Farmacie Part5 PDF

919 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
Tema nr. 32
Vitamine liposolubile si hidrosolubile
BIBLIOGRAFIE:
3. Farmacoterapie practica – Dumitru Dobrescu, Ed. Medicala Bucuresti, 1989, vol. 1 si 2
9. Biochimie medicala – Veronica Dinu, Ed. Trutia, Elena Cristea Popa, Aurora Popescu – Ed. Medicala,
Bucuresti, 1998
INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU
F1232001. Acidul pantotenic şi biotina

A. Acidul pantotenic este puţin răspândit în natură
B. Structura de bază a pantotenatului este heterociclică
C. Pantotenatul intră în compoziţia coenzimei acetilante (CoA)
D. Biotina nu conţine azot în moleculă
E. Biotina nu îndeplineşte rol de coenzimă
(pag. 122 - 123)
F1232002. Care dintre afirmaţii sunt corecte:

A. Vitamina E se mai numeşte menadiona
B. Ca structură vitamina E aparţine clasei sterolilor
C. Vitamina E funcţionează ca antioxidant
D. Vitamina K generează predispoziţie la hemoragii
E. Vitamina K2 este de origine vegetală
(pag. 135 - 137)
F1232003. Marcaţi răspunsul corect legat de vitaminele cu caracter hidrofob

A. Grupul cuprinde vitaminele A, D, E, K şi niacina
B. Sunt vehiculate prin sânge de către anumite lipoproteine
C. Nu se depozitează în organism
D. ß-carotenul are caracter oxidant
E. Carotenii sunt răspândiţi mai ales în regnul animal
(pag. 130 - 138)
F1332004. Selectati raspunsul incorect:

A. In structura lor,vitaminele K naturale contin nucleul de p-naftochinona substituit in pozitia 2 cu un radical
metil,iar in pozitia 3 cu un radical poliizoprenoid
B. Deficienta de vitamina K se datoreaza malabsorbtiei grasimilor
C. Vitaminele K de sinteza se acumuleaza in ficat
D. Vitamina K este implicata in activarea factorilor de coagulare II,VII,IX si X
E. Vitamina K este coenzima carboxilazei sub actiunea careia se formeaza acidul gama-carboxiglutamic
(pag. 137)
F1432005. Alegeţi afirmaţia corectă:

A. Ergosterolul şi 7-dehidrocolesterolul sunt vitamere D.
B. Transformarea provitaminelor D în vitaminele corespunzătoare implică un proces de hidroliză.
C. Transportul sanguin al vitaminelor D implică legarea acestora la o polipeptidă sintetizată în ficat.
D. Forma cea mai activă a vitaminei D este 25-hidroxicolecalciferolul.
E. Reglarea nivelului sanguin al calcitriolului se face direct de către hormonul paratiroidian şi indirect de
concentraţia calciului seric.
(pag. 133-134)
919 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
F1432006. Care dintre următoarele afirmaţii privind acidul ascorbic nu este corectă?
A. Vitamina C nu este implicată în absorbţia ferului.
B. Este implicat în hidroxilarea prolinei şi lizinei.
C. Este un antioxidant.
D. Este implicat în sinteza adrenalinei.
E. Diete deficitare în acid ascorbic pot duce la apariţia scorbutului.
(pag. 128-130, [9])
F1432007. Care dintre următoarele afirmaţii privind vitamina B12 nu este corectă?
A. Poate fi convertită în cofactori enzimatici ce conţin gruparea 5’-deoxiadenozil sau metil, ataşată la cobalt.
B. Poate servi ca sursă de cofactor enzimatic, necesar pentru conversia metilmalonil-CoA la succinil-CoA.
C. Carenţa de vitamina B12 duce la homocistinurie.
D. La sinteza metioninei din homocisteină, pe lângă vitamina B12 este necesar şi acidul folic.
E. Conţine în structură o grupare hem.
(pag. 124-126, [9])
F1432008. Despre vitamina A se poate afirma:

A. Acidul retinoic este componentă a pigmentului vizual rodopsină.
B. Retinalul participă la sinteza glicoproteinelor.
C. Retinoidele afectează expresia genetică implicată în proliferarea şi diferenţierea mai multor tipuri de celule.
D. Administrarea de retinoide creste efectele unor compuşi carcinogenici.
E. ß-Carotenul posedă o marcantă activitate oxidantă faţă de radicalii liberi peroxidici.
(pag. 130-133)
F1432009. Tocoferolii:
A. Sunt vitamine K.
B. Forma cea mai activă biologic este delta-tocoferolul.
C. Depozitarea tocoferolilor se face în special în ficat.
D. Previn oxidarea unor hormoni hipofizari şi suprarenalieni, ca şi a altor compuşi utili (vitamina A, acizii graşi
esenţiali, etc)
E. După conjugare cu acid glucuronic sunt excretaţi în urină.
(pag. 135-136)
F1532010. Care din următoarele afirmaţii sunt false?

A. vitaminele A, E, K se depozitează în ţesutul adipos;
B. produsul de oxidare a retinalului este implicat în biosinteza glicoproteinelor;
C. calcitriolul se sintetizează din 7-dehidrocolesterol;
D. tocoferolii conţin nucleul cromanului;
E. vitamina K1 este liposolubilă.
(pag. 130-2)
F1532011. Care sunt afirmaţiile adevărate?

A. acizii folici se mai numesc şi acizi pteroilaspartici;
B. nici o vitamină nu se poate sintetiza în organism;
C. acidul ascorbic este δ-lactona acidului L-gulonic, fiind înrudit cu hexozele;
D. vitamina B12 este factor de creştere pentru microorganisme;
E. aminotransferazele au drept coenzimă ciancobalamina.
(pag. 124-2)
F1532012. Precizaţi afirmaţiile corecte:

A. în doze mari, vitamina A scade efectul anticoagulantelor orale;
B. vitamina E creşte efectul anticoagulantelor orale;
C. vitamina K1 nu produce efecte adverse la doze foarte mari;

D. piridoxina creşte efectele barbituricelor;
E. vitamina B1 intervine numai în procese din metabolismul proteic.
(pag. 297-1)
F1532013. Precizaţi afirmaţiile incorecte:

A. transformarea dUMP în dTMP necesită coenzima FH4;
B. acidul p-aminobenzoic intră în structura acidului pteroic;
C. concentraţia protrombinei este independentă de concentraţia vitaminei K1;
D. piruvatdehidrogenaza este un complex multienzimatic;
E. 7-dehidrocolesterolul este precursorul unui prohormon de tip sterolic.
(pag. 137-2)
F1532014. Referitor la vitamina K sunt false următoarele afirmaţii:

A. este implicată în sinteza protrombinei şi proconvertinei;
B. este cofactorul formării acidului gama-carboxiglutamic în proteine identificate în oase, placentă, splină,
rinichi, plămâni;
C. vitaminele K naturale şi de sinteză se depozitează în ficat
D. vitaminele K naturale au structură poliizoprenică
E. tratamentul cu antibiotice cu spectru larg poate produce hipovitaminoza K
(pag. 137-2)
F1532015. Referitor la vitamine sunt adevărate afirmaţiile:

A. supradozarea vitaminelor liposolubile se rezolvă prin eliminarea rapidă a acestora;
B. acumularea vitaminelor A şi D în organism este fără efecte;
C. suplimentarea dietei cu vitamine este recomandată indiferent de aportul alimentar;
D. absorbţia intestinală a vitaminei C este diminuată în cazul tranzitului intestinal accelerat;
E. vitamina C împiedică absorbţia fierului în tubul digestiv.
(pag. 291-1)
F1632016. Care din coenzimele menţionate nu conţin în structură adenina:

A. FMN
B. FAD
C. NAD+
D. Coenzima A
E. NADP+
(pag. 117)
F1632017. Care dintre afirmaţii nu este corectă:

A. Tiamina are în structură piridina şi tiazolul
B. FMN şi FAD sunt coenzimele riboflavinei
C. TPP face parte din complexul mutienzimatic al piruvat-dehidrogenazei
D. Biotina participă în reacţiile de carboxilare
E. Acidul ascorbic participă în degradarea oxidativă a Tyr şi biosinteza adrenalinei
(pag. 115)
F1632018. Care dintre compuşii menţionaţi participă direct în procesul vederii:

A. Acidul retinoic
B. 11-cis-retinalul
C. Acidul 11-cis retinoic
D. 3-Dehidroretinolul
E. β-Carotenul
(pag. 131)
F1632019. Indicaţi care din afirmaţii este corectă:

A. Biotina participă în reacţii de decarboxilare
B. Acidul pantotenic este CoA-SH
C. CoA-SH nu conţine în structură resturi fosfat
D. Piridoxalfosfatul participă în reacţiile de decarboxilare a α-cetoacizilor
E. NAD+ este coenzimă nicotinamidică
(pag. 119)
F1632020. Indicaţi care dintre afirmaţii nu este corectă:

A. Vitaminele liposolubile sunt transportate în sânge de lipoproteine
B. Rodoprina este constituită în oprină şi 11-cis-retinal
C. Carenţa de vitamina K produce tulburări de coagulare
D. Menadiona conţine în structură un rest poliizoprenic
E. 7-Dehidrocolesterolul este provitamina colecalciferolului
(pag. 137)
F1632021. Indicaţi care dintre vitaminele menţionate participă la carboxilarea resturilor de Glu din
structura unor proteine:
A. Biotina
B. Filochinona
C. Tocoferolii
D. PLP
E. Calciferolii
(pag. 138)
F1632022. Indicaţi vitamina care conţine în structură nucleul cromanic:

A. Menadiona
B. Filochinona
C. Tocoferolii
D. Calciferolii
E. Retinolul
(pag. 135)
F2132023. Despre provitaminele si vitaminele D se pot face urmatoarele afirmatii:

A. Din punct de vedere structural provitaminele D nu sunt steroli
B. Colesterolul reprezinta un precursor global pentru toate vitaminele D
C. Vitaminele D sunt hidrosolubile
D. In tubii renali, oase si placenta se formeaza 24, 25 dihidroxicolecalciferoli si 1, 25 dihidroxicolecalciferoli
E. Metabolismul vitaminelor D este independent de calcemie si de activitatea parathormonului
(pag. 133, 134/9)
F2132024. Despre tiamina sunt corecte urmatoarele afirmatii:

A. Tiamina reprezinta vitamina B6
B. Tiaminpirofosfatul (TPP) este cofactor in reactii de transfer ale gruparilor aldehidice
C. Tiaminpirofosfatul (TPP) intra in reactiile de decarboxilare ale aminoacizilor
D. Tiaminpirofosfatul (TPP) intra in reactii de transaminare
E. Tiaminpirofosfatul (TPP) este cofactor pentru metiltransferaze
(pag. 115,116/9)
F2132025. Despre acidul folic se pot face urmatoarele afirmatii:

A. Acidul folic din organismul uman este acidul pteroil pentaglutamic
B. Coenzima care provine de la acidul folic intervine in activitatea aminotransferazelor

C. Acidul p-aminobenzoic face parte din structura acidului folic
D. Acidul tetrahidrofolic este cofactor pentru unele decarboxilaze ale aminoacizilor
E. Acidul tetrahidrofolic este cofactor pentru unele hidrolaze
(pag. 127/9)
F2132026. Evidentiati raspunsul fals:

A. In structura biotinei intra un nucleu tiazolic
B. Piridoxal-fosfatul participa la procese de trans-sulfurare
C. Biotina ia parte la reactii de carboxilare
D. Piridoxal-fosfatul participa la procese de transaminare
E. Tiamin-pirofosfatul participa la reactii de decarboxilare ale alfa-cetoacizilor
(pag. 116, 121, 123/9)
F2132027. Referitor la cobalamine sunt adevarate urmatoarele afirmatii:

A. Metilcobalamina este cofactor pentru enzima care reface metionina din homocisteina
B. Metilcobalamina participa la formarea de metilmalonil-coenzima A
C. Metilcobalamina actioneaza independent de coenzima acidului folic
D. Deoxiadenozincobalamina este cofactor pentru metilarea homocisteinei
E. Ciancobalamina se foloseste in anemii feriprive
(pag. 334/3, 124, 125, 126/9)
F2232028. Care dintre afirmatii sunt corecte:

A. Vitamina E se mai numeste menadiona. - pg.135
B. Ca structura, vitamina E apartine clasei sterolilor. - pg.135
C. In organism vitamina E joaca un important rol antioxidant. - pg.136
D. Vitamina K genereaza predispozitie la hemoragii. - pg.136
E. Vitamina K2 este de origine vegetala. - pg.137
(pag. 135-137)
F2232029. Vitamine liposolubile

A. Transportul plasmatic este efectuat de lipoproteine. - pg.130
B. Vitaminele liposolubile sunt derivati izoaloxazinici. - pg.130
C. Vitaminele D2 si D3 provin din colesterol. - pg.133
D. Provitaminele E se numesc tocoferoli. - pg.135
E. Sunt direct dependenti de vitamina K factorii I si II de coagulare. - pg.137
(pag. 130;133;135;137)
F2232030. Marcati raspunsul corect legat de vitaminele cu caracter hidrofob

A. Grupul cuprinde vitaminele A, D, E, K si niacina. - pg.130
B. Tulburarile biliare se repercuta negativ asupra absorbtiei lor intestinale. - pg.130
C. Nu se depoziteaza in organism. - pg.130
D. Functioneaza in special sub forma de coenzime. - pg.130
E. Carotenii sunt raspinditi mai ales in regnul animal. - pg.131
(pag. 130-131)
F2232031. Vitamina B2
A. Este o substanta incolora foarte solubila in apă. - pg.117
B. Are o structura biciclica. - pg.117
C. Forma ei activa este reprezentata de coenzima NAD. - pg.117
D. Coenzimele derivate de la vitamina B2 participa la procese de oxidoreducere. - pg.118
E. Pentru vitamina B2 nu se cunosc coenzime. - pg.118
(pag. 117-118)
F2232032. Vitamina PP
A. Se mai numeste tiamina. - pg.118
B. Contine un ciclu cu doi atomi de azot. - pg.119
C. Coenzimele sale pot trece uşor pe mai multe apoezime. - pg.120
D. Participa in procesele degradative ale acizilor grasi. - pg.120
E. Principalul sau rol biochimic este legat de metabolismul calciului. - pg.119
(pag. 118-120)
F2232033. Acidul pantotenic si biotina

A. Acidul pantotenic este putin raspindit in natura. - pg.122
B. Structura de baza a pantotenatului este heterociclica. - pg.122
C. Pantotenatul intra in compozitia coenzimei acetilante (CoA). - pg.122
D. Biotina functioneaza ca si coenzima a metiltranferazelor. - pg.123
E. In toate reactiile la care participa biotina se realizeaza un beneficiu energetic. - pg.124
(pag. 122-124)
F2232034. Vitaminele
A. Nu pot fi sintetizate de organismele superioare. - pg.114
B. Sunt constituenti cu importanta valoare energetica. - pg.114
C. Necesarul zilnic este de ordinul gramelor. - pg.114
D. Nu se cunosc compusi cu actiune antagonista vitaminelor. - pg.114
E. Compusii a caror carenta determina aceeasi avitaminoza se numesc provitamine. - pg.114
(pag. 114)
F2232035. Vitamina A,activitate biologica

A. Are structura sterolica. - pg.130
B. Precursorul sau este precarotenul. - pg.131
C. Retinolul si acidul retinoic nu prezinta activitate biologica. - pg.131
D. Retinalul este parte componenta a opsinei. - pg.131
E. Administrarea de retinoide scade efectele unor compusi carcinogeni. - pg.133
(pag. 130-133)
F2232036. Care din afirmatiile urmatoare sunt incorecte:

A. Antivitaminele sunt substante cu actiune antagonista vitaminelor. - pg.114
B. Majoritatea vitaminelor - sau derivatii acestora - sunt cofactori enzimatici. - pg.114
C. Forma activa a vitaminei B2 este tiaminpirofosfatul. - pg.117
D. Vitamina PP intra in structura a doua coenzime nicotinamidice. - pg.119
E. Vitamina B6 participa in metabolismul aminoacizilor. - pg.120
(pag. 114;117;119-120)
F2232037. Care afirmatii sunt corecte:

A. Vitamina cu participare directa in procesul vederii este acidul retinoic. - pg.131
B. Exista un singur tocoferol natural. - pg.135
C. Vitamina K1 este de origine vegetală. - pg.137
D. Derivatii de menadiona sunt antivitamine K. - pg.137
E. Calciul nu participa in procesul de coagulare. - pg.138
(pag. 131;135;137-138)
F2332038. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte ?

A. Vitamina C functioneaza cuplata cu coenzimele flavinice in reactii de transfer
B. Vitamina C intervine in formarea din tirozina a hormonului melatonina

C. Vitamina C participa la sinteza sarurilor biliare
D. Vitamina C poate stimula dezvoltarea nitrozaminelor in cursul digestiei
E. Majoritatea rectiilor la care participa vitamina C sunt de hidroxilare
(pag. 130)

A. Legatura dintre flavine si proteine este strinsa,covalenta
B. Majoritatea flavoproteinelor contin metale, Cu,Zn
C. Pozitiile de fixare a hidrogenului in nucleul izoaloxazinic sunt 5 si 10
D. Flavoenzimele participa in special la reactii de hidroliza
E. Riboflavina formeaza cu ATP-ul doua flavinnucleotide si anume flavinmononucleotid si flavindinucleotid
(pag. 117)

A. Retinalul este un component al rodopsinei
B. Acidul retinoic participa la sinteza de lipoproteine
C. Provitaminele A sunt retinalul si acidul retinoic
D. Acidul retinoic este un binecunoscut antioxidant
E. All trans retinalul poate trece in 10 cis retinal sub actiunea izomerazei
(pag. 131)
F2332041. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate ?

A. Provitaminele D2 si D3 sunt ergosterolul si 7 hidrocolesterolul
B. Vitaminele D2 si D3 sunt antirahitice
C. Calcitriolul joaca rol important in metabolismul magneziului si calciului
D. Provitaminele D sunt steroli care difera prin catena laterala din pozitia 7
E. In ficat,vitamina D3 sufera hidroxilari in pozitia 1 si 25
(pag. 133)
F2532042. Referitor la vitamina K sunt false afirmaţiile:

A. vitamina K1 este liposolubilă;
B. tratamentul cu antibiotice cu spectru larg poate determina hipovitaminoza K;
C. vitaminele K naturale sunt hidrosolubile;
D. vitamina K este implicată în sinteza unor factori de coagulare;
E. vitaminele K naturale au structură poliizoprenică.
(pag. 137 – 2)
F2532043. Alegeţi afirmaţiile corecte:

A. vitamina A1 se numeşte retinal;
B. α, β, γ – carotenii sunt vitamerele A;
C. sub acţiunea retinaloxidazei, retinalul se transformă în retinol;
D. vitamina A este un derivat poliizoprenic cu un nucleu ciclohexanic;
E. β – carotenul are acţiune antioxidantă similară vitaminei E, potenţându-se reciproc.
(pag. 131 – 2)

A. acidul tetrahidrofolic participă la reacţii de decarboxilare;
B. tocoferolii conţin nucleul naftochinonei;
C. vitamina B6 este vitamina antipelagroasă;
D. carenţa de vitamină B1 determină acumularea de acid piruvic în organism;
E. acidul aspartic este constituent al acizilor folici.
(pag. 116 –2)
F2532045. Care sunt afirmaţiile corecte referitoare la vitamina K?

A. menadiona este singura vitamină naturală liposolubilă;
B. vitamina K este implicată în biosinteza factorilor de coagulare;
C. vitaminele K sunt hidrosolubile;
D. vitamina K conţine nucleul benzochinonei;
E. vitamina K3 este liposolubilă, depozitându-se în ficat.
(pag. 137 – 2)

A. vitamina C scade capacitatea de apărare a organismului;
B. vitamina C este recomandată în gingivite, arsuri, plăgi, infecţii, anemie;
C. acumularea vitaminelor A şi D în organism este fără efecte;
D. suplimentarea dietei cu vitamine este recomandată indiferent de aportul alimentar;
E. vitamina C scade efectele contraceptivelor orale şi estrogenilor.
(pag. 291, 292 –1)

A. acidul retinoic este antioxidant hidrosolubil;
B. acizii folici se mai numesc acizi pteroilaglutamici;
C. aminotransferazele au drept coenzimă ciancobalamina;
D. supradozarea vitaminelor liposolubile se rezolvă prin eliminarea rapidă a acestora;
E. vitamina B2 este factor de creştere pentru microorganisme.
(pag. 127 – 2)

A. vitamina C este vitamina antiscorbutică;
B. vitamina C este δ – lactona acidului L –gulonic;
C. fiind antioxidant hidrosolubil, acidul ascorbic stimulează formarea nitrozaminelor în procesul de digestie;
D. vitamina C este transportată prin sânge sub formă de lipoproteine;
E. vitaminele sunt compuşi esenţiali ce nu se pot sintetiza în organism.
(pag. 128 – 2)
F2532049. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate?

A. colecalciferolul şi ergocalciferolul sunt de origine animală;
B. provitamina A, β-carotenul, are acţiune anticanceroasă;
C. vitamina D2 se formează în piele sub acţiunea radiaţiilor ultraviolete;
D. enzima vitamina D3-25-hidroxilaza acţionează în ficat şi rinichi;
E. vitamina D3 este cunoscută şi sub denumirea de calcitriol.
(pag. 131-2)
F2532050. Alegeţi afirmaţiile incorecte :

A. retinoidele sunt implicate în proliferarea şi diferenţierea celulară ;
B. în refacerea rodopsinei este implicată şi retinal-izomeraza ;
C. seleniul şi α-tocoferolul au acţiune antioxidantă;
D. vitamina C împiedică absorbţia fierului în tubul digestiv;
E. concentraţia 1,25-dihidroxicolecalciferolului este reglată de paratormon.
(pag. 291-1)

A. vitamina B1 intervine numai în procese din metabolismul proteic;
B. vitamina E creşte efectul anticoagulantelor orale;

C. piridoxina creşte efectul barbituricelor;
D. coenzimele nicotinamidice participă în reacţii de transmetilare;
E. vitamina B1 scade toleranţa la glucide.
(pag. 297 –1)
F2532052. Alegeţi afirmaţiile corecte :

A. vitamina K1 nu produce efecte adverse la doze foarte mari ;
B. coenzimele B12 participă numai la reacţiile catalizate de transmetilaze ;
C. piridoxalfosfatul este coenzima reacţiilor de transsulfurare ;
D. reductazele NAD+ - dependente participă la biosinteza acizilor graşi;
E. vitaminele E şi K se depozitează în ţesutul adipos.
(pag. 122 – 2)

A. homocistinuria este determinată de deficienţa de vitamină B12;
B. acidul dehidroascorbic este singura formă fiziologic activă a vitaminei C;
C. vitaminele K naturale absorbite la nivelul jejunului trec direct în torentul sanguin;
D. carotenii sunt compuşi poliizoprenici cu nucleu ciclohexanic;
E. sinteza timidilatului nu necesită coenzime transportoare de grupe metil.
(pag. 126 - 2)
F2632054. Nu produce tahifilaxie, acţionând pe o cale tiol-independentă:

A. Nitroglicerina
B. Isosorbid dinitrat
C. Petaeritril tetranitrat
D. Molsidomina
E. Nitritul de sodiu
(pag. 245)
F2632055. Sunt reacţii adverse specifice nitraţilor, cu excepţia:

A. Vasoconstricţiei periferice
B. Cefaleei
C. Hipotensii ortostatică
D. Tahifilaxiei
E. Durerilor ale globilor oculari
(pag. 246)
F2632056. Acţionează prin coronarodilataţie inhibând recaptarea adenozinei:

A. Teofiliona
B. Dipiridamolul
C. Amiodarona
D. Nifedipina
E. Molsidomina
(pag. 253)
F2632057. In angina însoţită de tonus simpatic ridicat şi tahicardie, sunt medicamente de elecţie:
A. alfa-stimulatoarele selective
B. ß-adrenoliticele
C. Nifedipina
D. ß-2-simpatomimeticele
E. Vasodilatatoarele directe
(pag. 244)
F2632058. Sunt blocante neselective (nespecifice) ale canalelor de calciu:

A. Galopamilul
B. Perhexilina
C. Nifedipina
D. Nisoldipina
E. Felodipina
(pag. 251)
F2632059. Avantajele comparative ale molsidominei faţă de nitraţi şi nitriţi sunt:

A. Scăderea tonusului simpatic cardiostimulator
B. Lipsa tahifilaxiei
C. lipsa tahicardiei reflexe
D. Blocarea fosfodiestrazei
E. Stimularea fosfodiesterazei, cu scăderea cantităţii de AMPc
(pag. 249)
F2632060. Dipiridamolul:
A. Creşte tonusul parasimpatic (vagotonie)
B. Stimulează receptorii ß-adrenergici
C. Are efect antiagregant plachetar
D. Stimulează guanilat ciclaza
E. Are acţiune antihipertensivă
(pag. 253)
F2632061. Indicaţi care dintre vitaminele menţionate participă la carboxilarea resturilor de Glu din
structura unor proteine:
A. Tocoferolii;
B. Calciferolii;
C. Filochinona (forma redusă);
D. Biotina;
E. Acidul retinoic.
(pag. 138)
F2632062. Care este forma activă a acidului folic:

A. Acidul pteroildiglutamic;
B. Acidul tetrahidrofolic;
C. Acidul dihidrofolic;
D. Acidul pteroilmonoglutamic;
E. Acidul pteroiltriglutamic
(pag. 127)
F2632063. Sub formă de coenzimă vitamina B12 este necesară în transformarea:

A. Piruvat --> Oxalacetat;
B. Homocisteină --> Metionină;
C. Piruvat --> Acetil-CoA;
D. Malat --> Piruvat;
E. Malat --> Oxalacetat.
(pag. 125)
F2632064. Care dintre vitaminele enumerate conţin în structură piridina:

A. Niacina şi piridoxina;
B. Tiamina;
C. Riboflavina;
D. Acidul pantotenic;
E. Acidul folic.
(pag. 118,120)
F2632065. Indicaţi care dintre coenzimele enumerate participă în reacţia de transaminare a

aminoacizilor:
A. NAD+;
B. CoA-SH;
C. Piridoxal fosfatul;
D. FAD;
E. Acidul tetrahidrofolic.
(pag. 121)
F2632066. Selectaţi afirmaţia incorectă:

A. Tiamin pirofosfatul (TPP) participă în reacţia de decarboxilare a alfa-cetoacizilor;
B. Riboflavina intră în structura coenzimelor FAD şi FMN;
C. NAD+-ul este coenzima aminoacid decarboxilazelor;
D. Acidul ascorbic transformă meţemoglobina în hemoglobină;
E. În structura acidului folic intră acidul para-amino-benzoic.
(pag. 119)
F2632067. Indicaţi coenzima vitaminei care participă în reacţii de carboxilare:

A. Acidul tetrahidrofolic;
B. NAD+;
C. FAD şi FMN;
D. Biotina;
E. Tiaminpirofosfatul.
(pag. 123)
F2632068. Care dintre vitaminele menţionate conţin sulf în moleculă:

A. Biotina;
B. Cobalamina;
C. Piridoxina;
D. Nicotin amida;
E. Acidul ascorbic.
(pag. 123)
F2632069. Indicaţi care este provitamina vitaminei D2:

A. Colesterolul;
B. 7-Dehidrocolesterol;
C. 7-Dihidrocolesterol;
D. Ergosterolul;
E. Ergocalciferolul.
(pag. 133)
F2632070. Care dintre vitamine este un derivat al pteridinei:

A. Nicotinamida;
B. Acidul pantotenic;
C. Acidul folic;
D. Riboflavina;
E. Tiamina.
(pag. 127)
F2632071. Care vitamină conţine în structură dimetil benzimidazolul:

A. Cobalamina;
B. Tiamina;
C. Acidul pantotenic;
D. Acidul folic;
E. Riboflavina.
(pag. 125)
F2632072. Selectaţi afirmaţia incorectă referitoare la vitaminele E:

A. alfa-Tocoferolul este 6,7,8 trimetiltocolul;
B. Tocoferolii se depozitează în ţesutul adipos;
C. Tocoferolii au acţiune antioxidantă;
D. Tocoferolii protejează hematiile faţă de radicalii liberi ai oxigenului;
E. Produsul de oxidare al tocoferolului, după conjugare cu acid glucuronic, se elimină prin bilă.
(pag. 135)
F2632073. Indicaţi care dintre vitaminele menţionate conţin în structură nucleul naftochinonei:
A. Tocoferolii;
B. Filochinona;
C. Calciferolii;
D. Retinolul;
E. Nicotinamida.
(pag. 137)
F2632074. Care dintre afirmaţii este corectă:

A. CoA-SH participă în reacţii de decarboxilare;
B. CoA-SH este un derivat al pteridinei;
C. Riboflavina este un derivat al izoaloxazinei;
D. Tiamina nu are rol de coenzimă;
E. Acidul folic participă în reacţii de dehidrogenare.
(pag. 117)
F2632075. Care afirmaţie nu este corectă în legătură cu tiamina:

A. Conţine în structură un ciclu pirimidinic şi unul tiazolic;
B. Tiaminpirofosfatul este coenzimă în reacţiile de decarboxilare oxidativă a alfa-cetoacizilor;
C. Tiaminpirofosfatul participă în reacţii de transcetolare;
D. Tiaminpirofosfatul este coenzimă în reacţiile de decarboxilare ale aminoacizilor;
E. Transformarea vitaminei în coenzimă este catalizată de tiamin difosfotransferază.
(pag. 115-117)
F2632076. Indicaţi transformarea catalizată de retinal aldehid reductază:

A. Retinal --> Acid retinoic;
B. Trans-retinal --> 11-cis-retinal;
C. ß-Caroten --> Acid retinoic;
D. Retinal --> Retinol;
E. Retinol --> Retinal.
(pag. 132)
F2632077. Indicaţi care coenzimă participă în transformarea Homocisteină --> Metionină:
A. Acidul ascorbic;
B. Tiaminpirofosfatul;
C. FAD-ul;
D. Acidul pantotenic;
E. Acidul tetrahidrofolic.
(pag. 128)
F2632078. Care dintre vitaminele enumerate nu conţine azot în moleculă:

A. Acidul folic;
B. Tiamina;
C. Acidul ascorbic;
D. Riboflavina;
E. Vitamina B12.
(pag. 129)
INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU
F1232079. Acidul ascorbic

A. Acidul ascorbic este lactona acidului D-gulonic
B. Structura lui conţine un heterociclu azotat
C. Acidul ascorbic este implicat în absorbţia fierului
D. Intervine în biosinteza adrenalinei
E. Acidul ascorbic participă în procese de hidroxilare
(pag. 128 - 130)
F1232080. Care din următoarele afirmaţii sunt incorecte:

A. Vitamina B1 are structură purinică
B. Vitamina B2 nu conţine azot în moleculă
C. Vitamina B1 este implicată în metabolismul glucidic
D. Singura formă activă a niacinei este acidul nicotinic
E. În structura biotinei se găseşte un rest de acid valerianic
(pag. 115 - 123)
F1232081. Coenzime vitaminice

A. Vitamina B2 are rol de coenzimă numai sub formă de FAD (flavin adenindinucleotid)
B. Tiamina intră în structura coenzimelor flavinice
C. Toate vitaminele din complexul B sunt cofactori în diverse reacţii enzimatice
D. Coenzimele nicotinice participă în procese redox
E. Acidul pantotenic îşi exercită acţiunea după încorporare în coenzima Q
(pag. 115 - 123)
F1332082. Selectati raspunsurile corecte:

A. Formele active ale vitaminei D sunt 25-OH vitamina D3 si 1,25 (OH)2 vitamina D3
B. Deficienta de vitamina D produce la copil rahitism
C. Provitaminele D se deosebesc prin structura nucleului sterolic si a catenei laterale
D. Numai vitamina D3 are actiune antirahitica
E. Vitamina D este considerata un prohormon de tip sterolic
(pag. 133)
F1332083. In structura NAD intra:

A. Nicotinamida
B. Adenozina
C. Pirofosfatul
D. Acidul nicotinic
E. Riboza
(pag. 118)
F1332084. Selectati raspunsurile corecte :

A. Vitaminele sunt substante endogene
B. Provitaminele au actiune vitaminica
C. Vitaminele I-si exercita actiunea la locul sintezei
D. Provitaminele sunt precursori vitaminici
E. Vitamerele au aceeasi actiune vitaminica si simptome carentiale, dar sunt distincte din punct de vedere
structural
(pag. 114)

A. Coenzimele flavinice si nicotinamidice fac parte din structura unor enzime implicare in reactii redox de
hidrogenare-dehidrogenare
B. Partea activa a coenzimelor nicotinamidice este adenina
C. Legaturile intre coenzimele nicotinamidice si componentele proteice sunt slabe
D. Dehidrogenazele care admit drept coenzima NAD+ catalizeaza reactii din cai de biosinteza reductiva
E. Toate dehidrogenazele nicotinamidice pot functiona cu ambele: NAD+, NADP+, in calitate de coenzime
(pag. 119)

A. Toti esterii fosforici ai vitaminelor B6 sunt coenzime participante la diverse reactii metabolice
B. Nucleul de piridina substituit intra in constitutia numai a vitaminei B6
C. Piridoxalfosfatul este coenzima care intervine in reactiile de transaminare,decarboxilare,transsulfurare a
aminoacizilor
D. Procesul transaminarii necesita numai piridoxal 5-fosfat
E. Mecanismul glicogenfosforilazei implica si participarea piridoxalfosfatului
(pag. 120)

A. Vitamerele E cele mai active biologic sunt alfa,beta,gama-tocoferolul
B. Vitamina E se concentreaza in membranele plasmatice si se depoziteaza in tesutul adipos
C. Actiunea antioxidanta a tocoferolului se exercita la presiuni scazute de oxigen
D. In realizarea actiunii sale antioxidante vitamina E conlucreaza cu seleniul
E. Alfa-tocoferolul este 7,8-dimetiltocol
(pag. 135)

A. Vitamina A este activa sub forma de retinol,retinal,acid retinoic
B. In procesul de biogeneza al vitaminei A produsul primar al scindarii oxidative a beta-carotenului este
retinolul
C. Retinolul,retinalul si acidul retinoic au aceeasi functie
D. Sub forma de 11-cis retinal participa la procesul vederii
E. Acidul retinoic participa in sinteza de glicoproteine
(pag. 131)

A. Vitamina B12 si acidul folic sunt implicate in hematopoieza
B. FMN este un nucleotid
C. Carboxilazele biotin-dependente necesita pentru activitate HCO3-, ATP si Mg2+

D. Tiaminpirofosfatul este coenzima de transfer a unei unitati monocarbonate
E. N5N10-metilenH4F are rol coenzimatic in reactia catalizata de timidilat sintetaza: dUMP trece in dTMP
(pag. 112-125)

A. Acidul folic se gaseste in plante sub forma conjugata
B. Acidul pteroic si acidul glutaric sunt componenti ai acidului folic
C. Forma coenzimatica a acidului folic este H4F
D. Formarea H4F din acid folic necesita NADPH si folat reductaza
E. Trimetoprimul si metotrexatul sunt activatori ai folat reductazei
(pag. 126)
F1332091. Selectati raspunsurile incorecte:

A. Participarea coenzimei A la diverse reactii se datoreaza gruparii -SH care poate forma legaturi tioesterice
macroergice
B. Acidul pantotenic,precursor pentru coenzima A este format din acid pantoic si alfa-alanina
C. Biotina intervine in calitate de coenzima numai in reactia de carboxilare a acidului piruvic
D. Vitamina B12 este implicata in reactia de izomerizare a L-metilmalonil-CoA la succinil-CoA si de metilare a
homocisteinei la metionina
E. Acidul folic este transportor de fragmente de un atom de carbon sub forma de H4F
(pag. 119-124)
F1432092. Alegeţi afirmaţia corectă:

A. Tiaminpirofosfatul este coenzimă în reacţiile de decarboxilare oxidativă a a-cetoacizilor.
B. Succinat dehidrogenaza, enzimă implicată în ciclul citric, prezintă drept cofactor un derivat al acidului
nicotinic.
C. Coenzima A prezintă în structură un rest de acid pantotenic.
D. Biotina este coenzimă a piruvat carboxilazei, enzimă importantă în gluconeogeneză.
E. Acidul para-aminobenzoic este implicat în sinteza acidului folic.
(pag. 115,118,122-123,127)

A. Vitamerele vitaminei PP conţin un ciclu purinic în structură
B. Reductaze dependente de NADPH sunt implicate în biosinteza acizilor graşi.
C. Coenzimele nicotinamidice sunt implicate în oxidaţia biologică.
D. Calea pentozo-fosfaţilor implică enzime NAD+-dependente.
E. Nicotinamida are acţiune antipelagroasă
(pag. 118-120, [9])
F1432094. Acidul ascorbic:

A. în hematii şi ser concentraţia sa este mai mare decât în leucocite şi plachetele sanguine
B. nu se depozitează în organism fiind necesar un aport exogen continuu
C. scade absorbţia fierului din tubul digestiv
D. creşte capacitatea de apărare a organismului faţă de infecţii
E. favorizează depunerea calciului în oase
(pag. 463-464)
F1432095. Piridoxina:
A. are rol în hematopoeză
B. inhibă dezvoltarea celulelor tumorale
C. este indicată în tulburări cutanate şi mucoase
D. este liposolubilă
E. se prezintă sub formă de comprimate de 0,25 g şi fiole de 5 ml cu 0,25 g

(pag. 461-462)
F1432096. Retinolul:
A. se depozitează în cantităţi crescute în rinichi
B. pentru absorbţie este necesară prezenţa grăsimilor
C. are rol în reglarea troficităţii tegumentelor şi mucoaselor
D. stimulează depunerea calciului în oase
E. stimulează formarea anticorpilor
(pag. 465)
F1532097. Care din afirmaţiile de mai jos nu sunt adevărate?

A. în refacerea rodopsinei este implicată şi retinal izomeraza;
B. vitamina A are în structura sa nucleul ciclohexanic;
C. retinoidele sunt implicate în proliferarea şi diferenţierea celulară;
D. tocoferolii previn oxidarea hormonilor suprarenalieni;
E. menadiona conţine nucleul naftochinonei substituit cu o catenă poliizoprenică.
(pag. 131,137-2)
F1532098. Care din afirmaţiile referitoare la vitamina B2 sunt adevărate?

A. are la bază nucleul izoaloxazinic substituit cu radical ribitil în poziţia 1;
B. intervine în procesele de menţinere a integrităţii epiteliilor;
C. intră în structura coenzimei xantinoxidazei;
D. participă la reacţiile catalizate de α-aminoacid oxidaze;
E. FMN este coenzima succinat dehidrogenazei citosolice.
(pag. 288-1,118-2)

A. enzima vitamina D3-25–hidroxilaza acţionează în ficat şi rinichi;
B. 24-hidroxilaza din sinteza 24,25-dihidroxicolecalciferolului se găseşte în tubii renali, cartilaj, placentă;
C. ergocalciferolul circulă sub formă liberă prin sânge;
D. provitaminele A au acţiune anticanceroasă;
E. carotenii şi tocoferolii au proprietăţi antioxidante.
(pag. 131,134,136-2)

A. coenzima transformării acetil CoA în malonil CoA este biotina;
B. vitamina B12 este singura coenzimă ce intervine în transformarea homocisteină-metionină;
C. acidul pantotenic este necesar biosintezei acetilcolinei;
D. biotina este coenzima celor mai multe decarboxilaze;
E. TPP este coenzima reacţiilor de transsulfurare.
(pag. 290-1, 123-2)
F1532101. Care sunt afirmaţiile corecte?

A. coenzimele B12 participă la reacţiile catalizate de unele transmetilaze;
B. coenzima A participă atât la porcese de biosinteză, cât şi de degradare;
C. coenzimele nicotinamidice participă în reacţii de transmetilare;
D. în deficienţa de tiamină se acumulează acid piruvic, pentoze, α-cetoacizi;
E. vitamerele intervin în procese biochimice diferite.
(pag. 116,122,124-2)
A. seleniul şi α-tocoferolul au acţiune antioxidantă;

B. calcitonina inhibă sinteza 1,25-dihidroxicolecalciferolului;
C. vitamina D creşte nivelul sanguin al fosfaţilor datorită reabsorbţiei renale;
D. vitamina D poate creşte calcemia şi fosfatemia favorizând absorbţia în tubul digestiv;
E. vitamina E permite desfăşurarea normală a proceselor de reproducere.
(pag. 294,296-1, 136-2)
F1532103. Referitor la vitamina B1 sunt adevărate afirmaţiile:

A. are în structură nucleul pirimidinic;
B. coenzima acesteia participă la decarboxilarea α-aminoacizilor;
C. creşte toleranţa la glucide;
D. intervine în sinteza acetilcolinei;
E. TPP se sintetizează în ficat, rinichi, inimă.
(pag. 115-2, 287-1)
F1632104. Acidul ascorbic participă la următoarele transformări:

A. Prolină - Hidroxiprolină
B. Metemoglobină - Hemoglobină
C. Noradrenalină - Adrenalină
D. Acid folic - Acid tetrahidrofolic
E. Hidroxilizină - Lizină
(pag. 129)
F1632105. Care din coenzimele enumerate fac parte din complexul multienzimatic al piruvat-
dehidrogenazei:
A. Piridoxalfosfatul
B. TPP
C. Acidul lipoic şi CoA-SH
D. NAD+ şi FAD
E. Acetil-CoA
(pag. 116)
F1632106. Care din compuşii menţionaţi conţin S în structură:

A. Acidul tetrahidrofolic
B. Biotina
C. Coenzima A
D. Acidul pantotenic
E. Tiamina
(pag. 123,122,115)
F1632107. Care sunt provitaminele calciferolilor:

A. Ergosterolul
B. Colesterolul
C. 7-Hidroxicolesterolul
D. 7-Dehidrocolesterolul
E. 7-Dihidrocolesterolul
(pag. 133)
F1632108. În legătură cu riboflavina indicaţi care afirmaţii sunt corecte:

A. Conţine în structură ciclul izoaloxazinic
B. FMN nu conţine în structură resturi fosfat
C. FAD şi FMN participă în reacţii de oxidoreducere
D. FAD este implicat în decarboxilarea oxidativă a α-cetoglutaratului

E. Coenzimele flavinice participă în reacţiile de transaminare
(pag. 117,118,116)
F1632109. Indicaţi reacţiile catalizate de enzime care conţin coenzime provenite din cobalamină:
A. Piruvat - Oxalacetat
B. Homocisteină - Metionină
C. α-Cetoglutarat - Succinil-CoA
D. Metil malonil-CoA - Succinil-CoA
E. Piruvat - Acetil CoA
(pag. 125,126)
F1632110. Piridoxalfosfatul participă în următoarele tipuri de reacţii:

A. Decarboxilarea oxidativă a α-cetoacizilor
B. Decarboxilarea α-aminoacizilor
C. Transaminarea aminoacizilor
D. Transformarea Met - Cys
E. Carboxilarea piruvatului
(pag. 121,122)
F2132111. Despre provitaminele A se pot face urmatoarele afirmatii:

A. Sunt pigmenti colorati care se gasesc in hrana obisnuita a omului
B. Actioneaza in ciclul rodopsinei
C. Sunt compusi cu structura poliizoprenoida
D. ß-carotenul poseda o marcata activitate antioxidanta fata de radicalii liberi peroxidici
E. ß-carotenul se transforma sub actiunea ß-carotendioxigenazei in 2 molecule de vitamina A1
(pag. 130-132/9)
F2132112. Referitor la vitaminele A se pot face urmatoarele afirmatii:

A. Acidul retinoic intra in structura rodopsinei
B. Retinil fosfatul are rol de cofactor pentru unele enzime care transporta manoza
C. Retinal izomeraza reface 11-cis-retinalul din structura rodopsinei
D. Absorbtia luminii determina descompunerea rodopsinei in opsina si acid retinoic
E. Retinolul intra in structura unor glicoproteine
(pag. 130-132/9)
F2132113. Despre tocoferoli se pot face urmatoarele afirmatii:

A. Vitaminele E se mai numesc si filochinone
B. Nucleul de baza din structura vitaminelor E este nucleul cromanic
C. Transportul vitaminei E prin singe se face prin inglobare in chilomicroni
D. Vitaminele E joaca un rol foarte important ca antioxidanti
E. Actiunea antioxidanta a tocoferolilor este apreciabila si eficienta la concentratii ridicate ale oxigenului
(pag. 135, 136/9)
F2132114. Despre vitaminele K se pot face urmatoarele afirmatii:

A. Menadiona este o vitamina hidrosolubila
B. Vitaminele K naturale, dupa absorbtie, sub actiunea bilei trec pe cale limfatica in singe
C. Osteocalcina este o proteina ce contine resturi de acid gama-carboxiglutamic
D. Vitaminele K nu pot fi cofactori enzimatici
E. Trombina nu contine resturi de acid gama-carboxiglutamic
(pag. 137, 138/9)
F2132115. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la riboflavina:

A. Riboflavina este pigmentul galben din unele alimente
B. Coenzimele nicotinice reprezinta formele active ale riboflavinei
C. Riboflavina reprezinta vitamina B1
D. Riboflavina sub forma activa de FMN si FAD participa la multe procese de oxidoreducere
E. Nucleul izoaloxazinic reprezinta centrul activ al formelor active ale riboflavinei
(pag. 117, 188/9)
F2132116. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la nicotinamida:

A. Nucleul piridinic reprezinta centrul activ al coenzimelor nicotinamidice
B. Coenzimele nicotinamidice intra in structura a numeroase oxidoreductaze
C. Nicotina reprezinta vitamina B6
D. Coenzimele nicotinamidice au structura dinucleotidica
E. Coenzimele nicotinamidice intra in structura unor metiltransferaze
(pag. 119, 120/9)
F2132117. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la piridoxina:

A. Piridoxal-fosfatul intervine in reactii de trans-sulfurare ale alfa-aminoacizilor
B. Piridoxal-fosfatul intervine in reactii de decarboxilare ale alfa-cetoacizilor
C. Piridoxal-fosfatul intervine in reactii de transaminare ale alfa-aminoacizilor
D. Piridoxal-fosfatul intervine in reactii de transfer ale gruparilor metil
E. Piridoxamin-fosfatul este cofactor in reactii de decarboxilare ale alfa-aminoacizilor
(pag. 120-121/9)
F2132118. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la vitamina C:

A. Acidul ascorbic poate stimula dezvoltarea nitrozaminelor in cursul digestiei
B. Acidul ascorbic intervine in biosinteza acizilor biliari
C. Acidul ascorbic intervine in biosinteza hormonilor tiroidieni
D. Acidul ascorbic este implicat in absorbtia ferului
E. Acidul ascorbic este implicat in activarea acizilor grasi
(pag. 128, 129/9)
F2132119. Care din afirmatiile referitoare la acidul ascorbic sunt adevarate:

A. Acidul ascorbic intervine in complexul microzomal al citocromilor P450
B. Acidul ascorbic intervine ca un cofactor activator al unor enzime din biosinteza noradrenalinei
C. Acidul dehidroascorbic reprezinta forma inactiva a acidului ascorbic
D. Acidul ascorbic intervine in metabolizarea colesterolului
E. Acidul ascorbic intervine in transformarea acidului folic in acid tetrahidrofolic
(pag. 129, 130/9)
F2132120. In legatura cu acidul ascorbic urmatoarele afirmatii sunt adevarate:

A. Acidul ascorbic este implicat in transformarea hemoglobinei in methemoglobina
B. Participa la biosinteza adrenalinei
C. Participa la procesele de oxidare ale triptofanului
D. Intra in reactii de hidroxilare a lizinei
E. Acidul ascorbic face parte din complexul multienzimatic de decarboxilare oxidativa a acidului piruvic
(pag. 129, 130/9)
F2132121. Sunt corecte urmatoarele afirmatii privind timina:

A. participa la degradarea acidului piruvic
B. stimuleaza transformarea glucidelor in lipide
C. scade toleranta la glucide
D. intervine in sinteza acetilcolinei

E. inhiba formarea hormonului tireotrop
(pag. (3I) 287)
F2132122. Urmatoarele afirmatii privind riboflavina sunt corecte:

A. intervine in procesele de crestere
B. mentine integritatea epiteliilor
C. protejeaza celula hepatica fata de substantele toxice
D. are efect hipoglicemiant la normali si diabetici
E. are efcet hepatotoxic
(pag. (3I) 288)
F2132123. Sunt corecte urmatoarele afirmatii, pentru piridoxina:

A. necesarul zilnic in sarcina si lactatie este 2,5 mg
B. se administreaza in anemii
C. la administrare indelungata in doze mari, produce neuropatie diabetica
D. inhiba formarea hormonului tireotrop
E. se administreaza exclusiv oral
(pag. (3I) 288, 289)
F2132124. pentru vitamina B6, sunt corecte afirmatiile:

A. forma activa este piridoxal fosfat
B. intervine in hematopoeza
C. inhiba cresterea microorganismelor
D. inhiba dezvoltarea celulelor tumorale
E. este slab sedativ SNC
(pag. (3I) 289)
F2132125. Pentru acidul ascorbic sunt incorecte afirmatiile:

A. se depoziteaza in ficat
B. stimuleaza transformarea acidului folic in acid folinic
C. favorizeaza depunerea calciului in oase
D. scade absorbtia fierului din tubul digestiv
E. stimuleaza formarea corticosteroizilor
(pag. (3I) 291)
F2132126. Pentru vitamina A, sunt corecte afirmatiile:

A. absorbtia din tubul digestiv se face in prezenta grasimilor
B. la doze mari produce hipertiroidie
C. se depoziteaza in procent mai mare de 90% in ficat
D. intervine in elaborarea rodopsinei
E. este contraindicata administrarea ei in dermatoze
(pag. (3I) 293)
F2132127. Notati afirmatiile corecte pentru vitamina D:

A. favorizeaza absorbtia intestinala a calciului
B. stimuleaza depunerea sarurilor minerale in oase
C. la doze mari mobilizeaza calciul din oase
D. activeaza procesele respiratorii celulare
E. este contraindicata administrarea in rahitism hipofosfatemic vitaminorezistent
(pag. (3I) 294)
F2132128. Contraindicatiile vitaminei D, sunt:

A. hipercalcemie
B. tuberculoza cutanata
C. osteomalacie carentiala
D. hipercalciurie
E. hipoparatiroidie
(pag. (3I) 295)
F2132129. Pentru vitamina E, sunt corecte afirmatiile:

A. este antioxidant
B. favorizeaza glicogenoliza
C. este indicata in distrofii musculare
D. se administreaza oral si I.m
E. scade absorbtia calciului din intestin
(pag. (3I) 296, 297)
F2132130. Contraindicatiile administrarii vitaminei K, sunt:

A. supradozarea relativa a anticoagulantelor cumarinice
B. tromboembolie
C. supradozare cu salicilati
D. tromboflebita
E. hipovitaminoza K
(pag. (3I) 350)
F2232131. Precizati afirmatiile incorecte:

A. Vitaminele au structuri chimice foarte variate. - pg.114
B. Vitaminele liposolubile cuprind: vitamina A, D, E si biotina. - pg.114
C. Vitaminele din complexul B sunt cofactori in diverse reactii enzimatice. - pg.115
D. In structura vitaminei B6 intra un nucleu piridinic. - pg.120
E. Biotina este coenzima in procese de hidroxilare. - pg.123
(pag. 114-115;120;123)
F2232132. Coenzime vitaminice:

A. Vitamina B2 are rol de coenzima numai sub forma de FAD (flavin adenin dinucleotid) - pg.117
B. Tiamina intra in structura coenzimelor flavinice - pg.115
C. Vitaminele hidrosolubile actioneaza fie ca atare, fie modificate, ca si coenzime. - pg.114
D. Coenzimele nicotinice participa in procese redox. - pg.119
E. Acidul pantotenic isi exercita actiunea dupa incorporare in coenzima Q. - pg.122
(pag. pg.114-119;122)
F2232133. Vitamina B12 si acizii folici

A. Deoxiadenozil cobalamina are rol de coenzima. - pg.124
B. Vitamina B12 indeplineste rol de vitamina antipernicioasa pentru om si este factor de crestere pentru
microorganisme .- pg.124
C. Acidul folic are o structura tetrapirolica substituita. - pg.127
D. Coenzima folica participa la formarea metioninei. - pg.127
E. Tetrahidrofolatul este cerut in sinteza acizilor nucleici. - pg.128
(pag. 124;127-128)
F2232134. Care din urmatoarele afirmatii sunt incorecte:

A. Vitamina B1 are structura purinica. - pg.115
B. Vitamina B2 nu contine azot in molecula. - pg.117
C. Vitamina B1 este implicata in metabolismul glucidic. - pg.115

D. Singura forma activa a niacinei este acidul nicotinic. - pg.118
E. In structura biotinei se gaseste un rest de acid valerianic. - pg.123
(pag. 115-118; 123)
A. Are la baza nucleul pirimidinic. - pg.120
B. Contine in molecula nucleul piridinic. - pg.120
C. Se cunosc trei compusi cu actiune de vitamina B6. - pg.120
D. Are rol de coenzima in metabolismul aminoacizilor. - pg.120
E. Transaminarea este un proces reversibil. - pg.121
(pag. 120-121)
F2232136. Vitaminele D
A. Cele mai importante sunt D2 si D3. - pg.133
B. Calciferolii sunt considerati prohormoni D. - pg.133
C. Biotransformarea vitaminelor D se petrece prin procese de hidroxilare. - pg.134
D. Vitaminele D3 nu suferă biotransformari. - pg.134
E. Provitaminele D au structura heterociclica. - pg.134
(pag. 133-134)
F2232137. Acidul ascorbic

A. Poarta si numele de acid lactonic. - pg.128
B. Structura lui contine un heterociclu azotat. - pg.129
C. Intervine in transformarea methemoglobinei la hemoglobina. - pg.129
D. Intervine in biosinteza adrenalinei. - pg.130
E. In diverse reactii redox functioneaza cuplat cu glutationul. - pg.130
(pag. 128-130)
F2232138. Vitamina A
A. Provitaminele A au structura poliizoprenica cu nucleu ciclohexenic. - pg.130
B. Retinolul, retinalul si acidul retinoic au acelasi rol biologic. - pg.131
C. Acidul retinoic participa la sinteza nucleoproteinelor. - pg.131
D. Retinalul este component al pigmentilor vizuali. - pg.131
E. Retinoidele afecteaza expresia genetica. - pg.133
(pag. 130-133)
F2232139. Vitamina E
A. Are ca structura de baza tocolul. - pg.135
B. Tocoferolii rezulta prin substituiri cu una, doua sau trei grupari metil. - pg.135
C. Tocoferolii au activitate biologică egală. - pg.135
D. Cel mai activ este tocoferolul alfa. - pg.135
E. Actiunea sa antioxidanta este antagonista seleniului. - pg.136
(pag. 135-136)
F2232140. Vitamina K
A. Este produsa de flora intestinala. - pg.137
B. Vitamina K1 naturala se numeste menadiona. - pg.137
C. Vitamina K2 contine in molecula un substituent cu catena lunga. - pg.137
D. Structura de baza a vitaminei K este nucleul oxicroman. - pg.137
E. Vitamina K are rol de cofactor enzimatic. - pg.138
(pag. 137-138)
A. Se mai numeste si timina. - pg.115
B. In celule se află sub forma de ester pirofosforic. - pg.115
C. Sub aceasta forma de coenzima participa in reactii de transfer al unitatilor de aldehida activa. - pg.115
D. Carenta vitaminei B1 nu are consecinte patologice. - pg.116
E. In deficienta de tiamina se acumuleaza acid piruvic cu repercusiuni in special la nivelul sistemului nervos. -
pg.116
(pag. 115-116)
F2232142. Vitamina PP,structura si rol biochimic

A. Se prezinta sub doua forme:niacina si niacinamida. - pg.118
B. Intra in structura coenzimei FAD. - pg.119
C. Face parte din constitutia unor enzime implicate in reactii redox. - pg.119
D. Rolul lor consta in fixarea hidrogenului de la substrat pe nucleul piridinic pe care il contin. - pg.119
E. Coenzimele nicotinamidice au structura nucleotidica. - pg.119
(pag. 118-119)
F2232143. Biotina
A. Are in structura azot si sulf. - pg.123
B. Contine in structura un nucleu piridinic condensat cu ß-alanina. - pg.123
C. Participa mai ales la metabolismul aminoacizilor. - pg.123
D. Este coenzima a carboxilazelor. - pg.123
E. Intervine si in reactii de transfer al unor fragmente C2 activ. - pg.123
(pag. 123)

A. Este cunoscuta ca vitamina antipelagroasa. - pg.124
B. Metilcobalamina are rol de coenzima.- pg.124
C. Metilcobalamina participa la formarea metioninei. - pg.125
D. Ciancobalamina este vitamina antipernicioasa. - pg.124
E. Deficienta de vitamina B12 nu are semnificatie patologica. - pg.126
(pag. 124-126)
F2232145. Acidul ascorbic,structura si rol

A. Are structura inrudita cu cea a hexozelor. - pg.128
B. Ca atare sau sub forma oxidata participa in hidroxilarea unor aminoacizi. - pg.129
C. Are rol in transfer de grupari metil. - pg.129
D. Este implicat si in absorbtia fierului. - pg.130
E. Functioneaza ca agent redox cuplat cu biotina. - pg.130
(pag. 128-130)
F2232146. Precizati care afirmatii sunt corecte:

A. Dupa absorbtie vitaminele liposolubile sunt transportate la ficat incorporate in chilomicroni. - pg.130
B. Vitaminele liposolubile circula liber prin singe. - pg.130
C. In ficat se depoziteaza preponderent vitamina E. - pg.130
D. In organism vitaminele liposolubile indeplinesc functii foarte diferite. - pg.130
E. Colecalciferolul se considera ca fiind un prohormon. - pg.130
(pag. 130)
F2232147. Vitaminele D,rol biochimic

A. Vitaminele D2 si D3 au activitate antirahitica egala. - pg.133
B. Activarea vitaminei D are loc prin deschiderea ciclului B, sub actiune enzimatica. - pg.133
C. Formele active ale vitaminelor D sunt hidroxilate in pozitii bine precizate. - pg.134
D. Concentratia serica a acestor forme este reglata de nivelul calcemiei. - pg.134
E. Vitamina D are rolul legat de metabolismul seleniului. - pg.134
(pag. 133-134)
F2232148. Vitamina E,structura si rol

A. Are 4 vitamere (tocoferoli) cu structuri chimice asemanatoare. - pg.135
B. Dupa absorbtie, se depoziteaza in tesutul adipos. - pg.135
C. In molecula tocoferolilor se gaseste o grupare SH. - pg.135
D. Protejeaza hematiile fata de diversi toxici oxidanti. - pg.136
E. Actiunea sa antioxidanta este sinergica cu cea a ß-carotenului. - pg.136
(pag. 135-136)
F2232149. Vitamina K,rol

A. Se mai numeste si vitamina anticoagularii. - pg.136
B. Carenta ei determina predispozitii la hemoragii. - pg.136
C. In terapie se folosesc numai vitaminele K naturale. - pg.137
D. Are rolul de a activa unii factori ai coagularii, biosintetizati in ficat.- pg.137-138
E. Exista si alte proteine formate prin interventia vitaminei K. - pg.138
(pag. 136-138)
F2232150. Vitamine hidrosolubile:

A. Flavinnucleotidele au rol de coenzime in diverse procese redox. - pg.118
B. Vitamina aflata in structura CoA este biotina. - pg.122
C. CoA participa in numeroase reactii anabolice si catabolice. - pg.122
D. In structura acizilor folici intra pteridina si restul valerianic. - pg.126
E. Acidul ascorbic participa la reducerea methemoglobinei. - pg.129
(pag. 118;122;126;129)

A. Coenzimele nicotinamidice fac parte din structura unor enzime implicate in reactii redox de hidrogenare-
dehidrogenare
B. Partea activa a coenzimelor nicotinamidice este adenina
C. Legaturile intre coenzimele nicotinamidice si componentele proteice sunt slabe
D. Dehidrogenazele NAD+-dependente catalizeaza reactii din cai de biosinteza reductiva
E. toate dehidrogenazele nicotinamidice pot functiona cu ambele:NAD+ si NADP+in calitate de coenzime
(pag. 119)
F2332152. Cre din urmatoarele afirmatii sunt corecte ?

