Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1
"V:ed" (factorul verbal-educaţional) este unul din cei doi factori majori de grup,
alături de "K:m" (factorul spaţial-mecanic), descrişi de P.E. Vernon.
4
Figura 1.
Gc Gf
- Necolorat
- Raven - Colorat
- Mill Hill - Avansat
G
- Crichton
V:ed K:m
Figura 2
? OPUSUL
Proba A Proba B
definiţie dată de către Ch. Spearman factorului “g”. Factorul “g” (deci şi
inteligenţa generală, adică analiză), de integrare (sinteza unui ansamblu de
impresii) şi totodată de invenţie (sau variabilitate combinatorie).
Probele din cadrul unei serii sunt de dificultate crescândă, dar ele se
rezolvă pe baza aceluiaşi principiu (aceloraşi principii), pe care subiectul
trebuie să-l (să le) descopere.
8
În partea de sus (în dreapta) a fiecărui tabel sunt calificate (cu litere)
cele 6 figuri eligibile şi prin aceasta se arată şi greşeala de raţionare, de
gândire în cazul alegerilor inadecvate. Din partea de jos (în dreapta) a
fiecărui tabel se poate afla frecvenţa celor 11 tipuri de alegeri (“A - X”)
în fiecare serie (A, Ab şi B).
11
Tabelul numărul 1
Seria A - Înţelegerea identităţii şi a schimbărilor produse în interiorul matricelor continue
Succesiunea Ordinea (sistemul) şi natura problemelor care trebuie rezolvate Alegeri posibile
matricelor
1 2 3 4 5 6
1 Completarea matricelor simple, continue, prin înţelegerea deosebirii, asemănării şi identităţii a b x b j
2 Completarea matricelor simple, continue, prin înţelegerea DEOSEBIRII şi identităţii a a a s x a
3 Completarea matricelor simple, continue, prin înţelegerea deosebirii, ASEMĂNĂRII, identităţii x a j a a a
4 Completarea matricelor simple, continue, prin înţelegerea deosebirii, ASEMĂNĂRII, identităţii b x j j b b
5 Completarea matricelor simple, continue, prin înţelegerea deosebirii, ASEMĂNĂRII, identităţii j c b j j x
6 Completarea matricelor simple, continue, prin înţelegerea deosebirii, asemănării, orientării, identităţii i j x b b ij
7 Completarea matricelor simple, continue, prin înţelegerea deosebirii, asemănării, formării Gestaltului, x
tendinţei de închidere j j b e j
8 Completarea matricelor simple, continue, prin înţelegerea deosebirii, asemănării, formării Gestaltului, g x f j c h
9 Completarea matricelor într-o singură direcţie cu schimbări progresive în două direcţii prin înţelegerea i
deosebirii, asemănării, orientării, identităţii x b b b jc
10 Completarea matricelor într-o singură direcţie cu schimbări progresive în două direcţii prin înţelegerea
deosebirii, asemănării, orientării b i x b jc jc
11 Completarea matricelor într-o singură direcţie cu schimbări progresive în două direcţii prin înţelegerea b
deosebirii, asemănării, formării Gestaltului, tendinţe de închidere j c g jx h
12 Completarea matricelor într-o singură direcţie cu schimbări progresive în două direcţii prin înţelegerea h
asemănării, orientării şi educaţiei de corelate j jc i g x
12
Tabelul numărul 2
Seria Ab - Înţelegerea figurilor discontinue (separate) ca şi întreguri legate spaţial
Succesiunea Ordinea (sistemul) şi natura problemelor care trebuie rezolvate Alegeri posibile
matricelor
1 2 3 4 5 6
1 Completarea matricelor discontinue (separate) implică perceperea deosebirii, ASEMĂNĂRII, identităţii b j j x b b
2 Completarea matricelor discontinue (separate) implică perceperea deosebirii, ASEMĂNĂRII, ORIENTĂRII,
identităţii b ec b i x c
3 Completarea matricelor discontinue (separate) implică perceperea asemănării, orientării, identităţii x c c c i j
