Neurochirurgie – subiecte rezolvate

1) GLASGOW COMA SCALE (GCS – 1974, Teasdale si Jennett), care evaluează răspunsul la 3
probe rezultând scorul GCS:
1. Deschiderea ochilor puncte
- Deschidere spontană 4
- Deschidere la comandă 3
- Deschidere la stimuli dureroși 2
- Absența deschiderii la stimuli 1
2. Activitate motorie la stimuli dureroși
- Activitate spontană normală 6
- Reacție motorie de apărare 5
- Retragerea membrului stimulat 4
- Răspuns motor în fl exie 3
- Răspuns motor în extensie 2
- Absența oricărui răspuns motor 1
3. Răspuns verbal
- Răspuns orientat temporo-spațial 5
- Răspuns confuz 4
- Răspuns inadecvat 3
- Sunete neinteligibile 2
- Lipsa răspunsului 1
Scorul GCS este cuprins între 3 - 15 puncte, un scor GCS mai mic sau egal cu 8 puncte semnificând stare
de comă.

2) HEMATOAMELE INTRACRANIENE POSTTRAUMATICE

Hematoamele intracraniene posttraumatice cuprind:
1. hematomul extradural,
2. hematomul subdural acut,
3. hematomul subdural cronic și
4. hematomul intracerebral.

3) Clasificarea Frankel este cea mai utilizată clasificare clinică și definește gravitatea și implicit
prognosticul evolutiv al leziunilor vertebromedulare. Scala Frankel are următoarele categorii:
Frankel A – leziune completă - funcții motorii și senzitive abolite sub nivelul neurologic
Frankel B – leziune incompletă - funcții motorii abolite sub nivelul neurologic, funcții senzitive prezente
sub nivelul neurologic
Frankel C – leziune incompletă - funcții senzitive prezente sub nivelul neurologic, activitate motorie
voluntară prezentă sub nivelul neurologic, dar inefi cientă cu defi cite mari
Frankel D – leziune incompletă - funcții senzitive prezente sub nivelul neurologic, activitate motorie
voluntară prezentă sub nivelul neurologic, efi cientă, dar nu cu forță normală
 Frankel E – fără deficite neurologice motorii sau senzitive

4) Sindromul tumoral de lob frontal

A. În tumorile de lob frontal se pot constata următoarele simptome de focar:
1. Epilepsia: se constată la aproximativ 60% din cazuri, manifestarea dominantă fi ind criza de tip grand
mal cu care debutează 30% din tumori. Alte crize epileptice îmbracă caracterul crizelor de tip jacksonian,
urmate de generalizare şi crize adversive.
2. Tulburările motorii: sunt cu atât mai accentuate cu cât se dezvoltă mai aproape de aria motorie.
Tumorile de arie motorie produc marcat defi cit motor controlateral: hemipareză sau hemiplegie.
3. Afazia şi agrafia: apar în leziunile tumorale din emisferul dominant ce lezează ariile F2 şi F3.
4. Simptomele extrapiramidale se constată în leziuni ale ariei premotorii şi prefrontale sub forma
grasping - reflexului, semnul roţii dinţate şi o hipertonie plastică.
5. Tulburări psihice - apar în majoritatea cazurilor, deseori reprezentând forma de debut a
simptomatologiei tumorale.
Modificarea afectivităţii apare în prima etapă şi constă în euforie, labilitate afectivă. Excitaţia
psihomotorie determină tendinţa spre glume şi calambururi neadecvate, adeseori cu tentă sexuală,
context ce poartă denumirea de moria.
Progresiv apare faza de indiferență, cu scăderea randamentului profesional, tulburări de memorie, şi
atenţie slăbită. Indiferenţa faţă de propria persoană şi familie este frecvent diagnosticată eronat drept
stare depresivă.
Ulterior se constată diminuarea controlului sfincterian prin lezarea centrilor frontali ai vezicii urinare şi
rectului cu instalarea gatismului.
În perioada de stare a bolii se constată un sindrom pseudodemential asemănător schizofreniei.
Glioamele maligne şi metastazele au procentul cel mai mare de tulburări psihice.
6. Tulburările de echilibru: se manifestă în urma lezării conexiunile fronto-cerebelo-vestibulare şi se
materializează sub formă de latero- sau retropulsie, instabilitate în menţinerea trunchiului pe verticală,
laterodeviere şi uneori derobare bruscă a membrelor inferioare.
Simptomatologia tumorilor frontale se constituie progresiv, debutul fiind dominat de tulburările psihice.

5) SEMIOLOGIA TUMORILOR CEREBELOASE LA ADULT

a. Hipertensiunea intracraniană: cefalee, greaţă, vomă, edem papilar, torticolis, atitudine de ceremonie,
crize tonice, criza cu rigiditate în hiperextensie a trunchiului şi membrelor, tulburări vegetative, midriaza
bilaterală.
b. Sindroame cerebeloase:
1. Sindromul median (vermian): tulburări de echilibru (instabilitate în ortostatism, instabilitate la
împingere, mers ebrios, bază largă de susţinere)
2. Sindromul lateral (emisferic): tulburări de coordonare şi tonus muscular (dismetrie, adiadocokinezie,
asinergie, hipotonie, tremor intenţional, disartrie – voce explozivă, sacadată)
3. Nistagmusul - nu există tumoră de fosă posterioară fără nistagmus
6) CLASIFICAREA HISTOPATOLOGICĂ
Sistemul Kernohan împarte tumorile liniei astrocitare în patru grade histologice ce au şi caracter
prognostic, bazat pe următoarele criterii: numărul mitozelor, polimorfismul nuclear, necroza şi
proliferarea endotelială:
Gradul I - este cel mai benign şi îi corespunde histologic astrocitomul pilocitic;
Gradul II - corespunde tumorilor de grad mic/intermediar din care fac parte: astrocitomul fibrilar,
protoplasmatic şi gemistocitic, care este mai agresiv;
Gradul III - este reprezentat de astrocitomul anaplazic;
Gradul IV - corespunde glioblastomului.
Clasifi carea Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii grupează tumorile gliale în trei categorii: glioame de grad
mic – „low grade gliomas” (gradul I şi II), glioame anaplazice (gradul III) şi glioblastoame (gradul IV).

7) Principalele tipuri de tumori extra- si intramedulare: Meningiomul, Schawnomul, Astrocitomul

si Ependimomul

8)Anevrismele se clasifică şi în funcţie de mărime:

1) anevrisme mici cu dimensiuni între 3 și 10 mm
2) anevrisme medii cu dimensiuni ȋntre 10-20 mm
3) anevrisme mari cu dimensiuni între 20-30 mm
4) anevrisme gigante cu dimensiuni peste 30 mm

9) Malformaţiile vasculare (MV) se împart în următoarele tipuri:

Malformaţii arteriovenoase (MAV)
Angioame venoase
Angioame cavernoase
Telangiectazii capilare
Fistule arteriovenoase (fistule durale, malformaţia de venă Galen)

10) Clasificarea Martin Spetzler

Mărimea MAV
- mică sub 3 cm = 1pct
- medie între 3-6 cm = 2pcte
- mare peste 6 cm = 3pcte
Elocvența creierului adiacent
- arii neelocvente = 0pcte
- arii elocvente = 1pct
Tipul de drenaj venos
- drenaj superfi cial = 0pcte
- drenaj profund = 1pct
Cea mai utilizată scală de diagnostic şi prognostic este scala Spetzler-Martin care încadrează MAV în
leziuni operabile şi neoperabile în funcţie de punctajul realizat.