ECOSTUDENT - Revistă de cercetare ştiinţifică a studenţilor economişti, Nr.

5/2015

PERSPECTIVE ALE TURISMULUI DE AVENTURĂ ÎN ROMÂNIA

Tomescu Ionela-Evelyna, student Universitatea „Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu Facultatea
de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor
e-mail: tomescuevelyna@gmail.com

Rezumat:
Turismul este un sector al economie naționale ce are posibilitatea de a contribui semnificativ la dezvoltarea
economic a țări. În acest context, se nțelege preocuparea pentru diversificarea, promovarea și adaptarea la cerințe
a produsului turistic.Turismul de aventură presupune o activitate în aer liber sau o combinație de activități într-un
anumit mediu. Deși în țara noastră nu este decât o formă de turism de nișă, pe plan internațional, aceasta se
constituie într-o parte importantă a ofertei turistice. În studiul de față, se va incerca dezvoltarea noțiunii de turism
de aventură, precum și căutarea indiciilor care să arate efectele solidizării unui astfel de produs touristic, prin
analiza potențialului touristic și a posibilelor beneficii aduse.

Cuvinte cheie: turism, aventură, perspective, dezvoltare

fffffffffffffffffffffffffafshjhuko
1. Introducere

Turismul este un sector economic cu efect multiplicator și asupra altor domenii conexe. Prin relansarea
turismului românesc, se încearcă, de fapt, și dezvoltarea activităților interdependente: industria alimentară, sistemul
de transport, industria echipamentelor turistice etc.
Turismul de aventură este o activitate ce s-a dezvoltat din „nevoia de andrenalină” a turiștilor. El ia naștere
din înclinația natural umană de a explora necunoscutul și de a-și satisface curiozitatea, îndeplinind caracteristicile
unui „turism nou”.
Un produs turistic de aventură trebuie sa aibă minim două dintre următoarele trei caracteristici:
 Prezentarea unui anumit factor de risc
  Necesitatea unor abilități specifice în vederea practicării
 Desfășurarea în zone mai puțin accesibile
Turismul de aventură se împarte, în funcție de condiția turiștilor. Pentru cei care sunt doar amatori,există o
formă „ușoară” de aventură. Aceasta se axează, de regulă, pe un singur sport sau pe o activitate plurisportivă
(mersul cu pluta, plimbarea cu bicicleta ș.a.). Forma „dură” a turismului de aventură presupune un grad de risc mai
ridicat. Aceasta include activități mai solicitante din punct de vedere fizic,care necesită o îndemânare deosebită (
alpinism, cățărat pe gheață, parcurgerea canioanelor ș.a.).
Potrivit lucrării scrire de Swarbroke,Beard,Leckie și Ponfret1, există următoarea interdependență între
principalele caracteristici ale aventurii:

Figura 1. Corelația dintre etapele activității turistice de aventură și motivația turistică Prelucrare după :
Swarbrooke,J.,Beard,C.,Leckie,S.,Pomfret,G., Adventure Tourism-The new frontier, Elsevier Science,Linacre
House,BurlingtonMA, 2003

Interpretare: Angajarea în aventură presupune patru etape. Prima dată, experiența turistică este anticipată
și pregătită,analizată și cântărită. Aceasta lansează o provocare condiției fizice si curajului turistului,care,dacă va
fi acceptată,va duce la descoperirea unui lucru inedit,a unor senzații noi, și inclusiv va atrage beneficii,precum

Editura „ACADEMICA BRÂNCUŞI” Târgu Jiu, ISSN 2343 –7936, ISSN-L 2343 –7936 ~ 4 ~
 ECOSTUDENT - Revistă de cercetare ştiinţifică a studenţilor economişti, Nr. 5/2015

experiența,satisfacerea nevoii de andrenalină și a tuturor motivațiilor ce determină practicarea turismului de

aventură. Printre acești factori de influență se numără încântarea,riscul,pericolul, noutatea,stimularea ș.a.
Turismul de aventură nu este o provocare doar pentru turist,ci și pentru cei care oferă acest tip de servicii.
Aceștia trebuie să găsească metoda optimă prin care pot integra activitatea în circuitele turistice,factorii care fac
oferta turistică atractivă,competitivă, precum și metoda de promovare cea mai eficientă.

