţiile următoare sunt calculate după sistemul liniar, prin
diviziunea valorii ramase la numărul de ani de utilizare ramaşi.
Utilizarea regimurile de amortizare se aproba de câtre consiliul de administratei al
agentului economic .

1.6.2. Contabilitatea operaţiilor privind amortizarea imobilizărilor corporale

Contabilitatea operaţiilor privind amortizarea imobilizărilor corporale se realizează cu

ajutorul contului 281.

Contul 281 “AMORTIZAREA IMOBILIZĂRILOR CORPORALE”

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa amortizării activelor corporale .Este un cont de
pasiv.
În creditul contului 281« Amortizarea imobilizărilor corporale » se înregistrează :
-valoarea amortizării imobiliarilor corporale transferata asupra cheltuielilor (681);

18
 -valoarea amortizării investiţiilor efectuate de chiriaşi la imobilizări corporale
primite cu chirie şi restituite proprietarului(212,213,214)
-valoarea amortizării imobilizărilor utilizate in operatii de participare , transferate
confor contractelor (458);
În debitul contului 281 «Amortizarea imobilizărilor corporale» se înregistrează :
-valoarea amortizării imobilizărilor corporale vandute sau scoase din
evidenta(211,212,213,214).
Soldul final al contului este creditor şi reprezintă valoarea amortizării imobilizărilor
corporale existente .
Conturile sintetice de gradul II pentru „Contul 281 Amortizări privind imobilizările
corporale” sunt:
2811 Amortizarea amenajărilor de terenuri
2812 Amortizarea construcţiilor
2813 Amortizarea instalaţiilor, mijloacelor de transport, animalelor şi plantaţiilor
2814 Amortizarea altor imobilizări corporale

1)Înregistrări contabile
-valoarea amortizării imobilizărilor corporale
transferata asupra cheltuielilor 681 = 281
-valoarea amortizării investiţiilor efectuate de chiriaşi la imobiliz

corporale primite cu chirie şi restituite proprietarului 212 = 281

213 = 281
214 = 281
-valoarea amortizării imobilizărilor utilizate in operatii de
participare , transferate confor contractelor . 458 = 281
-valoarea amortizării imobilizărilor corporale 281 = 211
vandute sau scoase din evidenta 281 = 212
281 = 213
281 = 214
AMORTIZAREA CONTABILĂ sau economică este determinată în urma estimărilor şi
calculelor rezultate din deciziile conducerii întreprinderii. Ea afectează elementele de
imobilizări ale activului bilanţier , în timp ce cheltuiala corespondentă afectează contul de
profit şi pierdere.
AMORTIZAREA FISCALĂ se determină în urma aplicării legii amortizării şi a
normelor metodologice adiacente ei. Amortizarea fiscală nu afectează performanţa
întreprinderii ci doar masa impozabilă , implicit calculul impozitului pe profit Se va vedea
mai târziu că diferenţele în timp între amortizarea contabilă şi amortizarea fiscală vor genera
diferenţe temporare impozabile sau deductibile

1.7. Provizioanele pentru deprecierea imobilizărilor corporale

Contabilitatea operaţiunilor privind provizioanele pentru deprecierea imobilizărilor
corporale se realizează cu ajutorul contului 291.

Contul 291 “PROVIZIOANELE PENTRU DEPRECIEREA IMOBILIZĂRILOR

CORPORALE »
Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa provizioanelor pentru deprecierea
imobilizărilor corporale .Este un cont de pasiv.

19
 În creditul contului 291«Provizioane pentru deprecierea imobilizărilor corporale » se
înregistrează :
-sumele reprezentănd constituirea sau suplimentarea provizioanelor pentru deprecierea
imobilizărilor corporale constituite pe seama cheltuielilor , la închiderea exerciţiului , cu
ocazia inventarierii(681).
În debitul contului 291 « Provizioane pentru deprecierea imobilizărilor corporale
Amortizarea activelor corporale » se înregistrează :
-sumele reprezentând

cdiminuarea sau anularea provizioanelor pentru

deprecierea imobilizărilor corporale cu reluarea , prin diminuare sau anulare a provizioanelor
la închiderea fiecarui exercitiu sau la iesirea din patrimoniu a imobilizărilor (781)
Soldul fînal al contului este creditor şi reprezîntă valoarea provizioanelor pentru
deprecierea imobilizărilor existente
Conturile sintetice de gradul II pentru „Contul 291 Privizioane privind deprecierea
imobilizărilor corporale” sunt :
2911 Provizioane pentru deprecierea terenurilor şi amenajarilor de terenuri
2912 Provizioane pentru deprecierea construcţiilor
2913 Provizioane pentru deprecierea instalaţiilor, mijloacelor de transport, animale
şi plantaţiilor
2914 Provizioane pentru deprecierea altor imobilizări corporale
293 Privizioane privind deprecierea imobilizărilor în curs
2931 Provizioane pentru deprecierea imobilizărilor corporale în curs

Înregistrări contabile:
-valoarea provizioanelor pentru deprecierea imobilizărilor 6814 = 291
corporale constituite pe seama cheltuielilor , la închiderea
exerciţiului , cu ocazia inventarierii.
-valoarea provizioanelor pentru deprecierea imobilizărilor
corporale cu reluarea , prin diminuare sau anulare a
provizioanelor la închiderea fiecărui exerciţiu sau la ieşirea 291 = 7814
din patrimoniu a imobilizărilor .

Contul 2931 “PROVIZIOANELE PENTRU DEPRECIEREA IMOBILIZĂRILOR ÎN

CURS»
Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa provizioanelor pentru deprecierea
imobilizărilor în curs .Este un cont de pasiv.
În creditul contului 2931«Provizioane pentru deprecierea imobilizărilor în curs» se
înregistrează :
-sumele reprezentând constituirea sau suplimentarea provizioanelor pentru deprecierea
imobilizărilor în curs constituite pe seama cheltuielilor , la închiderea exerciţiului , cu ocazia
inventarierii(681).
În debitul contului 2931 «Provizioane pentru deprecierea imobilizărilor în curs
Amortizarea activelor corporale» se înregistrează :
-sumele reprezentând diminuarea sau anularea provizioanelor pentru deprecierea
imobilizărilor în curs cu reluarea, la închiderea fiecarui exercitiu sau la ieşirea din patrimoniu
a imobilizărilor (781)
Soldul final al contului este creditor şi reprezintă valoarea provizioanelor pentru
deprecierea imobilizărilor în curs existente .
Înregistrări contabile:

-valoarea provizioanelor pentru deprecierea imobilizărilor 681 = 2931

20
 în curs constituite pe seama cheltuielilor , la închiderea
exerciţiului , cu ocazia inventarierii.
-valoarea provizioanelor pentru deprecierea imobilizărilor
în curs cu reluarea , prin diminuare sau anulare a
provizioanelor la închiderea fiecărui exerciţiu sau la ieşirea 2931 = 781
din patrimoniu a imobilizărilor în curs .

1.8. Imobilizările corporale în viziunea standardelor internaţionale de

contabilitate

Standardul Internaţional de Contabilitate I.A.S. 16 (REVIZUIT 1998)

1.8.1. Aria de aplicabilitate

IAS.16 trebuie aplicata în contabilitatea terenurilor şi a mijloacelor fixe ,exceptând

cazul în care un alt standard prevede sau permite o abordare contabilă diferita.
Exemplu:
IAS.22 Combinări de înteprinderi , permite ca terenurile şi mijloacele fixe achiziţionate
dintr-o combinare de înteprinderi sa fie evaluate iniţial la valoarea justa chiar daca acesta este
superioara costului;
IAS.25 Contabilitatea investiţiilor financiare, permite tratamentul investiţiilor în bunuri
IMOBILIZĂRI ca mijloace fixe , în conformitate cu IAS.16 sau ca investiţii pe termen lung în
conformitate cu IAS.25.

Prevederile standardului nu sunt prevăzute pentru: păduri şi resurse naturale care se

regenerează prin natura lor şi concesiuni miniere, prospecţiuni şi extracţii de minereu , de
petrol, de gaze naturale neregenerabile în mod natural.

1.8.2. Definiţii

Imobilizările corporale sunt acele active care :

a)sunt deţinute de o întreprindere pentru a fi utilizate în producţia de bunuri sau prestarea de
servicii, pentru a fi închiriate terţilor, sau pentru a fi folosite în scopuri administrative;
b)este posibil a fi utilizate pe parcursul mai multor perioade.
Amortizarea este alocarea sistematica a valorii amortizabile a unui activ pe întreaga
sa durata de viata utila
Valoarea amortizabila este costul activului sau o alta valoare subestimata costului în
situaţiile financiare, din care s-a scăzut valoarea reziduala.
Durata de viata utila reprezintă :
a)perioada pe parcursul căreia se estimează ca întreprinderea va utiliza activul supus
amortizării
b)numărul unităţilor produse sau a unor unităţi similare ce se estimează ca vor fi obţinute de
întreprindere prin folosirea activului respectiv.
Costul reprezintă suma plătita în numerar sau echivalente de numerar , ori valoarea
justa a altor contraprestaţii efectuate pentru achiziţionarea unui activ, la data achiziţiei sau
construcţiei acestuia.
Valoarea reziduala reprezintă valoarea neta pe care o întreprindere estimează ca o va
obţine pentru un activ la sfârşitul duratei de viata utila a acestuia , după deducerea
prealabila a costurilor de cedare estimate.

21
 Valoarea justa obiectiv reprezintă suma pentru care un activ ar putea fi schimbat de
bunăvoie între doua pârti aflate în cunoştinţa de cauza , în cadrul unei tranzacţii cu preţul
determinat
Pierderea din depreciere reprezintă diferenţa dintre valoarea contabilă şi valoarea
recuperabila.
Valoarea contabilă este valoarea la care un activ este recunoscut în bilanţ după
scăderea amortizării cumulate pana la acea data, precum şi a pierderilor cumulate din
depreciere.
1.8.3 .Recunoaşterea terenurilor şi a mijloacelor fixe

Terenurile şi mijloacele fixe sunt recunoscute atunci când îndeplinesc următoarele

condiţii:
 este posibila generarea de beneficii economice viitoare către întreprindere , aferente
activului respectiv;
 costul activului poate fi evaluat în mod credibil.

1. O întreprindere demonstrează ca un element satisface primul criteriu de recunoaştere

activ stabilind gradul beneficiilor viitoare pa baza evidentei disponibile la momentul
recunoaşterii iniţiale. Ca urmare a recunoaşterii , întreprinderea trebuie sa preia atât
beneficiile cat şi riscurile aferente activului.
2. Al doilea criteriu de recunoaştere , evaluarea credibila a costului activului este
satisfăcut deoarece la cumpărarea activului costul de achiziţie sau cheltuielile ocazionale de
achiziţie sunt identificate în mod cert. În cazul unui mijloc fix obţinut în regie proprie ,
măsurarea obiective a costului poate fi obţinuta luând în considerare tranzacţiile efectuate cu
treti pentru achiziţionarea de materiale , forţa de munca şi alte intrări efectuate în procesul de
producţie.
1.8.4. Măsurarea iniţiala a terenurilor şi a mijloacelor fixe

Un element al terenurilor şi al mijloacelor fixe care este recunoscut ca activ trebuie

măsurat iniţial la costul sau.
Componentele costului
Costul unui element al terenurilor şi al mijloacelor fixe este format din preţ de
cumpărare, taxe vamale, alte taxe nerecuperabile, precum şi toate celelalte cheltuieli direct
legate de punerea în funcţiune a activului. Toate reducerile comerciale sunt scăzute pentru a
calcula preţul de cumpărare.
Costuri direct atribuite:- costul de amenajare a amplasamentului, costurile iniţiale de
livrare şi manipulare, costurile de montaj, onorariile personalului de specialitate, c osturile
estimate pentru demontarea şi mutarea activului, respectiv costurile de restaurarea
amplasamentului, în condiţiile în care costul este recunoscut ca un provizion, conform
IAS.37.” Provizioane, datorii şi active contingente”. Conform standardului , în costul iniţial al
mijloacelor fixe se include costurile estimate demontarea şi mutarea activului, respectiv
costurile de restaurare a amplasamentului la sfârşitul duratei de viata a acestuia Aceste costuri
se reflecta prin constituirea unui provizion corespunzător. Costul estimat al lucrărilor de
demontare şi mutare va fi înregistrat în contul de profit şi pierdere de-a lungul vieţii
mijlocului fix , prin includerea în cheltuiala anuala cu amortizarea.

