Edentatia/ Protezarea totala

Curs 1

-Particularitati legate de edentatia totala

-Particularitati legate de pacientul edentat total

-Protezarea totala conventional

-Schimbarile in contextual actual privind: pacientul edentat total: varsta/status general/ asteptari/
satisfactii in tratament

viziunea specialistilor in protezarea edentatiei totale –> alternative de protezare/tehnici/ materiale

Aspecte generale privind ed. totala:

Definitia ed. totale

Forme/aspect clinice

Tipuri de protezari totale

Caracteristici ale ed. totale

Previziun: edentatia/protezarea totala

Aspecte epidemiologice

Etiologie

Simptomatologie

Def. ed totale (ET): Absenta tuturor dintilor de pe una sau de pe ambele maxilare= ET

-Ed. totala unimaxilara/mandibulara

-Ed. totala bimaxilara: max+mand

Forme si aspect clinice:

1.Forme CLINICE -> Statusul protetic:

-Ed total unimaxilar

-Ed total bimaxilar

-Ed subtotal

Neprotezat/Protezat correct sau incorrect

2.Aspecte clinice locale si generale associate

Statusul oral si general:

-modificari generale de varsta/patologia generala/medicatie, aspect sociale si comportamentale

-modificari locale legate de evolutia edentatiei si efectele tratamentelor anterioare

Aspecte clinice si de tratament diferite->

Gradul de dificultate si atitudini terapeutice diferite din protezare

Caracteristici ale protezarii totale

-ET este starea clinica cu cea mai profunda afectare a statusului oral, cu im plicatii asupra functiilor
ADM, esteticii faciale, sanatatii generale si calitatii vietii

-Se insoteste de modificari morfo-functionale loco-regionale ireversibile, modificari generale, sociale si

comportamentale

-Intereseaza grupele de varsta de peste 50-60 ani, avand incidenta mare la persoanele in varsta, la care
se suprapun modificari legate de fenomenele involutive, afectiunile generale si efectele medicatiei
acestora

-Sunt relative frecvente dificultati in obtinerea echilibrului protezelor si in satisfactia functional a

pacientului, mai ales in protezarea mandibulara

-Grade diferite de dificultate in protezarea: in raport cu aspectele generale si locale si masura in care
protezarea

raspunde asteptarilor pacientului -> grade diferite de toleranta a protezelor

-Particularitati ale protezarii legate de:

aspecte generale: varsta, sex afectiuni generale, medicatie

aspecte locale: prezenta/ absenta protezarii ant, topografia ed , antagonisti, gradul de resorbtie a
crestei, afectarea partilor moi, raportul crestelor.

Aspecte epidemiologice/previziuni privind edentatia si protezarea totala

Aspecte demografice: varsta si ed totala

Ed si protezarea totala privind raportul femei/barbate

Statusul general si edentatia/protezarea totala

Ed totala/subtotala si protezarea lor

Viziuni noiprivind protezarea si impactul functional

Varsta si ed totala – tendinte actuale:

Ed totala este caracteristica persoanelor in varsta (de peste 60 ani)-> Nr de edentati total creste odata
cu varsta

Prognoze asupra pacientilor in varsta:

-cei peste 60 ani(varsta a III-a) in 2025 – 20% din populatie

-din cei peste 60 ani, cei peste 80 ani(varsta a IV-a):pana in 2025 – vor reprezenta 5%

Cresterea nr persoanelor in varsta/a varstei medii de viata(det de conditiile de viata, asistenta medicala)

Schimbari demografice privind persoanele in varsta:

-Imbatranirea populatiei – cresterea segmentului populational al persoanelor in varsta -> piramida

varstei se transforma treptat intr-o coloana/inversarea piramidei varstelor

Schimbari demografice privind persoanele in varsta si implicatiile protetice:

-Cresterea nr persoanelor in varsta in tarile dezvoltate ->Imbatranirea populatiei . Cauze:dezvoltarea

privind ingrijirea persoanelor in varsta/accesul la serviciile medicale

-Cresterea nr de edentate total ca persoane in varsta

-Consecinte – masuri care se impun :alocarea de fonduri suplimentare pt ingrijirea persoanelor in varsta
si pt specializari pt ingrijirea persoanelor in varsta

-Alternative protetice potrivite categoriei de varsta

-Ed totala fiind caracteristica persoanelor in varsta – protezarea prezinta particularitati in tratament
legate de varsta

Previziuni privind nr de ed total:

I.Reducerea nr de ed total prin:

-progresele inregistrate in nedodontie, parodontologie, implantologie

-masurile de profilaxie

-cresterea preocuparilor pt igiena orala

II.Cresterea nr de ed total prin cresterea varstei medii/pacienti cu grad mare de dificultate, prin
perioada mre de edentat si prin varsta inaintata de instalare a ed totale

Pana in 2050 nr celor cu varsta peste 60 ani se va dubla si va reprezenta 1/3 din populatie

Previziuni privind nr de ed total:

-reducerea nr de ed total raportat la populatie

-cresterea varstei medii/ a necesitatii de tratament

Anchete epidemiologice: nr de ed total scade cu -10% la fiecare 10 ani(Douglas 2009)

Scaderea nr de ed este anulata de cresterea populatiei adulte cu varsta>55 ani/imbatranirea populatiei

Se preconizeaza cresterea necesitatii de protezare totala, in SUA (cei care primesc una sau 2 proteze pe
an), de la 33,6 milioane(1991) la 37,9 milioane (2020), respective la niv global de la 53,8 milioane
proteze noi(1991) la 61 milioane(in 2020)

Varsta - factor de crestere a dificultatilor in tratamentul protetic

-Modificari fiziologice suprapuse peste modificarile consecutive edentatiei

-Modificari legate de statusul general/ afectiuni generale si efectele medicatiei

-Modificari ale structurilor orale/faciale

-Modificari in statusul psiho-social si comportamentul/dificultati in adaptare

-Dificultati in deplasarea la tratament/durata sedintelor

-Posibilitati reduse de acoperire a costurilor

-Perceptia privind protezarea/adaptarea

Cresterea varstei la care se instaleaza edentatia totala, cu modificari in statusul general si local in
perceptia privind protezarea/adaptarea

Protezarea ed totale in contextual actual in raport cu varsta:

Dificultati in adaptarea/tolerant protezelor:

-modificari fiziologice, starea generala agfectata/medicatie- efecte locale

-cresterea perioadei de purtare a protezelor/efecte asupra structurilor orale

-cresterea varstei de instalare a edentatiei totale

Cresterea gradului de dificultate in protezarea totala la persoanele in varsta/Edentatii totale mai dificil
de protezat/mai multe asteptari

Alternative in protezarea edentatului total

Varsta/atitudini in protezare:

Pacienti tineri(40-50 ani):

-aspectul cp – favorabil

-obiective estetica, diminuarea resorbtiei osoase

-adaptarea rapida cu protezele

-stare generala si reactivitate buna

-accepta greu protezarea mobile

Protezare imediata/pe implante(protezari fixe/immediate pe implante:All on four, Fast&Fix)

Pacienti in varsta(peste 60/65ani):

-aspectul cp/nefavorabil – modificari ale structurilor orale, modificari fiziologice suprapuse

-obiective: masticatie, urmate de adaptare si estetica

-adaptare dificila cu protezele

-stare generala afectata/reactivitate redusa

-Interventii chirurgicale mai reduse

Protezare conventional sau supraprotezare pe dintii naturali

Alternative mobile pe implante

Previziuni privind nr dintilor restanti la persoanele in varsta-> solutii terapeutice

Nr dintilor restanti:

-Cresterea nr pacientilor in varsta cu dinti restanti

-Cresterea nr de dinti restanti/in raport cu varsta

Alternative terapeutice:

-protezari partiale vs totale

-supraprotezare pe dinti sau implante vs proteze totale conventionale-> usureaza adaptarea cu

protezele

-tratamente mai biologice/diminuarea resorbtiei osoase

Evaluarea conditiilor de protezare/stabilirea alternative:

-Protezarea totala ramane o alternative in protezare(80%)/US Department of Health and Human

Services,200, tratati cu implante(-3%)

-Aucrescut asteptarile pacientilor/nr de pacienti care solicita alternative pe implante/posibilitatile de

protezare pe implante

Afectiuni generale – la persoanele in varsta(1995)

Afectiuni generale prezente la persoanele in varsta edentate total/raportari:

-afectiuni cardio-respiratorii/digestive/diabet/tumori maligne/afectiuni neuro psihice/boli reumatismale

Afectiuni generale/pe grupe de varsta:

-55-60 ani – afectiuni tumorale maligne cardio-vasculare

-65-74 ani – afectiuni cardio-vasculare/ cancer

-peste 85 ani – afectiuni cardiac-vasculare/neurologice/cancer

Atitudini practice: depistare, corelare cu tratamentul protetic

Statusul general

Osteoporoza – predispune la fractura/prezenta protezelor de sold

- disconfort si dificultati in deplasarea la tratament

- dificultati in protezareape implante/calitatea osului/trat cu bifosfonati

Aspecte de sanatate orala/protezare

-30% dintre ed prezinta osteoporoza

-probleme dentare, parodontale, osoase

-favorizeaza pierderea dintilor

-grad sporit de resorbtie a crestei

-protezari la interval mai reduse de timp

-dificultati in aplicarea implantelor/reduce rata de success/tratament cu bifosfonati

Aspecte epidemiologice legate de repartitia pe sexe F/B a ed totale:

>Nr total de ed mai multe F/cresterea nr de F ed total in perioada de menopauza si postmenopauza

Tratamentul ed totale F/B – caracteristici

Femei:

-aspecte legate de pre, post menopauza

-resorbtia mai accentuate

-cerinte estetice importante

-adaptare mai dificila cu protezele

Barbati:

-asp functional:masticatie

-rezistenta piesei protetice

-protezarea pt o durata mai lunga

-adaptare mai rapida cu protezele

Aspecte sociale. Repartitia pacientilor sub aspectul vietii in comunitate(1997)/Statutul social:pensionari

– venituri

-locuiesc singuri

-locuiesc cu sot/sotie

-locuiesc alaturi de rude

-locuiesc alaturi de alte personae

Ed totala/mediul social

-Ca frecventa – nr mare in mediul urban

-Necesitati:
Urban:estetice

Rural:masticatia

-Dinamica sociala: - evolutia necesitatilor protezarii celor din mediul urban, alte categorii

-Costuri/acoperiri de catre casa de asigurari

-Distanta de cabinet

-Pensionari/singuri sau cu familia

Clasificarea pacientilor dupa comportament/reactia emotional

Clasificarea lui M.House:

Filozofic – cooperant, intelege limitele protezarii, relative usor de tratat

Indiferent – dificil de cooperat, de tratat, nu-l intereseaza ceea ce se face

Critic – foarte greu de cooperat, tratat, se considera victim, nimic nu este bine

Sceptic - relative greu de cooperat, tratat, sceptic in ceea ce se face

Curs 2

Câmpul protetic edentat total maxilar şi mandibular

Câmpul protetic edentat total – definiţie

Totalitatea ţesuturilor care vin în contact cu proteza totală

2 zone caracteristice: I. Zona de sprijin

II. Zona de succiune

MAXILAR

Câmpul protetic edentat total – I. Zona de sprijin maxilară

Substratul osos -----> 1.1 Crestele edentate

Tuberozităţile maxilare

Bolta palatină

Substratul mucos

Zona de sprijin

SUBSTRATUL OSOS

Crestele edentate

Rezultă din apofiza maxilară după pierderea dinţilor

Forme diferite în cursul evoluţiei

Prezintă 1 muchie şi 2 versante: unul extern şi unul intern

Versantul extern: retentiv/ drept/ neretentiv

Înălţimea lor – variabilă – creste înalte, medii şi reduse

Lăţimea: creste late/ medii/ înguste

Cele mai favorabile pentru protezare: înalte, late, neutre, fără exostoze

Atrofia lor – mai redusă în dreptul frenurilor bucale şi labiale

Forme diferite: pentagon, U, V, etc.

Evoluţia crestelor edentate

Creste retentive (versant vestibular retentiv, asociate cu boltă palatină adâncă)

---> Creste neutre (versant vestibular drept, asociate cu boltă palatină medie)

---> Creste neretentive (Versant vestibular oblic îndreptat în jos; asociate cu boltă palatină plată)

Tuberozitatea maxilară

În regiunea posterioară a apofizelor alveolare

Rol foarte important în menţinerea şi stabilizarea protezei totale maxilare

Retentivă/ neutră/ neretentivă

Retentivitatea ei în sens vestibulo – oral/ sagital/ în ambele sensuri

Zonă biostatică

Tuberozitate procidentă Tuberozitate foarte retentivă

- Volum crescut - Împiedică inserţia şi dezinserţia protezei

- Se apropie mult de creasta mandibulară - Se impune remodelare chirurgicală

- Remodelarea chirurgicală pentru obţinerea

spaţiului protetic necesar

Bolta palatină

Unirea apofizelor palatine ale osului maxilar (în cele 2/3 anterioare ale bolţii) cu lamele orizontale ale
oaselor palatine (în 1/3 posterioară a bolţii), prin sutura palato – maxilară.

Torusul maxilar

DEFINIŢIE: formaţiune osoasă proeminentă, inconstantă, ce apare pe bolta palatină, la nivelul suturii
maxilare

Cauza apariţiei: presiunile masticatorii

Raportul torusului cu limita distală a câmpului protetic, f. important, dificultăţi în realizarea închiderii
marginale la acest nivel

Mucoasa care îl acoperă, subţire şi aderentă de proeminenţa osoasă

Clasificare LANDA

(după topografie şi formă)

Tipul 1: 1/3 post, formă rotunjită, dimensiunea unei alune

Tipul 2: 2/3 post ale bolţii, alungit

Tipul 3: 2/3 ant. ale liniei mediene, bine reprezentat

Tipul 4: ½ ant. a palatului

Tipul 5: de la gaura palatină ant. până la limita distală a palatului dur

Clasificarea Landa nu corespunde populaţiei din Bucureşti, cele mai frecvente torusuri din 1/3 mijlocie,
cu mici variaţii.

2. SUBSTRATUL MUCOS al câmpului protetic maxilar

Se numeşte MUCOASĂ FIXĂ = mucoasa care acoperă crestele edentate şi bolta palatină

Stratul submucos: bogat în ţesut glandular şi adipos (bine reprezentat în zona premolarilor şi molarilor,
între linia mediană şi creste, respectiv tuberozitate) – ZONELE SCHRODER

Prezenţa glandelor salivare, ce secretă salivă bogată în mucină

Mucoasa e bine vascularizată

Inervaţia senzitivă asigurată de trigemen

STRUCTURA MUCOASEI FIXE

Epiteliu pavimentos stratificat

Epiteliu bazal/ germinativ cu celule turtite cu nucleu voluminos

Corpusculul mucos Malpighi, formal din mai multe straturi de celule poliedrice

Strat superficial de celule aplatizate

Corionul (dens, gros, aderent la periost)

Strat reticulo – papilar cu prelungiri ce pătrund în epiteliu

Ţesut conjunctiv bine reprezentat

Substratul mucos de aspect normal (duritate variabilă pe zone)

Pe creste şi tuberozitate => fibromucoasă de tip malpighian pavimentos

Pe bolta palatină, în regiunea rugilor palatine => corion dens, gros, aderent la periost
La nivelul torusului palatin => mucoasă subţire, palidă şi sensibilă

Tipuri ale zonei de sprijin maxilare – după consistenţă / duritate

Câmp protetic dur – Corion dens, gros, aderent la periost (bolta palatină, rugi palatine/ toată zona de
sprijin)

– Mucoasă subţire, palidă şi foarte sensibilă

Câmp protetic moale – Strat considerabil de ţesut submucos, legătură slabă cu periostul

– Rezilienţă mare a mucoasei

Aspecte particulare – Strat cornos bine dezvoltat/ pacienţi edentaţi total neprotezaţi

– Mucoasă balantă/ creastă de cocoş/ implicaţii practice

Câmpul protetic edentat total

II. Zona de succiune

Mucoasa care vine în contact cu marginile protezei

La periferia zonei de sprijin

Asigură închiderea marginală

ZONA DE SUCCIUNE A CÂMPULUI PROTETIC MAXILAR

Se mai numeşte şi zona de închidere marginală mucoasă pasiv – mobilă

Lăţime 1-3 mm

Poziţie: în apropierea fundurilor de sac vestibulare, mai aproape de versantele crestelor edentate

Mobilizată de către medic/ mişcările funcţionale ale pacientului

Lăţime mai mare = mai favorabilă obţinerii succiunii

Bandă/ linie (bandă e mai favorabilă)

Trecerea spre mucoasa mobilă/ roluri

MANDIBULĂ

Câmpul protetic edentat total – I. Zona de sprijin mandibulară

Substratul osos -----> 1.1 Crestele edentate

Tuberculii piriformi

Substratul mucos

Zona de sprijin

Crestele edentate
Troficitate mai scăzută datorită vascularizaţiei mai scăzute

Pierderea timpurie a dinţilor mandibulari

Diferite înălţimi, lăţimi, forme pe secţiune şi aspect al versanţilor în funcţie de gradul de resorbţie şi
forma de atrofie

Creastă înaltă, voluminoasă, rotunjită (foarte rară)

Creastă medie rotunjită;

Creastă ascuţită, lamelară, înaltă şi subţire;

Creastă atrofiată, ştearsă

Creastă negativă (specifică mandibulei): în loc de creastă apare o suprafaţă plată, chiar concavă în unele
zone; mijlocul crestei se află sub nivelul celor două creste oblice internă şi externă, întâlnită în faza de
involuţie foarte avansată a mandibulei.

Aspecte morfologice ale crestei mandibulare

Linia oblică externă

Delimitarea externă a zonei de sprijin

Inserţia buccinatorului

Traiect descendent dinspre posterior spre anterior

Gaură mentonieră/ despovărare

Linia oblică internă/ linia milohioidiană

Inserţia m. milohioidian şi constrictor superior al faringelui cu fibre perpendiculare

Traiect descendent dinspre posterior spre anterior (apofizele genii)

Limita protezei mandibulare

Torusul mandibular

Deasupra liniei milohioidiene

2 proeminenţe simetrice, rotunjite, mărimea unui bon de mazăre/ doar 1

Dificultăţi în protezare – atitudini terapeutice

INCONSTANT

Trigonul retromolar

Delimitat între porţiunea distală a liniei milohioidiene şi marginea anterioară a ramurii ascendente a
mandibulei

Gaura mentonieră
Situată vestibular, superior de linia oblică externă, cu diametrul de 2 mm, în cazurile de atrofie şi
resorbţie severă, ajunge aproape de creastă, trebuie protejată.

Tuberculii piriformi (tuberculul mandibular)

La naştere în trigonul retromolar, ca urmare a pierderii molarului de minte, prin atrofia mai redusă a
peretelui distal al alveolei acestui molar

Zonă biostatică

Obligatoriu trebuie acoperit de baza protezei, pe 2/3 anterioare, până la inserţia ligamentului
pterigomandibular

Poziţie orizontală (iniţial) Poziţie oblică Poziţie verticală

Clasificarea tuberculilor piriformi după LEJOYEUX

Favorabili, fermi, aderenţi pe planul profund, convecşi

mai puţin favorabili, uşor convecşi, mai mobili şi mai comprimabili

cu valoare scăzută şi cu inserţie joasă şi anterioară a ligamentului pterigo – mandibular

fără valoare, inutilizabili în sprijinul protezei

SUBSTRATUL MUCOS AL CÂMPULUI PROTETIC MANDIBULAR

Mai puţin aderent ca cel de la maxilar

Mai subţire

Mai sensibil ca cel maxilar

Bride longitudinale paralele cu creasta/ mai ales în zona molară a crestei/ atitudini în amprentare

Cute longitudinale paralele cu axul crestei edentate/ atitudine în amprentare

Fibromucoasa balantă în „creastă de cocoş”

ZONA DE SUCCIUNE LA MANDIBULĂ

Zonă de închidere marginală la mandibulă

Pe versantele V ale crestelor edentate în apropierea fundului de sac V

Lăţime 1-3 mm

Lăţime mare (bandă) – favorabilă

Lăţime mică (linie) – mai puţin favorabilă

Delimitarea dintre mucoasa fixă şi mobilă şi greu de făcut

Închidere internă + închidere externă = închidere totală = succiune = menţinere

Mucoasa mobilă
Acoperă restul cavităţii bucale

Bogat ţesut submucos

Mobilizare în toate sensurile

Rol: obţinerea închiderii externe

Nu trebuie să fie acoperită de proteză

MUSCULATURA DIN VECINĂTATEA CÂMPULUI PROTETIC

Legătură anatomo – funcţională cu periferia câmpului protetic

Raportul dintre direcţia de inserţie a fibrelor musculare şi marginea câmpului protetic

Zone în care fibrele musculare se inseră perpendicular/ implicaţii în realizarea marginilor protezei (3
zone)

Zone în care musculatura are fibre paralele cu marginea protezei, ce contribuie la menţinere (în tot
restul periferiei), muşchii orofaciali

Zonele în care fibrele musculare se inseră perpendicular pe periferia câmpului protetic

Zona AH – mm. Vălului palatin

Zona vestibulară – mm. Buzei inferioare; m. mentalis

Zona linguală laterală şi linguală centrală – m. milohioidian (lateral); m. genioglos (central)

Muşchii orofaciali

Muşchiul buccinator

Poziţie: partea laterală a cavităţii bucale, în grosimea fiecărui obraz

Inserţii: Superior: osoasă orizontală, de la tuberozitate la M1 superior

Inferior: pe linia oblică externă, de la trigonul retromolar la M1 inf.

Posterior: aproape verticală pe ligamentul pterigomandibular

Anterior: pe pielea comisurală, formând nodulul comisural/ modiolusul

Fibrele superioare se îndreaptă antero – inferior şi fibrele inferioare antero – superior

Fibrele superioare şi inferioare ale acestui muşchi participă la formarea muşchiului orbicular

M. buccinator = perdea bine întinsă (gura deschisă)

M. buccinator formează 2 spaţii ampulare (gura închisă):

Spaţiul EISENRING, la maxilar

Punga lui FISH (jugală), la mandibulă

Muşchiul orbicular al buzelor

Sfincter

Situat în grosimea buzelor

Fibre orizontale paralele cu marginea protezei

Legătură funcţională cu m. buccinator

Permite prehensiunea alimentelor

Muşchiul marele zigomatic

Muşchiul râsului

În timpul contracţiei ridică comisura în sus şi înapoi

Muşchiul micul zigomatic

Paralel cu marele zigomatic

Prin contracţia lui faţa capătă o alură tristă

Muşchiul canin

Inserţie superioară: fosa canină

Inserţie inferioară: comisura şi buza inferioară

Contracţie: ridică buza superioară = agresivitate/ buza inf. = tristeţe

Grupe musculare în relaţia cu proteza – câmp protetic

M. mobilizatori ai mandibulei (ridicători, coborâtori, propulsori)

M. ridicători

M. maseter – porţiunea cea mai anterioară a fasciculului superficial, poate veni în contact cu marginea
protezei mandibulare

M. temporal – cele 2 fascicule pot veni în contact cu marginea posterioară a protezei inferioare

M. coborâtori

M. milohioidian – vine în contact cu marginile linguale ale protezei; are fibre perpendiculare pe periferia
câmpului protetic/ implicaţii practice

M. limbii (17 muşchi)

M. genioglos

Inserţie pe apofizele genii

Muşchi puternic, ca un evantai în interiorul limbii

Interdependenţă între m. milohioidian şi m. genioglos/ inplicaţii practice

M. vălului palatin – 5 perechi:

m. ridicători şi tensori ai vălului palatin (peristafilinul extern şi peristafilinul intern), modifică poziţia
vălului palatin în emiterea vocalei „A”

m. coborâtori ai vălului (glosostafilin şi faringostafilin), permit delimitarea prin manevra Valsalva

Contracţia lor nu trebuie jenată/ proteza trebuie să se situeze foarte exact la acest nivel!