2. Dezvoltarea turismului de aventură în România

România, ca destinație a turismului de aventură, dispune de un enorm potențial de practicare a activităților

specifice. Adventure Travel Trade Association, în colaborare cu George Washington University și Vital Wave
Consulting,au întocmit, pe parcursul a câțiva ani, un clasament al țărilor în care se practică turismul de aventură.
Clasamentul se realiza conform unor criterii precum resursele necesare activităților, resurse naturale,resurse
culturale, siguranța destinației, infrastructura, dezvoltarea sustenabilă ș.a. De asemenea, nu se ținea cont de
popularitatea destinației,ci de potențialul de dezvoltare.

Tabelul nr. 1-Clasamentul țărilor în care turismul de aventură este în curs de dezvoltare
Locul 2008 2009 2010 deținut

1. Estonia Slovacia Chile

2. Chile Israel Cehia
.... ....... ...... .........
9. Iordania Botswana România
10. Letonia Lituania Iordania
11. Uruguay România Letonia
.... ............. .......... ............
21. România
....
Sursa: Adventure Tourism Development Index 2010 Report , Adeventure Travel Trade Association with The George
Washington University and VW Consulting

Interpretare: Din punct de vedere al potențialului de dezvoltare, a fost realizat un clasament al țărilor în care se
poate practica turismul de aventură. Astfel,în urma scorului obținut, România a avansat de pe locul 21 în 2008,
către locul 11 în 2009, ajungând pe locul 9 în 2010.

Turismul de aventură a început să fie inclus în pachetele din România în anul 2004, atunci când prima ofertă
turistică de acest fel a fost considerată ca fiind cea mai atractivă a anului respectiv. De altfel, compania ce a elaborat
planul de marketing al României, Horwath Tourism,Hotel and Leisure, consideră că turismul de aventură reprezintă
unul dintre cele 6 produse-cheie ale țării. Organizația Mondială a Turismului ne recomanda să ne concentrăm pe
promovarea muntelui, a Deltei și a satului românesc, incluzând activitățile de aventură, pentru a putea dubla numărul
de turiști străini,de la aproximativ 1,5 milioane în prezent,la 3 milioane.
Turismul de aventură este, de altfel,o idee de afacere profitabilă și ușor de pus în practică. Cu o promovare
eficientă, profitul ar putea fi garantat de trei aspecte:
 Turismul de aventură nu este definit de caracteristici socio-demografice sau de popularitatea unei destinații,
 ci de interese naturale, culturale și etnografice, care, în mediul rural, se găsesc cu abundență.
 Turismul de aventură acoperă o latură destul de mare a segmentului de vârstă turistic, existând activități
 pentru copii, pentru cei până în 45 ani si chiar programe pentru vârstnici.
 Este practicat de întreaga familie, așa că un turist câștigat înseamnă de fapt, o familie de turiști câștigată.
Potențialul turistic de aventură este unul atractiv atât prin prisma componentei naturale ( peisaje, relief variat,
condiții climatice), cât și prin prisma componentei antropice (vestigii, etnografie, folclor). Deși acesta oferă destul
de multe turistului,față de alte forme de turism, are un preț mai scăzut. Pentru un weekend de relaxare, in aceeași
zonă geografică,turiștii pot plăti chiar și dublu față de un weekend de aventură.

Tabel numărul 2.-Costurile pentru un weekend de relaxare/aventură

Gorj M. Apuseni Delta Dunării Hunedoara Bihor
Weekend de relaxare 300 lei 480 lei 590 lei 420 lei 260 lei
Weekend de aventura 220 lei 390 lei 360 lei 250 lei 200 lei

Interpretare: În medie,prețurile pentru un weekend de relaxare pot fi aproape duble față de un weekend de
aventură. Acest lucru se datorează în principiu faptului că activitățile de aventură se desfășoară de regulă în spațiul
rural, unde prețurile sunt mai mici,dar și a faptului că turismul de aventură este practicat de grupuri,așa că cei care