Completarea matricelor discontinue (separate) implică înţelegerea faptului că cele trei figuri sunt elemente independente ale unui
întreg care se completează cu un al patrulea element prin sesizarea:
4 deosebirii, SIMETRIEI ÎNCHISE şi orientării părţii care lipseşte g e b h b x
5 deosebirii, SIMETRIEI ÎNCHISE şi orientării părţii care lipseşte f x g b e h
6 ASIMETRIEI închise şi orientării părţii care lipseşte x g f ei h e
7 deosebirii, simetriei DESCHISE şi orientării părţii care lipseşte e g x b h c
8 asimetriei închise, SCHIMBĂRII şi orientării părţii care lipseşte c g ec x f c
9 simetriei deschise, SCHIMBĂRII şi orientării părţii care lipseşte e f g d h x
10 simetriei deschise şi orientării părţii care lipseşte cb b x f e g
11 simetriei închise şi orientării OBLICE a părţii care lipseşte h bc f e x bd
12 ASIMETRIEI DESCHISE, schimbării şi orientării părţii care lipseşte g x c h i j
14
Frecvenţa după
Felul alegerilor Tipul şi natura figurilor eligibile
poziţie
1 2 3 4 5 6
a Deosebire Figura nu conţine nici un fel de model
b Deosebire Figura aleasă este total inadecvată 2 2 2 2 2 2
Identificarea
c Figura cuprinde elemente inadecvate şi distorsiuni 2 1 2 1 3
neadecvată
Identificarea
d Figura combină (uneşte) elementele în mod inadecvat 1
neadecvată
Identificarea Figura este însuşi modelul sau jumătatea din el cu care se
e 2 2 1 2 2 1
neadecvată completează lacuna
Figura este identică cu partea din matrice care se găseşte deasupra
f Repetarea matricei 1 1 2 1 1
şi în stânga lacunei
Figura este identică cu partea din matrice care se găseşte deasupra
g Repetarea matricei 2 3 2 1
lacunei
Figura este identică cu partea din matrice care se găseşte la stânga
h Repetarea matricei 1 2 3 1
lacunei
I Corelaţie incom- Figura are orientare greşită 1 2
pletă
j Corelaţie incom- Figura se încadrează corect în matrice, dar completarea este 1 1 2
pletă parţială
x Figura adecvată Figura completează matricea atât pe orizontală, cât şi pe verticală 2 2 2 2 2 2
15
Tabelul numărul 3
Seria B - Înţelegerea schimbărilor asemănătoare (analoge) ale figurilor legate în mod spaţial şi logic
Succesiunea Ordinea (sistemul) şi natura problemelor care trebuie rezolvate Alegeri posibile
matricelor
1 2 3 4 5 6
1 Completarea matricelor discontinue (separate) implică perceperea deosebirii, asemănării, identităţii b x b b b b
2 Completarea matricelor discontinue (separate) implică perceperea deosebirii, asemănării, identităţii b c c c aj x
3 Perceperea celor trei figuri ca şi un întreg care se completează prin înţelegerea asemănării, SIMETRIEI ŞI x c j ch f e
ORIENTĂRII părţii care lipseşte
4 Perceperea celor trei figuri ca şi un întreg care se completează prin înţelegerea asemănării, SIMETRIEI ŞI j x e g ec h
ORIENTĂRII părţii care lipseşte
5 Perceperea celor trei figuri ca şi un întreg care se completează prin înţelegerea asemănării, ASIMETRIEI ŞI x b h f g b
ORIENTĂRII părţii care lipseşte
6 Gândirea (raţionare) “concretă” coerentă, sinteza analogiilor spaţiale prin înţelegerea SCHIMBĂRII d
ASIMETRICE şi orientării oblice a figurii care lipseşte h j x g i
7 Gândirea (raţionare) “concretă” coerentă, sinteza analogiilor spaţiale prin înţelegerea SCHIMBĂRII i
ASIMETRICE şi orientării oblice a figurii care lipseşte h g c j x
8 Gândirea (raţionare) “concretă” coerentă, sinteza analogiilor spaţiale prin înţelegerea schimbării asimetrice x
în figură MODIFICATĂ ch i f h g