M. faringelui

M. constrictor superior al faringelui, fasciculul milohioidian, dacă proteza se extinde în spaţiul

retromilohioidian

MUSCULATURA DE LA PERIFERIA CÂMPULUI PROTETIC DETERMINĂ EXISTENŢA ZONELOR MARGINALE

NUMITE ZONE FUNCŢIONALE

ZONELE FUNCŢIONALE ALE CÂMPULUI PROTETIC MAXILAR

ZONA VESTIBULARĂ

SPAŢIUL RETROZIGOMATIC

PUNGA LUI EISENRING

Limita anterioară: apofiza zigomato – alveolară

Limita posterioară: şanţul pterigo – maxilar

Vestibular – m. buccinator

CUM SE PUNE ÎN EVIDENŢĂ?

gura deschisă moderat

mandibula de partea examinată

balansarea mandibulei de partea opusă permite aprecierea lăţimii acestui spaţiu

modelarea funcţională a zonei prin balansarea mandibulei dintr-o parte în alta/ presarea şi rotarea zonei
tegumentare

pentru o bună menţinere a protezei, tot spaţiul trebuie să fie ocupat de grosimea protezei

SPAŢIUL VESTIBULAR LATERAL

Situat anterior de spaţiul Eisenrig

Limita anterioară: frenul bucal

Limita posterioară: apofiza zigomato – alveolară

Spaţiu redus: 3-4 mm

Punerea în evidenţă: tracţiune în afară a obrazului

SPAŢIUL VESTIBULAR LABIAL (frontal/ anterior)

Limita posterioară: cele 2 frenuri bucale stâng şi drept

Împărţit în 2 porţiuni (nu întotdeauna simetrice) de frenul buzei superioare

Punerea în evidenţă: îndepărtarea uşoară a buzei superioare, nu tracţiuni energice

Caracteristicile zonei vestibulare maxilare

Prezenţa musculaturii cu fibre orizontale, ce contribuie la menţinerea şi stabilizarea protezei

Existenţa unui fund de sac accesibil şi suficient de larg, unde se poate preciza şi lăţimea mucoasei pasiv
mobile şi realiza o închidere marginală corespunzătoare

Prezenţa frenurilor buzei superioare şi bucale laterale, ce trebuie ocolite

ZONA DISTALĂ/ Zona AH/ Linia AH/ Zona de închidere palatinală posterioară (I.P.P)

Este limita distală a câmpului protetic maxilar

Reprezintă zona de reflexie a vălului palatin faţă de palatul dur

ZONĂ/ LINIE

Limita posterioară = zonă, când lăţimea ei constituie o bandă neuniformă de 2-5 mm

Limită posterioară = linie, când banda este foarte îngustă

Poziţiile vălului palatin în repaus (LANDA)

Orizontală – prelungeşte în acelaşi plan palatul dur, zona AH ce cuprinde foveele palatine şi o mucoasă
rezilientă favorabilă închiderii marginale

Oblică – vălul palatin cade ca o perdea dincolo de marginea posterioară a lamelor orizontale palatine.
Limita posterioară e o linie, foveele rămân posterior de ea, închiderea marginală se face cu greutate

Medie – (între orizontală şi oblică), cu avantaje faţă de precedenta

Delimitarea zonei AH

Foveele palatine

Depresiuni ale palatului moale create prin coalescenţa ducturilor glandulare din mucoasă, localizate
lângă linia mediană

Servesc ca reper în identificarea limitei distale

De cele mai multe ori limita distală se află în spatele lor

TRASAREA LIMITEI DISTALE FOLOSIND REPERE ANATOMICE

Palparea şanţurilor retrotuberozitare stâng şi drept şi însemnarea lor cu creionul chimic cu o linie cu
convexitatea anterior

Identificarea foveelor palatine şi trasarea unei linii curbe în spatele lor, cu convexitatea anterior

Unirea acestor linii curbe cu 2 linii cu convexitatea anterior, rezultând forma de acoladă a limitei distale

Verificarea trasării limitei distale: MANEVRA VALSALVA

CARACTERISTICILE ZONEI DISTALE

Sediul închiderii/ îndiguirii posterioare

Închiderea marginală la acest nivel este „cheia menţinerii protezei superioare”

Închiderea marginală la acest nivel e slabă, prin prezenţa muşchilor vălului palatin cu fibre
perpendiculare

Lipseşte închiderea externă, fiind prezentă numai cea internă

ZONELE FUNCŢIONALE ALE CÂMPULUI PROTETIC MANDIBULAR

Situate periferic faţă de zona de sprijin

Musculatura are fibre perpendiculare în toată zona linguală şi central vestibulară

Sunt 3 perechi (zona tuberculului piriform, zona linguală laterală şi zonele vestibulare laterale) şi 2
impare (zona linguală centrală şi zona vestibulară centrală)

ZONE CHEIE ALE ÎNCHIDERII MARGINALE LA MANDIBULĂ (în această ordine)

Zona tuberculului piriform 2. Zona Linguală centrală 3. Zona vestibulară centrală

Zona tuberculului piriform

Ocupă regiunea molarului de minte inferior

Limita anterioară: o linie imaginară ce trece înapoia feţei distale a molarului de 12 ani şi intersectează
spre vestibular linia oblică externă, iar spre lingual, linia milohioidiană

Limita posterioară: inserţia ligamentului pterigomandibular

E zonă de sprijin, zonă de închidere marginală, cu rol în menţinere şi stabilizare – zonă biostatică

Trasarea limitei distale la tuberculul piriform:

1. Pacientul deschide gura larg pentru a pune în evidenţă inserţia inferioară a ligamentului pterigo –
mandibular (de obicei, unirea a 2/3 anterioare cu 1/3 posterioare a tuberculului piriform)

2. Pacientul e invitat să ţină gura întredeschisă, se formează un şanţ, până la care ne putem întinde cu
proteza

3. Însemnăm cu creionul chimic această limită

Relaţia proteză – tubercul piriform

Proteza trebuie să acopere întotdeauna 2/3 anterioare ale tuberculului piriform, deoarece ligamentul
pterigomandibular se inseră în 1/3 posterioară

În porţiunea vestibulară, la închiderea gurii, proteza poate veni în contact cu muşchiul maseter, de aceea
se recomandă o scobitură a protezei la acest nivel

În porţiunea linguală, cel mai posterior se află nişa linguală retromolară, cu muşchii palatoglos şi
constrictor superior al faringelui

Zona vestibulară laterală (stânga şi dreapta)

Conţine PUNGA JUGALĂ = PUNGA LUI FISH (între porţiunea inferioară a buccinatorului şi creata
edentată)

Acest spaţiu permite frecvent extinderea protezei în acest teritoriu

Limita anterioară: frenul bucal (format de ligamentul muşchiului triunghiular)

Limita posterioară: o linie imaginară ce trece înapoia feţei distale a molarului de 12 ani inferior

Zona vestibulară centrală (labială)

Dominată de acţiunea muşchilor triunghiular, pătrat, al buzei inferioare şi bărbiei, cu inserţie

perpendiculară pe periferia câmpului protetic şi de tonicitatea (uneori mare) a orbicularului buzelor

Acţiunea muşchilor defavorabilă + atrofia marcată a crestei, închiderea în această zonă va fi doar
externă

Prezenţa frenului buzei inferioare (uneori se recomandă excizia chirurgicală)

Zona linguală laterală (stânga şi dreapta)

Limita anterioară: în dreptul spaţiului dintre canin şi premolar

Limita posterioară: o linie imaginară ce trece înapoia feţei distale a molarului de 12 ani inferior

Marginea linguală a protezei se opreşte la linia oblică internă, datorită inserţiei m. milohioidian

Aripioare paralinguale/ linguale

Zona linguală centrală

E considerată ZONA AH DE LA MANDIBULĂ

3 cm (1,5 cm de o parte şi de alta a liniei mediane)

Dominată de acţiunea m. genioglos (puternic, cu inserţie perpendiculară pe periferia câmpului protetic)

Pentru o bună menţinere (închidere marginală) a protezei la acest nivel, marginea linguală trebuie să
aibă contact permanent cu mucoasa planşeului în repaus şi în funcţionalitate

Marginea lingurii trebuie să fie mai groasă la acest nivel (presiunile exercitate de genioglos să se
repartizeze pe o suprafaţă mai mare)

Curs 3
Examinarea pacientului edentat total

Situatii clinice posibile

Edentat total bimaxilar – protezat/ neprotezat

Edentat total unimaxilar – protezat / neprotezat

In iminenta de a deveni edentat total: unimaxilar/ bimaxilar

Etapele examinarii

I. Anamneza

II. Examenul clinic

1. general

2. loco-regional

- exobucal

- endobucal

- examenul vechilor proteze

III. Examene complementare

IV. Diagnosticul

V. Tratamentul

I. Anamneza

1. Date personale – varsta, domiciliu (urban/rural), ocupatie

2. Motivele prezentarii – Reabilitarea functiilor ADM (masticatie, fonatie,fizionomie)

3. Antecedentele heredo-colaterale

- instalarea timpurie a edentatiei totale

- prezenta unei parodontopatii in antecedente

- anomalii de maxilar prezente si la restul familiei

3. Antecedente personale fiziologice

- perioada de menopauza

- osteoporoza

- manifestari legate de involutia senila

Osteoporoza, reducerea elasticitatii tesuturilor moi, scaderea tonicitatii musculare,

hipoacuzie, scaderea acuitatii vizuale.

4. Antecedente personale patologice

(2)

(1) Starea de sanatate si obiceiurile alimentare

* Functia digestiva (ulcer peptic, dereglari de tranzit, tipul de alimentatie, carente,

anemii)

* Functia hepatica (alcoolism)

* Functia neuro-psihica si neuro-motorie (stari depresive, scleroza cerebrala, Parkinson)

* Functia cardiaca (IC, vasculare, angina pectorala)

* Functia renala (Insuficienta renala) Diabetul zaharat

* Functia respiratorie +

*Xerostomia si polimedicatia

(2) Afectiuni generale care pot modifica manoperele – cu cimplicatii in protezare

- boala Parkinson

- tulburari respiratorii

- epilepsia, afectiuni psihice

- afectiuni cardio-vasculare

- anemii

- modificari ale substratului osos

- afectiuni motorii

Antecedente personale patologice locale

Cauza edentatiei: carie, parodontopatie, cauze asociate

Cronologia pierderii dd

Experienta in tratamente si protezari anterioare

II. Examenul Clinic

1. Examenul clinic general

- Dezvoltarea somatica generala

- Comportament

- Concordanta varsta cronologica – biologica; important mai ales la cei dupa 70 ani.

- Tipul constitutional
2. Examenul clinic loco-regional

A. Examenul Exobucal

1. Examenul din norma frontala

- forma fetei (patrata, ovala, triunghiulara)

- marimea

- culoarea tegumentelor

- simetria fetei

- proportia etajelor fetei – pierderea acesteia ca urmare a pierderii dd

Etajele fetei - planuri de referinta, corelare dimensiunii dd cu dimeniunile faciale

er

-tragus

-Tipuri de anomalii scheletate

- CLS. I

- CLS. II (profil de pasare, sant labio-mentonier accentuat)

- CLS. III (santuri peribucale mai accentuate, fanta bucala cu convexitate superioara,

comisura cazuta)

Examen clinic loco-reg

- santurile fetei (nazo-labiale)

- fanta bucala – cu cat edentatia e mai veche cu atat se vede ma putin

- aspectul buzelor

- aspectul obrajilor – lipsiti de tonus

Examinarea ATM

- ampliturinea deschiderii gurii: normal 4cm; Exageralta/ limitata

- Excurisa mentonului: - contiuna (arc), trepte, baioneta

2. Examinarea din norma laterala

- profilul facial:

- profi drept (ed. recenta , psalidodontie, labio) (ed. Vechi provenite din cls II Angle);

- profil convex, de pasare(ed totala prov din anomalii cls II Angle);

- profil concave – prognatism cls III Angle

- clase scheletate Angle

- treapta buzelor

- santuri labio mentoniere

- pozitia mentonului

[Palpare]

- conturruri osoase

- punctele sinusale

- puncte de emergenta nervoasa

- ganglionii

- musculatura

- ATM – excursia condililor, crepitatii

- Sensibilitatea pterigiana

[Percutia] – semn Cvostek

[Auscultatia]

Maxilar

Zona de spijin (substrat muco-osos)

a. Creste edentate

b. Tuberozitati

c. Bolta palatina

d. Aspectul mucoasei

Zona de succiune

a. Zona de succiune

b. Mucoasa pasiv mobila

c. Parte din mucoasa mobila

d. Elemente negative ale campului protetic

I.Zona de sprijin

Creste edentate

- forma arcadei

- dimensiunea (inaltimea, latimea)

- directia

- aspectul atrofiei

- zone sensibile la percutie

- consistenta

- aspectul versantului vestibular

Aspectul mucoasei

- culoare

- grosime

- aderenta la suportu osos

- rezilienta = capacitatea mucoasei de a se infunda – ne intreseaza mai ales la nivelul zone AH unde
facem inchiderea.

- sensibilitatea la palpare

Tuberozitatile maxilare

- prezente

- marimea – mica, mare, medie

- zone retentive – se apreciaza prin palpare in sens vo si md

- procidenta – in edentatii vechi devin procidente

- consistenta

Bolta palatina

- forma

- aspectul versantelor – e bine sa fie line

- sutura intermaxilar – posibila zona de decubit

- torusu palatina – probleme in fct de marime + localizare

- papila retroincisiva

- rugile palatine

- foveele palatine

Mucoasa boltii palatine

- rezilienta – mai ales in zona distala; palapm cu un fuloar

- coloratia
- aspectul (normal, hiperplazic) in general la purtatorii vechi apar hiperplazii

- grosimea

- sensibilitatea mucoasei

- reflexul de voma

II. Zona de succiune

Mucoasa pasiv mobila

- caracterisiticile zonei de reflexie (trecere neta-treptata)

- localizare – limita AH

- pozitia valului palatin

Mucoasa mobila

Elemnte negative – care trebuie ocolite de proteza

- ligamentul pterigo-maxilar

- frenul buzei superioare

- bridele caninte (laterale)

- apofiza zigomato-alveolara

- pliuri longitudinale

- zone de ulceratie

- formatiuni hiperplazice

Examen endobuc exemplificare maxilar

-Zona de sprijin

-creasta edentate : forma arcadei U, simetrica,dim inaltime 7-12 mm si latime 5 mm, directia
descendenta, aspect atrofie : neunif, zone sensib la presiune -nu

-versant vestib al crestei – retentive

-aspect muc: rosietica, grosime normal,rezilienta redusa,sensibil nu

-tub maxil: dr marita,stg usor retentive, consist ferma

-bolta palatine: forma U, torus palatin abs, papilla retroincisiva : aproape de mij crestei, rugi palatine
prezente; muc: rezilienta scazuta, cul/aspect normal, grosime medie

Mandibula

Zona de sprijin
Creste edentate

Tuberculi piriformi

Zona de succiune

Mucoasa pasiv mobila

Muc mobila

Elemtele peri + paraprotetice

Crestele edentate

- forma

- dimensiuni

- directia

- aspectul atrofiei

- zone sensibile la presiune

- consistenta

- aspectul versantului vestibular

- torus mandibular

- aspectul mucoasei (culoare, grosime, forma, rezilienta,S)

- pliuri longitudinale (lingual,distal)

Tuberculii piriformi

- prezenti / absenti

- marime

- consistenta

- rezilienta mucoasei

- versante lingual (nisa linguala)

- directia raportat la creasta

Zona de succiune

Mucosa pasiv mobila

Caracterisiticile zonei de reflexie (linie/zona)

Aspectul fundului de sac (latime,adancime

Insertia planseului
Linia oblica interna

Mucosa mobila – inchidere externa

Examenul campului protetic mandibular

-Z de sprijin: creasta edentate – dim inaltime 6-10 mm, latime 3-5 mm, aspect res
neuniforma,accentuate, zone sensibil la presiune prezente pe toata creasta, consist ferma

Torus mandi: abs, aspect muc: cul albicioasa, gros subtire, aderenta,rezil scazuta

Tub piriform: present bilat, marime medie, consist redusa, directia oblica fata de creasta edentate

Elemente periprotetice negative – care trebuie ocolite

- frenul labial

- bridele canine\

- lig pterigo mandibular

- LOI

- apofizele geni

- planseul

- insertii musculare calcificate (perpendiculare)

- mucoasa modificata (ulceratii, hiperplazii)

Elemente periprotetice pozitive – care pot fi acoperite

- pungile lui Fish

- fosele linguale

- franjul lingual (in creasta de cocos)

Elemente paraprotetice

a. Limba

- marimea

- pozitie

- mobilitate

b. Glanderle sublinguale

c. Hipertrofii ale obrajilor

d. Musculatura cu insertii paralele – buccinator (actioneaza in spatiul Eisenring.Asigura inchiderea

externa) + orbicular (trebuie sa aiba tonicitate medie)
Relatia dintre creste

Frontal (normal, retropozitie, invers)

Lateral( normal, inversa)

Examenul functiilor ADM

- fizionomia

- fonatia

- masticatia

- deglutitia

- respiratia

- tonusu muscular – orbicular, buccinator, limba

- mimica

- igiena

Examenele complementare

=> Montarea modelelor de studiu in articulator

=> Orotopantomograma

- volum osos disponibil

- pozitia n. mandibular

- pozitia gaurilor mentoniere

- spatiul protetica

- alte formatiuni

=> Computer tomograf / CT

=> Poza suprapusa pe teleradiografie

Diagnosticul

Edentatie totala – bimaxilara => grad de dificultate?

Edentatie totala – unumaxilara => grad de dificultate?

Examen functional/esthetic:

-fonatie

-mastic

-deglutitie
-igiena orala

-tonicitate muschi/mimica

-cinematica mandi

-fizionomie

Examenul purtatorului de prot

-ex clinic loco-reg fara prot: ex facial, endobucal

-ex loco-reg cu prot: ex facial in IM/RC/in dinamica(suras,fonatie) si ex endobucal: al

bazelor,arcadelor,ocluziei

-ex proteze: exobucal ca baza/arcada

Edentatia totala

-modificari locale

-modificari loco-reginale

-modificari generale

Modificari locale

Ale suportului osos

Ale muc fixe

Muscular

Ale atm

Ale gl salivare

Ritmul resorbtiei osoase

Dinamica restr osoase post extactionale – modificari de 9-12 luni ritm accentuat

La 1 an maxil sup 2-3 mm, mandib 4-5 mm

0,5 mm/an la mandib, mai putin decat la maxil

La 2 ani dupa extractie la maxil si 7 ani la mandib: 0,1-0,2mm/an perioada de stabilizare

Atrofie mand > atrofie max

Refacera osoasa

Postextractional

La niv alv se reface un os aproape identic dar mai putin dens decat al corticalelor

Factori care infl ritmul si gradul res osoase

Etiologia edentatiei: parod/carii

Vechimea extractiei

Extractie fara sacrificiu de subs osoasa/ regularizare

Realizarea prot immediate dirijeaza evolutia

Corelatii intre morfo facial si inaltimea crestei edentate

Brahicefali : mand lunga ocluzie adanca – res accentuata in zona post max si mand

Dolicocefali – fata lunga – mand scurta ocluzie deschisa : res mai redusa

Actiunea musc

Atrofia maxil

Simetrica/asimetrica

Max sup – centripet, mandib – centrifuga

Sensul atrofiei maxilarelor

Maxilar – atrofie centripet, circumferinta crestei micsorata, inclinatia dd sup

Mandibula – atrofie centrifuga , circumferinta crestei marita,

-> fals prognatism al ed total

Maxilarul superior

Atrofie mai lenta decat mandib- atrofie marcata in reg frontal/spina nazala

Clasific Sangiuolo

Cls 1 : creste edentate inalte, late, rotunjite, tuberozit bine reprez, bolta adanca fara torus

Cls 2: atrofie medie, bolta medie cu torus present

Cls 3 : atrofie marcata, creste si tuberozit, bolta plata

Mandibula – atrofie marcata si rapida

Clsificarea lui Mercier :

Grupa 1: creasta normal si sanatoasa cu frenuri inserate inalt

Grupa 2: creasta ascutita dureroasa la presiuni

Grupa 3: creasta alveolara resorbita total

Grupa 4: res inclusiv a osului bazal

Clasificarea lui Mersel:

Grupa 1: creste resorbite – 5 mm, insertie inalta a frenurilor, limba hipertrofica la pac cu tulb sist
Grupa 2:creasta +/- 5 mm, insertie joasa a frenurilor, limba normala, pacienti cu tulb …..

Grupa 3: creste resorbite, pacient sanatos dar cu parafunctii

Grupa 4: 5-10 mm

Atrofie mandib

Largire oriz a corpului mandib: restructurare si apozitie osoasa pe cortex V

Anteorior: res crestei lingual

Protruzia mandib: cele 2 maxilare se apropie

Unghiul goniac se deschide

2. Modificari ale muc fixe si mobile

Atrofia osoasa-atrofia mucoasei

Apare o ingrosare a stratului submuc

Muc mobilizabila in toate sensuril

Muc balanta- creasta de cocos

Tub piriform mobil

! problem de amprentare – alegere corecta a materialului

Modificari ale mucoasei

Atrofia exagerata a muc -> muc subtire nu suporta presiuni

Torus maxilar, torus mandib, tuberoz, uneori creste

Mucoasa foarte ingrosata

Aparitia de tes conj submucos lax, rezilienta accentual, comprimabila vertical si glisanta orizontal

Mucoasa mobile/pasiv mobile

Atrofia marcata a suportului osos

Reduce adancimea fundului de sac

Funduri de sac V/O aproape de muchia crestei( la dentat sunt la 5 mm de apex)

Insertia frenuri bride

Reducerea supraf de sprijin

Rugile palatine devin sterse

3. Modificari musculare

Muschi ridicatori
Temporali, pterigoidienti int, maseteri

Se contracta mai mult pt apropierea maxilarelor in mastic, se scurteaza fata de cei coboratori care se
intend

Hipercontractia-m maseter/ fasc post temp

Muschi coboratori

Propriu-zis: m milohioidieni, geniohioidieni, digastrici

Indirecti: fasc post digastrics, stilohioidieni

Sufera o intindere mare prin atrofia osului alv, m genioglos si milohio ajung cu insertia aproape de
muchia crestei

Muschii oro-faciali

M buccinators: insertie paralela/ favorabil

M orbicular al buzei

M triunghiular al buzei

M patratul mentonului

Sufera procese de imbatranire, hipotonie musc

Limba

Apare marita de volum

Modificari de gust

(? Paradoxul lingulo-maxilar)

Herniere a planseului subling , largiri varicoase ale venelor superf de sub limba fara coresp patol
generala

Simptome: arsura, senzatie de intepatura, gust modificat

Papilele foliate devin rosii si dureroase isi maresc vol, senzatia de arsura se accentueaza

Senzatia de intepatura: apare intr-o suprasolicitare funct mai ales, in actul masticatiei la edentatul total
sau in efortul limbii de a mentine proteza inf pe cp

ATM

-abs dd fac ca miscarea de propulsie sau lateralitate mandib sa nu mai coboare sis a treaca direct la misc
propusa, ghidajul fiind asigurat de muschi mobilizatori ai mandib si atm prin reflexe neuromusc

-misc mandib devin mai simple

-capsula artic mai laxa – fav sublux cronica ant

-condilul articular ia mereu poz post

-uzarea meniscului si osului timpanic uneori chiar perforarea lor

-manif in general asimpt si vizibile anatomic, adaptare prin remaniere lenta si progresiva

-modificarea dvo-> alterarea versantelor osoase atm\

-condilii mandib la niv capetelor condiliene sufera remodelari de grade diferite , se rotunjesc si se
aplatizeaza

-tuberculul artic – proc de resorbtie, pierde inclinarea normal

-meniscul se subtiaza prin degenerescenta

-deplasari repetate post ale condilului cu presiuni asupra partii ant a tubercul artic dincolo de limita
scizurii lui Glasser - > sindrom dysfunctional dureros al lui Costen? prin iritarea n auriculo-temp : -apar
dureri oftalmice,faciale , glosite; factori fav: proteza mobile necoresp care intretin obiceiuri
parafunctionale

-probleme -> dificultati in inreg RIMO, dureri, adaptare dificila

5.Glandele salivare:

Isi diminua secretia calitativ si cantitativ

Devin intial hipertrofice, apoi acinii si canalele se atrofiaza,

Scade titrul Ig, lizozim salivar

Problem: senzatie de uscaciune a gurii (diminuare flux) cu repercursiuni asupra stability protezelor;
miscosararea eficientei mastic; tulb dig

Trebuie tinut seama in protezarea totala

Xerostomie: senzatie de uscaciune a gurii din cauza secretiei insuf de 0,1 ml/min; poate fi tranzitorie sau
permanenta/cronica; se poate asocial cu sindromul Sjogren : xerostomie , xeroftalme si poliartrita; se
poate asocial si cu alte afectiuni generale: cirozabiliara primara, gastrita atrofica

Modificari generale

Psihice – abs dd, aspectul fetei – frustrare

Limitarea sau abs zambetului al edentatului din cauza aspectului disfizionomic

Stare de infirmitate care de multe ori apare brutal dupa multe extractii

Intervine pentru bolnav lipsa de utilitate profesionala/sociala

Tulb psihice:

Asupra varstnicilor poate provoca o modific afectiva majora de frustrare irev – soc afectiv

Emotii retinute, influenteaza neg adaptarea protezei

Senescenta – fenomen biologic care se manifesta functional si structural la nivelul intregului organism;
presenescenta 45-60ani, senescenta peste 60ani; implica: deficienta in functiile musculare, imbatranire
tisulara si celulara,modificari biochimice in metabl apei etc.

Dementa senile – afect grava: pac incapabili sa se adapteze cu proteza, apar deliruri paranoide

Psihoze: apar in contextul unei noi boli,in cazul nostru edentatia totala; bolnavul descrie o serie de
simptome legate de modif gustative, glosodinii,dureri de maxilare

Tipuri comportamentale (dupa Devin)

Visceral: amabili, buni colaboratori in trat stoma, comozi,superficiali

Muscular:loial,echilibrat, nu ridica probl

Cerebral:sensibil,suspicios,nelinistit,trebuie tratat in condtii de colab permanenta fata de orice

manopera stomatologica

Tulb digestive: masticatie incomplete-> bol alim incomplete pregatit in cavitatea bucala,pregatirea
secretiei si travaliului gastric necorespunzatoare. Muc gastric e traumatizata de alim incomplete
triturate si insalivate -> crestere a motility gastrice si hipersecretie de suc gastric; sunt legate si de
handicapuri fizice -> pacientii neglijeaza dieta si igiena

Tulb metabolice: apar din cauza masticatiei insuficiente, activitate digestive modific,dieta inadecvata.
Dieta optima a pacientului varstnic: vitamine,saruri minerale – tolerant buna a tes osos, zarzavaturi
proaspete,lapte,supe de legume; Deficientele de calciu fav aparitia osteoporozei.

Tulb functionale:

Scadere a eficientei mastic din cauza lipsei dd

Edentatul pastreaza stereotipul dynamic de mastic(tocator,frecator)dar miscarile mandib sunt mai

multe,de amplitudine scazuta si dezordonate

Tulb mastic: Lipsa dd e preluata de crestele ed care realizeaza triturarea

cu limba mesteca si sfarama alim de palat si de creste, bolul e insalivat din cauza salivei insuficienta
cantitativ si calitativ

Tulb de deglutitie si gust: degl cu arcadele in contact,tip somatic cand se inghit alim pastoase solide;
lipsa contactului dd ocluzal pt realizarea deglu este preluat de limba , muschi orbiculari, mandib nu
poate realize o poz fix ape maxilar, limba se spriina de crestele edentate; m orbiculari ai buzelor si
buccinatori se contracta suplimentar-> degl nu se realizeaza normal si se asociaza cu patologii ale ATM,
muschilor mastic

Diminuarea papilelor gust odata cu varsta -> scadere apetit

Aplicarea protezelor in cavit bucala accentueaza tulb gustative din cauza disconfortului creat la care se
adauga si tulb psihice.