Editura „ACADEMICA BRÂNCUŞI” Târgu Jiu, ISSN 2343 –7936, ISSN-L 2343 –7936 ~ 5 ~
 ECOSTUDENT - Revistă de cercetare ştiinţifică a studenţilor economişti, Nr. 5/2015

oferă acest tip de servicii își permit să mențină o ștachetă mai scăzuta a prețurilor, dar să obțină totuși un profit
semnificativ.
Realizându-se importanța trecerii la un turism „nou” și impactul pe care îl poate avea promovarea unui
produs turistic de aventură competitiv, tot mai multe agenții prezintă oferte atractive la târgurile și expozițiile de
profil. Spre exemplu, la începutul lui martie 2015, la târgul organizat la Romexpo, s-au vândut câteva sute de astfel
de pachete turistice.
Resursele bogate,pretabile practicării activităților de aventură, au determinat organizarea unor seminarii
tematice, unde s-au putut aprofunda oportunitățile oferite de acest tip de turism. În 2013, la un brainstorming pe
acest subiect s-a ajuns la concluzia că, în contextul inevitabilelor schimbări de pe piața turistică, turismul de
aventură reprezintă viitorul turismului mondial,deoarece acesta poate aduce mereu noutate,andrenalină și răspunde
nevoii de inedit.
De asemenea, practicarea turismului de aventură poate fi obiectul unei afaceri de succes. Importante sunt,în
acest sens, inițiativa și creativitatea. Ca exemplu, putem lua exemplul lui Cristi Varău, un tânăr de 37 ani, care
activează în acest domeniu. Îmbinând aventura cu istoria, vestigiile și legendele locale, a creat un produs turistic ce
presupune reconstituirea traseelor dacice prin munți. Pentru găsirea clienților, el apelează atât la filmulețe de
prezentare în mediul online,dar mai ales la vizitarea pensiunilor de la poalele munților si abordarea face-to-face a
potențialilor interesați. Un turist,pentru 3 zile de aventură, plătește 120 euro. Astfel,la un grup de turiști,
întreprinzătorul nostru câștigă peste 2000 euro, dintre care cheltuilelile efectuate pentru desfășurarea activității
reprezintă aproximativ 15%.
Turismul de aventură reprezintă unul dintre punctele-cheie ale strategiilor de dezvoltare regională, fiind
oarecum ramură a turismului rural. Acesta poate fi un catalizator pentru fondurile europene. Spre exemplu, în 2015,
la Cheile Râșnoavei,va fi organizat un Festival de Aventură și Ecologie. Acesta este parte dintr-un program
operațional regional, cofinanțat de Uniunea Europeană.
Așadar, putem afirma că România dispune de suficiente resurse și idei pentru a valorifica această formă de
„turism nou”, care, cu investiții relativ mici, poate contribui la relansarea economică a zonelor în care se practică
„aventura”.

3. Principalele activități turistice de aventură practicate în zonele României

România, datorită bogatului potențial turistic de care dispune, propune o ofertă generoasă de activități de
aventură. Piața acestei forme de turism a cunoscut o evoluție pozitivă și urmează în continuare un trend ascendent.
Astfel, există o multitudine de zone din Romania ce ar putea fi incluse în circuitul internațional al activitâților
specifice:
 Alpinismul: „casa” alpinismului românesc este reprezentată de Munții Bucegi, bogați în trasee lungi și
dificile.Alte zone importante ar fi Piatra Craiului si Cheile Bicazului, una fiind recunoscută pentru numărul
mare al traseelor de maximă dificultate. De asemenea, Munții Făgărașului sunt favoriții amatorilor de
 alpinism de iarnă.
 Parapanta: în România există peste 40 de localități unde se poate practica această activitate.(Bucegi,
Apuseni, Vatra Dornei,Valea Prahovei). Preferate sunt zonele în care există diversitate peisagistică. Pentru
 a zbura cu parapanta, este necesară obținerea unei licențe de pilot de aeronavă ultraușoară.
 Bungee-jumping : România dispune, în Cheile Bicazului, de una dintre cele mai înalte instalații de bungee
din Europa, respectiv 160 m. Acest sport nu poate fi practicat decât prin semnarea unui act de asumare a
 responsabilității.
 Rafting și canioning : reprezintă coborâri cu barca pe râuri repezi, din zona montană. Traseele sunt
împărțite în funcție de gradul lor de dificultate. Principalele râuri pe care se practică sunt Jiul, Mureșul,
Oltul sau Bistrița. O variantă pentru curajoși este reprezentată de raftingul de iarnă, respectiv printre sloiuri
 de gheață.
 ATV : vehicule cu 2-6 roți,care pot urca pante foarte abrupte și accidentate. Acestea se pot practica pe orice
 platou montan sau în zonele deluroase.
 Off road: mașinile de teren pot urca zone accidentate, râpe și vâlcele. Pe tot parcursul Carpaților se pot
 practica astfel de circuite, majoritatea fiind interconectate, asemenea unei rețele.
 Cicloturism și mountainbike : traseele pentru aceste sporturi sunt recomandate de relieful favorabil, peisajul
variat și de rețeaua vastă de atracții turistice.( Bucovina, Apuseni, Bucegi, Cerna, Lotru, Transalpina,
Curmâtura Oltețului).De regulă, acest sport se practică pentru perioade mai îndelungare în lunile iulie și
 august, când vremea este mai stabilă.
 Alte activități: tiroliană, rapel, snowmobile, călărie, paintball, vânătoare, activități speologice, plimări
pedestre, radiovânătoare, fotografiere de animale sălbatice ș.a.
Turismul de aventură este așadar o expresie a dorinței de experimentare, a cunoașterii și a îndemânării,
presupunând solicitare fizică și psihică. Potențialul României este remarcabil atât în ceea ce privește componenta
naturală, cât și din punctul de vedere al celei antropice. Acest segment de piață, în creștere pe plan național și
internațional, poate sprijini, în mod deosebit, întreprinzătorii locali, marja de profit fiind una semnificativă.