9 Gândirea (raţionare) “concretă” coerentă, sinteza analogiilor spaţiale prin înţelegerea SCHIMBĂRII
ASIMETRICE şi orientării oblice a figurii care lipseşte g c j x h fc
10 Gândirea (raţionarea) abstractă “discontinuă” implică înţelegerea analogiilor logice prin perceperea g h x j d f
ADĂUGĂRII unei caracteristici date la o figură modificată
11 Gândirea (raţionarea) abstractă “discontinuă” implică înţelegerea analogiilor logice prin perceperea f
SCĂDERII unei caracteristici date dintr-o figură modificată d h g x d
Gândirea (raţionarea) abstractă “discontinuă” implică înţelegerea analogiilor logice prin perceperea DUBLEI
12 SCĂDERI din caracteristicile date ale figurii j g h j x f
16
Frecvenţa după
Felul alegerilor Tipul şi natura figurilor eligibile
poziţie
1 2 3 4 5 6
a Deosebire Figura nu conţine nici un fel de model 1
b Deosebire Figura aleasă este total inadecvată 2 1 1 1 1 2
Identificarea
c Figura cuprinde elemente inadecvate şi distorsiuni 1 3 2 2
neadecvată
Identificarea
d Figura combină (uneşte) elementele în mod inadecvat 1 2 1
neadecvată
Identificarea Figura este însuşi modelul sau jumătatea din el cu care se
e 1 1 1
neadecvată completează lacuna
Figura este identică cu partea din matrice care se găseşte
f Repetarea matricei 1 1 1 4
deasupra şi în stânga lacunei
Figura este identică cu partea din matrice care se găseşte
g Repetarea matricei
deasupra lacunei
Figura este identică cu partea din matrice care se găseşte la stânga
h Repetarea matricei 2 2 2 1 1 1
lacunei
i Corelaţie incompletă Figura are orientare greşită 1 1 1
Figura se încadrează corect în matrice, dar completarea este
j Corelaţie incompletă 2 1 2 3
parţială
x Figura adecvată Figura completează matricea atât pe orizontală, cât şi pe verticală 2 2 2 2 2 2
17
scăderea stării tensionale, atenuarea emotivităţii sau invers, crearea unei anumite
stări de seriozitate etc.)
A4 - A5: Fără a-i lăsa timp pentru alegere, i se spune subiectului: “Priveşte
foarte atent modelul” (i se arată trăgând degetul mare peste model). Numai una
se potriveşte total. Mai întâi să te uiţi atent la fiecare (i se arată cu degetul
fiecare dintre cele 10 figuri). Numai după aceea să-mi arăţi acea figură unică,
care se potriveşte aici (i se arată lacuna din model). După ce copilul a ales una,
indiferent dacă este corectă sau greşită, i se spune: Aceasta este corectă ? Se
potriveşte aici ? (i se arată figura indicată şi lacuna din model). Dacă subiectul
răspunde afirmativ (“da”), psihologul aprobă alegerea, indiferent de caracterul ei
adecvat sau neadecvat. Dacă copilul doreşte să-şi schimbe alegerea, psihologul
va spune: “Bine, arată-mi acea figură unică pe care o socoteşti corectă.”
După o nouă alegere făcută de către subiect, indiferent dacă este corectă
sau nu, psihologul întreabă: “Aceasta este figura corectă ?” Dacă copilul
răspunde afirmativ, examinatorul acceptă alegerea. Dacă însă subiectul are
îndoieli şi de data aceasta, psihologul continuă: “Dar care este cea corectă ?”
Figura indicată la această întrebare se consideră decizia finală a subiectului.
atent la ea. Din acest motiv, instrucţia, în cazurile în care copilul este atent şi
înţelege ceea ce are de făcut, poate fi prescurtată.
Seriile Ab şi B.
Ab1 - Ab5: La Ab1, psihologul arată pe rând cele trei figuri ale modelului şi
în cele din urmă lacuna: “Vezi cum merg ? Aceasta, aceasta, aceasta ...... Care
va fi aceea ? Fii atent ! Uită-te pe rând la fiecare. Numai una se potriveşte.