1.8.5. Cheltuieli ulterioare

Cheltuielile ulterioare aferente unui element de natura imobilizărilor corporale care a

fost deja recunoscut trebuie adăugate valorii contabile a activului numai atunci când se
estimează ca întreprinderea va obţine beneficii economice viitoare suplimentare faţă de

22
 performantele estimate iniţial ca fiind corespunzătoare. Toate celelalte cheltuieli
ulterioare trebuie recunoscute drept cheltuieli în perioada în care au fost suportate

1.8.6. Evaluarea ulterioara a recunoaşterii iniţiale tratamentul contabil

de baza

Ulterior recunoaşterii iniţiale ca activ , o imobilizare corporala trebuie înregistrata la

cost , mai puţin amortizarea cumulata aferenta şi orice pierderi cumulate din depreciere.
TRATAMENTUL CONTABIL ALTERNATIV PERMIS
Ulterior recunoaşterii iniţiale ca activ , I imobilizare corporala trebuie înregistrata la
valoarea reevaluata care reprezintă valoarea justa la momentul reevaluării , mai puţin orice
amortizare ulterioara cumulata aferenta şi pierderile ulterioare cumulate din depreciere.
Reevaluările trebuie efectuate cu suficienta regularitate , în aşa fel încât valoarea
contabilă sa nu difere în mod semnificativ de valoarea care poate fi determinata pa baza
valorii juste la data bilanţului.
1.8.7. Amortizarea

Valoarea amortizabila a unui element de imobilizări corporale trebuie alocata în mod

sistematic pe parcursul duratei de viata utila a activului.
Metoda de amortizare folosita trebuie sa reflecte modul în care beneficiile economice
aduse de aceste active sunt consumate de câtre întreprindere. Valoarea amortizării
corespunzătoare fiecărei perioade trebuie recunoscuta ca o cheltuiala , cu excepţia cazului în
care ea este inclusa în valoarea contabilă a unui alt activ.
Beneficiile economice pe care un anumit activ al întreprinderii le-ar putea aduce chiar şi
atunci când activul nu este utilizat.

Anumiţi factori cum ar fi uzura morala şi uzura fizica , pot contribui la diminuarea
beneficiilor economice pe care un anumit activ al întreprinderii le-ar putea aduce chiar şi
atunci când activul nu este utilizat.
Durata de viata utila a unui activ supus amortizării trebuie stabilita având în vedere
următorii factori:
 nivelul estimat de utilizare pe baza capacităţii de producţie sau a producţiei fizice
estimate a activului;
 uzura fizica estimata, care depinde de condiţiile concrete de exploatare;
 uzura morala apăruta ca urmare a schimburilor sau a îmbunătăţirilor aduse procesului
de producţie; şi
 limitele juridice privind posibilitatea folosirii activului.
Durata de viata utila a activelor supuse amortizării trebuie revizuita periodic , iar cotele
de amortizare trebuie ajustate pentru perioada curenta sau pentru perioadele viitoare, daca
estimările diferă semnificativ faţă de cele precedente.
Terenurile şi clădirile sunt active individuale şi sunt tratate individual din punct de
vedere contabil, chiriaşi atunci când sunt achiziţionate împreuna.
Terenurile au un mod normal o durata de viata nelimitata şi nu sunt supuse amortizării.
Clădirile au o durata de viata limitata şi sunt supuse amortizării .O creştere a valorii
unui teren pe care este şituata o clădire nu afectează durata de viata utila a clădirii
Valoarea amortizabila a unui mijloc fix o reprezintă costul activului ( sau valoarea
reevaluata) după ce sa scăzut valoarea reziduala.

METODE DE AMORTIZARE
Metoda de amortizare aleasa trebuie aplicata în mod consecvent de la o perioada la alta ,
în afara de cazul în care apare o situatei speciala care necesita schimbarea metodei. Există o

23
serie de metode de amortizare ce pot fi utilizate pentru a aloca în mod sistematic valoarea
amortizabila a unui activ de-a lungul duratei sale de viata utila.
Amortizarea corespunzătoare fiecărei perioade este recunoscuta în mod normal ca o
cheltuiala În unele cazuri beneficiile economice aduse de un activ sunt consumate de

întreprindere în procesul de obţinere a altor active. În acest caz cheltuiala cu amortizarea

devine o parte a costului celuilalt activ şi este inclusa în valoarea contabilă a acelui activ.
Revizuirea duratei de viata utila
Durata de viata utila a unui element de imobilizări corporale trebuie revizuita periodic şi
daca estimările sunt semnificative diferite de cele efectuate anterior, atunci cheltuiala cu
amortizarea corespunzătoare perioadei curente şi perioadelor viitoare trebuie ajustata.
Daca pe parcursul duratei de viata a unui activ se constata ca aceasta nu a fost estimata
corespunzător , atunci atât durata de viata utila , cat şi rata de amortizare sunt revizuite
corespunzător pentru perioada curenta şi pentru perioadele următoare.
Revizuirea metodei de amortizare
Metoda de amortizare aplicata trebuie revizuita periodic şi ,daca se constata o
modificare semnificativa în modelul estimat al beneficiilor economice aduse de acele active ,
atunci metoda trebuie schimbata pentru a reflecta aceasta modificare. Când apare necesitatea
schimbării metodei este necesara şi modificarea estimărilor contabile şi , deci, cheltuiala cu
amortizarea corespunzătoare perioadelor viitoare trebuie ajustata.
Recuperabilitatea valorii contabile- pierderi din deprecieri
Pentru a determina daca un element al imobilizărilor corporale este depreciat trebuie
aplicat I.A.S. 36. ”Deprecierea activelor”.

1.8.8. Casarea şi cedarea

Un element al imobilizărilor corporale trebuie eliminat atunci când este cedat sau scos
din uz şi când nici un beneficiu viitor nu este aşteptat din cedarea sau casarea acestuia.
Câştigurile sau pierderile din urma casării sau cedării sunt egale cu încasările nete
estimate din cedare(mai puţin cheltuielile cu cedarea), din care se deduce valoarea neta a
activului. Ele se recunosc ca venit sau cheltuiala în contul de profit şi pierdere.

1.8.9. Prezentarea informaţiilor

O întreprindere trebuie sa prezinte în situaţiile financiare următoarele informaţii pentru
fiecare clasa de imobilizări corporale:
 bazele de evaluare folosite în determinarea valorii contabile brute;
 metodele de amortizare ;
 duratele de viata utila sau ratele de amortizare folosite;
 valoarea contabilă bruta şi amortizarea cumulata la începutul şi la sfârşitul perioadei;
 reconcilierea valorii contabile la începutul şi la sfârşitul perioadei , menţionându-se:
-intrările, cedările, achiziţiile din combinări de întreprinderi, creşterile sau diminuările
din reevaluare, amortizarea, diferenţele de curs valutar, alte muscari valorice.
-politicile contabile privind costurile estimate de restaurare a amplasamentului
imobilizărilor corporale;
 existenta activelor gajate sau ipotecate;
 valoarea cheltuielilor cu imobilizările corporale;
 valoarea angajamentelor privind achiziţionarea de imobilizări corporale;
 daca imobilizările corporale sunt exprimate la valori reevaluate , se prezintă informaţii
despre:
-baza folosita în reevaluare, data intrării în vigoare a reevaluării, cine a efectuat
reevaluarea, indicii folosiţi la determinarea costului de înlocuire ,surplusul din reevaluare.
În situaţiile financiare sunt relevante şi următoarele situaţii:

24
 -valoarea mijloacelor fixe aflate temporar în conservare;
-valoarea contabilă bruta a activelor integral amortizate şi care sunt încă în folosinţa;
-valoarea contabilă a imobilizărilor corporale scoase din folosinţa şi care sunt ţinute cu
scopul de a fi cedat;

1.8.11. Prezentarea informaţiilor în situaţiile financiare aprobate prin

O.M.F. nr.94/2001
O întreprindere trebuie sa prezinte :
 în bilanţ: valoarea neta pe grupe de imobilizări
 în contul de profit şi pierdere:
cheltuielile privind amortizarea aferenta exerciţiului curent, ca o cheltuiala de
exploatare;
 ajustarea valorii imobilizărilor corporale din exerciţiul curent ,rezultate din cheltuielile
cu depreciere imobilizărilor corporale şi veniturile din provizioane pentru depreciere
imobilizărilor corporale.
 În situaţia modificării capitalului propriu : daca se foloseşte tratamentul alternativ
permis se prezintă ca element de capital:
-surplusul din reevaluarea imobilizărilor corporale;
-surplusul realizat din rezerve din reevaluare.
 În notele explicative „active imobilizate „prezintă valoarea bruta şi valoarea
amortizării cumulate (împreuna cu pierderile cumulate din deprecieri) la începutul şi la
sfărşitul perioadei;
 daca se foloseşte tratamentul alternativ permis , aceasta se menţionează în situaţia
financiara denumita „Principii , politici şi metode contabile.

25
 Capitolul II

STUDIU DE CAZ PRIVIND ORGANIZAREA

CONTABILITĂŢII IMOBILIZĂRILOR CORPORALE LA
S.C.”FOTOXPRESS”S.R.L.
2.1. Prezentarea societarii

S.C.”FOTOXPRESS”S.R.L. din localitatea Mangalia , judeţul Constanta este persoana

juridica romana cu capital privat, care îşi desfăşoară activitatea în baza Legii nr.31/1990.
Forma juridica este societate cu răspundere limitata.
Sediul societăţii :România, judeţul Constanta ,oraşul Mangalia ,str.30 Decembrie,
nr.20.bl.13, sc.A,ap.6.
Durata de funcţionare este nelimitata.
Societatea este constituita de Niţu Traian , cetăţean român cu domiciliul în oraşul
Mangalia , judeţul Constanta ,strada Şoseaua Constantei , bloc.PZ4, sc.A, et.5 , ap.18
Obiectul de activitate:
Obiectul de activitate
De la înfiinţare până în prezent S.C.”FOTOXPRESS”S.R.L. şi-a îndeplinit obiectul de
activitate :
 comerţ cu amănuntul al carilor , jurnalelor, şi articolelor de papetărie
 prestării servicii fotografice
 personalul societăţii este format din 60 angajaţi permanenţi ,care în perioada sezonului
estival de vara creste .
Capitalul social , este de 100 000 lei vărsat integral la data constituirii societăţii .
Capitalul social este divizat în 20 pârti sociale indivizibile fiecare în valoare de 5 000 lei
şi aparţine în întregime lui Niţu Traian în calitate de asociat unic.
Conducerea şi administrarea societăţii se face de câtre Niţu Traian în calitate de
administrator.
Conducătorul societăţii răspunde de efectuarea operaţiunilor economice, financiare şi
comerciale în tara şi în străinătate pe baza contractelor încheiate cu răspundere prevederilor
legale în vigoare.
10. Activitatea societăţii privind :exerciţiul financiar, personalul, conturile şi evidenta
activităţii economico-financiare se desfăşoară potrivit Legii 31/1990 şi a prevederilor legale în
vigoare.
Înregistrata la Oficiul Registrului Comerţului sub nr. J13/3282/1993.
Cod unic de înregistrare : 4460869
ACT ADIŢIONAL NR.169/20.01.1998
1. Majorarea capitalului social al societăţii cu suma de 9 900 000 lei prin aport în
numerar.
2. Modificarea valorii parţii sociale din 5 000 lei în 100 000 lei.
3. Ca urmare a majorării capitalului social şi a modificării valorii parţii sociale ,
capitalul social al societăţii va fi de 10 000 000 lei divizat în 100 de pârti sociale, fiecare parte
sociala având valoarea de 100 000 lei, toate aparţinând asociatului unic Niţu Traian.
4. Schimbarea sediului S.C. ”INTERMEDAN„ S.R.L. din Mangalia str.30 Decembrie ,
nr.20 , bl.13 , sc.A , apt.6 , judeţul Constanta , în Mangalia str.Stefan cel Mare,nr.2, bl.A.apt.1
, judeţul Constanta
ACT ADIŢIONAL NR.362/20.01.2000.
 Schimbare denumire societate din S.C.”INTERMEDAN”S.R.L. în
S.C.”FOTOXPRESS” S.R.L.