Editura „ACADEMICA BRÂNCUŞI” Târgu Jiu, ISSN 2343 –7936, ISSN-L 2343 –7936 ~ 6 ~
 ECOSTUDENT - Revistă de cercetare ştiinţifică a studenţilor economişti, Nr. 5/2015

4. Studiu de caz: Județul Gorj - Un produs turistic de aventură competitiv. România Gorj Aventura

Orice produs turistic poate fi valorificat numai printr-o promovare bine -gândită și prin includerea sa în oferte
cât mai atractive. În 2004, a luat naștere progranul „România Gorj Aventura”, care, în același an, a fost declarat cel
mai atractiv program turistic, propunând activități de aventură în zona Gorjului. Acesta are două directive principale,
de tip slogan: „Turismul de aventură nu dăunează sănătății.” și „Acest program se recomandă fără nici o
prescripție. Dacă apar manifestări plăcute, adresați-vă urgent ărietenilor sau colegilor de serviciu! ”.
La momentul de față, echipa RGA se laudă cu peste 50 activități practicabile, instructori profesioniști,
echipamente de cea mai bună calitate, diversitate și accesibilitate ca preț, dar și cu un portofoliu de peste 250 firme
pentru care organizează activități private.
Posibilitatea de a alege este una largă,astfel că turiștii pot opta pentru trasee montane pedestre, alpinism,
escaladă, peșteri, avene, canioane, cascade, cicloturism, mountainbike, rafting, offroad, enduro, parapantă, deltaplan,
scuba diving, speoscuba, schi, radiovânătoare de vulpi, fotovânătoare, schi nocturn, echitație ș.a.
Programul „România Gorj Aventura” îmbină armonios potențialul turistic al zonei predominant montane și
de podiș, cu elemente de atracție turistică din domeniul religios, cultural, natural etc. Acesta s-a dezvoltat și adaptat
pentru toate tipurile de turiști, gândind pentru nevoile tuturor membriilor familiei.
La popularitatea pe care a câștigat-o programul RGA contribuie o serie de aspecte precum:
 Diversitatea activităților
  Elementele de relief,culturale, etnografice
 Echipamente omologate și materiale de bună calitate
  Instructori pregătiți,salvatori,monitori etc.
 Diversitatea structurilor de cazare ( hotel,pensiuni,conace, case de vânătoare, corturi, grote, peșteri, poduri
 cu fân ș.a.)
 Masa tradițională cu produse specifice( brânză de Parâng, jintița de Polovragi, pâstrâv de Tismana, pâlinca
de Novaci, vin alb de Runcu)
  Programe de teambuilding, jocuri de perspicacitate și îndemânare
 Programe speciale pentru copii și vârstnici
 Cumul de activități și obiective turistice complementare
 Prețuri accesibile tuturor
În județul Gorj, aproximativ 47% din turiștii autohtoni și 61% din cei străini practică și activități specifice
turismului de aventură. De altfel,zona este cunoscută peste granițe pentru câteva elemente specifice:

Cel mai atractiv circuit turistic de canyoning din Europa( Valea Șipotului, cu o înlănțuire de 6 cascade între
 7-35 m, traseu acvatic cu tobogane,  marmite, obstacole naturale și o piscină de 40 mp, de 4-5- metri
adâncime,unde se pot face sărituri)

Cea mai mare adâncime perfect verticală a unei peșteri din România, de minus 93 m, precum și cel mai mare
 aven accesibil din România, de -149 metri, precum și cea mai mare stalacmită din România, de 26 metri(
perimetrul speologic Galbenul-Olteț)
  