Care este aceea ?”
De la Ab1 la AB5, după ce subiectul indică una din cele 6 figuri, indiferent
dacă alegerea este corectă sau nu, psihologul întreabă: “Aceasta este figura care
încheie bine ? (corect) modelul (i se arată figura aleasă şi lacuna din model) ?
Ca şi mai înainte, dacă copilul răspunde prin “da”, psihologul aprobând
răspunsul, acceptă alegerea indicată. Dacă însă copilul doreşte să-şi schimbe
părerea, psihologul procedează întocmai ca şi la seriile A. El va accepta drept
corectă alegerea la care ţine copilul în cele din urmă.
Ab6 - Ab12: După a 5-a matrice, copilul nu mai trebuie întrebat asupra
corectitudinii alegerii. Psihologul va spune doar următoarele: “Priveşte atent
modelul (i se arată pe rând figurile modelului, apoi lacuna care urmează să fie
completată). Fii atent, numai o singură figură completează corect modelul (i
se arată pe rând fiecare figură). Care este aceea ? Această instrucţie se va da şi
la sarcinile următoare, în măsura în care ea este necesară.
Copiii mai dotaţi, sunt invitaţi să-şi consemneze ei înşişi alegerile în fişa de
răspuns. În aceste cazuri, examinatorul supraveghează succesiunea corectă a
itemilor (subiectul să nu întoarcă două sau mai multe pagini, “sărind” peste itemi)
şi corectitudinea însemnării alegerilor (numărul figurii alese să fie introdus la
locul potrivit în fişa de cotare. Majoritatea copiilor cu VC > 8 ani realizează
corect această sarcină. Astfel, de la VC > 8 ani testul poate fi aplicat colectiv, în
condiţiile unei supravegheri atente.
Dacă testul MP (c) este rezolvat corect şi uşor de către subiectul examinat
în mod individual, la vârsta de 8 ani, se poate trece în continuare la seriile C, D,
iar începând de la 9 ani la seriile C, D, E ale Matricelor Progresive Standard.
În aceste cazuri, performanţa (cota parţială) de la seria Ab nu se consideră în
calcularea celei totale. Cota totală astfel obţinută se interpretează după etalonul
Ravenului necolorat.
Tabelul numărul 4
Itemul 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Seria
A 4 5 1 2 6 3 6 2 1 3 4 5
Ab 4 5 1 6 2 1 3 4 6 3 5 2
B 2 6 1 2 1 3 5 6 4 3 4 5
scorul mediu al grupului de referinţă (grupul de vârstă din care face parte
subiectul) examinat în vederea etalonării testului.
Tabelul numărul 5
Scoruri (cote)
Centile
6 ani 7 ani 8 ani 9 ani 10 ani
100 23 26 28 28 33
90 20 24 26 27 29
80 18 21 24 24 28
70 17 19 22 23 26
60 16 17 20 22 25
50 15 16 18 21 24
40 15 15 17 19 22
30 14 14 16 17 20
20 12 13 15 16 17
10 11 12 14 15 16
Tabelul numărul 6
Scoruri (cote)
Centile 51/2 61/2 71/2 81/2 91/2 10 101/2
6 ani 7 ani 8 ani 9 ani 11 ani
ani ani ani ani ani ani ani
95 19 21 23 24 25 26 28 30 32 32 33 35
90 17 20 21 22 23 24 26 28 31 31 31 34
75 15 17 18 19 20 21 23 26 28 28 29 31
50 14 15 15 16 17 18 20 22 24 24 26 28
25 12 13 14 14 15 16 17 19 21 22 22 24
10 - 12 12 13 14 15 15 16 18 20 20 21
5 - - - 12 12 13 14 15 16 17 17 17
Tabelul numărul 7
Tabelul numărul 8
Tabelul numărul 9
În cursul celui de-al doilea război mondial M.P. (s) a fost utilizat pe scară
larga în Anglia (fiind aplicat la cca.3 milioane recruţi). De atunci şi până în prezent
matricele progresive Raven (necolorat) şi-au dovedit validitatea atât în orientarea
şcolară şi profesională a normalilor, devenind un test de inteligenţă aproape
33
Testul M.P. (s) cuprinde 60 de itemi sau probe elementare. Fiecare item
constă dintr-un desen abstract, adesea dintr-un grupaj de figuri (“matrice”), din care