ACT ADIŢIONAL NR.3297/06.08.2001

1. Cooptarea in calitatea de asociat a domnului Naghi Iliuţă cetăţean român.
2. Cesionarea de câtre asociatul Niţu Traian către asociatul nou cooptat Naghi Iliuţă a
unui număr de 30 pârti sociale in valoare totala de 3 000 000 lei.
Ca urmare a cooptării şi cesionarii capitalul social în valoare totala de 10 000 000 lei ,
constituit în întregime prin aport în numerar , împărţit în 100 pârti sociale în valoare de
100 000 lei fiecare , va aparţine astfel:
Niţu Traian 70 pârti sociale x 100 000 lei = 7 000 000 lei
Naghi Iliuţă 30 pârti sociale x 100 000 lei = 3 000 000 lei.
3. Majorarea , diminuarea şi cesionarea capitalului social al societăţii se va face numai
cu unanimitate de voturi a celor doi asociaţi.

Structura organizatorică a societăţii

S.C.”FOTOXPRESS”S.R.L. are o organizare complexa , cu un grad ridicat de integrare

de la producţia foto, prestări servicii foto ,comercializare produse foto pana la comercializare
cârti , jurnale şi articole papetărie.
Structura organigramei este clasică, ierarhică.
S.C.”FOTOXPRESS”S.R.L. îşi desfăşoară activitatea de producţie , prestării servicii
foto şi comercializare produse foto prin 5 magazine foto iar activitatea de difuzare presa ,
cârti, produse de papetărie prin 13 chioşcuri difuzare presa. În perioada sezonului estival
societatea îşi deschide 15 puncte de lucru in staţiunile de pe Litoralul Romanesc
Societatea are 60 angajaţi permanenţi iar în perioada sezonului de vara se suplimentează
numărul de angajaţi cu 15 angajaţi cu contract de munca pe perioada determinata.

O R GAN I G RAM Ă
MANAGER
GENERAL

DIRECTOR
ECONOMIC

DIRECTOR SEF SEF CONTABIL

TEHNIC MAGAZIN APROVIZIONARE SEF
10 GESTIONARI PRESA
3 Gestionari foto SINAIA

BUCURESTI ROMANA
1 Operatori foto SINAIA

6 GESTIONARI FOTO
BUCUREST UNIRII

3 DELEGATI PRESA
BUCUR

GESTIO

GESTIO

SEZONI
Operat

12 Gestionari foto

PRESA
MANG

TABI
MANGALIA

CON
FOTO
2 Oparatori foto

NARI

NARI
ALIA
ESTI
foto

LI
PERANENTI

ERI
ori

4 SOFERI SI
2
12
8

Forma de contabilitate

27
 Forma de înregistrare contabilă poate fi definită ca ansamblul mijloacelor de lucru
existente şi a modalităţilor de utilizare a acestora folosite în contabilitatea curenta a agenţilor
economici.
Ea asigura înregistrarea documentelor justificative în ordine cronologica ( în ordinea
documentelor sau a numărului de ordine al acestora) şi sistematică (după natura şi felul
lor)privitoare la toate operaţiile economice ale unităţilor.
O forma de înregistrare contabilă presupune îmbinarea următoarelor elemente :
 formularistica de lucru utilizată;
 modul de complectare a formularisticii de lucru;
 tehnica de calcul utilizată.
Formele de înregistrare contabilă sunt:
 forma de înregistrare contabilă „maestru – şah”;
 forma de înregistrare contabilă „pe jurnale”;
 forma de înregistrare contabilă adaptate la echipamente moderne de prelucrare a
datelor.
a şi componenta a sistemului informaţional dintr-o unitate patrimoniala , forma de
contabilitate utilizată cuprinde subsistemul ce acoperă fluxul : documente ---->fişiere------>
rapoarte de sinteza care sistematic
Organizarea contabilităţii S.C.” FOTOXPRESS ” S.R.L. se efectuează cu metoda
maestru şah.
Forma de înregistrare „maestru-şah” este cel mai des aplicata ,fiind considerata ca o
forma de înregistrare simplă, uşor accesibilă lucrătorilor contabili. Are o productivitate a
muncii redusă, deoarece se bazează pe înregistrarea bilaterala în conturi a operaţiilor
economice , respectiv atât în debitul cât şi în creditul conturilor, fiecare având şi conturi
corespondente.
Formularistica de lucru utilizată este formată din :
-note de contabilitate,
 jurnal de înregistrare,
 registrul jurnal- serveşte pentru înregistrarea cronologică a operaţiilor economico-
financiare şi stabilirea rulajului lunar al acestora, proba în litigii. Înregistrările operaţiilor
patrimoniale în registrul-jurnal cuprind elemente cu privire la : felul, numărul şi data
documentului justificativ, sumele partale şi totale, explicaţiile şi conturile debitoare şi
creditoare corespunzătoare operaţiilor efectuate.
Registrul – jurnal general se numerotează şi şnuruieşte. Acest registru se parafează de
către organele în drept , la începerea activităţii , la încetarea activităţii unităţii, precum şi ori
de câte ori este cazul. Nu circulă , fiind document de înregistrare contabilă .Se arhivează de
unitate , care este obligata sa-l păstreze cu documentele justificative care au stat la baza
întocmirii lui.

Nr. Data Document Simbol conturi Sume

Crt. înregistrării (fel, nr.data) Explicaţii Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare

1 05.05.03 Factura 125478 Cumpărare mărfuri 371 401 6000000 6000000

2 05.05.03 Factura 125478 Cumpărare mărfuri 4426 401 1140000 1140000
3 10.05.03 Monetar 478 Vânzare mărfuri 5311 707 5000000 5000000
4 10.05.03 Monetar 478 Vânzare mărfuri 5311 4427 950000 950000
5 24.05.03 Ordin plata 13 Plata furnizori 401 5121 7140000 7140000
6 31.05.03 Rulajul lunii mai 20230000 20230000
-fise sintetice şah cu conturi corespondente se conduce atât pentru debitul cat şi pentru
creditul fiecărui cont sintetic, în corespondenta cu celelalte conturi;

REGISTRUL CARTEA MARE

Lunile CONTUL……………………………………………………………….

28
 REGISTRU CARTEA MARE ( ŞAH)
Simbol Debit Pagina
CARTEA MARE (ŞAH) cont
Denumirea
contului ..........................................................................................
Nr. Din Data Suma
Registrul- operaţiei CONTURI CORESPONDENTE
jurnal

 fişe de cont analitic sunt registrele de contabilitate analitica pentru valori materiale şi
operaţii diverse;
-balanţa de verificare se întocmeşte lunar , pe baza fiselor sintetice şah , unde se
stabilesc soldurile şi rulajele lunare şi cumulate de la începutul anului , pentru fiecare cont
sintetic în parte;
 bilanţul contabil serveşte ca document de sinteza al situaţiei patrimoniale prin care se
prezintă activul şi pasivul unităţii patrimoniale la încheierea exerciţiului , precum şi în
celelalte situaţii prevăzute de lege.
Bilanţul contabil se compune din: bilanţ, contul de profit şi pierdere, anexa. Este însoţit
de raportul de gestiune.
 registrul inventar serveşte pentru gruparea şi înregistrarea anuala a rezultatelor
inventarierii patrimoniului , proba în litigiu. Este un document contabil obligatoriu în care se
înregistrează toate elementele patrimoniale de activ şi pasiv , grupate în funcţie de natura lor ,
conform posturilor din bilanţul contabil , inventariate potrivit normelor legale Elementele
patrimoniale înscrise în registrul- inventar al la baza listele de inventariere sau alte documente
care justifica conţinutul fiecărui post din bilanţ. Se întocmeşte într-un singur exemplar , la
sfârşitul anului, fără ştersături şi fără spatii libere. Registru-inventar are următoare structura:
 numărul curent al fiecărei operaţiuni înregistrate în registru, cronologic, de la
deschiderea acestuia pana la epuizarea filelor sau încetarea activităţii;
 obiectul inventarierii , respectiv a conturilor de valori materiale pe gestiuni, a
conturilor privind debitorii, creditorii, provizioanelor;
 valoarea din contabilitate privind conturile supuse inventarierii;
 valoarea de inventar a elementelor patrimoniale stabilită de membrii comisiei de
inventariere şi a proceselor verbale de inventariere;
 diferentele din evaluarea de înregistrat , calculate ca diferenţa între valoarea contabilă
şi valoarea de inventar;
 cauzele diferenţelor: deprecieri, dezasortări, schimbării structurii producţiei. Registrul-
inventar se numerotează şi şnuruieşte. Se parafează de către organul fiscal teritorial la
începerea activităţii . la încetarea activităţii unităţii, precum şi în cazul epuizării filelor din
acesta şi deschiderii unui registru nou.

N Recapitulaţia elementelor Valoarea Valoarea de Diferenţa din evaluare ( de înregistrat)

r.Cr inventariate contabilă inventar
t.
Valoarea Cauzele diferente
1 2 3 4 5 6
1 Construcţii 60 000 000 38 000 000 22000000 Amortizare
2 Disponibil bancar 11 200 000 11 200 000
3 Capital social 40 000 000 40 000 000
4 Rezerve 8 000 000 8 000 000
TOTAL 119 200 000 97 200 000

29
 Înainte de a fi înregistrate , documentele justificative sunt supuse prelucrării contabile ,
respectiv:
 sortarea pe feluri de operaţii;
 verificarea acestora ca forma şi fond;
evaluarea operaţiilor şi verificare aritmetica. Daca pentru acelaşi gen de operaţii exista
mai multe documente justificative , acestea se totalizează zilnic sau la perioade scurte cu
ajutorul formularului document cumulativ.
Schema ciclului de prelucrare a datelor în cadrul formei
de contabilitate „ maestru şah”

DOCUMENTE CONTURILOR
JUSTIFICATIVE PRCEDENTABALANTA

SE TRANSCRIU
ÎNREGISTRARE SOLDURILE INIŢIALE
CRONOLOGICĂ

ÎNREGISTRARE
SISTEMATICA REGISTRU JURNAL ÎNREGISTRARE
SISTEMATICĂ

FIŞE ŞI SITUAŢII CENTRALIZARE

PENTRU FIŞA TEHNICĂ
EVIDENŢA ŞAH
ANALITICĂ

REGISTRUL JURNAL SE
BALANŢA GENERAL CENTRALIZEAZĂ
CONTURILOR JURNALELE
ANALITICE

BALANŢA
GRUPAREA UNOR SE CONFRUNTĂ CONTURILOR
SOLDURI ŞI RULAJE

SE CENTRALIZEAZĂ GRUPARE SOLDURI

SOLDURI ŞI RULAJE BILANŢ CONTABIL
ŞI RULAJE

Indicatori ce caracterizează societatea ( 2000,2001,2002)

Indicatorii evoluţiei cheltuielilor 2000,2001 ŞI 2002.

mii lei
Indicatori cheltuieli 2000 2001 2002
Cheltuieli exploatare 22517864 41786817 48461788
Cheltuieli financiare 61804 18078 295
Cheltuieli exception. 93058 120945 1295008
Cheltuieli cu totale 22672726 41925840 49757091

30
 50000000

40000000
chelt.expl
30000000 chelt.fina

20000000 chelt.exce
chelt.totale
10000000

0
2000 2001 2002

Cheltuielile totale 2001 au crescut faţa de cheltuielile de totale 2000 cu 19253114 mii lei.
Cheltuielile totale 2002 au crescut faţa de cheltuielile totale 2001 cu 7831251mii lei

Analiza evoluţiei cheltuielilor totale se face pentru fiecare tip de cheltuială în parte :
a) cheltuielile de exploatare au crescut datorită
modificării volumului produselor vândute şi a prestărilor de servicii oferite ,
majorării preţurilor ,
modificării cheltuielilor variabile pe unitatea de produs.
b) cheltuielile cu materialele sunt influienţate de :
modificarea volumului de produse vândute,
majorarea preţurilor.
c) cheltuielile cu salariile s-au majorat datorită influienţei majorării rezultatelor
exploatării din majorarea preţurilor de vânzare.
d) Cheltuielile cu amortizarea s-au majorat datorită randamentului mijloacelor fixe ,a
modificării cotelor de amortizare pe categorii de mijloace fixe.
e) Cheltuieli exceptionale au crescut datorită faptului că mijloacele fixe au fost
vândute la o valoare mică şi datorită majorărilor şi pentalităţilor plătite.
f) Cheltuielile finaciare au scăzut deoarece nu s-a mai văndut presă ăn regim en gros
unde se ănregistreză sconturi şi rabat cedat acordate clientilor.