300 trasee de alpinism și escaladă ( în perimetrul Cheile Sohodolului-Cjeile Oltețului-Cheile Galbenului)
 
Cele mai bune condiții de practicare speoscuba diving, Peștera Izverna având cea mai limpede apă din

 Europa
 
Programul de fotovânătoare este foarte variat
Datorită renumelui pe care programul l-a căpătat, mai puțin în zona noastra, dar destul de mare în alte județe
și străinătate, tot mai multe unități turistice din mediul rural s-au afiliat acestui program,numărul lor crescând de la
an la an. Dacă în 2007 numărul acestora era de 37, în 2010 ajunsese la 124, în prezent fiind de peste 200.
Județul Gorj deține un imens potențial pentru practicarea turismului de aventură, mai ales datorită varietății
formelor de relief. Perspectivele de dezvoltare sunt unele excelente, în condițiile în care sunt tot mai mulți adepți ai
acestei forme de turism.

5. Concluzii

Piața turistică a cunoscut, în ultimii ani,schimbări majore în ceea ce privește oferta turistică. Într-o lume a
stresului cotidian, oamenii evadează prin turism. Acesta este o modalitate inclusiv de a-și satisface nevoia de
andrenalină. Așadar, oferta turistică trebuie adaptată la nevoile acestora.
Activitățile propuse de turismul de aventură sunt variate și antrenante, oferind pe lângă relaxare, și experiența
unor activități noi.
România este privită drept una dintre primele zece țări din lume în ceea ce privește potențialul turistic de
aventură. Deși nu foarte vechi pe piață, ofertele acestui tip de turism sunt adoptate de tot mai multe agenții. Acestea
au capacitatea de a aduce un profit semnficativ, investițiile fiind minime. De asemenea, prin legătura sa cu turismul
practicat în mediul rural, turismul de aventură poate fi un factor semnificativ pentru dezvoltarea acestuia și pentru
relansarea economică a satelor.

Editura „ACADEMICA BRÂNCUŞI” Târgu Jiu, ISSN 2343 –7936, ISSN-L 2343 –7936 ~ 7 ~
 ECOSTUDENT - Revistă de cercetare ştiinţifică a studenţilor economişti, Nr. 5/2015

Zona Gorjului este leagănul turismului de aventură din România. Încă din anul 2004, de când a fost lansat ca
produs turistic, acesta s-a arătat ca fiind prolific și căutat, deși nu suficient în raport cu potențialul zonei. Pentru ca
perspectivele de dezvoltare sa se dezvolte într-un ritm mai alert, ar fi necesară o strategie de vânzare a pachetului
turistic mai eficientă.

6. Bibliografie

1. Swarbrooke,J.,Beard,C.,Leckie,S.,Pomfret,G., Adventure Tourism-The new frontier, Elsevier

Science,Linacre House,BurlingtonMA, 2003
2. http://adventureindex.travel/docs/atdi_2011_report.pdf
3. http://iacobvladut.finantare.ro/2011/04/28/turismul-de-aventura/
4. http://romaniateiubesc.stirileprotv.ro/emisiuni/romania-te-iubesc/romania-te-iubesc-turismul-de-aventura-
magnet-pentru-straini-ciuma-pentru-autoritati.html
5. http://www.adventureindex.travel/
6. http://www.afaceri.ro/noutati/afaceri-ro-constanta/brainstorming-si-tombola-cu-sporturi-extreme-
la-conferinta-afaceri-ro-constanta-dedicata-turismului-de-aventura/
7. http://www.dailybusiness.ro/stiri-turism/romania-printre-primele-destinatii-din-lume-pentru-turismul-de-
aventura-66156/
8. http://www.rasnov-turism.ro/5%20iunie%20-%20festival-turism-de-aventura-si-ecologie-cheile-
rasnoavei-editia-i
9. http://www.turismaventura.ro/
10. http://www.zf.ro/companii/un-start-up-pe-zi-doi-tineri-au-ajuns-la-50-000-cu-un-business-in-turismul-
de-aventura-11877488
11. https://ro.scribd.com/doc/92534908/Turismul-de-Aventura
12. www.ins.ro

Editura „ACADEMICA BRÂNCUŞI” Târgu Jiu, ISSN 2343 –7936, ISSN-L 2343 –7936 ~ 8 ~