lipseşte o parte (un element). În urma examinării matricei, subiectul trebuie să
decidă care este figura unică (din cele 6 sau 8 oferite pe aceeaşi planşă sub matrice)
potrivită pentru “încheierea” corectă a matricei. Probele simple sunt grupate în serii
de câte 12 matrici, seriile fiind notate de la “A” la “E”. Fiecare serie dezvoltă o
temă diferită (“A” - stabilitatea de relaţii în structura matricei continue; “B” -
analogii între perechile de figuri ale matricei, “C” - schimbări progresive în figurile
matricei; “D” - permutări, adică grupări de figuri în interiorul matricei; “E” -
descompuneri în elemente ale figurilor matricei). Testul M.P. (s) deşi cuprinde un
singur gen de sarcini, prin varietatea temelor sale poate evidenţia, în strânsă
legătură cu inteligenţa generală, capacitatea de restructurare (mobilitatea -
rigiditatea mintală) şi de transfer întrucât subiectul îşi exersează tehnica de
rezolvare în cursul parcurgerii probelor.
3.2.1. Seria A
3.2.2. Seria B
În seria B fiecare matrice se compune din 4 elemente dintre care cel de-al
IV-lea lipseşte. În itemii B1 şi B2, cele 4 părţi ale matricei sunt identice. În itemii
următori elementele diferă şi formează un întreg cu o structură relaţională logică.
Sarcina subiectului constă în descoperirea analogiei între două figuri (stabilirea
relaţiilor), prin diferenţierea treptată a elementelor (capacitatea de a concepe
simetria între figuri). Elementul potrivit pentru completarea matricei se alege din 6
figuri.
3.2.3. Seria C
Seria C este formată din matrici de câte 9 elemente ordonate (3 x 3) din care
unul lipseşte. Probele seriei se rezolvă prin descoperirea schimbărilor progresive
ale figurilor în interiorul matricei. Figurile prezintă modificări continue de poziţie şi
schimbări spaţiale dinamice, care determină îmbogăţirea figurilor atât în plan
orizontal, cât şi în plan vertical (totalizarea elementelor noi în figura care lipseşte).
Răspunsul corect se alege din 8 posibilităţi.
35
3.2.4. Seriile D şi E
Seriile D şi E cuprind câte 12 matrici, fiecare fiind compusă din câte
9 elemente (dar unul lipseşte). Partea care lipseşte se alege din 8 figuri prezentate
sub matrice. Probele din seriile D sunt repartizate după principiul restructurării
figurilor pe plan orizontal şi vertical. Rezolvarea corectă presupune urmărirea
regularităţii consecutive a figurilor şi alternarea lor în structura matricei
(descoperirea criteriilor schimbării complexe).
ritmul rezolvării testului este mult mai rapid, timpul mediu fiind de 30-35
minute.
mod corect, ca formă şi ca desen, imaginea mare (li se arată matricea A 1). Care
este acea figură unică ? Dacă cineva răspunde corect spunem: “Foarte bine”.
Dacă cineva răspunde greşit spunem: “Mai gândiţi-vă!”. Apoi, indiferent dacă
au găsit sau nu figura adecvată, continuăm: “Dacă alegem figura nr.1,
observăm că ea completează desenul ca formă, dar în interior nu are acelaşi
desen. Acelaşi lucru îl constatăm şi în cazul figurilor 3 şi 5. Figura nr.2 este
nepotrivită fiindcă nu cuprinde nici un desen. Limitele din interiorul figurilor
nr.4 şi 6 sunt la fel cu cele din imaginea mare, care trebuie completată. Care se
potriveşte dintre 4 şi 6 ? Figura nr.6 nu, deoarece are o parte albă, incompletă
(li se arată). Deci figura nr.4 este cea corectă, fiindcă primele 2 liniuţe
orizontale din interiorul ei (li se arată) şi cele 4 liniuţe verticale de la marginea
interioară (li se arată) continuă exact liniuţele începute, dar neterminate ale
imaginii mari (li se arată din A1).