Gust modificat poate sa apara : in cazul unei igiene necoresp cand exista halena fetida cu gust metallic
datorita prez fuzospirililor; gust sarat datorat microhemoragiilor gingivale
Tulb estetice: imbatranire, expresie orala modificata:facies de batran,

diminuare rosul buzelor,

adancimea santurilor labio mentoniere,

refacerea estetica prin proteza in caz de pierderea elasticitatii,teg uscate si ridate este limitata;

pierderea identitatii fizionomice

refacerea identitatii pierdute,ameliorare infirmitate,aspiratie narcisica si regasirea propriului suras sunt

o parte din obiectivele care vor sta la baza trat curative al pacientului geriatric

Edentatia totala determina

Etaj inf se micsoreaza, diam long al fetei scade

Fata devine lata

Arcade zigom proeminente

Unghi goniac creste la 13-140 grade (normal 110-120)

Tulb fonetice :

Specificul individual al sunetelor articulate prin vorbire depinde de: poz limbii, arcadelor si stereotipul
individ de fonatie

Modific rezonatorului bucal prin ed totala, lipsa articularii lingu-dentare infl articularea fonetica,
obtinerea vorbirii corecte

Symptom dureros: durerea crestelor la palpare/spontan; poate fi prod de infl sau de resturi radic; sau
durere fantoma

Edentatii total pot avea dureri la niv bazei sau marg protezelor daca nu sunt realizate coresp

Dureri ATM rare, dureri provin din spasme musc

Sindromul algo-disfunctional : atrita traumatic, modific degerenerative, ingustarea/largirea sp articular,

pacienti cu parafunctii, purtatori de proteze necorespunzatoare

Glosodiniile, dureri la marg si vf limbii, senzatie de arsura; diag poz al acestora e imp in trat edentatului
total

Curs 4

AMPRENTA IN EDENTATIA TOTALA

AMPRENTA PRELIMINARA

DEFINITIE: Amprenta este copia negativa a campului protetic inregistrat cu ajutorul materialelorde
amprenta.

SCOP - INREGISTRAREA TESUTURILOR DE SUPORT CARE IAU CT CU PROTEZA

• diagnostic

• primara — model preliminar, lingura individuala

• functionala - model functional, de lucru, pe care se lucreaza proteza finita

pentru captusire

Principii generale de amprentare

tesuturile orale in stare buna

ampr trebuie sa includa zona de sprifin si limitele sale

marginile in armonie cu structurile limitante anatomic si functional

presiune selectiva pe structuri

suficient spatiu intre Iingura si camp pt material de amprenta

CP maxilar

Structuri limitante:

frenul labial

bridele bucale

vestibulul fronta

vestibulul bucal

ligamentui hamular

zona de IPP

Zone de despovarare:

papila incisiva

gaura incisiva

rafeul median

torusul palatin

creasta frontala balanta

Structurile limitante:

Frenul labial:

-pliu de mucoasa mobila, are mobIitate in plan vertical

-se pune in evidenta in amprenta prin tractiuni verticale

Spatiul vestibular frontal

Amprenta trebuie:

pozitia si insertia frenului

adancimea fund sac

argimea fund sac, fara a deforma tesuturile moi.

Bridele canine, bucale

muc mobila si componenta musculara, fb. Buccinator si orbicular

se mobilizeaza prin tractiuni ale nodului comisural si intinderea buzei

Spatiul vestib distal(punga Eisenring):

larg

influentat de apofiza coronoida

in amprenta - inreg. completa a adancimii si balansarea mandibulei pt modelajul grosimii amprentei

Zona de IPP

delimitare

verificarefunctionala

amprenta compresiva prin inchidere marginala pt obt unei bune etanseizan a protezei

Evaluarea calitatii tesuturilor de sprijin: calit. si mobilitatea tesuturilor de suport

tesut gros, fibros

tesut subtire si fragil

mobilitatea

mica, aderent

mare, flotant, balant

C.P. mandibular

Particularitati:

zona de sprijin mai mica

musculatura dislocanta

prezenta limbii poate ingreuna amprentarea

Structuri limitate:

frenul labial

vestibul labial
bride bucale

vestibul distal

fren lingual

santul lingual

lig. pterig-mandibular

Zona de despovarare

mijlocul crestei

torus mandibular

apofize genii

creasta fibroasa

tuberculi fibrosi

Particularitati

Vestibul frontal

ingust

scurt cand creasta este rezorbita

m. orbicular, fb orizontale

Frenul labial:

mobilitate in plan vertical

Tuberculul piriform:

intot inreg in amprenta, de la prima ampr.

consistenta osoasa sau fibroasa

Zona linguala centrala:

apofize genii

frenul lingual

miscare de modelaj a amprentei este protractia limbii

Zona linguala laterala, milohoidiana

Zona retromilohioidiana

modelajul amprentei in deglutitie

Obiectivele amprentarii
conservarea structurilor restante

retentia

stabilitate

sprijin sau suport

estetic

fonatorii

Conservarea structurilor

amprenta sa nu produca leziuni sau zone de suprapresiune

sa nu accelereze ritmul resorbtiei osoase

conservarea structurilor mucoase

conservarea structurilor osoase

Retentia

Proteza rezista fortelor de desprindere dare de gravitatie, alimente adezive, musculatura care se
contracta la deschiderea gurii

Factorii care afecteaza retentia:

anatomici - marimea si calitatea zonei de sprijin

fiziologici - vascularizarea salivei

fizici - adeziunea, coeziunea, tensiunea superficiala, capilaritatea, presiunea atmosferica

mecanici - retentivitatile, adezivi, camere de vid

musculari - zona neutrala

Amprenta trebuie sa resprecte insertia musculara a muschilor paraprotetici (buze, limba, obraji)

Aceste obiective tin de adaptarea marginilor, alegerea unui material de amprenta potrivit, antrenarea
musculaturii in cursul modelajului amprentei si inregistrareaspatiului neutral, adica un raport corect al
protezei cu buzele si obrajii, pe deo parte si limba pe de cealalta parte.

Stabilitatea

1. capacitatea protezei de a rezista fortelor de desprindere din plan orizontal

2. se manifesta prin reducerea deplasarilor la solicitarile functionale, in primul rand din masticatie

Factori care afecteaza stabilitatea:

inltimea crestei

calitatea tes de suport, rezilient, balant

calitatea amprentarii - stabila, fidela

planul de ocluzie - trebuie sa fie in paralel cu creasta

montarea dd - ocluzia balansata

conturul suprafetelor externe

Sprijinul

acoperire max in limitele fiunctionale

rezist la fortele verticale de masticatie, ocluzale

in functie de rezilienta mucoasei

amprenta compresiva - CP dure

presiune minima - CP moi cu rezilienta mare

Estetic - grosimea marginilor protezei

Rezolvarea problemelor de fizionomie incepe din faza de amprenta si continua cu montarea dintilor si
conformarea corecta a fetelor vestibulare. Amprenta trebuie sa conduca la o conformatie a marginilor
protezei care sa restabileasca armonia faciala, refacerea contururilor normale, a santurilor perinazale si
peribucale.

Fonatorii

Rezolvarea unor probleme fonetice - rol redus prin conformarea grosimii marginilor amprentei, alaturi
de festonarea lor. Rolul primordial il detine montarea dintilor (pozitie, DVO). Menajarea spatiului
functional am limbii.

Amprentarea campului protetic edentat total decurge clasic in doua amprente:

Amprenta preliminara

Amprenta functionala

Concluzii

Amprenta preliminara - primara, anatomica, are ca obiectiv final transmiterea datelor CP necesare
confectionarii unei linguri individuale care sa permita amprentarea finala cat mami exacta si consecutiv
realizarea unui model de lucru pe care sa se construiasca o proteza stabila.

Trebuie sa rezolve integral sprijinul si partial probleme de stabilitate. Trebuie sa redea integral zona de
sprijin si materialul si tehnica folosite sa nu deformeze Cp. orice deformare aparuta in aceasta faza va fi
perpetuata si in sdatiile

ulterioare, in final rezultand o proteza care va solicita nefiziologic zona de sprijin.

A.P. poate rezolva numai unele probleme legate de mentinere. Adeziunea si mai putin suctiunea pentru
ca periferia CP nu poate fi amprentata exact cu o lingura universala. AMprenta preliminara poate da
numai unele indicatii asupra zonei de suctiune. Uneori din cauza dificultatilor Cp, pe baza amprentei
preliminare se configureaza o prima lingura individuala cu care se ia o noua amprenta preliminara care
sa fie mai bine adaptata situatie pacientului respectiv. Trebuie sa se determine pozitia de echilibru a
organelor paraprotetice, buze, limba si obrajii, si sa aprecieze corect volumul spatiului pasiv util, pe care
il ocupa port amprenta indivuala.

Tehnici si materiale de amprentare

Joseph Lejoyeux - evidentiaza ca amprenta preliminara este primul act operator practicat in cavitatea
bucala a pacientului edentat total, care in anumite situatii poate fi anxios. Deaceea este imperativ ca
aceasta amprentare sa se faca precis , rapid, fara repetitii, a.i. relatia medic - pacient sa nu sufere
alterari sau motive de suspiciune.

Deci este indispensabil ca practicianul sa isi perfectineze constant tehnica, utilizand materiale
cunoscute, pe care le manevreaza cu usurinta.

Deasemenea, amprenta preliminara si cea secundara sunt indisociabile si complementare

Tehnici de amprentare

- mucostatica/amprentare pasiva Page - 1938, popularizata de Addison in 1944 - amprenta fara

presiune, realizeaza o amprenta de acuratete, fara a deforma deloc tesuturile de suport a protezei.

- mucocompresiva

- mucodinamica/cu presiune selectiva

- cu gura deschisa

- cu gura inchisa

Etapele amprentei preliminare

1. Pregatirea pacientului

2. Alegerea si verificarea portamprentei (lingurii universale sau standard)

3. Alegerea materialului de amprenta

4. Folosirea unei tehinici anumite de amprentare

5. indicatii pentru laborator in vederea confectionarii lingurii individuale

Pregatirea pacientului

Luarea amprentei se va face pe un CP sanatos. Amprentarea este conditionata de vindecarea placilor

post-extractionale, aplagilor rezultate din mici interventii chirurgicale sau a eventualelor inflamatii.

2. Alegerea si verificarea portamprentei (lingurii universale sau standard)

- amprenta preliminara se ia cu ajutorul unei port amprente numita lingura universala sau lingura
standard

1. lingurile universale sunt prefabricate, existente in seturi de marimi si forme diferite

2. sunt realizate din metal, plastic sau mixte- metalo-plastice

3. sunt pline sau perforate, asigurand sistemul de retentie pentru materialul de amprenta

4. daca sunt pline, retentia va fi asigurata prin indiguirea marginilor cu benzi adezive tip leucoplast.

5. lingurile metalice prezinta avantajul de a putea fi refolosite.

6. Lingurile din plastic sunt confectionate din diferite materiale, cum ar fi: rasini acrilice, polistiren,
materiale compozite, rasini policarbonate. Si acestea prezinta marimi si forme diferite

-Prezinta avantajul dea putea fi retusate marginal prin slefuire, pentru o cat mai buna adaptare la CP
respectiv

Alegerea lingurii standard

Principala conditie a unei linguri universale este de a cuprinde in totalitate suprafata de sprijin a cp;

Marimea lingurii:

La maxilar- sa se extinda vestibular pana la zona de mucoasa pasiv-mobila, iar posterior sa ajunga pana
la santul pterigo-maxilar si sa depaseasca linia de reflexie a valului palatin cu 1-2 mm;

La mandibula- sa cuprinda creasta edentata, extinzandu-se vestibular pana la mucoasa pasiv-mobila,

lingual pana la linia oblica interna, iar posterior sa cuprinda neaparat zona tuberculului pririform, pana la
insertia ligamentului pterigomandibular.

Latimea lingurii:

sa fie in concordanta cu latimea maxilarului. Pentru aceasta, creasta edentata trebuie sa se plaseze in
mijlocul jgheabului, iar intre peretii lingurii si zona de sprijin trebuie sa existe un spatiu de 4-5 mm,
necesar pt a asigura o grosime suficienta a materialului de amprenta.

Marginile externe trebuie sa se situeze in fundurile de sac vestibulare.

Lungimea lingurii:

Sa fie in concordanta cu lungimea arcadei;

La maxilar- marginea posterioara a lingurii va ajunge pana la santul pterigo-maxilar si valul palatin, in
timp ce marginea anterioara se va insinua in fundul de sac vestibular, la o distanta de 4-5 mm fata de
versantul vestibular al crestei;

La mandibula- lungimea va fi cuprinsa intre insertia ligamentului pterigo-mandibular si acelasi reper

frontal ca la maxilar;

In alegerea lingurii trebuie sa acordam atentie deosebita verificarii acestor parametrii. Pentru aceasta,
sub aspect practic se procedeaza in felul urmator:

Se ia lingura maxilara si se introduce in cavitatea bucala.

Alegerea lingurii standard la maxilar:

Lingura trebuie sa ajunga pana in fundul de sac vestibular;

Ca si intindere, sa cuprinda linia Ah.

Alegerea lingurii standard la mandibula:

Lingura sa cuprinda 2/3 ant ale TB;

Sa incadreze crestele edentate;

Sa nu jeneze contractia genioglosului, milohioidianului (linguri Clan Tray).

Alegerea materialului de amprenta si tehnici de amprentare:

Realizarea ingurii individuale directe: stents/ silicon chitos+ mediu;

Amprenta in vechile proteze: materiale cu vascozitate lent progresiva;

Cp normale- proceduri rapide, comode: alginate;

Creste edentate si tuberozitati retentive: material elastic (alginate, siliconi);

Cp cu mucoasa rezilienta, deformabila: material cu vascozitate mica (alginat, gips);

Cp dur cu mucoasa subtire, deformabila: material cu vascozitate redusa (stents).

Materiale de amprenta utilizate in edentatia totala- calitati:

Fidelitatea- capacitatea de a reproduce detaliile cele mai fine ale campului protetic. Depinde atat de
consistenta initiala si de hidrofilia materialului, cat si de marimea particulelor componenete.

Plasticitatea sau fluiditatea- capacitatea de a fi deformat si modelat sub actiunea unei presiuni minime,
inregistrand totusi toate detaliile morfologice ale cp, fara deformarea reliefului acestuia. Depinde de
consistenta initiala a materialului si este invers proportionala cu manevrabilitatatea materialului.

Elasticitatea- capacitatea materialului de a permite dezinsertia amprentei de pe cp retentive.

Capacitatea de a suporta astfel de deformari elastice este dependenta de:

Gradul de retentivitate al cp;

Grosimea materialului de amprenta supus deformarii;

Timpul in care se face dezinsertia amprentei;

Calitatea legaturii dintre materialul de amprenta si portamprenta.

Calitati primare:

Rezistenta mecanica- materialul de amprenta trebuie sa fie suficient de rezistent incat sa nu se rupa la
dezinserita amprentei de pe cap, dar nici pe parcursul transportului, depozitarii sau a turnarii modelului;

Stabilitatea dimensionala- materialul de amprenta trebuie sa asigure reproducerea corecta a

raporturilor dintre elementele morfologice. In conditii normale de temperatura si umiditate, nu exista
material stabil din punct de vedere dimensional.

Timpul de priza- trebuie sa poata fi adaptat fiecarei situatii clinice in parte;

Compatibilitatea cu materialul modelului- in amprente din hidrocoloizi nu se pote turna model din
amalgam, din aliaje usor fuzibile sau din matale depuse pe cale galvanica.

Alginatele, prin fosfatul trisodicdin compozitia lor, inhiba priza gipsului de model.

Calitati secundare:

- miros si gust placute

- durata lunga de depozitare

- lipsa unor componenti tozici sauiritanti

- utilizarea lor sa nu necesite o aparatura aferenta costisitoare

- manipulare simpla

- posibilitatea de dezinfectarea a amprentei fara riscul de modificare a acuratetei acesteia

- un raport calitate/pret avantajos

- nu trebuie sa emane gaze, atat pe parcursul prizei proprii cat si al prizei al materialului de model

Materiale folosite in amprenta preliminara

amprenta cu gips

alginate

siliconi

mase termoplastice

amprenta in vechile proteze

Amprenta preliminara cu gips

se incadreaza in categoria materialelor de amprenta rigide si este un sulfat de calciu anhidru.

actualmente este folosit in special pentru amprentarea finala a CP moi, la edentatul total si la
amprentarea finala.

Avantaje

-permite obtinerea unei amprente fidele a CP

-timp de priza de 3-5 min, influentat invers proportional de viteza si de timpul

de spatulare

-material ieftin

-prezinta stabilitate dimensionala si volumetrica

-nu irita tesuturile moi

Dezavantaje
-gust si miros dezagrabile

-necesita manualitate deosebita

mai putin folosita

necesita indiguirea amprentei si pene distantatoare pentru presare exagerata si necontrolata pe creste
si impiedicarea refluarii in faringe

preparea gipsului cu apa colorata, se face amestecul cu ipsos pe masuta vibratorie – malaxare

medicatia anti-emetica

amprentare foarte fidela

Hidrocoloizi ireversibili

-sunt materiale de amprenta la baza carora stau sarurile de sodiu sau potasiu ale acidului alginic.

-acidul alginic, care este un poli(uronic)acid, este extras din algele brune, (din genul PHAEOPHIYTA) prin
macerare intr-o solutie alcalina. Poate fi optinut precipitand extractul, in prezenta unui acid mineral sau
tratand extractul pentru a obtine un alginat de calciu impur, care tratat in continuare cu

un acid mineral, este transformat in acid alginic de mare puritate.

Amprenta cu alginate

-alginatele se substituie cel mai mult celorlalte materiale de amprenta preliminare, datorita
coeficientului de fluiditate modulabil, a facilitatii in utilizare, si a pretului de cost ieftin

-totusi, instabilitatea lor dimensionala, ne obliga la turnarea modelului preliminar cat mai rapida, pentru
a nu fi inexat(8-30 de min)

-alginatele se prezinta sub forma de pulberi, care prin amestecare cu apa dau nastere unui sol. acesta se
introduce in portamprenta, apoi in cavitatea bucala, unde are loc reactia chimica de gelificare.

Compozitie:

-alginate de potasiu sau de sodiu

-sulfat de calciu cu rol de activator al formarii alginatului de calciu la contact cu apa

-fosfat trisodic care impiedica reactia de gelificare in timpul amestecarii pulberii cu apa

-florura de sodiu cu rol in scaderea PH-ului gelului si in prevenirea aderentei amprentei de gipsul
modelului (Bratu)

-pamant diatomeic

Proprietati

-rezistenta la compresiune, conform specificatii ANSI ADA, trebuie sa fie de minim 3500 de gr pe cm2 si
depinde atat de cantitatea de apa, cat si de timpul de malaxare
-deformarea permanenta - dupa modelele ADA trebuie sa fie de maxim 3% la comprimarea materialului
timp de 30 de sec. Printr-o grosime a materialului de cel putin 3 mm, prin indepartarea amprentei de pe
campul protetic, intr-un singur timp si turnarea modelului in intervalul de 8 min, se asigura reducerea
deformarii

-solubilitatea - alginatele alcaline sunt solubile in apa

-rezistenta la rupere - este de 350 - 600 de gr pe cm2

-vascozitatea scade invers proportional cu temperatura si cu pH-ul si creste odata cu concentratia

Indicatii

-amprenta preliminara si finala in edentatia partiala intinsa

-amprenta preliminara in edentatia totala

-amprenta pentru confectionarea modelelor de lucru in ortodontie

-amprenta document

Denumiri comerciale

Alginoplast (Bayer)

Xantalgin (bayer)

Yppen (spofa)

Orthoprint (zhermack)

Mod de prezentare

pulbere - in cutii sau pungi de diferite culori

exista variante dupa tipul de gelificare

tip 1 - gelificare rapida

tip 2 - gelificare normala

dupa destinatie

clasa A - pentru proteze unidentare

clasa B - pentru arcade

clasa C - pentru modele de studiu si portamprente individuale

Compozitie

-acidul alginic se prepara dintr-o planta marina. sarurile de sodiu si potasiu ale acestui acid au proprietati
care le fac potrivite ca material de amprenta. trecerea de la sol la gel se face la contactul cu apa dupa
formula: + apa
-alginat de potasiu + CaSO4 - > aliginat de calciu + K2SO4 (sol) (gel)

Pregatirea pacientului:

-aranjarea in scaunul stomatologic

-explicarea pacientului in legatura cu anumite atitudini pe care trebuie sa le aiba in sensul unor miscari:
supt, respiratie pe nas, etc

-inainte de luarea amprentei este obligatorie toaleta CP cu jet de apa sau chiar prin stergerea cu tampon
de tifon, pentru indepartarea salivei vascoase (o saliva aderenta da amprente imprecise)

-dupa alegerea lingurii standard, aceasta va fi facuta retentiva, in cazul in care nu este prevazuta cu
sisteme proprii de retentie. Astfel, marginea lingurii (metalice) va fi tapetata cu o banda de leucopleast,
dupa care va fi bine uscata.

-alfinatul se pregateste de consistenta vascoasa, nu fluida. este foarte importanta spatularea energica si
corecta, tot

timpul contra peretilor bolului, pana dispare orice urma din conglomerat si pasta devine omogena.
aceasta manopera nu va depasi timpul de 1 min.

-aplicarea pastei in lingua uscata se va face in cantitate optima si anume: cu usoara depasire a marginilor
lingurii. apoi suprafata materialului se va uda cu apa si se va netezii cu degetele, dupa care lingura se va
introduce in gura.

-in anumite situatii clinice, in care apreciem ca alginatul din linura nu se poate insinua in toate zonele CP
(palat inalt, creste retentive, hernierea glandei sublinguale, etc), vom opri o cantitate de alginat si o vom
aplica in zona/zonele respective, cu ajutorul unei spatule

-urmeaza centrarea lingurii pe suprafata de srijin si apoi infundarea pana ce alginatul ajunge complet in
fundul de sac vestibular. manerul lingurii va fi fizat pe linia mediana!

-infundarea lingurii se poate face prin presiuni alternative, in dreapta si apoi in stanga, exercitandu-se
concomitent usoare tractiuni spre exterior ale obrazului, de partea care are loc infundarea lingurii

-scopul acestor miscari este de a elimina aerul din santul vestibular si de la nivelul palatului

-dupa infundarea completa a lingurii incep miscarile de modelaj pentru vestibul, pentru zona posterioara
(la maxilar - mimarea flueratului, strangerea buxelor, tractiuni ale comisurilor inainte si in jos, tractiuni
ale buzei superioare direct in jos - pentru frenul buzei superioare - masaje rotatorii pe obraz; nu se
recomanda deschiderea larga a gurii pentru ca apofiza coronoida intra in spatiu si va cobori lingura ->
amprenta incorecta) si zona linguala (la mandibula)

-odata terminata functionalizarea, amprenta va fi mentinuta pe camp cu degetele operatorului, fara a se

exercita niciu fel de presiune. Amprenta va fi mentinuta pe camp pana la priza materialului (5 min) + 2
min pan ala gelificarea completa

-tehnica presupune dozarea excata a cantitatii de alginat, o cantitate mare poate compromite reusita
amprentarii prin refluarea excesului in faringe, cu toate consecintele sale.
-se mai poate utiliza tehnica de infundare a lingurii incepand cu regiunea posterioara si terminad cu
regiunea frontala

-infundarea lingurii in regiunea frontala va fi asociata intodeauna cu indepartarea si tractionarea buzei

inainte, pentru a permite eliminarea aerului acumulat in aceasta zona si patrunderea materialului pana
in fundul de sac vestibular. totodata, surplusul de material va reflua prin culoarul vestibular spre
regiunea frontala. aceasta tehnica prezinta riscul aparitiei bulelor de aer pe palat sau incompleta
amprentare a fundului de sac vestibular frontal, in cazul unui practician mai putin experimentat.

-indepartarea amprentei se face printr-o miscare in sens vertical fara basculare antero-posterioara sau
tentativa de rotatie a manerului pentru a preveni modificarile dimensionale. pentru a usura
desprinderea, mai intai se vor indeparta obrajii si buza, apoi se vor face tractiuni prin aplicarea degetelor
pe marginea amprentei, cat si pe maner.

Erori in amprentare:

amprentarea asimetrica (necentrarea lingurii/ necorespunzatoare);

zone unde transpare ingura (material prea fluid/ presiune exagerata);

margini subtiri, balante de material nesustinut;

alginate de spalare/ reluarea amprentei;

Decontaminarea amprentei:

spalare sub jet de apa;

folosire de produse antibact/ antivirale/ antifungice.

Amprenta cu silconi:

polimerii siliconici denumiti, in general, polimeri elementorganici, datorita caracterului lor organo-
anorganic, se caracterizeaza printr-o serie de proprietati fizice, chimice si mecanice, care-I recomanda
pentru folosirea cu succes in stomatologie;

in functie de timpul polimerizarii se impart in 2 categorii: de condensare si de aditie.

Avantaje:

Nu au gust si miros neplacut;

Rezistenta mecanica satifacatoare;

Priza rapida;

Nu prezinta modificari dimensionale datorate sinerezei sau imbibitiei;

Prin marirea frecventei spatularii se reduce vascozitatea;

Insolubili in apa si solventi organici;

Dezavantaje:
Imbatranirea si devalorizarea catalizatorului;

Schimbarea volumetrica importanta dupa priza materialului;

Pret de cost ridicat, in special, siliconi de aditie.

Indicatii de utilizare:

Amprentarea finala a cp;

Siliconii de aditie se folosesc in amprentarea pentru inlay si punti adezive;

Orice tip de amprenta pt obtinerea de microproteze conjuncte;

In toate tipurile de amprentari ale cp pt protezari fixe;

In amprenta functionala a cp edentate partial sau total;

Pentru obtinerea modelelor deosebit de precise (inlay, punti adezive etc) se vor utiliza doar polisulfurile,
siliconii de aditie si polieterii.