INDICATORII EVOLUTIEI VENITURILOR 2000,2001 ŞI 2002.

mii lei
Indicatori venituri 2000 2001 2002
Veniturii exploatare 24572584 43297003 51803866
Venituri financiare 2547 3191 2322
Venituri exceptionale 0 142857 773109
Venituri totale 24575131 43443051 52579297

Veniturile totale 2001 au crescut faţă de cheltuielile totale 2000 cu 18867920 mii lei.
Veniturile totale 2002 au crescut faţă de cheltuielile totale 2001 cu.9136246 mii lei
Analiza evoluţiei veniturilor totale se face pentru fiecare tip de cheltuială în parte :
a) venituri de exploatare au crescut datorită
modificării volumului produselor vândute şi a prestărilor de servicii oferite ,
majorării preţurilor ,
modificării cheltuielilor variabile pe unitatea de produs
b) veniturile exceptionale au crescut datorită faptului că mijloacele fixe au fost vândute
la o valoare mai mare.
c) veniturile finaciare au crescut în perioada 2000-2001 datorită creşterii dobînzilor
bancare şi au scăzut în perioada 2001-2002 deoarece au scăzut dobînzile bancare.
d)
INDICATORII EVOLUTIEI REZULTATELOR 2000,2001 ŞI 2002.

31
Indicatori rezultate 2000 2001 2002
Rezultate exploatare 2054720 1510186 3342078
Rezultate financiare -59257 -14887 2027
Rezultate exceptional -93058 21912 -521899
Rezultate brut 1902405 1517211 2822206
Impozit pe profit -418558 -383690 -975958
Rezultat net 1483847 1133521 1846248

60000000
50000000
40000000 Venituri expl
30000000 venituri finan
20000000 venituri exce
10000000 total venituri
0
2000 2001 2002

Rezultatul 2001 a scăzut faţă de rezultatul 2000 cu 350326 mii lei.

Rezultatul 2002 a crescut faţă de rezultatul 2001 cu.712727 mii lei

Rezultatul exerciţiului a crescut ca urmare a creşterii volumului vânzării de produse şi

de prestări servicii oferite, creşterea preţurilor.

4000000

3000000 rez.expl
2000000 rez.fina
rez.exce
1000000 rez.brut
imp.profit
0
rez.net
-1000000
2000 2001 2002

INDICATORII EVOLUŢIEI CIFREI DE AFACERI 2000,2001 ŞI 2002

mii lei
Indicatori cifra de 2000 2001 2002
afacerii
Venit din vanz marfa 16389264 31805506 38113672
Venit din prest.servic 8156886 11491497 13553347
Total cifra de afaceri 24546150 43297003 51667019

Cifra de afaceri 2001 a crescut faţă de Cifra de afaceri 2000 cu 18750853 mii lei.
Cifra de afaceri 2002 a crescut faţă de Cifra de afaceri 2001 cu.8370016mii lei

32
 Mărire cifrei de afaceri este justificată astfel:
 datorită vînzării unei cantităţi mai mari de produse, şi a prestărilor de servicii oferite,
 datorită modificării preţurilor

60000000
50000000
40000000
venit.expl
30000000
venit.prest serv
20000000
cifra de afaceri
10000000
0
2000 2001 2002

INDICATORII EVOLUTIEI CAPITALULUI SOCIAL 2000,2001 ŞI 2002.

mii lei
Indicatori 2000 2001 2002
capital soc
Capital social 10 000 000 10 000 000 10 000 000

Capitalul social nu a fost modificat în perioada 2000-2002.

10000000

8000000

6000000 capital social

4000000

2000000

0
2000 2001 2002

Analiya situaţiilor financiare anuale.

mijloace fixe 2233853

Ponderea anul 2000   0,89
imobilizămi corporale 2491605
mijloace fixe 2646422
Ponderea anul 2001   0,99
imobilizămi corporale 2650865

mijloace fixe 3162346

Ponderea anul 2002  1
imobilizămi corporale 3157303

imobilizămi corporale 2491605

Ponderea anul 2000   0,37
Total active 6575717

33
 imobilizămi corporale 2650865
Ponderea anul 2001   0,29
Total active 8989328

imobilizămi corporale 3157303

Ponderea anul 2002   0,27
Total active 11303358

Re surse stabile
a)Rata finanţării stabile a imobilizărilor ( capitaluri permanente)

Active imob.nete
1367472
2000=  0,65
2088887

2500993
2001=  1,32
1890548

7562742
2002=  3,20
2358744
Capitaluri proprii
b)Gradul de autonomie al întreprinderii Active imob proprii 
1367472
2000=  0,65
2088887

2500993
2001=  1,32
1890548

2500993
2002=  1,06
2358744

Rata dependenţei financiare2000(a-b)=0,65-0,65=0

Reezultă o valoare mai mare decăt 1

Rata dependenţei financiare2001(a-b)=1,32-1,32=0

Reezultă o valoare mai mare decăt 1

Rata dependenţei financiare2002(a-b)=3,20-1,06=2,58

Reezultă o valoare mai mare decăt 1

2.1. Contabilitatea operatiunilor privind imobilizările corporale la

S.C.. « Fotoxpress »S.R.L..

IANUARIE 2003

1) În luna ianuarie 2003 societatea a transpus noile conturi în Planul de Conturi

conform O.M.F.P.nr.306/2002.
Anexa 2.

CONTURI NOI CONTURI VECHI

211 TERENURI ŞI AMENAJARI 211 TERENURI

34
 TERENURI
2111 TERENURI 2111 TERENURI
2112 AMENAJARI TERENURI 2112 AMENAJARI TERENURI
212 CONSTRUCTII 2121 CONSTRUCTII
213 INSTALATII TEHNICE,MIJLOACE CONT NOU
DE ANIMALE ŞI PLANTATII
2131 ECHIPAMENTE TEHNOLOGICE 2122 ECHIPAMENTE TEHNOLOGICE
( MAŞINI, UTILAJE ŞI INSTALATII ( MAŞINI, UTILAJE ŞI INSTALATII
DE LUCRU) DE LUCRU)
2132 APARATE ŞI INSTALATII DE 2123 APARATE ŞI INSTALATII DE
MASURARE CONTROL ŞI MASURARE CONTROL ŞI
REGLARE REGLARE
2133 MIJLOACE DE TRANSPORT 2124 MIJLOACE DE TRANSPORT
2134 ANIMALE ŞI PLANTATII 2125 ANIMALE ŞI PLANTATII
214 MOBILIER ,APARATURA 2126 MOBILIER ,APARATURA
BIROTICA ECHIPAMENT DE BIROTICA ECHIPAMENT DE
PROTECTIE A VALOARILOR PROTECTIE A VALOARILOR
UMANE ŞI MATERIELE ŞI ALTE UMANE ŞI MATERIELE ŞI ALTE
ACTIVE CORPORALE ACTIVE CORPORALE
231 IMOBILIZĂRI CORPORALE ÎN 231 IMOBILIZĂRI CORPORALE ÎN
CURS CURS
232 AVANSURI ACORDATE PENTRU CONT NOU
IMOBILIZĂRI CORPORALE ÎN
CURS
281 AMORTIZARI PRIVIND 281 AMORTIZARI PRIVIND
IMOBILIZĂRILE CORPORALE IMOBILIZĂRILE CORPORALE
2811 AMORTIZAREA AMENAJARILOR 2810 AMORTIZAREA AMENAJARILOR
DE TERENURI DE TERENURI
2812 AMORTIZAREA 2811 AMORTIZAREA
CONSTRUCTIILOR CONSTRUCTIILOR
2813 AMORTIZAREA INSTALATIILOR, 2812 AMORTIZAREA ECHIPAMENTE
MIJLOACELOR DE TRANSPORT TEHNOLOGICE
,ANIMALELOR ŞI 2813 AMORTIZAREA APARATE ŞI
PLANTATIILOR INSTALATII DE MASURARE
CONTROL ŞI REGLARE
2814 AMORTIZAREA MIJLOACELOR
DE TRANSPORT
2815 AMORTIZAREA ANIMALELOR
ŞI PLANTATIILOR
2814 AMORTIZARE MOBILIER 2816 AMORTIZARE MOBILIER
,APARATURA BIROTICA ,APARATURA BIROTICA
ECHIPAMENT DE PROTECTIE A ECHIPAMENT DE PROTECTIE A
VALOARILOR UMANE ŞI VALOARILOR UMANE ŞI
MATERIELE ŞI ALTE ACTIVE MATERIELE ŞI ALTE ACTIVE
CORPORALE CORPORALE

2) Trecerea mijloacelor fixe înregistrate cu o valoare mai mică de 8 000 000 lei la
mijloace fixe de natura obiectelor de inventar. Conform Anexe

FEBRUARIE 2003

3) În data de 07.02.2003 SOCIETATEA achiziţionează un autoturism Passat 1.9 TDI

130CP/HL în baza unui CONTRACT LEASING FINANCIAR.
Pret (de achizitie) unitar 17 870 EURO
Prima plata 30% 5 361 EURO
Durata leasingului 24 luni
Taxa management 2.30% 411 EURO
Valoare reziduala 3 574 EURO
Dobînda contract 2555,24 EURO

35
 1 EURO = 32 490 lei
 valoare de achizitie = 17 870 EURO X 32 490 LEI = 581 246 100 LEI
 valoare dobînda contract = 2555,24 EURO X 32 490 LEI = 83 019 748 LEI
 total datorie = 664 265 848 LEI
 durata de amortizare 6 ani
100
Ral   16,67%
12  100
581246100  16,67%
Ral   8074477lei / luna
12  100

PLAN AMORTIZARE LINIARA

Anii Modul de calcul Amortizarea Amortizarea Valoarea

anuala liniara cumulata ramasa
Mart.2003 581246100x(100 :6)%x10 :12 80744771 80744771 500501329
(10 luni)
2004 581246100x(100 :6)% 96893725 177638496 403607604
2005 96893725 274532221 306713879
2006 96893725 371425946 209820154
2007 96893725 468319671 112926429
2008 96893725 565213396 16032704
Mart.2009 581246100x (100 :6)%x2 :12 16062704 581246100 0
(2 luni)

 fact.fisc.6924319/07.02.2003
avans= 174 178 890 lei
TVA.= 33 093 989 lei
Taxa management = 13 353 715 lei
TVA.= 2 537 206 lei
Total factura = 223 163 800 lei

% = 404 PORS 223 163 800 lei

167 174 178 890 lei
628.3 13 353 715 lei
4426.2 35 631 195 lei
 primirea autoturismului 2133.PASS = 167 581 246 100 lei
-dobînzi totale datorate 471 = 1687 83 019 748 lei
evidentierea extrabilanţiera
a autoturismului inclusiv
dobînzile datorate 8036 = 664 265 848 lei
 achitatrea fact.fisc. 6924319/07.02.2003
404 PORS = 5121.1 223 163 800 lei

4)Societatea achizitionaaza un monitor pentru calculator conform fact.fisc.