Tabelul numărul 1
Seria A B C D E
Itemul
1. 4 2 8 3 7
2. 5 6 2 4 6
3. 1 1 3 3 8
4. 2 2 8 7 2
5. 6 1 7 8 1
6. 3 3 4 6 5
7. 6 5 5 5 1
8. 2 6 1 4 6
9. 1 4 7 1 3
10. 3 3 6 2 2
11. 4 4 1 5 4
12. 5 5 2 6 5
Tabelul numărul 2
Tabelul numărul 3
Test colectiv - Etalon pentru copii (Anglia)
Vârsta cronologică (în ani)
Centile 1 1
8 8 /2 9 9 /2 10 101/2 11 111/2 12 121/2 13 131/2 14
95 38 39 41 43 45 48 50 51 52 52 52 53 53
90 34 36 38 41 43 45 47 49 49 50 50 51 52
75 24 29 32 34 37 39 41 45 45 46 47 48 48
50 18 21 24 38 30 33 35 37 39 41 43 44 44
25 0 14 16 18 20 23 26 29 32 34 35 37 38
10 0 0 0 13 13 15 16 18 22 25 27 28 28
5 0 0 0 0 0 13 14 15 16 17 19 21 23
Tabelul numărul 4
Test colectiv - Etalon pentru adulţi (Anglia)
Vârsta cronologică adulţi (Anglia)
Centile
20 25 30 35 40 45 50 55 60 65
95 55 55 54 53 52 50 48 46 44 42
90 54 54 53 51 49 47 45 43 41 39
75 49 49 47 45 43 41 39 37 35 33
50 44 44 42 40 38 35 33 30 27 24
25 37 37 34 30 27 24 21 18 15 13
10 28 28 25 0 0 0 0 0 0 0
5 23 23 19 0 0 0 0 0 0 0
Tabelul numărul 5
Test individual - Etalonul pentru copii (Anglia)
Vârsta cronologică (în ani)
Centile
6 61/2 7 71/2 8 81/2 9 91/2 10 101/2 11 111/2 12 121/2
95 19 22 25 28 33 37 39 40 42 44 47 50 52 53
90 17 20 22 24 28 33 35 36 38 41 44 48 49 49
75 15 17 19 21 23 26 29 31 33 35 38 42 43 45
50 13 14 16 17 19 21 22 24 26 29 31 35 37 38
25 0 0 13 14 14 16 17 18 20 23 26 28 30 31
10 0 0 0 0 0 13 13 14 14 15 20 21 23 24
5 0 0 0 0 0 0 0 0 13 14 16 18 19 20
Tabelul numărul 6
42
Tabelul numărul 7
Transformarea rezultatelor în QI
Tabelul numărul 8
Vârsta cronologică %
16-30 100
45
35 97
40 93
45 88
50 82
55 76
60 70
rotunjit.
Tabelul numărul 9
Clasificarea intelectuală
QI Nivel de inteligenţă
Peste 140 inteligenţă extrem de ridicată
120 - 140 inteligenţă superioară
110 - 119 inteligenţă deasupra nivelului mediu
100 - 109 inteligenţă de nivel mediu (bună)
90 - 99 inteligenţă de nivel mediu (slabă)
80 - 89 inteligenţă sub medie
70 - 79 inteligenţă de limită
50 - 69 deficienţă mintală uşoară (debilitate mintală)
20 - 49 deficienţă mintală medie (imbecilitate)
0 - 19 deficienţă mintală gravă (idioţie)
Persoana examinată poate “rezolva” (corect sau greşit) prin ghicire, unele
din cele 60 de probleme cuprinse în MP (s). Numărul alegerilor ghicite este
proporţional cu totalul răspunsurilor greşite. Persoanele cu performanţe scăzute
rezolvă corect, în general, mai multe probleme prin ghicire decât subiecţii cu cote
ridicate. Din această cauză, un scor total scăzut este întotdeauna mai puţin valid
şi mai puţin fidel decât unul ridicat.
activitatea subiectului). Dacă indicele de variabilitate este mai mare sau egal
cu 7, se acordă o încredere redusă rezultatului examinării, subiectul fiind
retestat cu o altă metodă.