Contraindicatii:

Persoanele cu intoleranta sau manofestari alergice la unele componenete chimice ale bazelor sau
acceleratorilor;

Confectionarea mai multor modele pe baza aceleasi amprente;

Cand se doreste realizarea unor modele deosebit de fidele, cu multe microdetalii (ex: punti adezive) se
containdica utilizarea siliconilor de condensare.

Elastomerii siliconici se vor utiliza atunci cand exista simportante zone retentive pe zona de sprijin sau
atunci cand sunt diferente importante de depresibilitate ale tesuturilor de suport;

Amprenta in 2 timpi- consistente;

Amprenta cu modelare functionala a marginilor;

Amprenta definitiva in protezarea provizorie.

Amprenta cu mase termoplastice (Stents)

Masele termoplastice sunt indicate in amprentarile compresive ale cp dure. Ele se vor utiliza la arcada
maxilara atunci cand resorbtia crestei este importanta si cand au disparut retentivitatile anatomice;

Pentru mandibula, ele se vor folosi la crestele edentate neretentive si fara modificari ale mucoasei;

Sunt materiale rigide reversibile, care la 50-70 grade C sufera fenomenul de plastifiere fara a-si deforma
structura chimica;

Ca si in cazul materialelor prezentate anterior, compozitia maselor termoplastice difera in functie de

peofucator;

Compozitie (dupa Craig):

Rasini (colofoniu);

Rasini de Copal;

Ceara de Carnauba;

Acid stearic;

Talc;

Coloranti;

- Avantaje:

Posibilitatea refacerii amprentei;

Pret de cost redus;

Buna stabilitate functionala;

- Dezavantaje:

Trecerea amprentei de la temperatura cavitatii orale la temperatura camerei provoaca contractia

materialului de amprenta;

Nu permit amprentarea exacta a suprafetei mucoasei orale;

- Indicatii de utilizare:

Sub forma de portamprenta sau de supraamprenta la proteza fixa;

Material de amprentare in portamprenta sub forma de inel, pt realizarea de microproteze;

Corectii marginale ale portamprentei individuale ale protezei totale;

Produsele comerciale se prezinta sub forma de placute, batoane, care pot fi rosii, verzi sau gri, cilindrii;

Amprenta laborioasa- rezultate buna in privinta inchiderii marginale si succiunii prein repetarea
amprentei pe margini.

Amprenta preliminara in vechile proteze

Silicon de consistenta medie;

In prealabil trebuie controlat ca sa nu traumatizeze suprafata de sprijin;

Materiale cu priza intarziata (vascozitate lent progresiva);

Silicon de consistenta mede: - verificarea corectitudinii extinderii protezei in

raport cu zona de sprijin;

-verificarea grosimii marginilor protezei;

Materiale cu vascozitate lent progresiva

Tripla utilizare: preprotetica, protetica si postprotetica;

Rasinile acrilice cu vascozitate lenta progresiva, datorita calitatilor lor, permit conditionarea structurilor
cp al edentatului total;

Denumiri comerciale:

Coe Comfort (Coe), Visco-gel (De Trey), Hydro Cast (Kay See Dental MFG Cc);

Mod de prezentare: sistem bicomponent (pulbere si lichid). Dintre conditiile impuse acestor rasini
acrilice amintim:

stabilitate chimica;

sa nu fie toxice;

sa nu favorizeze dezvoltarea levurilor;

sa fie suficient de fidele si sa nu altereze modelele in momentul demularii amprentei.

Amprenta preliminara cu materiale cu priza lenta

Se indeparteaza 1-2 mm;

Acrilat infiltrat;

Se aplica materialul, se modeleaza;

Se indeparteaza la 7-8 min;

Pacientul va purta 24/48/72 ore;

Indicatii:

Conditionarea campurilor preotetice edentate total si rebazarea temporara (maxim 3 luni) a protezelor
mobile. Cand se utilizeaza ca materiale de conditionare, nu trebuie mentinute in cavitatea orala mai
mult de 48-72 ore;

Amprentarea finala (dinamica) a cp edentate total si a despicaturilor palatine;

Compresii hemostatice;

Amprentari pentru remodelarea marginilor protezelor mobile in scopul extinderii acestora si perfectarii
inchiderii marginale;

Materiale inovatoare in edentatia totala- conditionarea tesuturilor moi;

Indicatii: - postextractional in pp;

- proteze vechi de rezerva;

5. Indicatii pentru laborator in vederea confectionarii lingurii individuale

- conditia pentru adoptarea acestei conduite este realizarea unei amprente preliminare foarte bine
functionalizata, pentru a se putea pune cu usurinta in evidenta jocul formatiunilor mobile de la periferia
cp. In felul acesta, pe modelul preliminar, tehnicianul dentar experimentat se va putea orienta cu
usurinta, trasand in laborator limitele suprafetei de sprijin, economisind in felul acesta, timpul petrecut
in cabinet. Deseori, lingurile individuale realizate in acest fel nu mai au nevoie de retusari.

- prof. Ene (Bucuresti) recomanda in orice imprejurare delimitarea conturului marginal pe amprenta
preliminara. Ea se va face cu ajutorul unui creion chimic.

MODELUL PRELIMINAR

Dupa trasarea limitelor, amprenta se trimite in laborator impreuna cu fisa, pe care notam indicatiile ce
le consideram necesare.

Se poate nota materialul din care se vor confectiona lingurile individuale, pozitia manerului lingurii si a
butonilor de presiune, realizarea lor la distanta de model sau in contact, folierii pe model in anumite
zone, gravare la zona Ah sau lingual central etc.

Din cabinetul stomatologic se primeste amprenta preliminara realizata in alginat cu ajutorul lingurilor
universale. Aceasta se spala, se dezinfecteaza si se toarna modelul preliminar.

Curs 5

Diagnosticul / Evaluarea gradului de dificultate in edentatia totala

-primele slideuri – recapitulare de la cursul 3 ( exact aceleasi lucruri dar pe scurt)

Dg in edentatia totala cuprinde date privitoare la:

- forma edentatiei: totala, subtotala

- topografia edentatiei – maxilarul interesat

- protezat sau nu/ calitatea protezarii

- vechimea edentatiei

- dg etiologic (cauza pierderii dd)

- dg functional

- dg starii generale/medicatie

=> Gradul de dificultate a situatiei de edentatie totala.: I-IV

Aprecierea gradului de dificultate a protezarii

- conditii generale si locale de protezare

- aspecte ce cresc gradul de dificultate

- aspecte generale: varsta, afectiuni generale, medicatia

- aspecte locale: structuri osoase (resorbtia), moi (mucoasa, musculature),rel crestelor,flux salivar

Clasificarea ACP – criterii pt stabilirea gradului de dificultate

- inaltimea osului mandibular (gradul resorbtiei)

- morfologia maxilarului: creasta, bolta, tuberozitate

- insertii musculare mandibulare (mucoasa fixa)

- relatii mandibulo-maxilara

-limitarea spatiul

-limitarea spatiului dintre creste

-anatomia limbii

-aspecte ce necesita interventii chirurgicale

-modificari orale + generale suprapuse edentatiei totale

Clase de dificultate: => 4 clase de dificultate I – IV

I – grad redus de dificultate

II – III grade medii de dificultate

IV- grad sporit de dificultate

Cls cu grad sporit de dificultate necesita manevre terapeutice suplimentare/ alternative protetice.

Inaltimea osului/crestei mandibulare / Rx

Cls de dificultate:

Cls I – 20 mm sau mai mult

Cls II – 15-20 mm

Cls III – 10-15 mm

Cls IV – 10 mm sau mai putin

Clase de dificultate la maxilar – dupa aspecte morfologice: creasta, torus, delimit distala

Tip A – Cls I – creasta inalta si lata, cu delimitare evidenta distala, fara torus

Tip B – Cls II – vestibul bucal redus (cr resorbita lat), cu delimitare slaba distala, fara torus

Tip C – Cls III – vestibul labial redus (Resorbtie frontala), suport redus, creasta frontal mobila

Tip D – Cls IV – vestibul (resorbtie accentuata a crestei) labial si bucal redus, prezenta torus si hiperplazie
prezenta.

Cls de dificulate la mandibula: aspectul mucoasei fixe/ insertii musculare

Tip A – muc fixa/ musculatura cu aderenta adecvata – Cls I

Tip B- muc fixa redusa spre V(22-27) in zona frontala prin insertia m mentalis nefavorabila – Cls II
Tip C – muc fixa redusa V + L(22-27) datorita insertiilor mm genioglos si mentalis – Cls III

Tip D – mucoasa atasata numai posterior – Cls IV

Tip E – fara muoasa fixa, mobilizata de catre limba, obraji, buze – Cls IV

Clasa de dificultate – relatia mandibulo-maxilara

Clasa I ca relatie scheletala poate apartine – Cls I, II, III, IV ca dificultate a protezarii

Clasa II scheletata – Cls III, IV ca dificultate

Clasa III scheletata – Cls III, IV ca dificultate

Gradul de dificultate dupa aspecte ce necesita interventii chirurgicale

- interventii simple pe tesuturile moi sau dure – cls III ca dificultate

- implante simple – cls III ca dificultate / cu grefe osoase – cls IV ca dificultate

- interventii ample pe os sau pe partile moi – cls IV ca dificultate

Limitarea spatiului interarcadic

- fara interventii de corectare (spatiu de 18-20mm) – cls III ca dificultate

- limitare ce necesita corectare chirurgicala – cls IV ca dificultate

Anatomia / functionalitatea limbii

- limba modificata, latita - cls III ca dificultate

- limba hiperactiva, cu pozitie postsrioara + inalta – cls IV ca dificultate

Modificari locale in cadrul unor afectiuni generale

Modificari generale:

- reduse – cls II ca dificultate

- medii – cls III ca dificultate

- severe – cls IV ca dificultate

Ca afectiuni generale – categ pacienti:

- fara afectiuni generale/sanatos – 0

- cu afectiuni minime – 1

- cu afectiuni importante, dar tratabil protetic – 2

- cu afectiuni generale ce contraindica tratamentul protetic – 3

Alte aspecte locale ce cresc gradul de dificultate

- afectiuni maxilo-faciale (tumori. Traumatisme etc) – cls IV ca dificultate

- disfunctii mandibulare – cls III ca dificultate

- modificari neurologice (pareze de facial, nevralgii de trigemen etc) – cls IV ca

dificultate

Modificari generale / de comportament

- aspecte psiho-sociale: moderate, majore – cls III, IV ca dificultate

- pacient refractar – cls IV ca dificultate

- ataxie – cls IV ca dificultate

Planul de tratament / consimtamant informat

- prezentarea situatie clinice, a posibilitatilor de solutionare (interventii teraputice: riscuri, durata,

beneficii), costuri

- clarificarea fiecarei probleme pana la un nivel abordabil teraputic si acceptabil pt pacient – sub forma
consimtamantului informat

Tratamentul edentatiei totale – notiuni generale

- factori care inf protezaea

- alternative terapeutice

- etape de tratament

Obiectivele protezarii

Factorii ce influenteaza conceperea protezarii / alternative

- conditiile locale si generale de protexzare / evolutia edentatiei

- atingerea obiectivelor protezarii

- posibilitatile materiale/tehnici utilizate in realizarea protezelor

Aspecte generale

- varsta, sex, partic somatice

- status general

- medicatia

- status nutritional

- status social si comportamental

Conditii locale

1. structurile de suport: os/ mucoasa (grd resorbtiei osoase, zone retentive, zone fibroase, calitatea
mucoasei fixe)
2. structuri din periferie: mucoasa pasiv mobila – intindere, insertii musculo- ligamentare din periferie,
pliuri, hiperplazie

3. raportul crestelor: cls I, II, III / cu antagonistii

4. relatia cu musculatura: hipo-pertonii / insertii aproape de creasta

Evolutia

- resorbtia osoasa: ritm, grad, tipar

- calitatea mucoasei / evolutia

- aspecte functionale

- aspecte estetice

Conceperea protezarii

- tipul de protezare/alternative

- etapele protezarii: pre/proprotetice si protetice

- protezare – ca particularitati in cursul etapelor de tratament, ca raport muco-protetic, schema ocluzala

- protezarea purtatorului de proteze

Alternative / tip de protezare materiale

1. protezarea totala conventionala

- imediat

- precoce

- tardiva

2. supraprotezare

- pe dinti

- pe implante, nr implante, elemente de ancorare

3. protezare partiala / punte pe implante

4. ca materiale, proteze cu:

- baza; rigide, flexibile

- dintii: acrilat/portelan

- culoare bazei

Supraproteza pe implante

frontala mandibulara
- doua, trei sau mai multe implante mandibulare

-sist de conexiune

- supraproteza

Tip de supraprotezare – infra/mezo si suprastructura prot

- implante separate dau unite prin bare/ cu sau fara sistem de ancorare

- sisteme speciale: capse, bare, telescoape, magneti

-proteza cu baza acrilica/metalica

Plasarea favorabila a dintilor / implantelor pt supraprotezare

- alti dinti restanti

- alte retentivitati anatomice/ zone retentive

- axa de mentinere

Conceperea protezarii – aspecte locale

- campul protetic

- antagonisti/ raportul dintre creste / scheletal

- musculatura

- implicatii practice: alternative de trat, trat preprotetice, teh speciale

Potezarea in rap cu aspect clinice privind str campului prot:

Str de support: creasta, bolta, tuberoz, tub piriform; osul ( resorbtie/exostoze); muc fixa(subtire,
deformabila,cu modifc hipeplazice

Str din periferie: muc pasiv-mobila:banda,linie/pliuri; str paraprotetice: limba,buze, obraji

Protezare in prezenta unor modificari ale structurilor osoase

-modific ale str de suport

- resorbtii severe/zone fibroase

- stomatita/hiperplazii

- implicatii practice: intervetnii pregatitoare, tehnici adectate

Protezarea in raport cu musculatura

- hipo/hiperonie/ dischinezie

- pozitia limbii / orbicularului

- insertii musculare
- practic: interventii preprotetice; tehnici adecvate / adezivi

conceperea tratamentului: particularitati legate de antagonisti

- asigurarea echilibului protezei

- exercitarea presiunilor asupra structurilor de suport

- supraprotezare mandibulara/ solutii pe implante

- corectarea modificarilor structurilor orale preprotetice

- schema ocluzala corecta

Protezare in raport cu cls scheletala

- decalajul dintre creste

- comportamentul functiona

- aspectele estetice

- stabiliea RIM

- ocluzie/ aranjamentul dintilor

Protezarea purtatorului de proteze

- cp/ proteze/ modificarile structurilor orale/ relatii ocluzale

Aspecte practice:

- evaluarea aspectelor estetice, functionale

- ca suport pt amprentare (portamprenta)

Obiectivele protezarii / refacerea morfo-functonala a structurilor pierdute prin edentatie

- restabilirea functiilor Adm tulburate de pierderea dd: masticatie, fonatie

- reabilitarea estetica

- echilibrul protezelor: sprijin, mentinere, stabilitate

- profilaxia structurilor orale

- confortul

- rezistenta mecanica a protezelor

Restabilirea masticatiei / eficienta masticatorie

mandibulara, legat de:

- baza

- arcade (dd, ocluzie)

- morfologia cp, raportul dintre creste, musculatura

– cuspidare

- nu se reface capacitate ca pacientul sa faca incizia alimentelor

- instabilitatea in miscari excentice cu contacte dentare – miscari predominant verticale

- absenta receptorilor parodontali

Restabilirea fonatiei

- plasarea corecta a dintilor in raport cu buzele si limba dar si cu antagonistii (DVO, inocluzie sagitala)

- bazele corecte ca grosime, modelare, intindere distala

- adaptare relativ rapida/compensare

Restabilirea estetica

- evaluarea estetica; tulburari determinate de edentatie, varsta, resorbtie, hipotonie musculara,

particularitati somatice

- restabilirea plentitudinii partilor moi, a raporturilor faciale, contururi faciale caracterisitice

- restabilirea zambetului

Echilibrul protezelor

- sprijin

- mentinere

- stabilitate

Caractersitici ale sprijinului

Definitie: capacitatea structurilor orale de a opune rezistenta la presiunile exercitate in sens vertical de
cate proteze

Presiunile iau nastere la nivel ocluzal, in masticatei, deglutiei, bruxism, stabilizatea

protezelor, Dvo – mairme/durata/direectie

Sprijinul – muco-osos:

- realizate de structurile de suport (os/muc fixa – z de sprijin) care preiua presiunile de la proteza

- efecte asupra structurilor de suport: resorbtiei osoasa, afecctarea mucoasei

Aria de suport; primara, secundara, zone ce nu suporta presiuni

Maxilar:

- Primara: creasta din zonele laterale – coama crestei

- Secundar: versantele vestibulare si orale ale crestei, tuberozitati maxilare, aria orizontala a boltii
palatine

Mandibular:

- primar; creasta din regiunea laterala (coama, versantul vestibular)

- secundar: versantul lingual, tubercul piriform

Zone ce nu suporta presiuni/ rezorbtie mare:

- creasta frontala maxilara si mandibulara

Efectele asupra str orale => marimea /directa presiunilor

Aspecte clinice implicate in sprijin

Aspecte favorabile:

- creste netede si late, mucoasa groasa, aderenta bine vascularizate si cheratinizata

- bolta palatina plata

Aspecte nefavorabile:

- creste inguste, fibroase, exostoze

- mucoasa subtire, sensibila, deplasabila, hiperplazica

Atitudini practice:

- cuprinderea zonei de suport in limite functionale

- corectarea chirurgicala a zonelor ce nu tolereaza presiuni

- conditionarea, pt cresterea capacitatii de suport a mucoasei

- tehnici speciale de amprentare, pt eliberarea z deformabile

- distantarea protezei de z sensibile/ relatile ocluzale

-utilzare de implaturi pt imbunatatirea sprijinului

Stabilitatea

Factorii implicati in stabilitate/ contracarare

Factori implicati:

- aspecte morfologice si functionale ale cp: inlatimea crestelor, directia lor si a versantelor, tuberozitati,
tubercul piriform,

consistena lor, decalajul dintre creste, miscarea mandibulara (propulsie, lateralitate) raportul cu
musculatura – zona neutral

- constructia protezei: dd in raport cu creasta, musculatra / relatia de ocluzie: IM, IM/RC

Contracarare:

- cuprinderea retentivitatilor anatomice (creasta, tuberozitati, bolta, tub piriform)

- plasarea protezie in spatiul neutral: baze, arcade

- respectarea aspectelor functionale / sagital/ lat

- relatiile ocluzale stabile (IM in RC, cuspid - foseta)

- implante + sist speciale

Aspecte favorabile pt stabilitate:

- arcada in U

- creste inalte, cu suport osos, directe orizontala

- bolta adanca, cu cersante orala verticale sau paralele

- prezenta tuberozitatii si a tuberculului piriform

- raport noramal al crestelor

- musculatura normotoma si normochinetica

Aspecte nefavorabile pt stabilitate

- arcada inV

- creste cu resorbtie severa

- zone fibroase de suport

- decalaj al crestelor

- limba in pozitie post/hiperchinetica

- hipertonia/hipotonia musculara, musculatura hiperchinetica

Mentinere/Retentie

Definitie: capacitatea de contracarare a tendintei de desprindere a protezei in sens vertical

Factori ce inf

Contracarare

Aspecte clinice / practice

Desprinderea protezei

Cauze:

- actiunea formatiunilor mobile din periferie, cu insertie perpendiculara

- actiunea alimentelor aderente

- gravitatia

- anularea retentiei prin instabilitatea protezei

Contracarare

- adeziunea/coeziunea

- tensiunea superficiala/capilaritatea

- saliva/vascozitatea

-presiunea atmosferica

- succiunea/fenomenul de ventil

- fixarea musculara: activa/pasiva (tonicitatea musculara)

- zone retentive

- deglutitia/ raportul ocluzal

Adezivi de proteza

Forme de prezentare: pulberi, creme, folii

Mecanisme de actiunea: cresc adeziunea, coeziunea, vascozitatea mediului dintre proteza si camp =>
cresc mentinerea / incizia

Indicatii: xerostomia, afectiuni neurologice, dischinezie orofaciala, defecte muco osoasa dupa accidente,
extirparea unor tumori, postextractional, in situatii clinice critice, la nadaptati cu proteze?

Nu sunt indicate pt proteze incorecte ca baza sau arcade artificiale

Profilaxia structurilor orale

-Reducerea resorbtiei osoase

-Pastrarea mucoasei in limite normale

-Pastrarea tonusului muscular

-Prevenitrea disfunctiei articulare

Implicatii practice:

- raport muco-protetitce corecte

- plasarea protezei in spatiul neutral

- schema ocluzala (marimea, directa, durata presiunilor ocluzale//functionl)

Confortul pacientului ce tine de echilibru, restabilirea fuctionala si aspectul estetic

=> cresterea calitati viietii

- vol protezei: baza, arcada

- forma: conformarea si prelucrarea int si ext

- pozitia: in rap cu buze, limba, obraji

-echil protezei

-eficienta functional

Rezistenta pieselor protetice

Conceperea si realizarea corecta a protezelor

Cresterea rezistentei pieselor protetice in situatii cu risc crescut de fractura, prin amanarea protezelor

Etape clinice in protezarea conventional:

Evaluarea si conceperea protezarii. Trat preprotetic

Amprentarea -> baza protezei

Stabilirea RIM-> rel ocluzale/ estetice/ functionale

Montarea dintilor-> rel ocluzale

Verificare machete/ RIM si monatarii dd

Aplicare proteze si individualizarea ocluzala

CURS 6

AMPRENTAREA

-Obiectivul major:inregistrarea structurilor orale ,intr-o pozitie fiziologica pt realizarea bazei

protezei,care sa raspunda obiectivelor protezarii.

Importanta ampreneti in protezarea totala/scop

-forma amprentei=forma bazei viitoarei proteze

-este primul pas in atingerea obiectivelor protezarii

-trebuie sa raspunda echilibrului protezei:mentinere,sprijin,stabilitate

Scop:realizarea bazei protezei

Conceptia clinicii de protetica in amprenatrea edentatului total

Scop/obiective

Principii

Etape

Particularitati
Tehnici speciale

Scop/Obiective inregistrarea structurilor orale aflate in relatie cu protezele/pt realizarea bazei protezei

Obiective:-inregistrarea cat mai functional(fara a deforma structurile orale /in limitele functionale ale
campului protetic) ,profilaxie/functionalitate

-asigurarea conditiilor de echilibru pt viitoarele proteze:mentinere ,stabilitate,sprijin

Conceptia scolii romanesti-Principii

-este o metoda de ampr muco-dinamica

-presupune cel putin 2 etape

- este bazata pe examen clinic

-urmareste atingerea obiectivelor protezarii-mentinere/succiune

-ca importanta in amprentare:lingura/material/tehnica

Etape clinic tehnice in amprentare

Clinice :

-amprentare preliminara

-adaptarea lingurii individuale

-amprenatre finala(inchidere marginala)

Tehnice:

-realizarea modelului si a lingurii individuale

-realizarea modelului final

Etapa 1. Amprenatrea preliminara

Scop:inregistrarea structurilor orale de support in vederea realizarii portamprentei individuale

Obiective:inregistrarea suprafetei de sprijin fara deformarea structurilor orale+ obtinerea acat mai
multor informatii despre periferi (zona de succiune)

Particularitati:este o amprenta anatomica

Materiale:portamprenat universala +material

Tehnica:cu miscari minime+trasarea limiotelor campului protetic pe amprenta

Scop:realizarea lingurii individuale

AMPRENTE PRELIMINARE CU ALGINAT/cel mai utilizat material

Amprenat preliminara maxila/mandibula

Tehnica

Controlul amprentei

Limitele-trasate pe amprenta

Ind pt laborator:materiala,gravare,distantare

Aspecte particulare in amprentarea preliminara-dificultati

-limite imprecise ala camp prot

-zone retentive

-bolta adanca

-zone deformabile

-purtator de proteze

Confectionarea modelului preliminar

-Ghips obisnuit/consistenta smantanoasa

-Turnarea modelului/soclul 1-1,5 cm

-Scop-realizarea lingurii individuale

Lingura (portamprenta) individuala -aspecte tehnice:

-confectionarea pe modelul preliminar /nr linguri 1-2

-materiale:acrilat,placa de baza –utilizare dupa 24 h/mat fotopolimerizabile –dupa 5-6 min

-elemente componente/ raporturi cu structurile orale

Realizarea portamprentei(lingurii individuale)

-pregatirea modelului ;soclare, trasare limite camp

-material

-caracteristici:

-elemente component

-raportul cu structurile orale

-dimensiuni: lungime/,grosime margini

-rol

Etapa 2. Amprentarea finala

Scop:obtinerea unui model al campului protetic-model functional /de lucru , in vederea realizari bazei
protezei
Obiective:- inregistrarea functinala atat a zonei de sprijin cat si a celei de succiune

-inregistrarea functinala a structurilor orale

-atingerea obiectivelor protezarii/echilibru

Atingerea obiectivelor protezarii:

-echilibru: sprijin,mentinere,stabilitate(cuprinderea max a campului protetic,dar in limite functinale)

Inregistrarea functional a structurilor orale:

-modelare marginala cat mai functinala(pt echilibru,aspect functional)

-presiuni uniforme(raportul lingurii,mat pr)

Etape:-adaptarea lingurii individuale in limitele cp

-perfectarea marginala(inchiderea in zonele cheie)

-ampreantarea finala/functional

-aspecte clinice particulare

ADAPTAREA LINGURII INDIVIDUALE MAXILARE

Tehnica:-evaluarea morfofunctinala/raportul cu lingura

-corectare

-verificare(teste Herbst)

Examenul clinic al campului protetic maxilar –adaptare-verificare

Zonele examinate/adaptare:

-spatiul retrozigomatic:adancime /latime

-spatiul vestibular lateral:formatiuni ,limite

-sp labial:formatiuni ,limite

-limita distala:formatiuni ,limite

Metoda-inspectie:evidentiere,marcare,mobilizare periferie

Verificare:teste Herbst

Raporturile lingurii cu strcturile orale

Baza/Structurile de suport

-raport intim

-la distant(de zonele deformabile)-sprijin pe zonele nedeformabile-despovarare

Margini/Structurile periprotetic:
-Ca limite:la nivelul zonei de reflexive/mai scurte