9630542/13.02.2003
% = 401 FLAM 18 696 685 lei
2132.MO 15 711 500 lei
4426.1 2 985 185 lei
4426.2
5)Societatea scoate din evidenta a mijloacelor fixe de natura obiectelor de inventar
amortizate integrale

36
 2808 OB = 208 OB 5 043 200 lei
2812 OB = 212 OB 38 781 244 lei
2813 OB = 2131OB 10 024 588 lei
2814 OB = 214 OB 130 468 837 lei

a)evidentierea extrabilanţiera a mij.fixe de natura obiectelor de inventar

8039 = 291 670 455 lei
b)amortizare februarie 2003
6811 = 281 128 783 234 lei

6)Societatea a achizitionat din import un minilaborator fotola un pret de 59 000 USD.

Facturarea s-a facut pe data de 25.02.2003când costul USD era de 31 270 lei
-taxa vamala 10% la valoarea I vama ,comisionul vamal 0,25% şi T.V.A.19%
Plata taxelor vamale şi a T.V.A. s-a efectuat prin contul bancar în doua rate egale la data
de 26.02.2003 şi la data de 28.02.2003.
La data plăţii furnizorului cursul U.S.D la data de 25.02.2003 a fost de 31 450 lei iar la
data de 28.02.2003 a fost de 31 012 lei
a)-înregistrarea facturii pe baza declarariei vamale
 valoarea facturii 59 000 USD x 31 270 lei = 1 844 930 000 lei
 taxa vamala 1 844 930 000 lei X 10% = 189 105 325 lei
 comisionul vamal 1 844 930 000 lei x 0,25 % = 4 612 325 lei
2131 ML10 = % 2 034 035 325 lei
404.AUCA 1 844 930 000 lei
…………………………………..446 189 105 325 lei

 T.V.A. de plata în vama (1 844 930 000 lei + 184 493 000 lei + 4 612 325 lei) =
 2 034 035 325 lei x 19% = 386 466 712 lei
 ……4426.1 = 446 386 466 712 lei
 s-a platit taxa vamala , comisionul vamal şi T.V.A.cu O.P.nr.1614/25.02.2003

b)-prima plata din 26.02.2003 cand cursul U.S.D. era de 31 450 lei/1 USD conform
O.P.1615/268.02.2003.
29 500 U.S.D. x 31 450 lei = 927 775 000 lei
29 500 U.S.D. x 31 270 lei = 922 465 000 lei
(927 775 000 lei – 922 465 000 lei = 5 310 000 lei diferenta nefavorabilă)
% = 5121.1 927 775 000 lei
404.AUCA 922 465 000 lei
665 5 310 000 lei

-a doua plată din 28.02.2003 când cursul U.S.D. era de 31 012 lei/1 USD conform
O.P. 1620/28.02.2003.
29 500 U.S.D. x 31 012 lei = 914 854 000 lei
29 500 U.S.D. x 31 270 lei = 922 465 000 lei
(914 854 000 lei – 922 465 000 lei = 7 611 000 lei diferenta favorabila)

404.AUCA = % 914 854 000 lei

5121.1 922 465 000 lei
 765 5 310 000 lei
7) închidere conturi T.V.A.
4424 = 4426.1 422 097 907 lei
4423 = 4424 422 097 907 lei

37
 8) închiderea conturilor de cheltuieli
121.EXPL = % 142 136 949 lei
628.3 13 353 715 lei
6811 128 783 234 lei
121.FINA 665 5 310 000 lei
închidere conturi de venituri
765 = 121.FINA 7 611 000 lei

MARTIE 2003

9)Societatea înregistrează factura fiscale nr.38008931/01.03.2003 care reprezintă prima

factura de chirie contract leasing :
% = 404.PORS 23 056 580 lei
 capital 167 12 092 849 lei
-TVA. 4426.1 2 297 641 lei
 dobandă 1687 5 154 960 lei
 asigurare 613 2 950 529 lei
 TVA. 4426.1 560 601 lei
 Includerea pe cheltuieli a dobînzii
 666 = 471 5 154 960 lei
 diminuarea extrabilanţieră
8036 = 17 247 809 lei
 amortizarea lunara
6811 = 2813.PASS 8 074 477 lei
a) plata facturii fiscale nr.38008931/01.03.2003 în data de 11.03.2003 conform
O.P.nr.1421
404 .PORS = 5121.1 23 056 580 lei
10)Societatea donnant un calculator PC INTEL P1 conform procesului verbal de
donare :
% = 2132 PC2 8 388 712 lei
-val.amortizare 2813.PC2 4 425 614 lei
-val.ramasa neamortizata 6582 3 963 098 lei

10)Societatea vinde INSTANT CAMERA PP-14 conform fact.fisc.0925486/15.03.2003

461.PH = % 23 800 000 lei

7588 20 000 000 lei
4427.2 3 800 000 lei
 scoaterea din evidenta a activului
% = 2132.IN 14 316 752 lei
val. amortizată 2813 .IN 7 397 003 lei
val.ramasa neamortizata 6853 6 919 749 lei

-încasarea clientului conform O.P.2560/20.03.2003

5121.1 = 461.PH 23 800 000 lei

11) Societatea închiriaza un autoturism Dacia Papuc conform facturii fiscale

0925480/20.03.2003

411. PH = % 2 975 000 lei

706.221 500 000 lei

38
 4427.1 475 000 lei

12)Se înregestreaza aportul la capitalul social în natura a asociatului Nitu Traian

conform procesului verbal de predare – primire din data de 25.03.2003
- aport un teren de 700mp. evaluat la pretul dat de piata de 7 EURO/mp
 1 EURO = 36 026 lei
 valoare teren = 700mp x 7 EURO = 4 900 EURO x 36 026 lei =176 527 400 lei

456 = 1011 176 527 400 lei

2111 = 456 176 527 400 lei
1011 = 1012 176 527 400 lei

13)Societatea înregistraza procesul verbal de casare a casarii unui MINILABORATOR

 la valoarea de intrare de = 97 640 000 lei ;
 amortizarea calculata = 51 158 244 lei ;
 cheltuieli de casare :- cu materiale auxiliare = 10 000 000 lei ;
- cu salarii = 8 000 000 lei.
 în urma casarii şi a dezmembrarii minilaboratorului rezulta piese de schimb evaluate
la suma de 26 000 000 lei
 partea nerecuperata pe seama amortizării se include esalonat în cheltuielile cu
amortizarea pe o perioada de 12 luni.
a. înregistrarea cheltuielilor ocazionate de casare
6588 = % 18 000 000 lei
3021 10 000 000 lei
421 8 000 000 lei

b. materialele recuperate din dezmembrare

3024 = 7588 26 000 000 lei

c. scoaterea din evidenta
% = 2131. ML3 7 640 000 lei
2813.ML3 54 412 890 lei
471 43 227 110 lei

d. amortizarea lunara a valorii ramasa neamortizata

valoarea neamortizata = 43 227 110 lei
durata de amortizare 12 luni
43 227 110 lei : 12 luni = 3 602 259 lei/luna timp de 12 luni
6811 = 471 3 602 259 lei

15) Societatea a achizitionat o imprimanta cu plata unui avans avans furnizorului de

14 000 000 lei.Valoarea imprimantei achizitionata este de 20 000 000 lei conform
Facturii Fiscale 923+58/30.03.2003 şi T.V.A. 19%
Plata furnizorului s-a facut print-un bilet la ordin acceptat de furnizor , dupa ce s-a
retinut avansul acordat.
 plata avansului :
 409 = 5121.1 14 000 000 lei

 receptia imprimantei conform facturii fiscale 923647/30.03.2003-06-01
 % = 401.1 23 800 000 lei
 2132.IMPR 20 000 000 lei
 4426.1 3 800 000 lei

39

 plata furnizorului printr-un bilet la ordin acceptat cu retinerea avansului
nr.3/20.03.2003
 404.1 = % 23 800 000 lei
 409 14 000 000 lei
 405 9 800 000 lei

 plata biletului la ordin la scadenta nr.6/30.03.2003
 405 = 5121.2 9 800 000 lei

14) Societatea a realizat cu ajutorul unei firme de specialitate o imprejmuire a terenului

al carei cost este de 12 000 000 lei.
-receptia amenjarilor de teren conform facturii nr.2987225/25.03.2003
2112 = 401.1 12 000 000 lei

15)Societatea a executat pe terenul existent a carei valoare este de 176 527 400 lei un
drum de acces printr-o alta firma de specialitate . valoarea este de 30 000 000 lei

 se receptioneaza amenajarile efectuate de terti aonfurm devizului .nr.16/27.03.2003-
06-01
 2112 = 404.1 30 000 000 lei

 s-a achitat societatea de specialitate
 404.1 = 5121.1 30 000 000 lei

16)Societatea a realizat print-o firma de specialitate carosare autoutilitarei »Dacia

Papuc » prin înglobarea accesoriilor achizitionate pe baza factufii fiscale
nr.5678889/16.03.2003 în valoare de 3 000 000 lei plus T.V.A. 19%
 cumpararea accesoriilor
 % = 401.1 3 570 000 lei
 3021 3 000 000 lei
 44261 570 000 lei

-s-a achitat factura fiscala 5678889/14.03.2003 conform chit.502122/14.03.2003

401.1 = 5311 3 570 000 lei
 se încorporeaza accesoriile la valoarea mjilocului fix (Dacia Papuc)
 2133.DP. = 3021 3 000 000 lei

-modernizarea mijlocului fix efectuata de societatea specializata conform deviz

nr.16/29.03.2003
- % = 404.1 11 900 000 lei
2133.DP. 10 000 000 lei
4426.1 1 900 000 lei

-achitarea furnizorului conform chit.2789113/29.03.2003-06-01

401.1 = 5311 11 900 000 lei
17)casarea mijloacelor fixe de natura obiectelor de inventar gestionate extrabilanţier;
scoatere lor din evidenta extrabilanţiera;

= 8039 57 454 034 lei

18)Pierdere din depreciere magazin

40
 6813 = 212 MA 25 444 354lei

19)amortizarea imobilizărilor corporale;

6811 = % 30 363 825 lei

2812 4 794 603 lei
2813 20 973 801 lei
2814 4 595 421 lei
20)închiderea conturilor de T.V.A.;

4427.1 = 4426.1 4 275 000 lei

4423 = 4426.1 1 425 000 lei

21)închiderea conturilor de cheltuieli ;

121.EXPL = % 76 078 368 lei

6811 11 676 736 lei
6813 25 444 354 lei
6582 3 963 098 lei
6583 6 919 749 lei
6588 18 000 000 lei
666 5 154 960 lei

22)închidere conturilor de venituri.

% = 121.EXPL 48 500 000 lei
706.221 2 500 000 lei
7583 20 000 000 lei
7588 26 000 000 lei

Calculul amortizării reprezintă o problemă cu implicaţii fiscale. Rezolvarea consta în

modul de alegere a duratelor normale de utilizare ,a regimurilor de amortizare opozabile
agenţilor economici şi a gradului de deductibilitate a amortizării la determinarea profitului
impozabil

Daca societatea ar fi efectuat o amortizare degresiva ar fi introdus pe cheltuieli

deductibile cu amortizare o valoare mai mare decit cea calculata în cazul amortizării lunare.
În cazul amortizării accelerate cheltuielile deductibile cu amortizarea ar fi şi mai mari
atat faţă de cele în cazul amortizării degresive cat şi faţă de cele aferente amortizării liniare.

Parerea mea este că în cazurile calculate mai jos cheltuielile cu amortizarea ar modifica
în sens negativ rezultatul contabil.