Tabelul numărul 10
Tabelul numărul 11
Ilustrăm cele spuse prin prezentarea cazului L.S. (Cl. a VIII-a, Sc. gen.,
VC = 15 ani şi 9 luni, sex bărbătesc):
Gradul: IV ;
QI = 71;
Timp = 30 minute.
Raven şi la probele de calcul din scara Binet - Simon indică un ritm lent şi o
nesiguranţă mare în gândire, alături de dificultatea de a opera cu conţinuturi
(informaţii) abstracte şi absenţa deprinderilor elementare de calcul mintal. Datorită
capacităţii reduse de a organiza materialul, L.S. pierde frecvent informaţii
esenţiale. Subiectul memorează mai bine materiale verbale nestructurate. Fidelitatea
însă, chiar şi în acest caz lasă de dorit.
Tabelul numărul 12
Subiecţi MP(s)
Variabile corelate Scor Autor
Nr. V.C. (în ani) QI
total
150 6 – 13 Termen – Merril EM 0,86 J.C. Raven (1948)
? sub 30 Mill Hill Scor total 0,60 J.C. Raven (1948)
70 9 –10 QIT QIP 0,75 E.S. Barrett (1956)
70 9 – 10 WISC QIP 0,69 E.S. Barrett (1956)
70 9 – 10 QIV QIP 0,70 E.S. Barrett (1956)
37 11 – 12 WISC QIT 0,66 T. Kulcsar (1974)
37 11 - 12 WISC QIV 0,58 T. Kulcsar (1974)
37 11 – 12 WISC QIP 0,62 T. Kulcsar (1974)
37 11 – 12 Binet – Simon QI 0,72 T. Kulcsar (1974)
37 11 – 12 Bender-Santucci Scor total 0,42 T. Kulcsar (1974)
37 11 – 12 Probe piagetiene Scor total 0,72 T. Kulcsar (1974)
Tabelul numărul 13
MP (a) versiunea din 1962 este astfel construită încât proba să poată fi la
fel de bine utilizată cu sau fără limitarea timpului de aplicare.
56
5. Cuprinsul
1. Matricele Progresive Raven...............................................................................................1
1.1. Consideraţii generale.............................................................................................................1
1.2. Noţiunea de inteligenţă generală (factorul “g”)....................................................................2
1.3. Natura psihologică a factorului “g”......................................................................................4
2. Matricele Progresive Colorate MP (c) - seriile A, Ab şi B................................................7
1.1. Prezentarea testului................................................................................................................7
1.2. Principiile care stau la baza construirii testului....................................................................8
1.3. Instrucţiunile de aplicare.....................................................................................................17
1.4. Cotarea răspunsurilor..........................................................................................................22
1.5. Interpretarea rezultatelor....................................................................................................23
1.5.1. Interpretarea cantitativă.................................................................................................................23
1.1.2. Interpretarea calitativă a performanţei..........................................................................................29
1.6. Calităţi psihometrice ale MP (c)..........................................................................................31
3. Matricele Progresive Standard M.P. (s) - seriile A, B, C, D şi E.................................32
3.1. Consideraţii generale...........................................................................................................32
1.2. Prezentarea testului..............................................................................................................33
1.2.1. Seria A............................................................................................................................................34
1.2.2. Seria B............................................................................................................................................34
1.1.3. Seria C............................................................................................................................................34
1.1.4. Seriile D şi E..................................................................................................................................35
1.3. Desfăşurarea examinării......................................................................................................35
1.4. Cotarea răspunsurilor..........................................................................................................39
1.5. Interpretarea rezultatelor....................................................................................................40
1.5.1. Interpretarea cantitativă.................................................................................................................40
1.1.2. Interpretarea calitativă...................................................................................................................48
1.6. Calităţi psihometrice ale testului MP (s).............................................................................56
4. Matricele Progresive Avansate - MP(a)...........................................................................57
5. Cuprinsul..........................................................................................................................57