-Ca raport:lejer/strans obtinut prin gravare

Structurile paraprotetice:

--raport arbitrar

-raport functional stabilit prin amprentare

Perfectarea marginala/inchiderea marginala

Zona Ah:

-gravare model preliminary

-inchiderea marginala cu material termoplastice

-gravare model de lucru

-Pungile Eisenring

-Alte zone

Verificarea succiunii –creare orificii in baza lingurii

Pregatirea ling si ampr finala/functional

-crearea orificiilor

-delimitarea distal

-pregatirea si aplicare materialui

-amprentarea propriu-zisa

Adaptarea lingurii individuale mandibulare

-Metode:inspectie si palpare

-Caracteristici morfo-functinale

-Evaluarea raportului lingurii cu structurile orale

-Tehnica de adaptare-prin mobilizarea periferiei-testele Herbst

Inchiderea la zonele cheie

-La mandibula:-zona tuberculului piriform

-zona lingual central

-zona vestibulara central

-Particularitati morfo-functionale

-Aspecte clinic-practice:inchidere marginala,verificare succiune

Materialul de amprenta

Criterii pt alegerea materialului:

-vascozitatea/calitatea mucoasei

-fideliatea inregistrarii/aspectul suprafetei de inregistrare

-friabilitatea materialului in grosimi reduse

-gradul de elasticitate la prize finala/zone retentive

-timpul de prize sau de plasticitate/modelarea

-stabilitatea volumetrica/turnarea modelului

-gust,miros/senzatii neplacute

-manipulare,posibilitati de verificare si corectare

Clasificarea materialelor

Clasificare dupa Pogioli -aspectul dupa priza:

-rigide

-semirigide

-elastice-zone retentive/neretentive

Ene,Popovici dupa vascozitate

-redusa

-medie

-crescuta

-lent progresiva-aspectul mucoasei fixe/al limitelor campului protetic

Dupa timpul de plasticitate:scurt/mediu/prelungit

Materiale/caliattea mucoasei

Maxilar:pasta Zoe/gips

Mandibula:pasta Zoe/mat bucoplastice-adheseal

Campuri dure: mat termoplastice/elestomeri

Elastomeri:siliconi/polysulfide/polieteri

Materiale utilizate in ampr mand

Marginal cu vascozitate mai crescuta:

-mat termoplastice
-bucoplastice

-elastomeri

La nivelul suprafetei de sprijin ,vascoziatate mai redusa;fluide/cu consistenta medie

Miscarile de modelaj –inregistrarea jocului dynamic functional al periferiei

-Modelajul marginal;lingura/material/miscari

-Tipuri de miscari/avantaje:

-comandate de medic

-efectuate de medic

-automatizate

-Amploarea miscarilor

Presiunile exercitate in ampr

Presiuni arbitarare-digitale:

Reduse-sectorial/total

Crescute-sectorial/total

Presiuni functionale-inregistrarea cu linguri cu valuri de ocluzie in RIM functionale(DVO,RC)

Timpii amprenatarii /controlul amprentei

1-sprijin/adeziune

2-inchidere marginala

3-tonicitate muscular/fizionomie/fonatie

Amprentarea functionala/materiale

Amprentare cu :ZOE,ELASTOMERI,MAT BUCOPLASTICE/REZILIENTE

Materiale/ampr cu ZOE

-mat de electie pt edentatul total

-sunt aderente,dau toate detaliile

-sunt fluide ,pot fi repuse pe camp si completate

Utilizarea elastomerilor in amprentare

-In depistarea zonelor de suprapresiune det de proteze, linguri individuale(tip FitChecker)

-In amprente finale ,utilizate pt:

-inregistrare marginala
-inregistrarea suprafetei de support

-pt inregistrarea zonei neutral

-Particularitati diferite ale materialelor: vascozitate,timp de prize

-Particularitati in adaptarea lingurii

-Elastomeri de consistent medie/redusa-mand/max

-Margini/suprafata int/ext

Metode de amprentare derivate din metodele traditionale/met speciale

-Tratamente preprotetice:interventii chirurgicale/conditionarea structurilor orale

-Verificarea lingurii:examinare/materiale de depistarea presiunilor excesive

-Ca raport cu struct orale:distantate

-Ca material

Interventii chirurgicale pe os

Indicatii:

-zone proeminente:exostoze.torus,LOI,apofize genii.

,tuberozitati,tuberculi mentali,zone retentive

-resorbtii severe

-zone fibroase

-creasta ascutita

-formatiuni tumorale

Alternative in resorbtiile severe ale crestei:

-interv chiru pe structure osoase/din periferie

-inaltarea(reconstructie)creasta/aplicarea pe implante

-tehnici speciale de realiz a protezelor

-resorbtie accentuate/limite imprecise

Interventii pe mucoasa:chirurgicale sau nechirurgicale

Mucoasa cu aspect normal

-prezenta in periferie a unor formatiuni cu insertie inalta(frenul)

Mucoasa cu aspect modificat

-subtire,sensibile-in affect generale/hiposialie

-inflamata-trat antimicrobian,agenti de conditionare

-tasata,deformata-suprimarea protezelor,agenti de conditionare

-cu hiperplazie-trat antimicrobian /agenti de conditionare/trat chirutgical

Amprentarea in caz de modificari ale struct de suport /conditionare

-congestia muc-prin act antimicrobiana

-muc tasata,deformata- pr excessive

Conditionare tisulara

1Revenirea/repozitionarea struct moi ;mucoasa, muschi ,

2 Repozitionare intermaxilara,ATM,(ca DVO,RC)

3 Sanatatea struct moi prin trat antimicrobian /antifungic

4Restabilirea ocluzala si a RIM: durere ,m,ATM,aspect estetic

Agentii de conditionare

1Acrilate moi /mat de captusiri moi ,reziliente

Materiale cu prize lent progresiva

Ddenumiri comerciale :COE CONFORT,Viscogel,FIIT, Hydrocast,Coe Soft,Lynal,Veltec,Tissue Conditioner

Prezentare:pulbere/lichid

Caracteristici:plasticitate prelungita/elasticitate

2Siliconii :Simpla/Mollosi/Molloplast/Mucopren/Elite-elasticitate

Utilizare:

-in conditionare tisulara

-in reducerea presiunilor asupra implantelor ,incarcare progresiva

-in amprentari functionale

Tehnica de utilizare a agentilor de conditionare/amprenatare

Ind:

Tehnica

-in proteza

-eliminarea zonelor de exces

-aplicare/modelari functionale

Amprenta de despovarare sectoriala

1.marcarea zonei/distantare

2.perforarea lingurii

3.timpul 1 de amprentare-cu pasta ZOE

Amprentarea finala

1.eliberarea zonei deformate

2.timpul 2-amprenta de spalare cu elastomeri fluizi

Modificari ale tehnicii de amprentare –aspecte functionale

Amprenta finala cu ZOE si Adheseal

Modelarea versantelor externe cu mat bucoplastice

Inregistrarea zonei neutral

A)Amprentarea functionala cu acrilate moi si elastomeric fluizi

-acrilate moi marginal

-amprentare cu elastomeric fluizi

-modelare prin miscari functionale

B)Amprentarea la cei cu hiposialie

-suprafata neteda lucioasa

-nu ZOE !!!

C)Amprentarea cu material ceroase(bucoplastice)

Avantaje

Dezavantaje

Detalii tehnice:-utilizare pt perfectare marginala

-inregistrare marginala si a zonei de suport

-automodelare

D)Amprentarea cu ceruri

Marginal DETIPLAST

Elastomer de suprafata interna

Corectare marginala

Inregistrare totala

Greseli in amprentare
-aparitia ling prin mat de amprenta

-lipsa mat de amprenta(goluri /aer)

-margini subtiri,nesustinute de lingura

-suprafata nemodelata/incomplete

-margini nemodelate/incomplete

Relatiile intermaxilare de ocluzie

Verificarea pieselor protetice

Determinarea curburii vestibulare

Stabilirea nivelului si directiei planului de ocluzie

Modelul functional

Redarea intregii zone de sprijin

Redarea fundurilor de sac, zona de succiune

Soclu 13-15 mm

Realizat din gips dur- Moldano

Baza sablonului- prefigureaza baza viitoarei proteze

Bordura sau valul de ocluzie- prefigureaza viitoarea arcada artificiala

Conditii de realizare:

Rezistente mechanic, nedeformabile, dar modelabile

Confortabile pt pacient

Stabile- mentinere in vederea verificarii dinamice- sa nu basculeze

Bordura (valul) de ocluzie:

Materiale:

Ceara roz/ stents/ material foto

Se verifica:

Dimensiuni

Pozitie

Simetrie in zona frontal

Conformare

Basculare pe model
Sabloanele de ocluzie

Controlul sabloanelor pe model

Bazele- adaptare/ raport cu fundul de sac

Bordurile- dimensiuni/ pozitie/ conformare/ basculare

Sablonul maxilar

Dimensiuni:

Inaltime in zona frontala= 10 mm

Inaltime in zona laterala= 6 mm

Latime in zona frontal= 5 mm

Latime in zona laterala= 8 mm

Pozitie

Frontal- pe pozitia dintilor- 6-8 mm de la mijlocul papilei

Lateral- pe mijlocul crestei; liber 1-1.5 cm spre tuberozitate

Conformare

Forma paralelipipedica, neted, simetrica

Bascularea

Insertie/ dezinsertie

Grosime, netezime

Sablonul mandibular

Dimensiuni

Inaltime in zona frontal= 8 mm

Inaltime in zona laterala= 6 mm

In functie de pozitia tuberculilor piriformi

Sa nu depaseasca unirea a 2/3 inferioare cu 1/3 superioara

Controlul sabloanelor prin ridicarea de pe model

Bazele- grosime, netezime, suprafata interna

Borduri de ocluzie- montarea pe creasta

- limitarea fata de fundurile de sac

Precautii de utilizare
Igienizarea

Probe intrabucale scurte

Retus cu sablon pe model (deformari)

Controlul intrabucal

Confortul- presiuni pentru depistarea zonelor dureroase/ asperitati (se inlatura prin frezare)

Bascularea- spre deosebire de model, se poate datora rezilientei mucoasei (foliere)

- borduri montate in afara crestei sau mai late

Mentinerea- mobilizarea periferiei campului protetic

- captusirea pe model cu elastomeri

- esentiala pt verificarile functionale

Verificarea fonetica (kaki, gong)- in vederea verificarii volumului si pozitiei

- kaki/ gong- relatia limbii cu baza ca lungime si grosime

- sus/ zozo

- ch/ jojo

I.Determinarea curburii vestibulare

Stabilirea curburii vestibulare in zona frontal pentru prefigurarea viitoarei arcade artificiale

Estetic- aspectul buzei superioare/ corridor bucal, estomparea ridurilor

Fonetic- pronuntarea labio/linguodentale si siflante

*se va transfera in ocluzor cu placuta Pedro Saizar

Pregatirea pacientului

Pozitie ortostatica

Atmosfera calma, pacient relaxat

Etape:

Estetic

Norma frontala

Plenitudinea buzei

Redarea plenitudinii buzei raportat la varsta

Stergerea moderata a santurilor

Rosul buzelor
Simetria buzei cu linia mediana

Norma laterala

Unghiul dintre nas si buza superioara (90 de grade la tineri)

Treapta buzelor

Estomparea santurilor si ridurilor periorale in raport cu varsta

*Examinarea subiectiva a pacientului prin argumentare cu medical

**Se adauga ceara sau se radiaza din val

Functional- fonetic

Se face la final dupa determinarea planului de ocluzie si DVO

Pronuntarea V si F- contact lejer intre fata vestibulara si buza inferioara

Pronuntarea CE si CI- dinamica mandibulara in propulsive (ambele sambloane aplicate)- inocluzia

sagitala

Pronuntarea S- 1-1.5 mm decalaj inferior/ superior

Relatia cu buza superioara si sablonul antagonist

Situatii clinice particulare

Pacient purtator de proteze

Pacient multumit/ pacient nemultumit

Se evalueaza situatia cu protezele vechi si sabloane, urmand corectarea nemultumirilor existente

Pacient edentat total unimaxilar

Pacient neprotezat- criteriile descries anterior raportate la arcada antagonista existent

Pacient protezat- verificarea protezei vechi si eventuala corectare la sablon

Pacient edentate subtotal

Folosirea ultimilor dinti restanti frontali ca mijloc de reper/ verificare

Edentat total cu modificari faciale importante

Anomalii scheletale

Clasa a II-a- curbura vestibulara mai putin convexa

Clasa a III-a- plasarea dintilor in zone de curbura

Evolutia indelungata a edentatiei

Suplinirea resorbtiei osoase/ dinti

Respectarea structurilor moi (elasticitate, tonicitate orbiculara)

Pareza de facial

Imbunatatirea aspectului denivelarii comisurale

Transferul

Cu placuta Pedro Saizar la montarea in ocluzor (copierea de pe sablon pe placuta)

Cu chei vestibulare- amprente ale suprafetei vestibulare (silicon chitos) dupa care se face montarea in
vederea indepartarii sabloanelor de pe model

Greseli/ cauze/ remedieri

Curbura prea stearsa

Estetic- buza superioara infundata, santuri accentuate, rosul buzei absent- aspect imbatranit

Curbura prea accentuate

Estetic- buza superioara in tensiune

Fonetic- tulburari la pronuntarea fonemelor F, V, S, J, T, D

Remedieri

La macheta- se verifica determinarea prin aplicarea sablonului pe model/ in cavitatea bucala raportat la
machete inferioara- se reiau etapele de determinare a curburii vestibulare coroborare cu planul de
orientare protetic

La aplicarea protezei- consecinte estetice, fonetice, instabilitatea protezei

II. Stabilirea nivelului si directiei planului de ocluzie

Stabilirea nivelului si directiei planului de orientare protetica prin care va fi restabilit planul de ocluzie
pierdut consecutive edentatiei

Scop:

Daca planul de orientare nu prezinta curburi, prin montarea dintilor sunt restabilite si curburile planului
de ocluzie:

- efect estetic/ curbura incizala si cea sagitala

- echilibrul protezelor/ curbura sagitala si transversal

Consecinte:

Estetic:

Vizibilitatea dintilor

Curbura planului de ocluzie

Linia de colet

Functional

Fonatie

Masticatie

Echilibrul protezelor

Fonatie

Masticatie

Obiective:

Zona frontala

Estetica

Fonatie

Zona laterala

Echilibru

Masticatie

Etape

Stabilirea planului de orientare protetic (POP)- sablon superior

Verificarea

Inregistrarea

Transferul

Def: planul de orientare ocluzala este locul de intalnire al dintilor antagonisti

Stabilirea/ zona frontala

Directia (sablon superior in cavitatea bucala)- paralelismul dintre planul bipupilar si valul de ceara (plan
bisprancenar, bizigomatic, marginea inferioara a buzei superioare)

Nivelul- raportat la factorii generali

Varsta: 40-50 de ani – 2-3 mm sub marginea buzei superioare

Mai mare sau egal cu 60 de ani – 1-2 mm/ la nivelul buzei superioare

Sex: la femei – vizibilitate mai mare

Nivelul- raportat la factorii individuali

Lungimea constitutionala a buzei superioare:

- buza scurta (vizibilitate mare la dentat)- se coboara planul de ocluzie

- tip somatic si psihologic:

- clasa a III-a/ introvertit (dinamica redusa a buzei)- se plaseaza mai jos

- clasa a II-a/ extrovertit- se plaseaza mai sus

Stabilirea/ zona laterala

Directie- paralel cu planul Camper (Ala-Tragus)

*planul de orientare protetica inclinat este un factor de instabilitate al protezelor

Nivelul- cresterea echilibrului protezelor

Planul de ocluzie se plaseaza la ½ distanta intercreste (mai aproape de creasta mai resorbita)

Criterii functionale- planul de orientare protetica la nivelul fetei dorsale a limbii si a zonei de convexitate
a muschiului buccinators

Planul de orientare protetica

Din norma frontala

Directie- trecere armonioasa din frontal spre lateral

Coborat/ ridicat fata de fata dorsala a limbii si comisuri

Nivel- raportul cu buza, static si dynamic

Fetele ocluzale laterale nu sunt vizibile

Din norma laterala

Raportul cu buza si comisuri

Continuarea armonioasa dinspre frontal spre lateral

Sablonul mandibular se plaseaza la 1-2 mm sub buza inferioara, iar distal 1/3 sau 2/3 ale tuberculilor
piriformi

Verificare in raport cu obrazul si limba

Verificarea

Frontal:

Verificarea obligatorie in dinamica buzelor (suras si fonatie) raportat la factorii generali/ individuali

La batrani creste vizibilitatea dintilor mandibulari fata de cei maxilari- in fonatie

Pronuntarea V si F- raportul sablon maxilar cu buza inferioara (contact lejer)

Buza inferioara depaseste sablonul maxim cu 1-2 mm la V si F

Lateral:

Planul trebuie plasat in continuarea zonei frontale, dupa aprecierea functionala in raport cu limba si
buccinatorul, apropierea de creasta mai resorbita, raportul cu tuberculul piriform si tuberozitatile
maxilare

Inregistrarea planului de orientare protetica- concluzii

Sablonul superior- se stabileste inaltimea frontal (1-2 mm) in pozitie de repaus

Directia planului de ocluzie paralel cu LBP (planul Fox)

Stabilirea sablonului maxilar in fonatie si suras- raportat la buza inferioara (V, F)

Directia la nivel lateral (Ala-Tragus)

Planul de orientare protetica la nivel mandibular- la nivelul buzei inferioare (sau 1-2 mm sub)- lateral in
raport cu fata dorsala a limbii si zona de convexitate a buccinatorului

Vizibilitatea sablonului mandibular- in fonatie 10/20

*se armonizeaza sabloanele maxilare si mandibulare

Situatii clinice particulare

Edentat total bimaxilar protezat anterior- se verifica estetic si functional vechile proteze- se pot
imbunatati/ pastra aspectele existente

Edentat total unimaxilar protezat/ neprotezat- planul de ocluzie este dictat de arcada antagonista- se
poate corecta preprotetic

Edentat subtotal- se pot utiliza sau nu dintii restanti daca respecta criteriile de ocluzie; varianta
supraprotezarea

Edentat total cu modificari faciale profunde

Pacient clasa a II-a anomalie scheletala

- planul de ocluzie situate mai sus in raport cu buza superioara/ fonetic

- planul de ocluzie poate fi usor divergent distal

- clasa II/2- val de ceara repus- se face supraacoperire mai mare pentru o mai buna vizibilitate

Edentat total cu modificari faciale profunde

Pacient clasa a III-a anomalie scheletala

- plan de ocluzie situat mai jos in raport cu buza superioara/ fonetic

- planul de ocluzie poate fi usor convergent distal

Edentat total vechi cu atrofie marcata

- verificarea atenta a sabloanelor in dinamica

- concept fiziologic de pozitionare a planului de orientare protetic in raport cu grupele musculare-
piezografie mandibulara

Piezografia mandibulara

Cu rasina autopolimerizabila este stabilita zona neutral (culoar protetic)- intre limitele de actiune ale
musculaturii limbii, obraji, buze

Rezulta o suprafata modelata concav; concavitatea maxima corespunde limitei dintre fata dorsala si
laterala a limbii, respectiv nivelul planului de ocluzie

Pareza de facial

Se va cobori usor planul de ocluzie pentru a masca partea afectata

Transferul

Placuta Pedro Saizar

Montarea modelelor in ocluzor cu placuta Pedro Saizar pe sablonul inferior

Montarea dintilor dupa Gysi/ relatia cu planul de orientare protetica- se obtin curburile (frontal, sagital
si transversal)

Montarea calotei sferice

Greseli/ cauze/ consecinte/ remedieri

Frontal

Estetic (vizibilitatea dintilor)

Fonetic (relatie incorecta cu buze/ arcada antagonista)

Instabilitate ocluzala (directive ascendenta/ descendenta/ sagitala/ denivelare)

Corectare:

La sablon- se reia determinarea

La macheta- se incearca repozitionarea dintilor

La gata- o noua protezare- deficient grave

Indicatii ajutatoare:

Bordura de ocluzie din ceara alba/ roz

Montarea incisivilor pe sablonul superior pt o mai buna vizualizare

Alte tehnici de inregistrare

Tehnica Wadsworth

Tehnica Pankey Mann Schuyler

Prin teleradiografie (Xi- interincisiv)

Tehnica Patterson

CURS 8

Determinarea dimensiunii verticale de ocluzie (DVO)

Defintie: Distanta dintre 2 puncte, unul pe maxilar si unul pe mandibula, cand dintii antgonisti sunt in
contact (ocluzie)

Situatii posibile la edentatul total privind determinarea DVO

In prezenta datelor preextractionale: modele, proteze partiale in prezenta ultimilor dinti ce pastrau
DVO, masuratori pastrate in fisa

In absenta datelor preextractionale: pacienti protezati anterior, pacienti neprotezati (cel mai frecvent)

Determinarea DVO in absenta datelor preextractionale

-evaluarea corecta prin utilizarea metodelor anatomice si functionale

-se porneste de la determinarea inaltimii etajului inferior al fetei pornind de la caracteristici somatice si
functionale

-aprecierea in anumite momente (repaus, fonatie, deglutitie) din care se deduce valoarea DVO

-intotdeauna se folosesc mai multe metode

-greseala cea mai grava prin consecinte este supraevaluarea DVO

Scopul = restabilirea DVO prin contactul functional al arcadelor artificiale antagoniste (consecinte
estetice, functionale si in echilibrul protezelor)

Obiectivele determinarii DVO

Functional: fonatie, deglutitie, repaus

Profilactic: resorbtie osoasa a crestelor, afectarea musculara si afectarea articulara

Echilibrul protezelor

Caracteristici DVO:

Constanta individuala morfofuntionala variabila de la un individ la altul

Distanta morfologica dintre 2 puncte, unul pe maxilar si unul pe mandibula

Sa respecte fonatia (spatiul minim de vorbire = 1- 1,5 mm)

Sa respecte starea de tonus si echilibru muscular (SIF = 2 – 3mm)

Din pdv estetic, caracterizeaza un aspect armonios al fetei

Prima conditie in stabilirea unor relatii mandibulo-maxilare corecte (urmata de stabilirea RC)
Deglutitia are loc in pozitie de RC la o DVO corecta

Necesitatea combinarii a doua sau mai multe metode (fiind preferate metodele functionale)

Etapele stabilirii DVO:

Marcarea punctelor intre care se masoara etajul inferior al fetei

Stabilirea metodelor de determinare a valorii inaltimii etajului inferior al fetei si deducerea valorii DVO

Stabilirea DVO cu ajutorul sabloarelor si verificarea prin alte metode

Marcarea punctelor intre care se masoara etajul inferior al fetei:

-cu creionul chimic

-un punct pe maxilar (subnazale-unii autori –un punct pe varful nasului)

-un punct pe mandibula – Gnathion

Stabilirea metodelor de determinare a valorii inaltimii etajului inferior al fetei si deducerea valorii DVO:

-se face pentru un anume moment

-se porneste de regula de la pozitia de repaus, respectiv de la DVR

-DVR = distanta dintre 2 puncte: unul pe maxilar si unul pe mandibula cand musculatura este intr o stare
de tonus, de echiolibru muscular

-distanta se masoara cu un compas, rigla sau ocluzometrul lui Willis

-metodele utilizate pentru DVO sunt in general funtionale, bazate pe repaus (DVR), fonatie, deglutitie

-metode antropometrice- parerile sunt impartite- anumite valori la care se raporteaza inaltimea etajului
inferior al fetei sunt apreciate ca egalitati cu DVR iar altii le considera ca egalitati cu DVO

-Clinica de Protetica Dentara din Bucuresti: egalitate cu DVR

Metode bazate pe DVR

-se bazeaza pe considerentul ca DVR e constanta

-DVR se obtine prin metode antropometrice coroborate cu metode functionale

-relatia matematica DVO=DVR-SIF

Etapele stabilirii DVO pe baza DVR

-pregatirea pacientului

-efectuarea masuratorilor si stabilirea valorii pentru DVR

-deducerea DVO pornind de la DVR prin scaderea SIF

Pregatirea pacientului – inlaturarea factorilor si pot influenta starea tonusului muscular:

- pozitia capului/maxima-hiperextensie/minima-flexie. Capul nesprijinit in tetiera in pozitie verticala

- starea de tensiune psihica a pacientului, DVR diferita pe parcursul zilei, in raport cu starea de oboseala,
climat de cooperare, liniste

- sabloanele de ocluzie/relatia cu structurile de suport, stabilitate si volum = stare de confort

- protezele vechi, instabile cu relatii ocluzale defectuoase

- contactul lejer intre buze are efect de stabilizare a pozitiei de repaus

- sabloanele/protezele vechi sunt indepartate din cavitatea bucala, buzele cad spre interiorul cavitatii,
DVR e diminuata, spatiul Donders (intre fata dorsala a limbii si proteza sau sablon), mandibula coboara
in DVR

- masurarea DVR cu sablonul maxilar/proteza maxilara in cavitatea bucala

- cavitatea bucala inchisa, presiune negativa in spatiul donders, maxima dupa deglutitie, pozitia limbii-rol
important pt DVR

Pregatirea pacientului

Suprimarea protezelor vechi cu 24/48 ore inainte

Climat de liniste/ambianta placuta

Alegerea momentului potrivit al zilei

Pozitia de repaus indusa prin mai multe metode

sablonul maxilar aplicat in cavitatea bucala

pacientul relaxat cu capul in pozitie verticala

Metode antropometrice (anatomice)

etajul inferior al fetei = etajul superior al fetei/mijlociu al figurii

etajul inferior al figurii=etajul superior al figurii

etajul inferior al fetei – distanta bicomisurala

etajul inferior al fetei = distanta pupila – unghi comisural

5/3 din distanta subnazale-gnathion cu gura larg deschisa = inaltimea etajului inferior al fetei in repaus

Etajul inferior al fetei=distanta interpupilara

Aceste valori anatomice cu valoare estetica sunt urmarite si de artisti in realizarea proportii estetice
faciale in operele lor

Se face media a 4-5 valori

Metode functionale de determinare a DVR

Metoda linguritei de apa a lui Smith

Masurarea imediat dupa deglutitie

Masurarea dupa starea de oboseala musculara indusa prin diverse metode

Masurarea la sfarsitul unei conversatii prelungite

Prin surprindere

Dupa aspectul estetic

Masurarea dupa pronuntarea prelungita a bilabialelor PBM (emma, pom, om)

DVO=DVR-SIF

SIF=distanta care separa suprafetele ocluzale ale dintilor antagonisti atunci cand mandibula este in
pozitie de repaus.