Plan amortizare degresivă

Cota de amortizare degresiva este 2 deoarece autoturismul are o durata normala de
utilizare cuprinsa între 5 şi 10 ani

41
 Anii Modul de calcul Amortizarea Amortizarea Valoarea
anuala cumulata ramasa
liniara
Mart.2003 581246100x(100 :6)%x2cotax10 :12 161489541 161489541 419756571
(10 luni)
2004 419756571x(100 :6)%x2cota=33,33% 139904865 301394406 279851706
2005 279851706 :50 luni x 12 67164409 368558815 212687297
2006 212687297 : 38 luni x 12 67164409 435723224 145522888
2007 145522888 : 26 luni x 12 67164410 502887634 78358478
2008 78 358 478 : 14 luni x 12 67164410 570052044 11194068
Mart.2009 11194068 11194068 581246100 0

Plan amortizare accelerata

Anii Modul de calcul Amortizarea Amortizarea Valoarea
anuala liniara cumulata ramasa
Mart.2003 581246100x50%x10 :12 242185875 242185875 339060225
2004 581246100x50%x2 :12 48437175 290623050 290623050
290623050:5ani x10 :12 48437175 339060225 242185875
2005 290623050 :5ani 58124610 397184835 184061265
2006 290623050 :5ani 58124610 455309445 125936655
2007 290623050 :5ani 58124610 513434055 67812045
2008 290623050 :5ani 58124610 571558665 9687435
Mart.2009 9687435 581246100 0

Întocmirea unui nou plan de amortizare necesită apelul la reguli aplicabile oricărei
schimbări mai mari ceea ce înseamnă ca societatea ar fi înregistrat un profit brut mai mic,
adică ar fi calculat şi virat un impozit pe profit mai mic
Cele doua cazuri ar fi în avantajul firmei atât din punct de vedere fiscal cât şi din punct
de verede contabil deoarece în aceste cazuri se recuperează mai repere valoarea mijloacelor
fixe.
Aceste regimuri de amortizare se aplica numai în cazul în care profitabilitatea firmei
permite acest lucru.

42
 Capitolul III.

PĂRERI PERSONALE PRIVIND IMOBILIZĂRILE CORPORALE

Faptul că societatea a achiziţionat un mijloc fix în baza unui contract de leasing

financiar este un lucru bun privind din punct de vedere a oglindirii reale a
patrimoniului.
Faptul ca se înregistrează în contabilitatea imobilizărilor a valorii totale a mijlocului fix
(valoare stabilită în contractul de leasing) .
Privind din punct de vedere fiscal leasingul operaţional este o alegere bună.
În acest caz societatea ar înregistra pe cheltuieli redeventele şi chirii iar la valoarea
mijlocului fix ar înregistra numai valoarea reziduala înscrisa în contractul leasing în cazul în
care utilizatorul optează la terminarea contractului pentru cumpararea masinii.

Parerea mea este ca acet tip de leasing avantaja societatea din punct de vedere fiscal
deoarece cheltuielile cu redevenţe şi chirii ar influieţa negativ rezultatul societăţii ,rezultând
un profit mai mic ce duce implicit la calcularea unui impozit pe profit mult mai mic.

Am exemplificat mai jos modul de înregistrare în contabilitatea firmei a leasingului

operaţional.
a) primirea autoturismului
se înregistreaza în debitul contului de ordine şi evidenta(valoarea totala a ratelor leasing+
redeventa lunara)
8036 = 83 019 748 lei
b)primirea facturii privind redeventa lunara de leasing.

% = 404.1 98 793 501

612 83 019 749
4426.1 15 773 752

c)diminuarea extrabilanţiera:
83 019 748 = 8036
b) înregistrarea facturilor privind rata de achitat către
societatea de leasing
% = 401.1 454 707 439lei
612 382 107 092 lei
4426.1 72 600 317 lei

c)primirea facturii de întrare în proprietate a masinii.

% = 404.1 138 181 919lei
2133.PASS 116 119 260lei
22 062 659lei
 Conform Legii 414 din 26.06.2002 utilizarea regimului de amortizare accelerata se
poate face şi fără aprobarea organului teritorial al Administraţiei Financiare. Deşi aprobarea
nu mai este necesara, baremul necesar pentru aprobare era de 72 puncte.
Calculul de fundamentare reprezintă comparaţia dintre anumiţi indicatori de eficienta
realizaţi fără aplicarea amortizării accelerate şi după aplicarea amortizării accelerate.
Verificare eficientei aplicării acestui regim de amortizare , asigura ca profitabilitatea
întreprinderii nu este afectata de urmărirea obţinerii acestui avantaj fiscal.
Cei 18 indicatori de eficienta sunt:
 Date de prezentare:
1. Venituri din exploatare
2. Cifra de afaceri
3. Capital propriu
4. Capital permanent
5. Active fixe corporale
6. Active circulante
7. Cheltuieli de exploatare(total)
8. Cheltuieli de exploatare aferente cifrei de
afaceri
 fără amortizare accelerata
 cu amortizare accelerata
9. Profit brut
 fără amortizare accelerata
 cu amortizare accelerata
9. Profit net
 fără amortizare accelerata
 cu amortizare accelerata
Date de calcul:
Indicator Punctaj fără Punctaj minim cu
amortizare amortizare
accelerata accelerata
11. Rata capitalului propriu faţă de activele 10 10
Capital propriu
fixe =  100
Activefixe

12. Rata capitalului permanent faţă de 5 5

activele fixe =
Capitalul permanent
 100
Active fixe

13. Rata de imobilizare a activelor fixe = 5 5

Active fixe
 100
 Active fixe  Active circulante 
14. Pr ofit brut 20 10
Rata activelor fixe = Active fixe  100

15. Rata activului = 24 24

Cifra de afaceri
 100
Active circulante
16. Rata rentabilităţii = 16 8
Pr ofit net
 100
Capital propriu

44
17. Rata rentabilităţii veniturilor = 10 5
Pr ofit brut
 100
Cifra de afaceri
18. Rata rentabilităţii resurselor = 10 5
Pr ofit brut
 100
Cheltuieli de exp loatare
aferente cifrei de afaceri
Total punctaj 100 72

Indicatorii nu au voie sa scadă cu mai mult de 50% fiecare în urma aplicării amortizării
accelerate.
Punctele efectiv realizate se calculează prin regula de trei simpla , considerând ca punct
de plecare situaţia dinaintea de aplicarea amortizării accelerate.
Aplicarea regimului de amortizare accelerate nu variază indicatorii 11,12,13,15 , 44
punctele sunt garantate.

Date de închiderea situaţiilor financiare anuale pentru anul 2002 la

S.C.”FOTOXPRESS’S.R.L.

În bugetul anului 2003 s-a inclus o amortizare mărita, data fiind intenţia întreprinderii
de a aplica amortizarea accelerata. Influenta acesteia este de

Bilanţ:
A. Active imobilizate Situaţia la 31.12.2002 Buget 2003
TOTAL IMOBILIZĂRI NECORPORALE 4767 5000
TOTAL IMOBILIZĂRI CORPORALE 2353977 3000000
TOTAL IMOBILIZĂRI FINANCIARE -
TOTAL ACTIVE IMOBILIZATE 2358744 3005000
B. Active circulante
TOTAL STOCURI 6344700 5000000
TOTAL CREANŢE 4318800 3000000
TOTAL INVESTIŢII FINAC. PE TERMEN SC. -
CASA ŞI CONTURILE DE BANCI 639858 640000
TOTAL ACTIVE CIRCULANTE 11303358 8640000
C. Cheltuieli înregistrate în avans -
TOTAL ACTIV 13662102 11645000

TOTAL DATORII PE TERMEN SCURT 6099360 5000000

ACTIVE CIRCULANTE NETE( dat.curente nete)
TOTAL DATORII PE TERMEN MEDIU ŞI LUNG 5061749 4000000
TOTAL PROVIZIOANE -
VENITURI ÎNREGISTRATE ÎN AVANS -
TOTAL CAPITAL ŞI REZERVE 2500993 2645000
Patrimoniul public (ct.1016) -
TOTAL PASIV 13662102 11645000

Contul de profit şi pierderi

Situaţia la 31.12.2002 Buget 2003
1. Cifra de afaceri neta (rd.2+3+4) 51667019 6000000
2. Variatia stocurilor de produse finite, produse

45
reziduale, semifabricate şi producţie în curs de
execuţie – sold D sau C (ct.711)
3. Productia imobilizata (ct.721+722)
4. Alte venituri din exploatare (ct.758+7417) 136847 400000
VENITURI DIN EXPLOATARE - TOTAL 51803866 60400000
5.a. Cheltuieli cu materiile prime şi materialele 6064971 8000000
consumabile (ct.601+602-7412)
Alte cheltuieli materiale(ct.603+604+604+608) 511968 600000
5.b. Alte cheltuieli din afara(u energia şi apa)(ct. 181716 250000
605-7413)
Cheltuieli privind mărfurile(ct.607) 29902064 40000000
6. Cheltuieli cu personalul 2849946 4000000
7.a. Ajustarea valorii imobilizărilor corporale şi 383325 500000
necorporale
Din care cheltuieli (amortizarea) cu varianta 383325 600000
accelerata
Fără amortizare accelerata 380000
7.b. Ajustarea valorii activelor circulante - -
8. Alte cheltuieli de exploatare 8567798 150000
9.A justari privind provizioanele pentru riscuri şi -
cheltuieli
10. CHELTUIELI DE EXPLOATARE - TOTAL 48461788 53500000
11. REZULTATUL DIN EXPLOATARE:
Profitul 3342078 6900000
Pierderea
12. VENITURI FINANCIARE – TOTAL 2322 3000
13. CHELTUIELI FINANCIARE – TOTAL 295 500
TOTAL REZULTAT AL ACTIVITĂŢII
FINANCIARE (PROFIT SAU PIERDERE
Profit 2027 2500
14. PROFITUL SAU PIERDEREA DIN
ACTIVITATEA CURENTA
Profit 3344105 6902500
pierdere
15. Venituri extraordinare(ct.771) 773109 800000
16. Cheltuieli extraordinare(ct.671) 1295008 2000000
17. PROFITUL SAU PIERDEREA DIN
ACTIVITĂŢI EXTRAORDINARE
Profitul
Pierderea 521899 1200000
VENITURI TOTALE 52579297 61203000
CHELTUIELI TOTALE 49757091 55500500
REZULTATUL BRUT TOTAL
Profitul 2822206 5702500
Pierderea
18. Impozitul pe profit(ct.691-791) 975958 1425625
19. Alte impozite ce nu apar în elementele de
mai sus(ct.698)
20. Rezultatul exerciţiului financiar profit 1846248 4276875
21. Rezultatul pe acţiune:
a. De baza

46
b. Diluat

1. Rata capitalului propriu faţă de activele fixe în 2002)fără amortizare accelerată) a

fost:
2500993
 1,06
2358744
Conform tabelului cu indicatorii de eficienţă aceasta valoare va reprezenta echivalentul
a 10 puncte.
În anul următor rata capitalului propriu conform bugetului va fi :
2645000
 0,88
3005000
Aplicarea regulii de trei simplă ne dă un punctaj de 12,04 , care se rotunjeşte cu 8
0,88  10
 8,3
puncte. 1,06

2. Rata capitalului permanent faţă de activele fixe (capitalul permanent este capital
propriu plus datorii pe termen lung şi mediu) în anul 2002:
(5061749  2500993)
 3,206
2358744

Conform tabelului , această valoare va reprezenta echivalentul a 5 puncte.