Valoarea medie a SIF = 1,8-2 mm, are o mare variabilitate intre 0,1 si 8mm

Valoarea medie la edentatul total este de 2-3 mm

La pacientii cu anomalie scheletala clasa a IIa este 3-4 mm si clasa a IIIa 1-2mm

Factori ce influenteaza SIF:

-forma mandibulei, valoarea unghiului mandibular si tipul constitutional

-relatia intermaxilara in plan sagital: minima la prognat si maxima la retrognat

-variabila la acelasi indivit in pozitii diverse sau asemanatoare

Stabilirea practica a DVO:

-pe seama sablonului mandibular caruia i se poate adauga sau indeparta un strat de ceara astfel incat sa
se ajunga la distanta stabilita pe baza masuratorilor

-se obtine DVO printr o singura metoda functionala

-este necesara reevaluare si verificarea prin alte metode functionale

Verificarea DVO:

Metoda fonetica

Metoda bazata pe deglutitie

Metoda bazata pe aspectul estetic

Metoda fonetica

Se bazeaza pe prezenta spatiului minim de vorbire, metoda Silverman

Testului lui Silverman:

-cel mai mic spatiu fonetic este inregistrat la pronuntarea fonemei “s”

-cuvinte utilizate: mississipi, tendresse, caresse, cinderella, pas cu pas, mai sus mai jos.

-practic: dupa aducerea sabloanelor in contact la DVO dedusa din DVR, pacientul este invitat sa
pronunte cuvinte ce contin consoana S

-din fata si din profil se apreciaza spatiul vertical dintre cele 2 sabloane/situatii posibile:

1. spatiu absent sau cu o valoare sub 1mm (inafara pacientilor cu anomalii scheletale clasa a
IIIa)=supraevaluarea DVO si se impune reducerea din sablonul mandibular pana la valoarea corecta

2. spatiu cu valoare de 3-4 mm inafara pacientilor cu anomalie scheletala clasa a IIa = subevaluare
DVO/impune cresterea ei

3. spatiu de 1-2 mm – DVO corecta pentru un pacient normal somatic

Metoda bazata pe deglutitie

-masurarea directa a inaltimii et inf al fetei in timplul deglutitiei

-utilizarea testului Buchman Ismail

Masurarea directa in timpul deglutitiei

-Pacientul soarbe apa dintr-un pahar urmata de deglutitie

-Sablonul maxilar pe campul protetic

-De regula valori mai mici decat prin alte metode

Testul Buchman Ismail

-Bordura de ceara este inlocuita cu 3 piramide de ceara bucoplastica(aplicate una frontal si doua lateral)
turtite in timpul deglutitiei

-Pacientul face deglutitii repetate/piramidele de ceara vor fi turtite, apoi sablonul mandibular va fi
completat ca inaltime a bordurii mandibulare la inaltimea piramidelor de ceara

Metoda bazata pe aspectul estetic:

Examinarea din fara si din profil dupa aplicarea sabloanelor pe campul protetic, aducerea in contact la
DVO si aprecierea proportii estetice (nu egalitatea matematica a etajelor figurii)

Pacientul isi da acordul la aspectul facial in repaus, DVO

Situatii clinice particulare

Pacient protezat anterior purtator de proteze de mai mult de un an de zile- situatii posibile:

1.1-Multumit dpdv functional (masticatie) si estetic: se verifica si noteaza SIF si SMV

DVO se utilizeaza la noua protezare

1.2- Multumit din punct de vedere masticator si nemultumit estetic (DVO subevoluat)
-se apreciaza obiectiv SMV SIF care ar trebui sa fie marite

-DVO subevoluat revenirea prin inaltari minime si in etape (initial proteze captusite cu materiale
reziliente un an si apoi se realizeaza protezele noi)

1.3- nemultumit dpdv masticator si nici estetic (DVO supraevaluat)

-evaluare si stabilirea corecta a DVO

Protezarea imediata

-notarea in fisa a DVR, DVO, SIF evaluate inaintea extractiei ultimilor dinti

-pastrarea unor dinti ce pastreaza relatie intermaxilara verticala, ajuta la pozitionarea dintilor p arcada

Rezorbtii accentuate ale crestei (mandibulara) – DVO usor subevaluata pentru cresterea stabilitatii
protezei mandibulare cu conditii precare de echilibru

Anomalii scheletale

Clasa a IIa SIF mai mare (cel putin 3 mm, utilizarea unei valori neadecvate, cu efecte asupra rezorbtiei
crestei)

Clasa a IIIa SIF mai mic (1mm), utilizarea unei valori medii, creste decalajul dintre creste cu consecinte
estetice

Inregistrarea DVO

-presupune contactul uniform intre bordurile de ceara antagoniste (contact numai intre zonele
laterale/se reduce sau se adauga pana la contactul uniform)

-aspect estetic placut

-SMV/SIF, caracteristice tipului somatic si dinamicii mandibulare

Transferul

=montarea modelelor in ocluzor/articulator

-dupa montare, bratul vertical al ocluzorului este blocat in pozitia respectiva prin intermediul piulitei

Greselile in determinarea DVO (cauzele lor, consecintele si remedierile posibile)

*Supraevaluarea

*Subevaluarea

Subevaluarea

=greseala de evaluare (observata la machete/proteze la gata)

=consecinta a resorbtiei continue a suportului osos/uzurii dintilor de acrilat

Semne clinice caracteristice:

Aspect imbatranit (santurile periorale accentuate, rosul buzelor diminuat/absent, comisuri coborate cu
zabaluta angulara, etaj inferior micsorat, menton proeminent)

Dintii – vizibilitate redusa

Dureri ale musculaturii coboratoare (intinderea excesiva si prelungita a muschilor coboratori ai

mandibulei)

Interpunerea limbii intre arcade-uneori

SMV si SIF marite

-subevaluarea este mai bine tolerata decat supraevaluarea

-aspectul imbatranit ii nemultumeste pe pacienti

-revenirea la DVO corecta – treptat, in etape, la intervale de 6 luni – 1 an, cu inaltari minime de 1-2mm

-la diferente mai mari de 6-8 mm, in moua protezare, se realizeaza mai intai proteza ce prezinta
deficiente mai grave, si apoi, la 6 luni-un an, cealalta proteza

Supraevaluarea=greseala grava cu consecinte negative asupra

-STRUCTURILOR ORALE

-ESTETICII

-ECHILIBRULUI PROTEZELOR

Semne clinice ale supraevaluarii

-aspect estetic neplacut-structuri moi faciale intinse, contractia spastica a muschiului barbiei, facies
crispat

-fanta bucala intredeschisa

-vizibilitatea dintilor crescuta

-dintii sunt aproape permanent in contact, cu strangerea dintilor

Absenta spatiilor functionale

-zgomot de castagnete

-oboseala musculara/la nivelul musculaturii ridicatoare

-dureri la nivelul crestelor

-discomfort permanent

-pacientii nu se pot adapta cu protezele

-resorbtie accentuata a crestelor si instabilitatea protezelor

DVO supraevaluata se impune o noua protezare cu DVO stabilita in baza testelor functionale
Inregistrari instrumetate ale DVO

-biometrul Boos (de obicei produce o DVO supraevaluata)

-metoda Tueller (metoda electronica)

-metoda Gnathodynamimetrului (metoda grafica bazata pe factorul muscular)

-metoda electromiografica –(Hikey,Jarabak)- inregistrarea amplitudinii biopotentialelor din muschii

ridicatori ai mandibulei, maxima la DV in I.M. cu egalitate stanga dreapta

-DVR/minimum de activitate electrica

Determinarea relatiei centrice la edentatul total

Scopul etapei depistarea si inregistrarea pozitiei de RC:

Singurul reper nemodificat in cursul vietii

Pozitie unica si reproductibila a mandibulei fara de maxilar

Pozitie comuna starii de dentat si edentat

Definitie: Pozitia cea mai inalta (superioara) si posterioara, simetrica si nefortata a condililor in fosa
glenoida

“O relatie mandibulo-maxilara in care condilii articuleaza cu cea mai subtire portiune acasculara a
discurilor cu complexul in pozitie antero-superioara impotriva pantelor eminentelor articulare. Aceasta
pozitie e independenta de contactele dentare” – Glossary of Prosthodontic terms

RC – caracteristici:

Pozitie ligamentara

Pozitie terminala

Pozitie neconditionata de prezenta dintilor

Pozitie functionala: masticatie, deglutitie

Pozitie diagnostica

Obiectivele etapei

Echilibrul protezelor

Profilaxia structurilor de suport

Estetica

Momentele determinarii RC:

Pregatirea inregistrarii

Plasarea mandibulei in RC
Verificarea pozitiei de RC

Inregistrarea pozitiei de RC

Pregatirea inregistrarii:

controlul si pregatirea sabloanelor

pregatirea materialelor necesare pentru inregistrare

pregatirea pacientului

1.1 Controlul si pregatirea sabloanelor:

- sabloane stabile pe campul protetic/se imbunatateste stabilitatea

- sabloane de forma si dimensiuni potrivite (fara spasme dureroase/contractii musculare anormale)

- contact uniform numai intre borduri nu si intre baze

Pregatirea materialelor necesare pentru inregistrare

-clame, paste Zoe, crampon, spirtiera/alta sursa de caldura

Pregatirea pacientului

indepartarea spasmelor musculare si a tendinteli la propulsie

-exercitii pentru relaxareaea musculaturii

-suprimarea protezelor cu rel ocluzale incorecte(24-48 ore inainte)

-medicatie sedatica si miorelaxanta

1.3.2 pregatirea pacientului pentru a evita deivierea mandibulei la inchiderea in RC

-plastifierea bordurii in zonele laterale

-reducerea latimii sablonului mandibular

Se verifica si se repeta:

-pacientul duce limba catre bolta palatina

-face miscari repetate de deglutitie

-face miscari repetate de atingere a sabloanelor intre ele

-duce de repetate ori capul in hiperextensie

-relaxeaza musculatura iar medicul duce repetat mandibula in sus si in jos

Plasarea mandibulei in RC

-cunoasterea manevrelor de plasare a mandibulei in raport cu maxilarul

-nu e o manevra clinica simpla

-impune utilizarea a 2/mai multe metode de plasare a mandibulei in RC

Homotropia linguo-mandibulara

-la o anumita retragere a limbii corespunde o anumita retragere a mandibulei

-bila de ceara/freza aplicata pe baza sablonului maxilar ce va fi atinsa de limba (bila de 3-5 mm pe linia
mediana a bazei sablonului la unirea a 2/3 and cu 1/3 post)

-plasarea prea distla a reperului duce la o pozitie prea anterioara a limbii

Metoda memoriei tisulare a lui Huberman:

Asemanatoare cu metoda anterioara

Reperul se fixeaza la marginea distala a sablonului

Se atinge lueta si i se cere pacientului sa atinga reperul

Alti autori critica metoda: Hickey (deplasarea sablonului)

Conducerea unimanuala a mandibulei in RC:

Preferata de majoritatea autorilor

Se conduce mandibula cu o mana de la nivelul mentonului, cealalta mana mentine sablonul mandibular
pe camp

Se fac inainte cateva miscari de inchidere deschidere

Conducerea bimanuala a mandibulei- pacientul in decubit dorsal:

Dawson- ghidarea mandibulei cu ambele maini

Reflexul de ocluzie molara:

Redesteptarea reflexului molar prin prezenta indexului de la ambele maini la nivelul fetei externe sau
ocluzale a sabloanelor in zona molara

Metoda fara mare siguranta in determinare

Deglutitia:

Hromtka foloseste deglutitia in amprentare si in plasarea mandibulei in RC

Efectul combinat al muschilor limbii, constrictorul sup. al faringelui, chinga oro-buccinatoare

George si Ismail aduc critici metodei

Hiperextensia fortata:

Lejoyeux

Pacientul cu capul in hiperextensie fortata cu privirea fixata in plafon, suprimandu-se actiunea

pterigoidienilor externi si forta gravitationala plaseaza mandibula intr o pozitie retrudata
Metoda Boyanov:

-combina hiperextensia capului cu deglutitia, pacientul faculdu-le concomintent

Memoria ocluzala

Montarea a cate 2 molari de o parte si cealalta

Redesteptarea vechiului reflex molar de inchidere a gurii in RC

Oboseala muschilor pterigoidieni externi:

-prin propulsii exagerate

Metoda ajutatoare in plasarea mandibulei in RC (ca si relaxarea musculara)

Verificarea pozitiei de RC

-urmareste inchiderea mereu in aceeasi pozitie nu alta decat RC

-se recomanda verificarea determinarilor repetate

-3 linii trasate pe sabloane, doua in regiunea laterala si unul paramedian

Alte repere de verificare a pozitiei de RC

Condilii nu sunt palpabili pretragian

Se palpeaza contractia simetrica bilaterala a muschilor temporalo

Aspectul fetei este armonios

Inchiderea gurii este ferma si sigura, mereu in aceeasi pozitie

Inchiderile gurii in RC sunt considerate RC numai daca sunt situate cel mai posterior, iar mandibula este
nefortata

Inregistrarea pozitiei de RC

Inregistrarea clinica

Fixarea cu cleme

– cleme incalzite la flacara, manevrate cu un creste crampon

Inregistrarea cu chei

Numai la bordurile din stents

Casete in regiunea lat si sup si inf in care se introduc pastile de stents ramolite

Taieturi in V

-la nivelul suprafetelor ocluzale ale sabloanelor(2-3 taieturi)

-se utilizeaza ceara plastifiata

Accidente si greseli posibile

Deteriorarea sabloanelor

Inregistrarea altei pozitii decat RC (derapajul sabloanelor)

Semnul spatulei pozitiv

Deteriorarea sabloanelor

Fracturarea bazei (resorbtii accentuate ale crestei si inchiderea gurii prin manevre fortate si sub
presiune mare) – (refacere si redeterminarea DVO si RC)

Desprinderea partiala/totala a bordurii de la nivelul sablonului prin confectionare defectuasa (refacere si

redeterminarea DVO si RC)

Inrefistrarea altei pozitii decat RC (derapajul sabloanelor)

2.1 pacientul nu a purtat mult timo proteze-probleme in determinarea RC, actiunea musculaturii,
adaptarea finala

2.2 sabloanele nu au stabilitate pe campul protetic (in resorbtiaaccentuata) – cresterea

stabilitatii/realizarea pe rand a protezelor

2.3 structurile campului protetic si ATM – lui sunt afectate de protezari anterioare incorecte, pe fondul
unor afectiuni generale

2.4 tulburari grave ocluzale la vechile proteze

2.5 prezenta de contacte uni sau bilateral distal intre baze sau borduri (derapaj lateral/anterior)

Modificari la nivelul structrilor de suport

-disparitia suportului osos (creasta flotanta)

- pliuri de mucoasa deplasabila orizontal

-hipertonii musculare

-afectare articulara

Nu se poate inregitra pozita de RC din unul din motivele amintite

Se realizeaza mai intai una din proteze (de obicei cea maxilara) si apoi cu proteza maxilara ca antagonisti
si cu sablonul mandibular se determina RIM

In resorbtia mandibulara severa se solicita sablon cu baza definitica a viitoarei proteze (stabilitate mai
mare a sabloanelor si inregistrare mai facila)

Semnul spatulei pozitiv:

Contact intre sabloane numai in zona distala remedierea cauzei

Atingerea bazelor sau a soclurilor distal indepartarea cu grija la nivelul soclurilor

Concluzii practice privind utilizarea inregistrarilor clonice in stabilirea RC

Nicio metoda nu da siguranta, fiind nevoie de combinarea a doua sau mai multe metode

Plasarea mendibulei in RC presupune cunoasterea si stapanirea metodelor de plasare a mandibulei in RC

Plasarea mandibulei in RC presupune o pregatire atenta a sabloanelor si a pacientului

Dupa plasarea mandibulei in RC, inainte de inregistrarea ei trevuie realizata verificarea acestei pozitii

Cand nu se reuseste plasarea mandibulei in RC folosind sabloanele se poate recurge la modalitati

practice ca: realizarea pe rand a protezelor sau a bazelor definitive ale acestora dand astfel mai multa
siguranta inregistrarii

Inregistrari grafice ale RC

Metoda cu dispozitve extraorale – mai veche

Metoda cu dispozitive intraorale – mai moderna, cele mai utilizate la ora actuala

Metoda cu dispozitve extraorale

Placuta atasata la regiunea frontala a sablonului inferior – situata in afara cav bucale

Pacientul face miscari repetate de propulsie si lateralitate

Rezulta un unghi cu deschidere post al carui varf coincide cu pozitia de RC=unghiul gotic

Metoda cu dispozitive intraorale

Mai moderna

Dispozitivele sunt mai stabile decat cele extraorale, simple

Acul inscriptor se afla fie pe sabonul inferior (Neill) sau superior (Pedro Saizar)

Unghiul rezultat are forma unui pescarus in zbor (Bergstrom) sau a unui varf de sageata

Montarea modelelor in articulator

ABT

Inregistrarea miscarilorr de propulsie si lateralitate

Stabilirea indicatiilor in vederea alegerii si montarii dintilor artificiali

Trasarea liniilor de referinta

Date transmise in vederea alegerii dintilor

Trasarea liniilor de referinta:

Dupa fixarea sabloanelor in RC, inainte de indepartarea sabloanelor din cavitatea orala

Medicul traseaza 3 linii de referinta

1 linia mediana

2 linia surasului

3 liniile caninilor

Le transmite tehnicianului

Cele 3 linii – repere pentru inaltimea si latimea dintilor frontali

Linia mediana

Prefigureaza viitoarea linie interincisiva, (frenul buzei superioare nu e reper)

Sa corespunda cu linia mediana a fetei

Sa fie trasata perfect vertical

Dupa verificare se transforma in sant de 1 mm adancime

Linia surasului

Se inregistreaza fara dificultati deoarece pacientul mimeaza usor surasul

Se traseaza pe sablonul superior in regiunea frontala o linie razanta cu marginea libera a buzei
superioare

Liniile caninilor

Cuprind intre ele latimea grupului frontal superior

Se traseaza o linie dreapta de la glabela la valul de ceara superior tg la marginea exterioara a aripii
nasului, acolo unde intalneste planul de ocluzie se ridica o verticala – linia C-lui

Date transmise tehnicianului (in afara datelor transmise prin sablon)

Forma

Marimea

Culoarea

Materialul

Forma

Armonie dento-faciala si dento-somato-faciala- principiu de vaza

Williams – corelatia dintre forma Ic superior si conturul rasturnat al fetei (fata patrata, ovoidala si
ascutita)

Corelatia se face cu varsta, sexul si personalitatea pacientului (triada SPA: sex, personality,age) Frush si
Fisher

Natura – cel mai placut aspect – formele care se armonizeaza cu ansamblul

Norma frontala: aspectul general al dintelui se integreaza in aspectul general al fetei

Norma laterala: dinte potrivit dinspre M/D – se adapteaza profilului fetei

Indicatoare pentru profilul facial. Trubyte tooth

Clasificarea lui Williams

Clasa 1 – dinti patrati

Clasa a2a – dinti triunghiulari

Clasa a3a – dinti ovali

Frush si Fisher: forme masculine (A Dinti mai robusti, colturosi, mari) si feminine (B Dinti gracili, rotunjiti,
delicati)

Personalitatea pacientului: 3 categorii: vigurosi, delicati si intermediari

Marimea dintilor frontali

Marimea fetei

Tipul constitutional (relatiile intermaxilare)

Marimea arcadelor

Spatiul vertical (distanta dintre creste)

Latimea nasului

Distanta dintre unghiurile interne ale ochilor

Buzele

Dinti mici

Dinti medii

Dinti mari

Culoarea

Cel mai important factor in alegerea dintilor- arminia culorilor mai importanta decat armonia formelor

Se stabileste impreuna cu pacientul

Influentata de factori generali (varsta, rasa, sex) si factori locali (elemente faciale: culoarea parului,
ochilor, buzelor, tegumentelor)

Se alege dupa o cheie de culori specifica fabricii ai carei dinti ii utilizam (Spofa, Vita)

Materialul

Dintii artificiali din acrilat se comercializeaza sub forma de garnituri de 28 de dinti sau separat pentru
zona frontala 12 dinti si laterala 16 dinti
Cei mai utilizati sunt dintii din acrilat prefabricati (noile generatii ii concureaza estetic pe cei din
portelan)

Alte date transmise prin intermediul fisei:

-ocluzia in zona frontala (psalidodonta, cap la cap, inversa)

-ocluzia in zona laterala

-relieful ocluzal al dintilor laterali

-gradul de inocluzie sagitala

-caracteristici ale aranjamentului dentar (curbura incizala, aspecte dento dentare)

Ocluzia psalidodonta

-gradul de supraocluzie -1-2 mm (la pacientii cu retrognatia mandibulara mai mare cu inocluzia sagitala
corespunzatoare)

-inocluzia sagitala – functie de gradul de avansare a mandibulei in fonatie

Ocluzia labiodonta

-pacientii cu edentatii vechi

-pacientii cu prognatie mandibulara cu decalaje reduse intre creste

Ocluzie inversa

-pacienti cu prognatie mandibulara veche, cu decalaje mari intre creste

Ocluzia in zona laterala

-normala

-inversa

-niciodata cap la cap!

Ocluzia laterala normala:

Cuspizii vestibulari ai dintilor superiori ii depasesc pe cei mandibulari spre vestibular

Se realizeaza in vaz de raport normal al crestelor in plan frontal (axa interalveolara verticala sau cu o
usoara convergenta maxilara)

Ocluzia laterala inversa:

In caz de schimbare a raportului crestelor

La prognati

Cuspizii V ai dintilor mandibulari sunt in afara celor maxilari

Poate fi uni/bilateral
Poate fi la toti dintii lat/ numai la 1-2

Relieful fetelor ocluzale – direct proportional cu:

Curba sabitala

Gradul de supraocluzie

Apectul crestelor (atrofiate – dinti mai putin cuspidati)

Relatia dintre creste

Aspectul dintilor la protezele vechi

PROTEZE TOTALE = DINTII NU TREBUIE SA FIE F CUSPIDATI

Caracteristici ale aranjamentului dentar

-aspectul curburii incizale

-aspecte dento-dentare (rotari, spatieri, incalecari, liniile arcadei, curbura incizala, vestibulara, de colet,
in armonie cu tipul somatic)

Curs 9

Articulatorul este un dispozitiv mecanic care reproduce cinematic articulatiei temporomandibulare si

prezinta doua brate la cre pot fi montate mdelele maxilar si mandibular pentru a simula miscarile
mandibulei.

Conditii minime pentru articulator in confectionarea protezelor totale

Sa reproduca correct relatia orizontala si vertical a modelelor

Sa aiba un pin incizal ajustabil si calibrat

Sa perimita preluarea inregistrarilor realizate cu un arc facial de transfer

Sa ofere posibilitatea efectuarii miscarilor de deschidere-inschidere prin miscarea in jurul axei balama
terminale

Sa permita executarea de miscari de propulsive si lateralitate

Concepte ocluzale in edentatia totala

Principiul conducerii canine

Principiul functiei de grup

Principiul articularii balansate

Principiul articularii lingualizate

Cvintetul Hanau – cei 5 factori care afecteaza echilibrul ocluzal

Inclinarea ghidajului condilian

Inclinarea ghidajului incizal

Inclinarea planului de ocluzie

Adancimea cuerbei de compensare

Inaltimea cuspizilor

Articularea balansata (ocluzia balansata) – Contactul ocluzal bilaterial, simultan, anterior si posterior al
dintilor in pozitii centrice si excentrice.

Articularea lingualizate (ocluzia lingualizata) – Ocluzia protezelor la care cuspizii palatinali maxilari
articuleaza cu suprafetele ocluzale mandibulare in pozitii mandibulare centrice si excentrice (lucratoare
si nelucratoare).

Directia si amplitudinea miscarilot mandibulare

Sunt influentate local de 3 determinanti:

-determinantul posterior: cele 2 ATM

-determinantul mijlociu: muschii mobilizatori ai mandibulei si arcadele dentare in zona lateral

-determinantul anterior: arcadele dentare in zona anterioara (frontala)

Caracteristici ale determinantului posterior pe care le putem regal la articulator

Traiectoria condiliana sagitala (SCI=Sagital Condylar Inclination)

Traiectoria condiliana transversala (TCI=Transversal Condylar Inclination = unghi Bennett)

Distanta intercondiliana

Modificarile ATM la edentatul total

Compresiunea articulatiei prin absenta suportului oferit de arcadele dentare, cu posibile crepitatii,
durere, rezilienta articulara diminuata

Discul articular- subtiat pana la perforatie, cu ingustarea spatiului articular

Elongarea ligamentelor discale

Dislocare anterioara a discului – cracmente la deschiderea gurii

Modificari degenerative osoase: aplatizari, neregularitati ale conturului cortical, chisturi subcondrale,
excrescente osteofitice etc.

Aplatizarea traiectoriei condiliene

Posibilitati de deplasare mandibulara si condiliana

Protruzie = deplasare anterioara a mandibulei, condilul coboara pep anta articulara

Retruzie = deplasarea inapoi a mandibulei, condilul revine catre pozitia superioara in articulatie, pe un
traseu curb, situate mai jos decat cel protruziv
Transtruzie = translatie lateral totala sai side shift (miscareaBennett), atat pentru mandibula, cat si
pentru condil

Mediotruzie = capacitatile de deplasare ale condilului orbitant (nelucrator – deplasare lateral (catre linia
mediana), in jos si inainte

Laterotruzie = capacitatile de deplasare ale condilului lucrator – miscare lateral, opusa liniei mediene, a
condilului pivotant (lucrator), cu posibile component anterioare, posterioare, superioare, inferioare

Surtruzia = deplasare condiliana in sus din pozitia sa centrica

Detruzie = deplasare condiliana in jos din pozitia centrica

Resurtuzie – deplasare condiliana in sus si inapoi din pozitie centrica

Redetruzie = deplasare condiliana in jos si inapoi din pozitia centrica

Pozitia edentatului total

Pozitia condililor la pacienti edentati total, cu proteze totale indepartate de pe campul protetic si
maxilarele apropiate cat mai mult posibil

Masuratori ale spatiilor articulare

Spatii articulare posterioare si superioare mai mici – condilii in pozitie patologica posterioara su
superioara

Rc =Relatia mandibulara care exista atunci cand condilii sunt in pozitie nefortata cea mai posterioara in
fosa glenoida la orice grad de separate intermaxilara de la care se pot face miscari laterale

RC = relatie maxilo-mandibulara in care condilii articuleaza cu portiunea avasculara cea mai subtire a
discurilor lor in pozitie antero-superioara pep anta posterioara a eminentei articulare

Modificari ale functiei muscular la edentatul total

Determinantul muscular isi modifica contractia (SNC nu mai primeste informatii de la mecanoreceptorii
parodontali, ci de la receptorii mucoasei, limbii si periostului)

Mecanismele de reglare de la niv SNC se modifica – scade eficienta de coordonare a musculaturii

Miscarile mandibulei sunt mai libere prin disparitia arcadelor natural si vor fi determinate de o noua
engrama odata cu aplicarea noilor proteze

Factorii de care depend miscarile mandibulare la edentatul total protezat

Determinantul posterior (pozitia condilului in RC inclinarea pantei articulare, unghiul Bennett , distant
intercondiliana)

Relatiile intermaxilare stabilite de noile proteze (DVO, SIF, RC)

Relatiile ocluzale stabilite de noile proteze (raportul IM-RC, inclinarea PO, curbe de compensare,
morfologie ocluzala)

Pozitionarea dintilor in culoarul neutral de echilibru (labio-genio-lingual)

Stabilitatea generala a protezelor

Determinantul posterior in miscarea de deschidere a gurii

Miscarea de rotatie pura in plan sagital: axul acestei miscari este ABT, miscarea de rotatie pura se
mentine pana la o deschidere de circa 12 grade a deplasarii unghiulare, corespunzator unei excursii de
15-20 mm a punctului interincisiv inferior

Asocierea rotatie-translatie pana la deschiderea maxima a gurii

Ligamentul temporomandibular ajunge la lungimea sa maxima la aproximativ 15-20 mm de deschidere a

gurii, moment in care se initiaza o translatie anterioara a rotatiei condilului

Determinantul posterior in miscarea de propulsive a mandibulei

Traiectoria condiliana in propulsive este determinate de inclinarea pantei tubercului articular

Unghiul Ghidajului condilian sagital (SCI)

Ghidajul condilian sagital este traiectoria medie urmata de condil in timpul deplasarii anterioare din
pozitia de RC, cand este privit in plan sagital. Valoarea SCI este raportata la un plan orizontal de referinta

Fenomentul Christensen – spatial care apare intre suprafetele ocluzale antagoniste in timpul protruziei
madibulare

Determinantul posterior in miscarile de lateralitate

Deplasarea condilului nelucrator (orbitant)

Decalajul lateral imediat – translatie mediana intr-un interval de 0-4 mm

Decalajul sagital progresiv – traseu spre anterior, inferior si medial (7-12 grade)

Unghiul Bennett – unghiul format in plan orizontal intre traseul descries de condilul orbitant si planul
sagital

Deplasarea condilului lucrator – rotatie in jurul unui ax vertical si concomitant translatie spre lateral:
miscarea Bennett

Caracteristicile miscarii Bennett:

Marime

Timing

Directive – deplasarea intr-un con de 60 grade (conul lui Guichet), cu varful in axa de rotatie

Unghiul Fisher = unghiul format de traseele condiliene protrusive si mediotruziv private in plan sagital

Clasificarea articulatoarelor

Clasa I – instrumente simple, capabile sa accepte o singura inregistrare static, e posibila miscarea vertical

Clasa II – instrumente care permit atat miscarea orizontala, cat si miscarea vertical, dar nu orienteaza
miscarea fata de ABT a pacientului cu ajutorul unui arc facial de transfer
A – instrumentele din aceasta clasa permit miscarea excentrica bazata pe valori medii: Articulatorul GYSI
Simplex

B – instrumente din aceasta clasa permit miscarea excentrica bazata pe teoria miscarii arbitrare:
Instrumentul maxilo-mandibular conceput de Monson

C – instrumentele din aceasta clasa permit miscarea excentrica bazata pe inregistrari “gravate” obtinute
la pacient: articulatorul HOUSE

Clasa III – Articulatoare partial programabile (semiadaptabile): instrumente care stimuleaza traiectoriile
condiliene prin utilizarea unor echivalenti mecanici (medii sau ajustabili) pentru intreaga miscare sau
pentru o parte a ei. Aceste instrumente permit orientarea modelelor fata de ABT a pacientului cu

ajutorul unui arc facial de transfer si pot fi instrumente arcon sau non-arcon

A – Instrumentele din aceasta clasa accepta o inregistrare static protruziva si utilizata echivalenti medii
pentru restul miscarii

B – instrumentele din aceasta clasa accepta inregistrari statice de lateralitate si propulsive, fiind
concepute pentru a simula miscarile clinice cele mai semnificative ale mandibulei, in care ce alte
traiectorii condiliene sunt construite la valori medii

Clasa IV – Articulatoare total programabile (adaptabile): instrumente care accepta inregistrari dinamice
tridimensionale si permit orientarea modelelor fata de ATM cu ajutorul unui arc facial de transfer

A – Forma camelor care reprezinta traiectoriile condiliene se realizeaza prin utilizarea unor inregistrari
introrale functionale:

Se realizeaza o inregistrare intraorala in acrilat autopolimerizabil cu ajutorul unor butoni (inregistrare

“stereografica”)

Inregistrarea stereografica este apoi plasata oe articulator si utilizata pentru a modela fosele in acrilat
autopolimerizabil

B – Instrumente care au pante condiliene care pot fi regulate unghiular si individualizate, fie prin alegere
dintr viariante de curbe sau prin modificare, fie prin ambele

Caracteristici ale articulatorului virtual

Capabil sa construiasca cinematic designul protezei

Capabil sa simuleze miscarile mandibulei

Prevazut cu softwarecare creeaza automat aranjamentul optim al dintilo si ocluzia, dupa ce medical a
ales dintii si schema ocluzala

Capabil sa deplaseze cuprafetele ocluzale degitalizate in accord cu aceste miscari

Capabil sa realizeze ajustarea ocluzala virtual pentru un model digital al protezelor totale

Etape clinice pentru montarea modelelor in articulator

Inregistarea cu arc facial a pozitiei modelului maxilar (pentru montarea modelului maxilar)
Inregistrarea RC (pentru montarea modelului mandibular)

Inregistrarea pozitiilor excentrice

Inregistrarea interocluzala protruziva (pentru reglarea ghidajelor condiliene)

Inregistrarile interocluzale laterale (pentru reglarea unghiului Bennett)

Arcul facial mediu – elemente component

O rama in forma de U

2 tije condiliene cu olive pentru CAE

O piesa intraorala: “furculita” ocluzala

O piesa articulate pentru fixarea inregistrarii

Un element de sprijin pe piramida nazala

FH – orizontala de la Frankfurt

Planul care uneste marginea superioara a conductului auditiv extern cu marginea infraorbitala

Articulatoare care folosesc FH ca plan de referinta: SAM, Hanau, Dentatus, WHIP-Mix, KaVo

NHP – Natural Head Position ofera planul orizontal estetic de referinta

Pozitia naturala a capului este o orientare standardizata si reproductibila a capului in spatiu, atunci cand
ochii focuseaza un punct situate la distant, la nivelul ochilor, ceea ce inseamna

ca axa vizuala este orizontala. Se obtine astfel o linie de referinta extracraniala. Inlinarea FH este diferita
de inclinarea orizontalei extracraniale adevarat

Planul Camper

Planul care uneste maerginea inerioara a aripii nasului cu tragusul (ala tragus)

Articulator: Stratos, KaVo (KaVo poate folosi atat FH, cat si planul Camper – se roteste indicatorul arcului
facial pentru punctual de referinta anterior)

Inregistrarea inerocluzala static de lateralitate

Pentru programarea unghiului Bennett este necesara inregistrarea miscarii de lateralitate pe partea
nelucratoare

Inregistrarea lateral dreapta serveste la reglarea unghiului Bennett pe partea stanga si invers

Tehnica de montare a machetelor dupa prof Slavicek

Incisivii inferiori sunt montati conform cu regula tangenta a lui Page, respectand compensarile dento-
aleveolare ale variatelor tipologii scheletale

PO trece prin gaura madibulara si fanta labial, corespunzator unei pozitii medii la dentat
Functia lateral are ghidaj lateral secvential cu dominant canina

CURS 10

Importanta alegerii dd artificiali

-alegerea si plasarea potrivita a dd artificiali in protezarea totala: functional si placuta estetic

-obtinerea unor proteze care sa para cat mai naturale (sa nu tradeze artificialul)

-scopul final al etapei: proteze totale functionale cu estetica excelenta, cu imbunatatirea starii
psihologice a pacientului

Persoanele implicate

-medicul: sa aiba cunostiinte de anatomie a cav buc, estetica,fiziol si masticatie, fonatie; trebuie sa dea
informatii pacientului si sa il ghideze pt luarea celei mai bune decizii; sa cunoasca si sa inteleaga factorii
biologici si fizici legati de pacient pt o restaurare cu efect estetic f bun

-tehnicianul: primeste si utilizeaza datele transmise de medic prin sabloanele si fisa pacientului;

-pacientul: trebuie sa primeasca informatii necesare pt alegerea dintilor; parerea lui e luata in
considerare; consideratii psihologice si dentare ce influenteaza alegerea dintilor

Etapele alegerii dd artificiali

1. Trasarea de catre medic pe sabloane a liniilor de referinta (linia mediana, linia canina, linia suras) si
notarea in fisa de laborator

2. Alegerea dd frontali

3. Alegerea dd laterali

Date preextractionale

- foarte utile(cele cu pacienti dentati sau cu proteze pe care le au)

-fotografii/modele : modificari biologice si cronologice date de varsta (grad de vizibilitate al IC sup, uzuri
fiziologice)

Criterii de alegere a dd frontali

- marimea

-forma

-culoarea

-materialul

1. Alegerea Marimii dd frontali; inaltimea si latimea

- se alege inaltimea Ic sup, muchia inciz la niv planului de orientare protetica si coletul la niv liniei
surasului
-se tine cont de : marimea fetei, arcadelor, distanta dintre arcade, dvo,tip constitutional

A)In functie de marimea fetei:

-latimea medie a Ic= 1/16 din distanta bizigomatica sau 1/22 din latimea fetei

-latimea C= 1/19 din latimea fetei

-latimea celor 6 dinti frontali sup =1/3 din dist bizigomatica

Indicele Lee Lee- latimea frontalilor sup in functie de latimea nasului: dist dintre fetele ext ale celor 2
aripi ale nasului= cu distanta care separa vf cuspizilor celor 2 canini sup

-latimea Ic sup = 1/4 din aceasta dist

Latimea dd frontali sup:

- prea mici ca latime MD: aspect nenatural al prot totale

-numerosi autori si studii au ajuns la aceasta concluzie

Inaltimea dd frontali sup:

-Varsta: mai scurti prin uzura odata cu varsta: tineri vizibilitate 2-3 mm cand buza e relaxata, varstnici 1
mm sau acoperiti de buza sup

-buza scurta : vizibilitate mare, buza lunga vizibilitate mica si la un pacient tanar

-supraocluzie- ocl adanca acoperita: dinti mai vizibili

-relatii intermaxilare: disproportie intre marimea arcadelor maxil si mandib: influenteaza lungimea,
latimea si pozitia dd pe arcada; progenie- dd mandib mai lungi, retrognata- dd mand mai mici

-distanta dintre cele 2 creste alv reziduale: mare - dd lungi vizibilitate mai mica a bazei protezei (mai
estetica)

2. Forma dd frontali

- Wiliams - corelatia dintre forma Ic sup si conturul rasturnat al fetei(fata ovoida, patrata, ascutita)

-corelatia cu varsta, sex, personalitate- Frush si Fisher(triada SPA)

Triada SPA Frush si Fisher

- varsta: contradictie intre dorintele pacientului si principiile protetice : varsta inaintata- uzura dentara

-sex: femei( mai gracili, mici,culoare deschisa, artificii de montare) iar barbati( dd mai mari, C
proeminenti)

-personalitatea: 3 tipuri: 1. Vigurosi ( Ic f aparenti, robusti, primitiv) 2. Delicati( Ic gracili, subtiri). 3.

Intermediari ( Ic agreabili, moderat robusti)

Natura- cel mai placut aspect, formele care se armonizeaza cu ansamblul)

-Norma frontala: aspect general al dd sa se incadreze in aspect general al fetei

-Norma laterala: dd privit dinspre MD se adapteaza profilului fetei

-Indicatoare pt profilul facial

3.Alegerea culorii

Culoarea dd frontali

-cel mai important factor : orientarea culorii mai importanta decar orientarea formelor

-se stabileste impreuna cu pacientul

-influentat de factori generali (varsta sex), factori locali (culoare parului, ochilor, tegumentului)

-se alege cu cheia de culori specifica fabricii ai carei dd sunt utilizati

Caracteristicile culorii:

-nuanta(hue) :lungimea de unda a radiatiei monocromatice (7 nuante- ROGVAIV)

-saturatia/puritatea culorii (chroma): raport cantitativ dintre culoarea spectrala si culoarea alba

-stralucirea(value): data de energia radiata/reflectata de corpul luminos si sensibilitatea ochiului pt dif L

de unda de spectrului luminos

Particularitati

-varsta: mai in varsta: dd mai galben , mai putin luminos, mai saturat, mai putin transparent

-modificarea lungimii dd: la tineri se reduce din colet; la varstnici se reduce din marginea incizala

-la femei mai deschisi decat la barbati

-personalitatea: la delicati (mai deschisi); la vigurosi( mai inchisi)

-dd omologi: culoare identica, dd vecini:culoare diferita

-anomalii dentomaxil: retrognatie mandib -> dd mai deschisi, par mai in fata; prognatism->dd mai inchisi
, par mai in spate

Conditii de alegere a culorii:

-la lumina zilei

-pacientul in fata ferestei

-se umezeste cheia de culoare

-se privesc dd 5-10 sec apoi privirea la fata pacientului

-cea mai buna verificare: montarea celor 6 dd pe sablonul de ocluzie

-compararea cu cheia de culori - nu trebuie sa depaseasca 5 sec (percepera scazuta a saturatiei si

stralucirii)

-la inceputul sedintei de tratament

-mediu neutru cromatic

-se indep rujul, fardul de pe fata pacientului

-cavitatea bucala a pacientului la niv ochilor medicului

-se compara culoarea in conditii diferite : uscat/umed

4. Alegerea materialului

Tabel : Alegerea materialului

Dd de portelan sunt grei,

Dd de acrilat : garnituri de 28 dd sau separat pt zona frontala 12 dd si laterala 16dd

- cei mai utilizati dd sunt din acrilat, prefabricati

Criterii de alegere a dd laterali

1. Marimea

-spatiul disponibil in cele 3 dim: mezio-distal, ocluzo-gingival,vestib-lingual

Dimensiunea mezio distala

-cei doi PM si cei 2 M intre fata distala a C si limita ant a tuberozitatii maxil / tub piriform

-creasta mandibulara foarte oblica distal -> se renunta la M2

Dimensiunea ocluzo gingivala

-inaltimea dd post = 1/2 dist dintre cele doua creste, din care se scade grosimea bazei protezei ( nu la
edentatii f vechi)

-primul PM armonizat cu C

-odata aleasa inaltimea PM se aleg automat si M

Dimensiunea vestib linguala

- creasta lata: dd lati, creasta ingusta: dd ingusti

-dd mai ingusti decat naturali pt a reduce presiunea pe creasta

-Reguli: fata linguala a dd lat sa nu depaseasca verticala de la linia oblica int; regula lui pound

-dd lat obligatoriu pe mij crestei( daca nu sunt -> basculeaza)

2.Forma dd laterali

-morfologia ocluzala a dd laterali

2 Clase Principale: -dd post anatoformi asemanare cu dd natirali: pante de 20-30 grade

-dd post functionali/neanatomici cu supraf plana

Alte 2 clase: -dd semianatomici: panta de 10-20 grade

-dd speciali

Indicatii dd anatomici

-pacienti tineri edentati prematur si cu creste edentate proeminente

-vechi purtatori de prot cu dd cuspidati

-inreg RC fara dificultati

-condili mandib alungiti si cav glenoida profunda

-rapoarte favorabile intre creste edentate

-predominant miscari mastic verticale

!!!Contraindicatii dd anato: indicatii dd functionali

-pacienti varstnici, creste f atrofiate

-pac cu abraziune mare la dd naturali

-miscari masticatorii orizontale predominante

-cav glenoida plata

-determinarea dificila a RC

-raport nefavorabil intre creste

Imitarea naturii.Principii

-pozitionarea dd cat mai aproape de pozitia naturala

-anatomia de baza a arcadelor potrivita cu dd in toate contururile naturale

-supraf expusa a protezei trebuie sa imite cat mai bine culoarea naturala in stransa interdependenta cu
anatomia contururilor naturale

Montarea dintilor

Principii generale

-ratiuni estetice si fonetice

-interesul mare al pacientului pt estetica

-simetria perfecta=ideal mecanic

-montarea estetica cand dd dau impresia de natural

-cat mai aproape de natural ( Pound)

-conceptia dentogenica a lui Frush si Fisher (triada SPA)

Principii pt dd laterali

-biomecanic

-functional

-conservator

Tehnici: Gysi si pedro saizar

Tehnica Gysi

-dd anatoformi cu pante 20-40 grade

-articulator adaptabil/semiadaptabil/ocluzor

-montare normala/inversa

-placuta de ocluzie mobila

Montarea normala- reguli generale de montare a dd frontali

-fetele vestibulare ale dd frontali sup sa se incadreze in curba vestibulara a sablonului

-dd frontali pot fi montati in afara crestei: ratiuni fizionomice

-marginea inciziala a frontalilor sup sa coincida cu planul de orientare protetica

-incisivii inf cu axele verticale paralele, marginile incizale in general la acelasi nivel

-incisivii inf cu marginea incizala inclinata vestibular, dar fara a iesi in afara perimetrului de sprijin oferit
de creasta edentata

-in regiunea frontala: supraocluzie mare, inocluzia sagitala va fi mai mare (5-6 mm);

1-2 mm si inocluzie sagitala (corelata cu propulsia fonetica a pacientului, daca aceste reguli realizeaza o
montare standard) -poate fi individualizata la proba machetelor in cavitatea buc

Montarea normala: reguli generale de montare a dd laterali

-dd lat se monteaza pe mijlocul crestei!!!

-axa interalveolara face cu planul orizontal de orientare un unghi supero-intern de 70-80 grade/ cu axul
vertical un unghi de 0-10 grade;

-fiecare dd sa articuleze cu cate 2 dd antagonisti ( exceptia Ic inf si ultimul M care articuleaza cu cate 1
dd) -> unitati masticatorii de catre 3 dd (din ratiuni estetice)

-dd sup depasesc dd inf spre vestibular in sens v-o; Astfel nu se insera mucoasa jugala intre arcade

-IM in RC !!!

Reguli individuale de montare

Precizeaza:
-directia axului longitudinal in sens M-D

-directia axului longitudinal in sens V-O

-orientarea fata de planul de ocluzie

Ordinea montarii dd

-se incepe cu dd frontali sup alternativ de o parte si alta Ic sup, IL sup si C sup

-apoi dd laterali sup: Pm1, Pm2, M1, M2

-la mandib: M1, C , IL , Pm1, Pm2, M2 de o parte si alta

Respectarea regulilor de montare-> Se obtin cele 3 curbe de ocluzie:

- sagitala Spee,

- transversala Wilson,

- incizala

Montarea laterala inversa

-axa interalveolara - unghi mai mic de 80 grade cu planul de orientare orizontal

-cuspizii vestibularo ai dd laterali inf se monteaza in afara cuspizilor V sup

-uni/bi lateral

-ocluzie inversa frontala - ocluzie inversa totala

Ocluzie distalizata

-pacienti cu cls 2 Angle; in pozitie de dentat-> supraocluzie mare si inocluzie sagitala mare

-M1 inf se monteaza in distopozitie sau se renunta la Pm1 inf si M1 in pozitie normala

Ocluzie mezializata

-pacienti cu cls 3 Angle la dentat - frontal cap la cap/ ocluzie inversa frontala

-M1 in angrenaj mezializat, angrenaj normal cu spatiul de compensare intre Pm si C

Tehnica Pedro Saizar:

-dd anatoformi

-placuta de ocluzie fixata pe fata ocluzala a bordurii sablonului inf

Preluarea reperelor de pe sablonul sup: - curbura V

-linia mediana

-liniile canine

Pe modelul sup:
-2 linii (distanta intre planul de ocluzie si linia surasului)

-Liniile care marcheaza mijlocul crestelor

Pe model - folia de ceara=baza machetei

-dd frontali - montare conform reperelor de pe placuta si soclul modelelor

- dd laterali sup pe mijlocul crestei

- dd frontali si laterali sup - conform regulilor individuale ale lui Gysi

- tehnica Pedro Saizar mai simpla si rapida decat tehnica Gysi

Tehnica de montare in zona neutrala

-culoarul de forte intre muschii oro-faciali si muschii limbii

-dd artificiali montati in acest culoar(tonicitate normala/ modificata a celor 2 chingi)

-mai ales la dd inf

-tehnica speciala de amprentare, ce stabileste 'zona neutrala'

-Dd frontali - mai spre V (buza nu are tonicitate si limba are tonicitate si volum mare)

-Dd frontali - mai spre L (muschiul orbicular cu tonicitate crescuta si limba cu volum mic si pozitie post)

Alte tehnici:

Tehnica Hanau:

Valoare functionala a unei proteze

-inclinarea pantei condiliene

-profunzimea curbei de compensatie a lui Spee

-inclinarea planului protetic de orientare in raport cu orizontala articulatorului

-inaltimea traiectoriei incisive determinata de placuta incizala

-inaltimea cuspizilor si angulatia pantei cuspidiene

-dd anatomici

-artic Hanau adaptabil

Tehnica Sears:

-teoria ocluziei monoplan: planurile inclinate sunt generatoare de forte orizontale

-dd cu suprafete de ocluzie plane (stabilitate si eficienta masticatorie, fonatorie)

-dd - 4 categorii de unitati functionale ( incizale, ocluzale triturante, echlibrante si subocluzale)

Tehnica Akermann
- pasul elicoidal (dentat)

-arcadele artificiale : pasul elicoidal modificat:

- Pm si M inf inclinati L,

- I si C inclinati V (in scop fizionomic)

-pasul torsiunii - intre C si Pm1

Pregatirea machetei pt proba:

-baza modelata numai in zona frontala

-marirea rezistentei machetei

-maxil: bucata placa de baza pe baza machetei in zona boltii palatine;

-mandib: sarma de 1,5 mm oral intre colet dd si zona linguala centrala

-verificarea marginii machetei (asperitati, reproducerea fundurilor de sac)

-obtinerea aspectului neted, lucios

Trimiterea in laborator a sabloanelor de ocluzie si fisa de laborator

CURS 11

Controlul extrabucal

Controlul ocluzorului si al modelului:

Fara joc in balama

Contrapiulita fixata

Planul median al ocluzorului sa coincida cu planul median al celor 2 modele

Trasarea pe model a liniilor de referinta: linia mediana, linia canica, linia planului de ocluzie, linia
surasului, mijlocul crestei edentate, curbura sagitala a crestei mandibulare

Controlul propriu-zis al machetelor:

Controlul arcadelor artificiale:

- dintii alesi trebuie sa respecte culoarea si forma notate in fisa

- cuspidarea dd laterali sa respecte cerintele

- linia mediana interincisiva sa corespunda cu cea trasata pe model

- cei 6 frontali intre liniile canine

-curbura vestibulara a celor 6 frontali sa fie simetrica

- inaltimea frontalilor sa se incadreze intre planul de ocluzie si linia surasului

- curbura incizaa sa respecte indicatia- convexitate in jos sau dreapta

-dintii sa realizeze unitati masticatorii de cate 3 dd

-dd laterali sa nu fie montati pe tuberozitate sau tubercul piriform(1cm)

-dd laterali montati pe mijlocul crestei(daca nu sunt pe mij, proteza basculeaza)

-dd sa respecte regula lui Pound

-directia curburii sagitale paralela cu curbura crestei mandibulare

-cuspidarea dd laterali conform fisei

-dd laterali sa respecte axul interalveolar

-supraocluzia frontala si inocluzia sagitala

Controlul bazelor din ceara

-respectarea limitelor functionale ale Cp

-sa intre in fundurile de sac (!zone retentive)

-sa acopere 2/3 ant ale tubercului piriform

-sa cuprinda santurile pterigomaxilare si zona de inchidere posterioara

-papile interdentare modelate convex

-versantele V convex si concave pe L

-Ceara sa aiba o culoare cat mai naturala, este primul impact al pacientului cu viitoare proteza - sa fie cat
mai favorabil

-Eventuale modificari se vor face inainte de venirea pacientului

Controlul intrabucal al machetelor

Ideal: in prezenta tehnicianului si a unei pers din anturajul pacientului

Atentie: la deformarea machetei de ceara : racirea sub jet de apa in ocluzor si clatiri repetate ale
pacientului cu apa rece

Obiective: control extindere/mentinere/stabilitate, Control estetic, control fonetic, control ocluziei cu

cele 2 comp- verticala (dvo) si orizontala (coincidenta im -rc)

1.Control extinderii/ mentinerii/ stabilitatii

Control macheta sup:

-lungimea si grosimea sa fie corespunzatoare cu fundurie de sac

-ocolire bride, frenuri a.i sa nu se dizloce la miscarile functionale

-baza extinsa pana in zona de inchidere palatinala post

-mentinerea minima in vederea executarii testelor fonetice

-stabilitatea machetei – presiuni alternative la nivelul dd laterali ( pm )- montarea corecta pe creasta

Control macheta inf:

-verificarea marginilor prin testele Herbs cu gura intredeschisa

-mentinerea e greu de verificat – rolul principal il are gravitatia, pozitia anterioara a limbii este favorabila

- stabilitatea : presiuni alternative la nivelu dd laterali

Probleme

1.Pacient cu limba post se poate reeduca functionala -bila de ceara pe linia mediana lingual

2.La mentinerea deficitara se plaseaza intai macheta mandibulara apoi maxilara

2.Control estetic

a)Aspect facial din normal frontala cu gura inchisa

-suport corespunzator pentru buze si obraji

-santurile labiale sa fie usor estompate in concordanta cu varsta

-buza superioara simetrica ca si plenitudine

-rosul buzelor sa fie vizibil in rap cu varsta si sex

Dvo marit/micsorat

-buze rasfrante/proeminente: dvo micsorat

-buze nu se ating: dvo marit

b)Din profil cu gura inchisa:

-treapta buzei: superioara sa depaseasca 1-2 mm buza inferioaraa – in montarea cu supraocluzie; in

acelasi plan - pt cap la cap

-montarea inversa nu!