În anul 2003 , rata capitalului permanent conform bugetului va fi:
( 4000000  2645000)
 2,211
3005000

Această valoare reprezintă 3,4 puncte ,rotunjite la 3

2,211  5
 3,4
3,206

2500993
3. Rata de imobilizare a activelor fixe =  100  33,06%
 2500993  5061749
Valoarea reprezintă 5 puncte în anul de referinţă.
În anul 2003 rata de imobilizare a activelor fixe bugetată este de:
2645000
 100  23,43%
(2645000  8640000)
23,43  5
 3,54% care se rotunjeşte la 4 puncte.
33,06

4. Rata activelor fixe este indicatorul al cărui punctaj trebuie să se încadreze între 10 şi
20 de puncte , deci care trebuie să satisfacă şi limită minimă pe lângă contribuţia la realizarea
punctajului minim general de 72 puncte.
Fiind implicată cifra profitului brut , vom testa punctajul pornind de la cel care s-ar
obţine în anul bugetar 2003, fără amortizare accelerată(600000-380000)+5702500=5922500
5922500
 100  223,91% acest procent este echivalent pentru 20 de puncte.
2645000
Conform bugetului propus pentru anul 2003 cu amortizare accelerată
5702500
 100  215,59% această valoare este echivalentă cu 19 puncte.
2645000
215,59  20
 19 rezultă atât satisfacerea condiţiei de minim, cât şi o contribuţie consistentă
215,59
la punctajul minim general.

47
 5. Rotaţia activului în anul de referinţă :
51667019
 457% valoarea este echivalentă cu 24 de puncte.
11303358
În anul bugetat , cu aplicarea amortizării accelerate :
60000000 694  24
 694% valoarea este de 36 de puncte  36
8640000 457
Rezultatul de 36 puncte se obţine şi în cazul luării în considerare a anului bugetat fară
aplicarea amortizării accelerate , deoarece nici cifra de afaceri , nici volumul activelor
circulante nu suferă nici o influienţă prin variaţia amortizării incluse în cheltuieli.
Acest indicator cu un punctaj atât de amre a fost inclus deoarece s-a dorit conservarea
nivelului de activitate generală a întreprinderii.

6. Rata rentabilităţii
În anul bugetat 2003, fără aplicarea amortizării accelerate s-ar obţine :
(5922500  5922500  25%)
 100  167,93% valoarea este echivalentă cu 16 puncte.
2645000
Cu aplicarea amortizării accelerate s-ar obţine :
4276875 161,69  16
 100  161,69% procentul este echivalent cu 15 puncte  15
2645000 167,93

7. Rata rentabilităţii veniturilor pentru că implică indicatorul de profit brut care

depinde de asemenea de aplicarea amortizării accelerate , se va calcula pornind de la datele
anului bugetat 2003, fără aplicarea amortizării accelerate :
5922500
 100  9,87% valoarea este echivalentă cu 10 puncte,
60000000
Dacă se aplica amortizarea accelerată indicatorul devine:
5702500 9,50  10
 100  9,50% valoare echivalentă cu 10 puncte.  10
(60000000) 9,87

8. Rata rentabilităţii resurselor În anul bugetat 2003 , fără amortizare accelerată ( din
cheltuielile bugetare se scad 220000, influenţa amortizării accelerate):

5922500
 100  11,11 % valoare echivalentă cu 10 puncte.
(53500000  220000)
Dacă se aplică amortizarea accelerată
5702500 10,65  10
 100  10,65% : valoarea este echivalentă cu 10 puncte  10
53500000 11,11
Rezultatele obţinute vor fi :

Indicator Punctaj fără Punctaj minim cu

amortizare amortizare
accelerata accelerata
11. Rata capitalului propriu faţăi de activele 10 8
Capital propriu
fixe =  100
Activefixe

12. Rata capitalului permanent faţăi de 5 3

activele fixe =

48
 Capitalul permanent
 100
Active fixe

13. Rata de imobilizare a activelor fixe = 5 4

Active fixe
 100
 Active fixe  Active circulante 
14. Pr ofit brut 20 19
Rata activelor fixe = Active fixe  100

15. Rata activului = 24 36

Cifra de afaceri
 100
Active circulante
16. Rata rentabilităţii = 16 15
Pr ofit net
 100
Capital propriu
17. Rata rentabilităţii veniturilor = 10 10
Pr ofit brut
 100
Cifra de afaceri
18. Rata rentabilităţii resurselor = 10 10
Pr ofit brut
 100
Cheltuieli de exp loatare
aferente cifrei de afaceri
Total punctaj 100 105
Sunt satisfăcute condiţiile necesare pentru aplicarea amortizării accelerate , atât faţă de
anul precedent cât şi ţinând cont de pierderea de profit în anul bugetat.

Consider că modelul contabil tradiţional, bazat pe principiul costurilor istorice(denumit

şi contabilitate convenţională), nu reuşeşte să reprezinte o realitate economică caracterizată
prin variaţia puţarii de cumpărare a monedei.
Părerea mea este că contabilitatea furnizează o imagine distorsionată a realităţii, ceea
ce-i alterează grav calitatea de model cognitiv al realităţii , cu incidenţe asupra deciziilor de
gestiune şi comportamentului firmei.
Aplicarea modelului contabil tradiţional , bazat pe costuri istorice, în situaţia unei
economii inflaţioniste, are consecinţe asupra întregii reprezentări contabile a firmei.

Consider că variaţiile monedei influenţează :

 bilanţul contabil,
 contul de profit şi pierdere,
 baza impozabilă,
 structura financiară a firmei.
În acest caz în mediul inflaţionist , activele sub formă de imobilizări sunt prezentate în
bilanţul contabil într-o mărime subevaluată. Deoarece activele sunt subevaluate ,indicatorul
“situaţia neta (patrimonial net)al intreprinderii” devine subevaluat ipoteză atenuată parţial şi
de neindexare datoriilor.
Elementele nemonetare evaluate la cost istoric sunt prezentate în bilanţ la costul lor de
achiziţie sau de producţie, diminuate cu eventualele amortismente şi provizioane practicate
până la data întocmirii bilanţului. Ele trebuie reevaluate prin aplicarea unui indice
reprezentativ pentru creşterea preţurilor după această dată. Elementele nemonetare evaluate la
justa lor valoare (valoarea reala) include:
-imobilizările care au făcut obiectul reevaluării ,

49
-imobilizările evaluate la valoare netă de realizare sau la valoarea lor de piaţă
Aceste elemente trebuie supuse corecţiei de valoare prin aplicarea unui indice
reprezentativ al creşterii de preţuri după data ultimei lor evaluări. Când această dată coincide
cu data întocmirii bilanţului nu se mai impune nici o corecţie de valoare.
Retratarea elementelor nemonetare nu trebuie să genereze , pentru aceste elemente ,
valori superioare sumei pe care întreprinderea este posibil să le obţină din utilizarea sau
cesiunea viitoare a acestor bunuri. Reevaluarea este plafonabilă la valoarea recuperabilă în
cazul unei imobilizări.
Indicele de preţuri utilizat trebuie să reflecte evoluţia puterii de cumpărare generale,
fiind în principiu acelaşi indice pentru toate posturile.

Părerea mea este că firma ar fi trebuit să aplice una din metodele actuale ale
contabilităţii de inflaţie pentru a asigurarea menţinerii capitalului financiar(activul net sau
capitaluri proprii) şi menţinerea capitalului fizic(capacitatea productivă a firmei).Două
metode ale contabilităţii de inflaţie :
-metode bazate pe conversie sau metode ale costurilor istorice indexate
-metode bazate pe evaluare sau contabilitatea în valori actuale,
-metode combinate care însumează caracteristicile celor două metode alternative.

Consider că firma putea folosi metoda bazată pe conversie care este o metodă care
urmăreşte cuantificare incidenţei deprecierii monetare asupra documentelor contabile de
sinteză şi finanţării întreprinderii. Această metodă constă în reevaluarea parţială sau totală a
posturilor din situaţiile financiare în funcţie evoluţia nivelului general al preţurilor.
Obiectivul aplicării acestei metode este obţinerea unui rezultat care ţine cont de
corecţiile necesare menţinerii puterii de cumpărare a capitalurilor proprii a firmei care
operează într-un mediu inflaţionist.

Avantaje:
-permit o cuantificare obiectivă a efectelor inflaţiei asupra activităţii firmei,
-oferă posibilitatea comparaţiilor între întreprinderi diferite şi pe perioade diferite aferente
aceleaşi întreprinderi, asigurău-se degajarea de tendinţe semnificative,
-ajustările impuse de aceste metode nu presupun conceperea altor baze de evaluare(structurile
contabile rămăn aceleaşi)
-impun anularea eventualelor ajustări parţiale, efectuate pe linie fiscală

Dacă întreprinderea ar fi folosit metoda bazată pe evaluare care presupunea

înlocuirea , integrală sau parţială, a costului istoric, ca bază de evaluare a elementelor
bilanţieră , cu costul actual, adică, cel mai adesea, cu costul de înlocuire a acestor elemente.
Oiectivul aplicării metodei pe costuri actuale este obţinerea unui rezultat care ţine cont
de coreţiile necesare pentru asigurarea menţinerii capacităţii de exploatare a
întreprinderii, în funţie de evoluţia specifică a preţurilor anumitor categorii de active.

Avantaje:
 se facilitează aprecierea performanţelor conducerii întreprinderii , câştigul degajat
asupra amortismentelor putând fi analizat ca un criteriu de performanţă,
 se oferă un sistem alternativ de evaluare a elementelor patrimoniale mult mai relevant
pentru luarea unor categorii de decizii,
 faţă de metoda costurilor istorice sau metodele bazate pe conversie, se facilitează mult
mai bine previziunile privind “cash- flow”-urile(fluxurile de încasări monetare) viitoare a
le întreprinderii.

50
 În cazul în care întreprinderea ar folosi metodele combinate ce presupune
combinarea celor două metode . Dacă unitatea de măsură determină rezultatul , modul de
evaluare defineşte momentul realizării sau recunoaşterii rezultatului..
Obiectivul aplicării metodei combinate este menţinerea capitalului în putere de cumpărare
Constantă şi evaluarea bunurilor în costuri de înlocuire(valori actuale).

Avantaje:
-oferă cea mai bună bază de comparaţie , deoarece aceste metode prezintă în structura
documentelor de sinteză atât elementele în unităţi de măsură privind sfârşitul anului cât şi
în costuri de înlocuire,
-conţinutul informaţional al documentelor de sinteză este bogat, deoarece sunt cuprinse
aţâţ câştigurile din deţinere ajustate pentru a ţine cont de inflaţie cât şi rezultatul implicat
de elementele monetare(acest rezultat nu apare în cazul metodelor bazate pe evaluare)
-determinarea rezultatului este un compromis fericit între teoreticieni şi practicieni
-teoreticienii pot propune variante de calcul
-dar practicienii sunt chemaţi să aprecieze care dintre informaţiile obţinute sunt
relevante.

Proiectul de normă prevede ca indicele general folosit în calculul ajustărilor la inflaţie

să fie indicele preţurilor de consum (IPC) ,publicat lunar de Comisia Naţională de
Statistică.
Ajustarea valorii imobilizărilor corporale la inflaţie se face, potrivit proiectului de
normă, pe baza unui document denumit “Fişa imobilizărilor corporale şi necorporale »

Denumir Data Valoarea Durata Amorti Indice Valoare Amortiza Valoare Diferenţe Durata Diferenţe Amo
intrării De normală zarea de actualizar re rămasă De rămasă De Actua
şi cod intrare De acumul actuali e actualizat ajustată ajustare amortizat Luna
funcţiona ată zare
re
Lună,an lei luni lei lei lei lei lei luni lei Lei
0 1 2 3 4 5 6=2x5 7=4x5 8=6-7 9=6-2 10 11=7-4 12=8

Relaţiile de calcul din acest document se bazează pe următoarele raţionamente:

-valoarea actualizată se obţine prin corectarea valorii de intrare (contabilă) cu diferenţa de
preţ IPC dintre data bilanţului de deschidere sau data achiziţiei şi data închiderii exerciţiului
financiar.
-amortizarea actualizată se ajustează cu valoarea acumulată cu acelaşi indice de actualizare.
-valoarea rămasă ajustată se detremină prin deducerea amortizării accumulate ajustate din
valoarea contabilă actualizată.
amortizarea actualizată lunară valoarea rămasă ajustată se împarte la durata de funcţionare
rămasă.
Dacă reevaluarea imobilizărilor s-ar face în mod sistematic ,în acord cu rata inflaţiei şi
cu condiţiile de exploatare ale bunurilor respective , aduni cheltuielile cu amortizarea ar fi mai
aproape de realitate şi implicit impozitul pe profit ar fi mai mic. În aceste condiţii consider că
întreprinderea ar recupera , prin amortizări, sume mai aproape de valorile necesare pentru
înlocuirea imobilizărilor şi s-ar crea credem îmbunătăţirea activităţii şi obţinerea de profituri
suplimentare care, impozitate să acopere şi nevoile de resurse ale statului.