-marginea machetei sa nu bombeze sub pragul narinar (se poate radia din ceara si slefui la proteza
finala)

-aspectul etajului inferior al fetei

c)Norma frontala cu gura usor intredeschisa ( se vede gradul de vizibilitate):

-linia mediana interincisiva sup sa corespunda cu planul medio-sagital al fetei

-latimea celor 6 frontali intre cele 2 comisuri

-curbura vestibulara simetrica

d)Zambet:

-curbura incizala sa se incadreze in armonia fetei si sa fie aproximativ paralela cu buza inf (mg libera a ei)

-in suras vizibilitatea dd sa fie in raport cu varsta si tipologia fetei

-existenta coridorului bucal - intre fetele V ale pm si obraz

-fata ocluzala a dd laterali sup sa nu fie vizibila (sa nu atarne planul de ocluzie)

-garnitura de dd aleasa sa fie in armonie dento-faciala / dento-somato-faciala

e)Control estetic: componenta subiectiva

-impreuna cu pacientului - proba oglinzii

-trebuie luate in considerare observatiile pertinente/doleantele pacientului- eventual fotografii

-in cazul montarii standard se pot face individualizari

Montari individualizate Frush si Fisher:

- Armonie dento facial, dento-somato-faciala

- Armoniile nu trebuie reproduse simetric pe ambele arcade

- Diasteme si treme- ! nu - risc de fracturare

- pozitia, forma si culoarea Incisivului central dominante - lateralul accentueaza sau mascheaza pozitia
centralului

- rotatia Ic/ il inspre D - caracter feminin

- incalecarea Ic peste lateral - aspect voluntar

- incalecarea I lateral peste central - feminitate

- vestibularizarea C - asprirea expresie, masculin

- coborarea celor 2 incisivi centrali – nota vesela

- curbura incizala mai accentuala la femei si pacienti tineri, mai dreapta la barbati

- linia coletului nu trebuie la acelasi nivel peste tot

3.Controlul RIMO

A.Controlul comp verticale: dvo

Controlul comp orizontale- dupa montarea in ocluzor/ in articulator

Precautii:

-pacientul inchide fara presiuni mari - condus de medic in pozitie cat mai posterioara
-machetele se mentin pe camp la inchiderea gurii cu degetele plasate pe baza lor pt evitarea devierii
mandibulare

Control comp verticala

Corelarea DVO cu aspectul fizionomic

1.Dvo marit:

-pacientul cu facies crispat

-buzele nu intra in contact/cu efort

- dintii vizibili

2.Dvo micsorat:

-aspect imbatranit

-santuri periorale accentuate

-rosul buzelor diminuat

3.Testare functionala:

1. Test Silverman

-pronuntarea cuvintelor cu „S”: mississipi, pas cu pas

Dvo = dvr - smv

- se urmareste la nivelul dd laterali - pm!!!

-dd se ciocnesc: dvo marit

-spatiu prea mare: dvo micsorat

-normal 1-2 mm

-cls 2: mai mic, cls 3: mai mare

Coroborare cu semnele faciale

2. Testul Buchman Ismail

- se picura ceara pe suprafata ocluzala a dd laterali - pacientul converseaza

- dvo mare: ceara stearsa

- dvo mic, sif mare: ceara neatinsa

- dvo normal: strat normal de ceara cu indentatiile antagonistilor

Corectarea greseli:

Dvo mic:
- pe dd laterali ai machetei inferioare se lipesc benzi de ceara- RC si inregistrare

- se deghipseaza modelul superior din ocluzor si se repozitioneaza conform noii inregistrari

Dvo mare:

- se reia determinarea rimo cu sablonale de ocluzie

- se inlocuiesc dd machetei inferioare cu ceara si se reia determinarea - apoi se reghipseaza in ocluzor in

relatie corecta

B.Control componenta orizontala (machetele se insera,pacientul inchide in RC):

- angrenajul dd laterali

- coincidenta RC cu IM

- verificare IM-RC cu proba spatulei: machete pe camp si cu o spatula bucala se introduce dinspre
exterior spre interior la nivelul Pm, nu trebuie sa treaca spatula, nu exista spatiu -> corect = proba
negativa

-proba pozitiva pe o parte: se pune ceara/silicon de ocluzie pe partea respectiva, se deghipseaza

modelul si se repozitioneaza conform ocluziei luate

Situatii

- ideala rc - im

- intermediara: 1 mm

- decalaj mai mare de 1mm se reia determinarea IM diferit de RC

1.IM = RC (1mm)

- perfectarea reliilot ocluzale se face la proteza finita

- se slefuiesc machetele pt indepartarea contactelor vizualizate cu hartia de articulatie sau cu ceara

2.IM nu corespunde cu RC

- redeterminarea RIMO cu sabloanele de ocluzie

Greseli:

- mandibula in propulsie la inchiderea gurii cu machetele

- apare reflex de memorie ocluzala : inocluzie sagitala mare 2-6 mm

- daca montarea s-a facut cu inocluzie standard 1,5 mm - apar probleme

- daca montarea s-a facut cu inocluzie individualizata (propulsie mare in fonatie sau supraocluzie
frontala mare) se repeta manevra pana ne dam seama de pozitia reala (repetabila)

Corectarea:
- inocluzie mai mare de 2 mm se reface

- se aplica ceara pe fetele ocluzale ale dd laterali si se reinregistreaza

Greseli:

-mandibula pozitionata spre posterior

- contact prematur la nivelul cuspizilor Molarilor cu cresterea DVO (falsa)

- se demonteaza dd laterali mandibulari se aplica ceara si se reinregistreaza

Ori de cate ori se solicita remontarea, medicul va trimite modelul deghipsat din ocluzor, pt a obliga
tehnicianul sa repozitioneze corect!!

Situatii difice:

- se verifica macheta maxilara - se da in laborator pt prelucrare

- cu proteza maxilara finita se reia cu sablonul de ocluzie inf determinarea RIMO

- buna stabilitate a protezei superioare si rapoarte "fixe" dentare pe dintii din acrilat

4.Control fonetic:

-mentinerea machetelor pe cp

- libertatea mandibulei in propulsie : pacientul pronunta 55-65, verificare supraocluzie frontala si

inocluzie sagitala ; in propulsie sa vina maxim cap la cap dd, sa nu depaseasca dd;

Pronuntare cuvintelor cu litera „s”:

- s - suierat intre vf limbii si zona retroincivisa e spatiu prea mare (frontali sup prea vestibularizati sau
frontalii inferiori prea lingualizati)

- s – zazait: spatiu prea mic intre vf limbii si zona retroincisiva ( frontali sup oralizati)

Pronuntarea v, f: muchia incizala a frontalilor sup si buza inf:

- seamana v cu f : dd sup prea scurti

- seamana f cu v: dd sup prea lungi

Pronuntarea cu t,d

- t se aude ca d: dd sup prea oralizati

- d se aude ca t: dd sup prea vestibularizati sau proteza groasa la rugile palatine

Pronuntarea k:

-macheta superioara prea groasa in regiunea posterioara

Concluzii: proba machetei

Situatii care impun retrimiterea machetei pt remontare:

1. Alegerea unei garnituri de dd necorespunatoare: forma, culoare, dimensiune

2. Neconcordanta dintre linia interincisiva sup si linia mediana a fetei

3. Curbura vestibulara incorecta

4. Montarea dd laterali in afara crestei

5. Rimo incorecte

Date transmise in laborator

- forma si profunzimea zonei de inchidere palatinala post

- zonele de despovarare

- zonele retentive ce pot crea probleme la insertia protezei

1. Forma si profunzimea zonei de inchidere palatinale posterioare

- gravarea modelului de medic in prezenta pacientului

- pacientul pronunta ah prelungit- pt determinarea limitei post ce va fi unita cu insemnarea santurilor

pterigomaxilare

- se aplia pe macheta in cavitatea bucala : pacientul scoate limba pt plasarea valului in pozitie joasa si
linia trasata anterior pe mucoasa e impregnata pe macheta

-se scurteaza ceara la aceasta linie si se pune macheta pe model si se graveaza limita posterioara cu un
instrument ascutit

-profunzimea este de 2/3 din depresibilitatea tesutului

- variaza in functie de inclinarea valului : mare pt cele verticale, medie/mica pt cele orizontale

- profunzimea maxima e situata posterior, scazand spre ant

Inchiderea palatinala post

- evidentierea limitei ant care corespunde liniei de flexie a valului:

Pacientul sufla pe nas cu narile pensate sau pronunta Ah

Se traseaza pe model identic cu limita posterioara

2.Zone de despovarare:

-zone unde proteza nu trebuie sa vina in contact intim cu mucoasa

- proteza nu trebuie sa preseze pe camp

- sutura intermaxilara, torus palatin si mandibular, papila incisiva, exostoze, gaura mentoniera, linia
milohioidiana ascutita

-medicul hasureaza pe model zona respectiva- grosime

Folierea torusului palatin:

- gradul de foliere trebuie corelat cu diferenta dintre rezilierea mucoasei de pe crestele edentate si
rezilienta mucoasei de pe torus

- daca folierea pe torus e mica si rezilienta e mare pe creste- proteza va bascula

- daca folierea e prea mare: basculeaza

3.Zone retentive ce pot pune probleme la insertia protezei:

- analiza si evaluarea acestora: mucos/ osos

- retentivitate unilaterala (tuberozit) – tatonarea axului de insertie

- retentivitati bilaterale mai mari de 1 mm: se va pastra 1 mm pt mentinere din una din tuberozitati,
restul se desfiinteaza pe model- proteza se termina in fundul de sac; sau: Pe o retentivitate se extinde
proteza doar pana la 1 mm, iar pe partea cealalta pana in fundul de sac; sau 3. Marginile protezei care
depasesc 1 mm vor fi realizate din material rezilient

4. Materialul bazei protezei

- acrilat termopolim- roz/ transp\Rent

- acrilat termopolimerizabil combinat cu materiale reziliente

- acrilat termopolimerizabil ranforsat cu fibre de sticla sau plase metalice

5. Detalii zone foliere

- grosimea si localizarea exacta cu detalii

6. Modificari asupra finisarii protezei

- indicatii asupra grosimii protezei in locul unde trebuie subtiata – respectiv zone retentive subtiate dar
sa nu fie ff subtiate: risc fracturare

Curs 12- Reconditionarile protezelor totale

Protezele totale/ in timp/ fracturi ale bazei/ marginilor/ dd artificiali;

Metinerea, sprijinul si stabilitatea afectatate/ nepotrivire intre suprafeta interna a protezei si suprafata
zonei de sprijin;

Reconditionari necesare

reparatia protezei fracturate – baza;

- margini;

- dinti;

captusirea protezei fracturate – marginala;

- totala;
Cauzele fracturarii protezelor totale:

caderea pe o suprafata dura (ciment, gresie, in chiuveta)/ pacient f in varsta/neputincios;

defecte in masa acrilica legate de confectionare (pori, fisuri, impuritati/ distorsiuni, tensiuni interne);

oboseala la incovoierea din cursul solicitarilor ciclice de durata;

aspecte de morfologie a structurilor orale;

conceperea, realizarea/ utilizarea incorecta a protezelor;

caracteristicile materialelor polimerice;

cauze combinate;

Aspecte morfologie ale structurilor orale

prezemta torusului voluminos asociata cu forma boltii palatine;

resorbtia severa/ neuniforma a crestelor cu reducerea dimensiunii bazei protezei;

prezenta frenurilor cu insertie inalta;

prezenta unor dinti/ implante sub proteze;

Torusul- cauza frecventa a fracturarii bazei acrilice

- localizare:- maxilar: 1/3 medie/ distala, in zona PM/ M;

- mandibula: versantul lingual al proceselor alveolare, zona C-PM;

- in 2/3 posterioare ale boltii palatine/ ingreunarea inchiderii distale/ implicatii in succiune si echilibru;

- torusul maxilar mai frecvent ca cel mandibular;

- torusul maxilar mai voluminos;

- prezenta torusului- foilerea atenta a modelului in vederea distantarii bazei protezei de torus/ evitarea
discomfortului, leziunilor traumatice, riscului de fractura;

- bolta mai adanca- risc mai mare;

Resorbtia severa a crestei alveolare:

-reducerea accentuata a suprafetei de sprijin si a bazei protezei/ aparitia zonelor de minima rezistenta si
fracturarea bazei protezei;

Insertii inalte:

rascroiri largi ale protezei;

nerespectarea lor- instabilitatea protezei cu posibilitatea crescuta de fracturare;

in procesul tehnologic (dezambalare/ ambalare)- fisuri ce cresc riscul de fractura;

Dinti/ implanturi sub proteze:

loc de supraincarcare si suprasolicitare a bazei acrilice;

armarea cu inserturi metalice/ nemetalice;

la supraproteze- lina de fractura frecvent pe linie mediana;

Aspecte ocluzale implicate- presiuni ocluzale mari prin:

Supraevaluarea DVO;

Antagonisti dinti naturali/ lucrari protetice fixe;

Prezenta parafunctiilor (bruxism);

Tipologii faciale hipodivergente;

Ocluzie instabila, nefunctionala;

Deficiente ale protezelor:

Nefolierea/ folierea necorespunzatoare la torus;

Rascroiri largi ale bazei protezei;

Dinti montati in afara crestei;

Baze subtiri;

Acrilat de slaba calitate (material acrilic pentru baze);

Proteze instabile (din cauza bazelor, dinti artificiali/ relatii ocluzale incorecte);

Acrilat imbatranit, poros;

Traseul liniei de fractura:

Pe linie emdiana;

Paramedian;

Anterior paramaedian si apoi tansversal median spre posterior;

Pornind de pe linia mediana frontal si apoi directie paramediana;

Mijloace de reducere a riscului de fractura:

Imbunatatirea calitatii acrilatelor;

Introducerea de noi materiale si tehnologii (cresterea rezistentei la impact, la flexiune, la fenomentul de

oboseala);

Ramforsarea bazelor cu diverse materiale (fibre sticla, fibre de carbon, polietilena, poliamida, pulberi,
umplutura de plastic);
Ramforsarea bazelor acrilice:

Cu incluziuni metalice: fibre rotunde, semirotunde, plase/ grile (inelare, totale), placute prefabricate/
confectionate in laborator;

Materiale: aliaje de de Au, Cr-Co, Ni-Cr, Ti, Al;

Cu inserturi metalice: microcristale de corborundum/ corindon, fibre sticla/ carbon/ aramida (Kevlar)/
polietilena, nanoparticule (mai recent);

Caracteristicile materialelor acrilice ranforsate:

Cunoasterea comportamentului materialului acrilic si a posibilitatilor de utilizare a diferitelor inserturi;

Noile materiale:

Biocompatibile;

Imbunatatirea biomecanica trebuie sa raspunda tuturor cerintelor fizico-mecanice (flexiune, tractiune,

impact, oboseala);

Sa nu modifice culoarea acrilatului la confectionare si in timp;

Sa-si pastreze stabilitatea volumetrica si structurala in timp;

Sa nu creasca gradul de porozitate si sa favorizeze dezvoltatarea microbiana;

Sa permita prelucrarea corecta a pieselor protetice;

Sa faca posibila uti;izarea si igienizarea pieselor protetice;

Mecanismul producerii fracturii protezelor:

2 mecanisme: soc si solicitare repetatata, ce apar la forte mici de flexiune si incovoiere ce produc o
oboseala dinamica a materialului acrilic al bazei protezei;

fractura- prin propagarea si extinderea unei fisuri ce apare in zona de concentrarea a stresului;

Tehnologia reparatiei bazei protezelor totale fisurate/ fracurate:

se realizeaza in laboratorul de tehnica dentara;

fragmentele trebuie repuse in pozitia initiala;

cand lipsesc fragmente e necesara amprentarea de catre medic;

etapele reparatiei:

repunerea in pozitie corecta a fragmentelor;

solidarizarea fragmentelor;

turnarea unui model partial ce intereseaza zona afectata;

crearea de retentivitati de-a lungul marginilor fracturate;

umectarea cu monomer a suprafetelor de lipit;

se aplica acrilatul roz autopolimerizabil, se prelucreaza si lustruieste proteza;

Captusirea protezelor totale:

literatura anglo-saxona:

relining: captusirea obisnuita a protezei partiale/ totale prin adaugarea unui nou material acrilic peste
cel al bazei protezei;

rebasing: refacerea totala a bazei protezei mentinand daor arcada dentara inferioara;

literatura franceza:

rebasage: captusirea obisnuita a protezei mentinand doar arcada dentara artificiala;

refection: refacerea totala a bazei;

litereatura romana:

captusire si rebazare se confunda la un moment dat;

rebazare: refacere completa a bazei, pastrand dintii de pe vechea proteza (f. rar);

Tipuri de captusiri:

partiala= marginala:

adaugarea de material la zonele de inchidere deficitare;

obiective: imbunatatirea mentinerii perin refacerea inchiderii marginale pierdute/ ameliorarea

mentinerii;

totala= intereseaza toata fata mucozala a protezei; obiective:

optimizarea mentinerii unei proteze corect confectionate (atrofia in timp a c.p. cu disparitia adeziunii si
succiunii);

conditionarea tesuturilor cu ajutorul materialelor cu vascozitate lent progresiva;

imbunatatirea mentinerii si stabilitatii unor proteze vechi reparate;

Contraindicatiile captusirii:

DVO supraevaluata;

Dd laterali montati in afara mijlocului crestei;

Ocluzie dezechilibrata, imposibil de corectat;

Proteze cu multiple reparatii, cu baza deteriorata si impregnata;

Instabilitatea protezelor pe ambele arcade;

Stomatopatii;
Modalitati de captusire:

Rigide;

Reziliente (temporare/ “definitive”);

Procedee de realizare:

Directa (in cabinet): acoperirea bazei si marginilor protezei cu un nou strat de acrilat auto, in cabinet,
fara ajutorul laboratorului;

Indirecta (in laborator);

Captusirea rigida prin metoda directa:

Avantaje:

Tehnica rapida;

Pacientul nu ramane fara proteza;

Dezavantaje:

Prepararea si aplicarea materialului (acrilare auto) supuse erorilor;

Posibilitatea aparitiei unui strat poros de polimer (presiune ocluzala)- infiltrare cu flora bacteriana/
stomatopatii;

Materiale de captusire rigida- acrilate auto:

Duracryl (spofa);

Ortoacryl;

Paladur (Haereus-Kultzer);

Forma de prezentareL pulbere si lichid;

Polimeri: PMMA/ MMA iritant pt mucoasa si poate provoca reactii alergice;

Stabilitatea dimensionala a acestor acrilate auto- discutabila;

Structura poroasa- colonizare cu bacterii si levuri- stomatite;

Tehnica captusirii directe:

Indepartarea stratului superficial acrilic de pe fata mucozala a protezei (legatura chimica)= strat izolator
(grasimi, celule epiteliale, deposite tartrice);

Acoperirea fetelor laterale ale dintilor si fata externa a protezelor cu fasii de leucoplast;

Prepararea acrilatului intr0un godeu de sticla (polimer+monomer/ monomer+polimer);

Acrilatul de consistenta samantanii fluide+ spatulare energica= consistenta mierii de albine+ monomer=
consistenta mierii de albine/ se poate introduce in cavitatea bucala;
Vaselinarea cp pt diminuarea actiunii iritante a monomerului;

Proteza se introduce in IM+ miscari functionale ale pacientului;

!!! atentie la temperatura crescuta (in timpul prizeia acrialtului) si la senzatia de usturime;

Indicatii pentru pacient:

Proteza va fi purtata de a 2-a zi;

Umectarea mucoasei cu ceaiuri din plante;

Proteza va avea mentinerea si stabilitatea mult asteptate de a 2-a zi (imediat dupa captusire, mucoasa
este hiperplaziata);

Captusirea rigida prin metoda indirecta:

Aplicarea noului strat de acrilat prin intermediul laboratorului;

Avantaj: pacientul nu mai resimte disconfortul de la captusirea directa;

Dezavantaj: durata mai mare de timp necesara, pacientul neputand sa poarte proteza o perioada;

Proteza= portamprenta in care se introduce un material de amprentare (silicon, pasta ZOE);

Indepartarea stratului superficial de acrilat (ca la metoda directa);

Modelarea functionala cu gura deschisa si cu gura inchisa (IM si RC);

In laborator se realizeaza captusirea prin mai multe metode;

1. Turnarea modelului- ambalarea protezei:

- turnarea modelului- indepartarea materialului de amprenta (insule pt pozitionare)- ambalarea protezei

in cuveta;

- indepartarea insulelor- indesarea acrilatului auto- strangerea cuvetei- dupa priza, prelucrare si
lustruire;

2. Ambalarea protezei fara a se turna in prealabil un model:

- proteza cu material de amprenta se ambaleaza;

- dupa deschiderea cuvetei se indeparteaza materialul de amprenta si se inlocuieste cu material auto;

- se strange cuveta, punandu-se sub presa;

dupa priza- prelucrare si lustruire;

Captusirea temporara cu materiale reziliente:

“conditionarea” cp cu materiale cu vascozitate lent progresiva;

relaxarea tesuturilor/ stergerea reflexelor dobandite ce se opun acomodarii cu proteza/ amprentare

“foarte functionala”;
Indicatii:

pacienti varstnici, la care se traseaza cu dificultate limitele cp (micsorarea profunzimii vestibulului bucal,
hernierea planseului, limba hipertrofiata);

proteze vechi, instabile, scurte marginal (mandibulare);

distribuirea uniforma a presiunilor ocluzale pe suprafetele de sprijin= “absorbant de soc”;

potoperator, cu rol de contentie;

stomatopatii (conditioanarea tisulara e obligatorie);

Materiale de conditionare tisulara si captusire temporara:

Tissue conditioner (GC);

COE- CONFORT (GC);

COE- SOFT (GC);

GC Reline (GC);

Preparea si utilizarea materialelor:

Amestecare- dupa 2-3 min se aplica in interiorul protezei;

Faza chimica- materialul foarte aderent si greu de manipulat;

Faza plastica- vascozitate mare- se introduce proteza in cavitatea bucala;

Vascozitatea materialului: mare (la inceput), descreste treptat;

Conditionarea dureaza 48-72 h (masticatie/ deglutitie/ fonatie);

Devine apoi elastic (pt 2 sapt), apoi granulos si iritant- trebuie inlocuit cu acrilat auto prin metodele
descrise;

Captusirea definitiva cu materiale reziliente- indicatii:

Pacientii care nu tolereaza contactul cu o suprafata protetica dura:

Mucoasa balanta;

Mucoasa hiperemiata;

Creasta “in muchie/ lama de cutit”;

Torus mandibular proeminent/ sensibil;

Proteze totale unimaxilare cu antagonistii arcade naturale integre;

Materiale utlizate pt captusirea: - directa: Simpa, Mollosil;

- indirecta: Plastuplast, Moloplast B.

Curs 13

Aplicarea protezelor totale acrilice

Mijloace de igienizare a protezelor

Recomandari privind purtarea protezelor

Stomatita protetica

APLICAREA PROTEZELOR TOTALE

protocol clinic:

- suprimarea purtarii protezelor vechi cu 24h anterior inserarii noilor proteze;

- aplicarea noilor proteze pe teruturi de sprijin indemne;

- pastrarea protezelor in apa pana la insertia lor in cavitatea bucala, pentru preventia contractiei si
distorsionarii acrilatului prin deshidratare, cat si dizolvarea urmelor de monomer.

etape clinice:

1. Controlul extraoral

2. Aplicare si control intraoral

a. Corectarea zonelor de suprapresiune

b. Controlul stabilitatii

c. Controlul mentinerii

d. Controlul fizionomiei

e. Controlul fonetic

f. Verificare componentei verticale a RIM -> DVO

g. Verificarea componentei orizontale a RIM -> RC

3. Recomandari privind igienizarea si purtarea protezelor totale.

1. CONTROLUL EXTRAORAL AL PROTEZELOR Remediu

Deficiente
Verificarea polimerizarii si
prelucrarii bazei
Inspectarea si palparea fetelor
mucozale
Inspectarea si
Plusuri, urme de ghips/ plumb,
bule de aer
Conformare corecta a papilelor
Fata externa insuficient lustruita
Exces de acrilat, asperitati
Muchii taioase,
Indepartarea cu instrumente cu
varf scurt si ascutit, freze/ pietre
adecvate, netezire si relustruire
Modelaj convex al fetelor
vestibulare si concav al fetelor
orale
Relustruire – luciu de oglinda
Indepartare cu freze de acrilat
cu varf rotunjit/ pietre
adecvate, apoi netezire
Rotunjire cu freze/