Societatea a efectuat în mai 1999 o reevaluare a magazinului în baza

H.G.964/30.12.1998.

DENUMIRE 2122 MAGAZIN

51
 DATA INTRARE 30.06.1995

VALOARE INTRARE = 51 942 192 LEI

VALOARE AMORTIZARE = 7 574 930 LEI

COEFICIENT DE ACTUALIZARE = 5,031

VALOARE RĂMASĂ
NEAMORTIZATĂ = 51 942 192 X 5,031 ‘ 261 321 168 LEI

GRAD DE UZURA
7 574 930
SCRIPTICĂ = 51 942 192  100  14,5834

AMORTIZARE
261 321168
REACTUALIZATĂ=  14,5834  38109 511 LEI
100
DIFERENŢĂ
AMORTIZARE = 38 109 511 – 7 574 930 = 30 534 581 LEI

VALOARE RĂMASĂ
ACTUALIZATĂ = 261 321 168 –38 109 511 = 223 211 657 LEI

DIFERENŢA DIN
REEVALUARE = 261 321 168 – 51 942 192 ‘ 209 378 967 LEI
CALCULATĂ

DIFERENŢA DE
ÎNREGISTRAT = 209 378 976 LEI

2121 = 105 209 378 976 LEI

105 = 281 30 534 581 LEI

Concluzii

În urma studierii capitolului. I.” Organizarea contabilităţii imobilizărilor corporale am

ajuns la concluzia că :
în activitatea agenţilor economici, rezultă că deciziile privitoare la dezvoltarea,
utilizarea şi scoaterea din gestiune a mijloacelor fixe au un efect de durată .De aceea pentru
asigurarea unor decizii bine orientate este necesar ca acestea să fie fundamentate pe informaţii

52
exacte şi complete cu privire la numărul şi structura , caracteristici tehnico-funcţionale, stare
tehnică şi grad de uzură , valoare de intrare, depreciere, randament tehnic şi economic.
Pentru a se îndeplini în bune condiţii aceste cerinţe, la organizarea contabilităţii
mijloacelor fixe trebuie urmărite următoarele obiective:
 cunoaşterea valorii mijloacelor fixe la intrarea în patrimoniu , la inventariere şi la
închiderea exerciţiului la nivelul unităţii şi pe categorii de mijloace fixe;
 Evidenţa permanentă a existenţei şi mişcării mijloacelor fixe în vederea asigurării
controlului gestionar al lor ;
 Calcularea exactă a amortizării şi includerea acesteia în cheltuielile de exploatare în
vederea recuperării valorii mijloacelor fixe .
 Asigurarea controlului gestionării mijloacelor fixe , urmărind determinarea corectă a
capacităţilor de producţie şi realizarea unor indici eficienţi de utilizare a acestora.

S.C. »FOTOXPRESS »Mangalia. are organizată contabilitatea imobilizărilor corporale

conform legislaţiei în vigoare.

Sunt îndeplinite condiţiile necesare pentru întocmirea documentelor justificative privind

operaţiunile economice privind imobilizările corporale , organizarea şi efectuarea inventarierii
elementelor de activ imobilizat , precum şi valorificarea rezultatelor financiar – contabile ,
respectarea regulilor de întocmire a situaţiilor financiar anuale simplificate, depunerea
acestora în termen la organele în drept şi publicarea loc, păstrarea documentelor justificative,
a registrelor şi situaţiilor financiare anuale simplificate.

Societatea ţine evidenţa contabilă a imobilizărilorilor corporale şi a amortismentelor

grupe şi pe analitice distincte.

În luna ianuarie 2003 societatea a efectuat transpunerea noilor conturi în Planul de

Conturi conform O.M.F.P. nr.306-2002
S-au trecut toate imobilizările corporale înregistrate cu o valoare mai mică de
8 000 000 lei la imobilizări corporale de natura obiectelor de inventar.

În luna februarie 2003 societatea achiziţionează un autoturism în baza unui contract

leasing financiar.
Valoarea contractului este de 17 870 Euro 581 246 100 lei
Avans 30% 5 361 Euro
Durata contractului 24 luni
Taxa management 2,30% 411 Euro
Valoare reziduală 3 574 Euro
Dobândă contract 2 555 Euro 83 019 748 lei

Autorurismul se amortizeazî în 6 ani.

Societatea a ales metoda de amortizare liniară.

581 246 100 lei : 72 luni = 6 074 477 lei/lună

S-a înregistrat în cheltuieli în avans a dobânzilor datorate.

Se înregistrează evidenţierea extrabilanţieră a valoarii autoturismului inclusiv a
dobânzilor datorate.

Societatea scoate din evidenţa mijloacelor fixe de natura obiectelor de inventar

mijloacele fixe amortizate integral.

53
 Societatea achiziţionează un utilaj foto din import.
Valoarea utilajului este de 59 000 USD.
Facturarea s-a efectua în data de 25 februarie 2003 când 1$ avea valoarea de 31 270 lei
-valoare utilaj de 1 844 930 000 lei
taxă vamală 10%= 189 105 325 lei
comision vamal 0,25% = 4 612 325 lei
valoare totală= 2 034 035 325 lei
T.V.A. în vamă este de 386 466 712 lei
Se întrgistrează intrarea în gestiunea societăţii a utilajului foto. Conform procesului
verbal de predare – primire.

Achitarea utilajului s-a efectuat în două rate egale ,respective :

-26 februarie 2003 29 500 USD X 31 450 LEI = 927 775 000 LEI
Se înregistrează o diferenţă de curs valutar nefavorabilă de 5 310 000.(31450lei-31270lei x
29 500 USD)
-28 februarie 2003 29 500 USD X 31 012 LEI ‘ 914 854 000 LEI
Se înregistrează o diferenţă de curs valutar favorabilă de 5 310 000.(31 012lei-31270lei x 29
500 USD)

Utilajul se amortizează în 5 ani.

Societatea a ales metoda de amortizare liniară.

2 034 035 325 lei : 60 luni = 33 900 589 lei/lună

În luna martie 2003 societatea donează un calculator înregistân-d pe cheltuieli valoarea

neamortizată a calculatorului.

Capitalul social al societăţii se majorează cu valoarea de 176 527 400 , valoarea

terenului adus ca aport la capitalul social de un asociat.

Se înregistrează prima factură de chirie contract leasing :

 se scade din contul de îmrumuturi şi datorii asimilatevaloarea capitalului aferent
contractului leasing.
 Se înregistrează pe cheltuieli - dobânda aferentă contractului
- cheltuieli cu asigurarea auto
- diminuarea extrabilanţieră cu valoarea aferentă capitalului plus dobânda.

Societatea casează un utilaj foto. În urma casării rezultă cheltuieli de casare în valoare
de 18 000 000 lei şi venituri din materiale recuperate în valoare de 7 640 000 lei. Se
înregistrează scoaterea din evidenţa contabilă a utilajului foto.

Societatea a vândut un mijloc fix înregistrând pe conturile de venituri valoarea de

vânzare a mijlocului fix.

Se înregistrează pe cheltuieli valoarea rămasă neamortizată a mijlocului fix vândut.

Se scoate din evidenţa contabilă mijlocul fix.

Societatea a achiziţionat o imprimantă cu plata unui avans furnizorului de imobilizări.

Restul de plată s-a efectuat printr-un bilet la ordin acceptat de furniţor. S-a efectuat
recepţia imprimantei conform facturii.

54
 Societatea a efectuat pe terenul existent un drum de acces printr-o firmă de specialitate.

Se efectuează o modernizare de mijloc fix printr-o firmă de specialitate . Modernizarea

constă în carosarea unui autoturism Dacia Papuc. Valoarea accesoriilor se încorporează la
valoarea mijlocului fix.

S-a efectuat casarea mijloacelor fixe de natura obiectelor de inventar amortizate

integral. S-au scos din evidenţa extrabilanţieră.

Societatea nu a efectuat o evaluare bilanţieră conform I.A.S.-urilor prin următoarele

tratamente:
Tratament de bază -cost ajustat cu valoarea amortizărilor şi a oricăror pierderi cumulate
din depreciere ;
Tratament alternativ- reevaluare stabilită pe baza valorii juste la momentul reevaluării
mai puţin amortizarea cumulată şi pierderi din depreciere.

La inventariere conform normelor de inventariere societatea nu a efectuat evaluarea

imobilizărilor la valoarea lor rămasă neamortizată . Imobilizările depreciate nu au fost
evaluate la valoarea lor actuală.
Nu a fost corectată valoarea contabilă a mijloacelor fixe în listele de inventar chiar
dacă s-a constatat o depreciere ireversibilă sai reversibilă.
Pentru deprecierile ireversibile societatea trebuia să constituie o amortizare
excepţională .
Constituirea amortizărilor excepţionale

Pentru deprecierile reversibile , societatea trebuia să constituie provizioane pentru

depreciere(pentru o valoare care determină o valoare actuală a mijlocului fix mai scăzută
decât valoarea cu care figurează ele în contabilitate).

BIBLIOGRAFIE

1.BOJIAN OCTAVIAN Bazele contabilităţii 2003, Ediţia a VI– a, Editura

Economică, Bucureşti, 2003
2.FELEAGĂ NICULAE, Tratat de contabilitate financiară,Vol II., Editura
IONAŞCU ION Economică, Bucureşti, 1998

55
3.FELEAGĂ NICULAE, Politici şi opţiuni contabile, Editura Economică,
MACIU LILIANA Bucureşti, 2002

4.PÂNTEA IACOB PETRU……………..Managementul contabilităţii româneşti ,

contabilitatea practică de la A-Z, Ediţia a II –a,
Editura Intelcredo, Deva, 1999

5.PÂNTEA IACOB PETRU………………Contabilitatea românească armonizată cu

BODEA GHEORGHE Directivele contabile europene, Editura Intelcredo
Deva, 2003

6.POP ANASTASIU Contabilitatea financiară românească armonizată

cu Directivele contabile europene Standardele
internaţionale de contabilitate, Editura Intelcredo,
Deva, 2002
7.RISTEA MIHAI Contabilitatea financiară, Editura Mărgăritar,
Bucureşti, 2002
8.STAICU CONSTANTIN………………..Contabilitatea financiară armonizată cu
Directivele europene , Editura CECCAR,
Bucureşti, 2002
9.xxx Legea nr.15-24 martie 1994 privind amortizarea
capitalului imobilizat în active corporale şi
necorporale
10.xxx………………………………………Hotărârea Guvernului nr.266-10 iunie 1994
pentru aprobarea clasificării şi a duratelor
normale de funcţionare a mijloacelor fixe
11.xxx Catalogul privind duratele normale de funcţionare
şi clasificarea mijloacelor fixe
12.xxx Ordinul nr.746-9 iunie 1994 pentru aprobarea
Normelor metodologice de aplicare a legii nr.15-
1994 privind amortizarea capitalului imobilizat în
active corporale şi necorporale
13.xxx Standardele Internaţionale de contabilitate,
Editura Economică, Bucureşti, 2001
14.xxx Ordinul Ministerului Finanţelor Publice nr.94-
2001 pentru aprobarea Reglementărilor Contabile
armonizate cu Directiva a IV –a Comunităţilor
Economice Europene şi cu Standardele
Internaţionale de Contabilitate
15.xxx Ordinul Ministerului Finanţelor Publice nr.306-
2002 pentru aprobarea Reglementărilor contabile
simplificate, armonizate cu Directivele europene.

56