A. Toti esterii fosforici ai vitaminelor B6 sunt coenzime participante la diverse reactii metabolice
B. Nucleul de piridina substituit intra in constitutia numai a vitaminei B6
C. Piridoxalfosfatul este coenzima care intervine in reactiile de transaminare, decarboxilare, transsulfurare a
aminoacizilor
D. Procesul transaminarii necesita numai piridoxal-5 fosfat
E. Mecanismul glicogenfosforilazei implica si participarea piridoxalfosfatului
(pag. 121)

A. Formele coenzimatice ale vitaminei B2 sunt FMN si FAD
B. Legaturile intre partea proteica a enzimei si FMN sau FAD este slaba si necovalenta
C. Reducerile reversibile ale celor doua coenzime au loc la atomii de azot din pozitiile 9 si 10 ale nucleului
izoaloxazinic
D. Majoritatea flavoproteinelor contin metale ca Mo, Fe, cu rol de cofactori aditionali
E. Formarea FMN si FAD necesita ATP

(pag. 117)

A. In organism vitamina B1 este combinata cu resturi de acid fosforic si proteine specifice
B. Tiaminpirofosfatul este coenzima in reactiile enzimatice de transfer ale unei unitati de aldehida activa
C. In carenta de vitamina B1 este afectat metabolismul glucidic
D. Tiaminpirofosfatul se formeaza in urma unei reactii intre tiamina si pirofosfat
E. In deficienta de tiamina se acumuleaza acetil -coenzima A
(pag. 115)

A. In majoritatea organelor acidul pantotenic este fosforilat pe seama ADP-ului
B. Acidul pantotenic are in structura alfa alanina
C. Gruparea SH din structura coenzimei A poate forma legaturi tiolesterice, macroergice
D. Coenzima A participa la reactii de biosinteza ale acizilor grasi si colesterolului
E. Coenzima A este implicata in reactii de degradare oxidativa
(pag. 122)

A. Acidul folic area rol de transportor al unitatilor de un atom de carbon
B. Acidul folic este redus tetrahidrofolat sub actiunea reductazelor NADPH-dependente
C. Acidul folic participa la sinteza metioninei din serina
D. Acidul folic participa la sinteza 3-dezoxitimidilatului din 3- dezoxiuridilat
E. Acizii folici din plante si animale contin resturi de acid glutamic legati in pozitia alfa
(pag. 127)

A. Metilcobalamina este coenzima metilmalonilmutazei
B. Metilcobalamina transfera grupul metil tetrahidrofolatului iar acesta homocisteinei
C. Aciduria metilmalonica apare cind nu are loc reactia de formare a metioninei din L-Metilmalonil Coenzima A
D. Vitamina B12 participa la formarea metioninei din homocisteina in calitate de coenzima a unei transferaze
E. Deoxiadenozilcobalamina este coenzima L-metilmalonil-CoA mutaza
(pag. 125)

A. Biotina intervine in formarea si degradarea oxidativa a acizilor grasi
B. Biotina participa la formarea acidului oxalacetic din acid piruvic
C. Biotina intervine in metabolismul tirozinei
D. Biotina participa la reactiile de transfer ale grupelor metil
E. Biotina pentru om este si factor de crestere
(pag. 123)

A. Vitaminele K naturale contin nucleul de p-naftochinona substituit in pozitia 2 cu un radical metil, iar in
pozitia 3 cu un radical poliizoprenoid
B. Deficienta de vitamina K se datoreaza malabsorbtiei grasimilor
C. Vitaminele K de sinteza se acumuleaza in ficat
D. Vitamina K este implicata in activarea factorilor de coagulare II,VII,IX,si X
E. Vitamina K este coenzima carboxilazei sub actiunea careia se formeaza acidul gama-carboxiglutamic
(pag. 137)
F2332160. Care din urmatorele afirmatii sunt corecte ?

A. Vitamerele cele mai active biologic sunt alfa,beta,gama-tocoferolul
B. Vitamina E se concentreaza in membranele plasmatice si se depoziteaza in tesutul adipos
C. Actiunea antioxidanta a tocoferolului se exercita la presiuni scazute de oxigen
D. In realizarea actiunii sale antioxidante vitaminaE conlucreza cu seleniul
E. Alfa-tocoferolul este 7,8-dimetiltocol
(pag. 135)

A. Vitamina A este activa sub forma de retinol, retinal, acid retinoic
B. In procesul de biogeneza al vitaminei A produsul primar al scindarii oxidative a beta carotenului este
retinolul
C. Retinolul,retinalul si acidul retinoic au aceeasi functie
D. Sub forma de 11-cis retinol participa la procesul vederii
E. Acidul retinoic participa in sinteza de glicoproteine
(pag. 131)

A. 25-hidroxi si 1,25 dihidroxi vitamina D3 sunt formele active ale colecalciferolului
B. Calcitriolul este un hormon
C. Numai vitamina D2 are actiune antirahitica la om
D. Provitamina D2 este 7-dehidrocolesterol si provitamina D3 este ergosterolul
E. 25-hidroxi vitamina D3 reprezinta forma de transport si de depozitare a vitaminei D
(pag. 133)
F2332163. Care din afirmatiile de mai jos sunt adevarate ?

A. Din punct de vedere structural toae vitaminele liposolubile sunt derivati izoprenici
B. Vitaminele liposolulbile necesita pentru a fi absorbite, absorbtia normala a grasimilor din hrana
C. Vitaminele A,D,K, sunt depozitate in ficat iar vitamina E in tesutul adipos
D. Vitaminele liposolubile circula liber in singe
E. Vitamina A este direct implicata in metabolismul calciului si fosforului
(pag. 130)
F2332164. Care din afirmatiile de mai jos sunt corecte ?

A. Vitamina E are actiune antioxidanta datorita dublelor legaturi conjugate
B. Vitamina E este transportata in singe fixata pe albumina
C. Vitamina E se concentreaza in structurile lipidice expuse la presiuni ridicate de oxigen
D. Vitamina E conlucreaza cu seleniul in manifestarea actiunii antioxidante
E. Vitamina E are actiune sinergica antioxidanta cu beta-carotenul
(pag. 135)

A. Vitaminele K se acumuleaza in membranele celulare
B. Vitaminele K participa in procesul de fibrinoliza
C. Vitamina K din alimente este absorbita la nivelul jejunului
D. Deficienta de vitamina K se datoreaza malabsorbtiei lipidelor
E. Vitaminele K de sinteza nu se acumuleaza in ficat
(pag. 136)

A. Vitaminele K naturale contin in structura p-naftochinona
B. Vitaminele K naturale dupa absorbtie trec pe cale limfatica in singe
C. Ficatul este principalul organ de depozitare temporara a vitaminelor K naturale

D. Cea mai importanta functie a vitaminei K este cea antioxidanta
E. Vitaminele K de sinteza se elimina prin intestin
(pag. 137)

A. vitaminele K de sinteză se depozitează în ficat;
B. tocoferolii conţin nucleul cromanului;
C. provitamina A are acţiune anticanceroasă;
D. vitaminele K1 şi K2 sunt de origine vegetală;
E. tocoferolii au proprietăţi antioxidante.
(pag. 131, 135, 136 – 2)
F2532168. Referitor la vitamina PP sunt adevărate afirmaţiile:

A. intră în structura unor coenzime pentru reacţii de oxidoreducere;
B. este vitamina antipelagroasă;
C. are două vitamere, niacina şi nicotinamida;
D. dehidrogenazele NAD – dependente participă la biosinteza acizilor graşi;
E. coenzimele nicotinamidice sunt legate intim de partea proteică a enzimei.
(pag. 118, 119, 120 – 2)
F2532169. Referitor la vitamina B1 sunt adevărate afirmaţiile:

A. are în structura sa două nuclee heterociclice, pirimidinic şi tiazolic;
B. sub formă de tiaminpirofosfat este coenzimă pentru decarboxilarea α – cetoacizilor;
C. este vitamina antipelagroasă;
D. este o vitamină hidrosolubilă;
E. creşte toleranţa la glucide.
(pag. 115,116–2,287–1)
F2532170. Riboflavina:
A. este o vitamină liposolubilă ce se depozitează în ficat;
B. conţine un ciclu izoaloxazinic;
C. formează prin reacţia cu ATP-ul două coenzime, FAD şi FMN;
D. participă la decarboxilarea aminoacizilor sub forma coenzimelor flavinice;
E. intră în structura flavoproteinelor alături de unele metale.
(pag. 117, 118 – 2)

A. vitamina B2 intervine în procesele de menţinere a integrităţii epiteliilor;
B. FMN este coenzima succinat dehidrogenazei citosolice;
C. vitamina B2 intră în structura coenzimei xantinoxidazei;
D. TPP se sintetizează în ficat, rinichi, inimă;
E. legătura între coenzimele flavinice şi partea proteică este labilă.
(pag. 115,118–2, 288–1)

A. vitamina PP acţionează trofic la nivelul sistemului nervos;
B. vitamina PP intervine sub forma coenzimei NADH, H+ în biosinteza acidului palmitic;
C. vitaminele liposolubile circulă prin sânge sub formă de lipoproteine;
D. vitamina B6 se depozitează în ficat;
E. vitamina B12 este factor de creştere pentru micoorganisme.
(pag. 289–1,124,130–2)

A. piridoxalfosfatul participă la reacţii de oxidoreducere;
B. piridoxina este vitamina B6;
C. în produsele animale sau vegetale, piridoxina este însoţită de două vitamere;
D. vitamina B1 intervine în sinteza acetilcolinei;
E. vitamina B6 are în structură nucleul pirimidinic.
(pag. 120 – 2, 287 –1)
F2532174. Acidul pantotenic:

A. este produsul condensării acidului pantoic cu α – alanina;
B. stă la baza obţinerii coenzimei A;
C. participă la reacţii cu transfer de grupe -CHO;
D. este răspândit în ţesuturi vegetale şi animale;
E. participă la reacţii de transaminare.
(pag. 122, 123 – 2)

A. acizii folici reprezintă singura coenzimă în transformarea homocisteină-metionină;
B. biotina este coenzima multor decarboxilaze;
C. TPP este coenzima reacţiilor de transsulfurare;
D. coenzima transformării propionil CoA în succinil CoA este biotina;
E. acidul pantotenic este necesar biosintezei acetilcolinei.
(pag. 123 – 2, 290 – 1)
F2532176. Vitamina C:
A. împiedică absorbţia fierului în tubul digestiv;
B. intervine ca transportor de hidrogen în menţinerea grupelor – SH enzimatice;
C. scade efectele anticoagulantelor orale;
D. are absorbţie intestinală redusă în cazul tranzitului intestinal accelerat;
E. este acidul ascorbic, γ – lactona acidului L – gulonic, fiind înrudit cu hexozele.
(pag. 130 – 2, 291, 292 – 1)
F2532177. Referitor la vitamina B12 sunt corecte afirmaţiile:

A. este vitamina antipernicioasă;
B. în ficat se găsesc trei compuşi cobalaminici;
C. este o vitamină liposolubilă ce se depozitează în ficat;
D. cobalaminele sunt coenzime în reacţii de transaminare;
E. este singura vitamină liposolubilă ce se depozitează în ţesutul adipos.
(pag. 124, 126 – 2)
F2532178. Referitor la vitaminele E sunt adevărate afirmaţiile:

A. sunt vitaminele antisterilităţii;
B. forma cea mai activă biologic este β – tocoferolul;
C. sunt cunoscute sub denumirea de tocoli;
D. se depozitează în ţesutul adipos;
E. după conjugare cu acid glucuronic, produsul de oxidare al tocoferolului se elimină prin urină.
(pag. 135, 136 – 2)
F2532179. Biotina:
A. este factor de creştere pentru bacterii şi ciuperci;
B. conţine în moleculă un nucleu indolic;
C. intervine în reacţii ce necesită fixarea dioxidului de carbon pe unii metaboliţi, având rol de coenzimă;
D. participă la reacţii de decarboxilare;
E. este vitamină hidrosolubilă.
(pag. 123,124 - 2)

A. ergocalciferolul circulă sub formă liberă prin sânge;
B. vitamina D este vitamina antirahitică;
C. 24-hidroxilaza din sinteza 24, 25-dihidroxicolecalciferolului se găseşte în tubii renali, cartilaj, placentă;
D. hidroxilarea vitaminei D3 sub acţiunea 25-hidroxilazei se realizează în ficat;
E. vitaminele D2 şi D3 sunt singurele vitamere D.
(pag. 134-2)

A. calcitonina inhibă sinteza 1,25-dihidroxicolecalciferolului;
B. vitamina D poate creşte calcemia şi fosfatemia favorizând absorbţia în tubul digestiv;
C. tocoferolii previn oxidarea hormonilor suprarenalieni;
D. vitamina D creşte nivelul sanguin al fosfaţilor datorită reabsorbţiei renale;
E. vitamina E permite desfăşurarea normală a proceselor de reproducere.
(pag. 294, 296-1,136-2)

A. acidul p –aminobenzoic întră în structura acidului pteroic;
B. în deficienţa de tiamină se acumulează acid piruvic, pentoze, α – cetoacizi;
C. transformarea dUMP în dTMP necesită coenzima FH4 ;
D. 7 – dehidrocolesterolul este precursorul unui hormon de tip sterolic ;
E. în doze mari, vitamina A scade efectul anticoagulantelor orale.
(pag. 116, 127, 128, 133 – 2)

A. coenzima A este implicată în biosinteza colesterolului;
B. grupa -SH din coenzima A poate forma legături tioesterice macroergice;
C. deoxiadenozilcobalamina este forma vitaminei B12 ce se depozitează în ficat;
D. transformarea serină - glicină necesită coenzima B12 ca transportor de grupe metil;
E. carboxilarea acidului piruvic la acid oxalilacetic necesită biotina drept coenzimă.
(pag. 122, 123 - 2)
F2532184. Care sunt afirmaţiile corecte?

A. vitamina E creşte efectul anticoagulantelor orale;
B. vitamina C scade efectele contraceptivelor orale şi estrogenilor;
C. vitamina PP este trofic al sistemului nervos;
D. vitamina K este cofactorul formării acidului γ - carboxiglutamic în osteocalcină;
E. coenzima A participă numai la procese de biosinteză.
(pag. 289, 297 -1, 138 - 2)
F2632185. Mecanismul la nivel molecular al nitriţilor implică:

A. Scăderea activităţii adenilat ciclazei
B. Activarea guanilat-ciclazei
C. Stimularea adenilat-ciclazei
D. Substituţia deficitului de EDRF
E. Eliberarea mastocitară de histamină
(pag. 245)
F2632186. Sunt medicamente antianginoase:

A. Blocanţii canalelor de calciu
B. Fenilefrina
C. ß-adrenoliticele
D. Parasimpatomimeticele
E. Molsidomina
(pag. 249, 250, 253)
F2632187. Mecanismul acţiunii antianginoase a blocantelor canalelor de calciu constă în:

A. Creşterea aportului de oxigen prin coronarodilataţie
B. Inhibarea fosfodiesterazei
C. Reducerea consumului de oxigen prin reducerea travaliului cardiac
D. Stimularea secreţiei de renină
E. Stimularea guanilat-ciclazei
(pag. 250)
F2632188. Produc tahifilaxie:

A. Molsidomina
B. Nitroglicerina
C. Atenololul
D. Isosorbid dinitratul
E. Furosemidul
(pag. 245)
F2632189. ß-blocantele:
A. Sunt utile în angina cronică stabilă
B. Sunt indicate în angina vasospastică
C. Se folosesc în prevenirea secundară a infarctului de miocard
D. Provoacă coronarodilataţie
E. Sunt medicamente de elecţie la bolnavii anginoşi cu insuficienţă cardiacă
(pag. 250)
F2632190. Diltiazemul:
A. Are asorbţie digestivă rapidă şi bună
B. Are biodisponibilitate excelentă
C. Prin biotransformare conduce la un metabolit activ
D. Provoacă tahicardie reflexă
E. Are acţiune deprimantă cardiacă mai redusă decât verapamilul
(pag. 251)
F2632191. Nitraţii sunt contraindicaţi în:

A. Ulcer gastric
B. Hipertensiune arterială
C. Hipertensiune intracraniană
D. Angină vasospastică
E. Glaucom
(pag. 246)
F2632192. Creşterea aportului de oxigen la nivel miocardic se poate realiza prin:

A. Stimularea receptorilor alfa1-adrenergici
B. Scăderea ionilor de calciu disponibili pentru contracţia coronarelor
C. Inhibarea recaptării adenozinei

D. Inhibarea fosfodiesterazei cu creşterea AMPc
E. Stimularea receptorilor ß-1-adrenergici
(pag. 242-243)
F2632193. Indicaţi care din transformările enumerate au loc cu participarea biotinei:

A. Piruvat la Acetil-CoA;
B. Piruvat la Oxalacetat;
C. Acetil-CoA la Malonil-CoA;
D. Malat la Oxalacetat;
E. Succinat la Fumarat.
(pag. 123)
F2632194. Indicaţi care afirmaţii sunt incorecte:

A. TPP conţine în structură ciclul piridinic;
B. Riboflavina intră în structura NAD+;
C. FMN şi FAD sunt coenzimele riboflavinei;
D. NAD+ conţine în structură adenina;
E. Acidul tetrahidrofolic participă în reacţii de carboxilare.
(pag. 115,117,127)
F2632195. Indicaţi procesele metabolice la care participă acidul tetrahidrofolic:

A. Biosinteza proteoglicanilor;
B. Decarboxilarea oxidativă a piruvatului;
C. Biosinteza acidului uridilic;
D. Transformarea dUMP în dTMP;
E. Transformarea homocisteinei în metionină.
(pag. 127-128)

A. Gruparea -SH activă a CoA-SH provine de la cisteină;
B. Acidul pantotenic conţine în structură acidul pteroic;
C. Deoxiadenozilcobalamina participă la transformarea metilmalonil-CoA în succinil-CoA;
D. Deficitul de acid ascorbic produce boala beri-beri;
E. Transaminazele conţin PLP ca şi coenzimă.
(pag. 120,126)
F2632197. Indicaţi care afirmaţii nu sunt corecte:

A. Biotina conţine în moleculă sulf;
B. Acidul ascorbic transformă hemoglobina în meţemoglobină;
C. Acidul folic conţine în structură un rest de acid glutamic;
D. FMN şi FAD nu conţin în structură resturi fosfat;
E. Cobalamina nu are rol de coenzimă.
(pag. 117-118,129,125)
F2632198. Selectaţi afirmaţiile incorecte:

A. Riboflavina conţine în structură riboza;
B. Biotina participă în reacţii de decarboxilare;
C. Acidul pantotenic intră în structura CoA-SH;
D. Acidul ascorbic participă la hidroxilarea lizinei;
E. Dihidrofolatul este forma activă a acidului folic.
(pag. 117,123,127)
F2632199. Referitor la acidul folic care afirmaţii sunt corecte:

A. Acidul folic este un derivat al acidului pantoic;
B. Acidul tetrahidrofolic este forma activă;
C. Sub formă de coenzimă, transportă fragmente cu un atom de carbon pe diferite substrate;
D. Transformă metionina în homocisteina;
E. E sub formă de N5, N10-CH2-FH4 este coenzima timidilat sintetazei
(pag. 127, 128.)
F2632200. Indicaţi care din coenzimele menţionate conţin în structură riboza:

A. TPP;
B. FMN şi FAD;
C. FAD;
D. NAD+ şi NADP+;
E. Coenzima A şi metilcobalamina
(pag. 125, 122, 119, 117)
F2632201. Indicaţi coenzimele care participă în reacţii de dehidrogenare:

A. TPP;
B. NAD+ şi NADP+;
C. Acidul tetrahidrofolic (FH4);
D. Coenzima-A (CoA-SH);
E. FMN şi FAD.
(pag. 117-120.)
F2632202. Selectaţi afirmaţiile incorecte în legătură cu vitaminele K:

A. Intervin în procesul de coagulare;
B. Vitaminele naturale nu se acumulează în ficat şi se elimină pe cale renală;
C. Sunt derivaţi ai benzochinonei;
D. Vitamina K2 este răspândită în vegetale;
E. Vitaminele K de sinteză sunt liposolubile.
(pag. 137)

A. 7-dihidrocolesterolul este provitamina vitaminei D3;
B. Tocolul conţine în structură nucleul cromanic substituit;
C. 11-cis-retinalul intervine în procesul vederii;
D. Formele active ale vitaminelor D sunt 1,25-dihidroxicolecalciferolul şi 1,25-dihidroxiergocalciferolul;
E. Vitaminele liposolubile se elimină pe cale renală.
(pag. 131, 135, 134)

A. Calcitriolul are rol important în metabolismul fosfocalcic;
B. Acidul retinoic participă în procesul vederii;
C. Tocoferolii conţin în structură nucleul naftochinonic;
D. Menadiona este vitamina K3;
E. Carotenii sunt provitaminele vitaminelor A.
(pag. 131, 135)
F2632205. Care din vitaminele menţionate se transformă în coenzime:

A. Vitamina K;
B. Calciferolii;
C. Tocoferolii;
D. Riboflavina;
E. Niacina.
(pag. 117-119, 138.)
F2632206. Indicaţi afirmaţiile corecte în legătură cu vitamina A:

A. Conţine în structură o catenă poliizoprenoidică;
B. Este un derivat al benzochinonei;
C. Nu se formează din provitamine;
D. Acidul retinoic participă la biosinteza glicoproteinelor;
E. Carotenii sunt răspândiţi în regnul animal.
(pag. 113)
F2632207. Indicaţi afirmaţia incorectă cu privire la vitamina A:

A. Acidul retinoic participă la sinteza glicoproteinelor;
B. Rodopsina este formată din opsină şi 11-cis-retinal;
C. Carotenii sunt provitaminele vitaminei A;
D. Acidul retinoic intervine în procesul vederii;
E. Vitamina A este un derivat al benzochinonei.
(pag. 131)
F2632208. Indicaţi care din afirmaţii este corectă:

A. CoA-SH conţine în structură acidul pantotenic;
B. Biotina participă în reacţii de decarboxilare;
C. Piridoxal fosfatul intră în complexul multienzimatic al piruvat-dehidrogenazei;
D. FAD este coenzima riboflavinei;
E. NAD+ participă în reacţii de carboxilare.
(pag. 122, 117)
F2632209. Care dintre coenzimele enumerate conţin adenină în structură:

A. Acidul tetrahidrofolic;
B. FMN;
C. FAD şi FMN;
D. NAD+;
E. Coenzima A;
(pag. 119, 122)
F2632210. Selectaţi afirmaţia incorectă:

A. Rodopsina este formată din opsină şi 11-cis-retinal;
B. Carenţă de vitamină K produce tulburări de coagulare;
C. Vitamina K participă în reacţia de carboxilare a unor resturi de Glu din structura protrombinei;
D. Menadiona este vitamina K1;
E. Tocoferolii conţin în structură nucleul naftochinonic.
(pag. 137, 135)
F2632211. Vitaminele liposolubile prezintă următoarele caracteristici:

A. Sunt absorbite împreună cu lipidele;
B. Circulă libere în sânge;
C. Vitamina E se depozitează în ţesutul adipos;
D. Vitamina A are rol în procesul vederii;
E. Se elimină pe cale renală.
(pag. 130)
F2632212. Selectaţi afirmaţiile corecte:

A. Tocoferolii au acţiune antioxidantă;
B. Tiamina conţine în structură un ciclu imidazolic;
C. Acidul tetrahidrofolic participă în reacţii de metilare;
D. Coenzima A este un derivat al pteridinei;
E. FAD-ul face parte din complexul multienzimatic al piruvat-dehidrogenazei
(pag. 135, 128, 116)

A. Gruparea -SH activă din CoA-SH aparţine unui rest de cisteină;
B. Riboflavina conţine în structură un rest de riboză;
C. Metilcobalamina este coenzima homocisteinmetiltransferazei;
D. Ergosterolul este provitamina vitaminei D2;
E. Tiaminpirofosfatul participă în reacţii de carboxilare.
(pag. 122, 117, 116)
F2632214. Sunt enzime flavinice următoarele:

A. Succinat-dehidrogenaza;
B. Xantin-oxidaza;
C. Timidilat sintetaza;
D. Piruvat carboxilaza;
E. Aldehid dehidrogenaza.
(pag. 118)
Tema nr. 33
Hormoni
BIBLIOGRAFIE:
3. Farmacoterapie practica – Dumitru Dobrescu, Ed. Medicala Bucuresti, 1989, vol. 1 si 2
9. Biochimie medicala – Veronica Dinu, Ed. Trutia, Elena Cristea Popa, Aurora Popescu – Ed. Medicala,
Bucuresti, 1998
F1233001. Adrenalina
A. Acţionează asupra unui număr limitat de ţesuturi
B. Inhibă glicogenoliza producând hiperglicemie
C. Are un singur tip de receptori specifici
D. Are rol important în adaptarea organismului la agresiuni interne sau externe
E. Mecanismul ei molecular de acţiune este independent de cAMP
(pag. 610)
F1233002. Hormonii medulosuprarenali

A. Sunt trei catecolamine:adrenalina, noradrenalina şi dopamina
B. Principalul hormon eliberat în circulaţie de către medulosuprarenală este dopamina
C. Biosinteza lor are loc plecând de la triptofan
D. Au structură biciclică
E. Ocuparea receptorilor ß- adrenergici determină scăderea concentraţiei de cAMP
(pag. 608 - 610)
F1233003. Hormonii neurohipofizari

A. Sunt doi compuşi cu structură polipeptidică identică
B. Sinteza lor are loc în hipofiza posterioară
C. Vasopresina controlează volumul fluidului extracelular prin acţiune diuretică
D. Receptorii specifici vasopresinei determină scăderea concentraţiei cAMP
E. Ţesuturile ţintă pentru oxitocină sunt uterul şi glanda mamară
(pag. 630 - 631)
F1233004. Insulina, biosinteză şi secreţie

A. Biosinteza insulinei are loc în celulele insulare alfa
B. Singurul precursor identificat este proinsulina
C. Insulina umană nu diferă de cea a altor specii
D. Adrenalina prin receptorii alfa este inhibitor al secreţiei de insulină
E. Adrenalina stimulează secreţia de insulină
(pag. 598 - 600)
F1233005. Progesterona
A. Face parte dintre fenolsteroizi
B. Este principalul hormon estrogen
C. Sediul principal de secreţie este ovarul
D. Are acţiune exclusiv antagonistă hormonilor estrogeni
E. Secreţia progesteronei scade în timpul sarcinii
(pag. 622 - 623)
F1233006. Testosterona
A. Are structură fenolsteroidică
B. Este principalul hormon estrogen

C. Controlează caracterele sexuale feminine secundare
D. Controlează caracterele sexuale masculine principale şi secundare
E. Androgenii au acţiune catabolizantă proteică
(pag. 618 - 621)
F1333007. Selectati raspunsul incorect :

A. Ca2+ poate functiona ca mesager independent de alti mesageri intracelulari
B. Rolurile reglatoare ale Ca2+ sunt mediate de calmodulina
C. Calmodulina fixeaza patru ioni de Ca2+
D. Calmodulina constituie o subunitate intrinseca a enzimei glicogen fosforilaz b-kinazei
E. Ionii de Ca2+ sunt modulatori numai ai contractiei musculare
(pag. 585)
F1433008. Afirmatia corecta referitoare la melatonina este:

A. Este sintetizata de neurohipofiza
B. La amfibiene, determina contractia celulelor melanofore si inchiderea culorii tegumentului
C. Este derivat de tirozina
D. Are rol in reglarea bioritmurilor endocrine circadiene si sezoniere, in controlul functiilor sexuale
E. Productia maxima de melatonina este in timpul zilei
(pag. 631-632)
F1433009. Afirmaţiile corecte referitoare la mecanismul de acţiune al hormonilor steranici sunt:

A. Au receptori transmembranari.
B. Fiind liposolubili pătrund în interiorul celulei unde se leagă de receptorii specifici.
C. Receptorii specifici prezintă 7 segmente elicoidale înglobate în grosimea membranei.
D. Complexul hormon-receptor are activitate protein kinazică.
E. Complexul hormon-receptor se leagă la ARNm, reglând viteza cu care o anumită genă este transcrisă.
(pag. 569-570)
F1433010. Alegeţi afirmaţia corectă referitoare la catecolamine:

A. Sunt produse de corticosuprarenală.
B. Sinteza adrenalinei din noradrenalină este inhibată de cortisol.
C. Adrenalina are ca efect scăderea consumului de oxigen şi a producţiei de ATP.
D. Catecolaminele inhibă secreţia de insulină, jucând un rol hiperglicemiant.
E. Adrenalina are un timp de înjumătăţire de 10-30 minute.
(pag. 608-611)
F1433011. Anticoncepţionalele orale pot produce următoarele efecte adverse cu excepţia:

A. accidente tromboembolice
B. icter prin colestază
C. hipotensiune arterială
D. sindrom dislipidemic
E. creştere ponderală
(pag. 247)
F1533012. Referitor la hormonii calciotropi sunt adevărate afirmaţiile:

A. calcitonina este un peptid cu 32 resturi aminoacidice cu efecte opuse parathormonului;
B. calcitonina stimulează resorbţia osoasă;
C. calcitonina favorizează creşterea calcemiei şi fosfatemiei;
D. receptorii pentru parathormon sunt situaţi în membrana nucleară;
E. parathormonul inhibă resorbţia osoasă.
(pag. 593,594-2)
F1533013. Referitor la hormonii corticosteroizi nu sunt adevărate afirmaţiile:

A. sinteza de aldosteronă implică hidroxilare la C17;
B. aldosterona contribuie la reglarea metabolismului glucidic şi lipidic;
C. sistemul renină angiotensină controlează secreţia de cortizol;
D. aldosterona ar induce sinteza proteinelor din canalele pentru sodiu;
E. creşterea kalemiei inhibă secreţia de aldosteronă.
(pag. 616-2)
F1533014. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate ?

A. melatonina are ca precursor histidina;
B. concentraţia serotonin-N-acetil transferazei nu variază cu momentul zilei;
C. eliberarea de melatonină este influenţată de ciclul lumină -întuneric, somn, dietă, activitate;
D. O-metil-N-acetil-serotonina este singurul produs al glandei pineale;
E. epifizina este principalul hormon produs de glanda pineală.
(pag. 632-2)

A. hormonii tiroidieni nu activează sinteza unor proteine mitocondriale;
B. proteinele Gp cuplează receptorii hormonali cu sistemul efector al fosfolipazei C;
C. AMPc determină conversia spre formele defosfo ale unor proteine din ficat, ţesut adipos;
D. guanilat ciclaza membranară este sistemul efector al NO;
E. Ca-calmodulina inhibă pompa de Ca2+ din membrana plasmatică.
(pag. 575-2)
F1533016. Receptorii hormonali:

A. sunt proteine monomerice membranare;
B. interacţionează cu hormonul prin legături covalente, reversibile;
C. pot lega neproductiv diferiţi agonişti ai hormonilor;
D. sunt proteine alosterice, multidomeniale;
E. numărul de receptori pentru insulină nu este reglat prin down regulation.
(pag. 564-2)
F1533017. Referitor la hormonii tiroidieni sunt false afirmaţiile:

A. sinteza lor presupune iodurarea resturilor de triptofan din tireoglobulină;
B. sinteza este stimulată de TSH;
C. este necesară captarea activă a iodului în tiroidă pentru sinteză;
D. se sintetizează în celulele foliculare tiroidiene;
E. concentraţia plasmatică a rT3 tinde să crească în inaniţie.
(pag. 587-2)
F1633018. Acţiunea c-AMP-ului se realizează prin:

A. Activarea proteinkinazei C
B. Formarea DAG şi IP3 ca mesageri secunzi
C. Disocierea subunităţilor reglatoare ale proteinkinazei A
D. Activarea adenilcilazei
E. Fosforilarea proteinkinazei A
(pag. 578)
F1633019. Care dintre hormoni activează 25(OH)D3-1α-hidroxilaza şi reduce excreţia renală a calciului:
A. Vasopresina
B. Cortizolul
C. Hormonul paratiroidian
D. Aldosteronul
E. 11-Dezoxicortizonul
(pag. 594)
F1633020. Care dintre hormoni nu conţin în structură punţi disulfurice:

A. Insulina
B. Oxitocina
C. Calcitonina
D. Glucagonul
E. Vasopresina
(pag. 603)
F1633021. Care dintre hormonii enumeraţi manifestă acţiune paracrină şi endocrină:

A. ACt
B. FSH
C. TSH
D. Somatostatina
E. Tiroxina
(pag. 563)
F1633022. Complexul HR interacţionează direct cu:

A. cAMP
B. Adenilat ciclaza
C. Proteinele G
D. Proteinkinaza A
E. Protein fosfataza
(pag. 573, 578)
F1633023. Mesager secund este:

A. Adenilatciclaza
B. DAG şi IP3
C. AMP
D. Fosfolipaza C
E. GMP
(pag. 581)
F2133024. Alegeti afirmatia adevarata despre hormonii paratiroidieni:

A. Hormonul paratoroidian (PTH) este sintetizat sub forma de precursor pre-pro-PTH
B. Parathormonul are actiune hipocalcemianta
C. Parathormonul inhiba 1-alfa-hidroxilaza renala
D. La nivel renal parathormonul scade reabsorbtia calciului
E. In intestin PTH inhiba absorbtia calciului
(pag. 593, 594/9)
F2133025. Care din afirmatiile referitoare la glucagon sunt corecte:

A. Are actiune hiperglicemianta
B. In structura lui exista trei catene disulfurice
C. Glucoza stimuleaza secretia de glucagon
D. Efectele intracelulare ale glucagonului nu sunt mediate de AMP ciclic
E. Glucagonul influenteaza metabolismul glucidic si in muschi
(pag. 604/9)
F2133026. Insulina actioneaza asupra nivelului glicemiei. Care din urmatoarele procese nu sunt
influentate de insulina:
A. Inducerea sintezei de glucokinaza in hepatocite
B. Favorizarea transportului transmembranar de glucoza in adipocite
C. Favorizarea transportului transmembranar de glucoza in tesutul muscular
D. Eliminarea glucozei prin urina
E. Stimularea formarii de glicerol fosfat
(pag. 601, 602/9)
F2133027. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte:

A. Transformarea noradrenalinei in adrenalina are loc cu participarea acidului ascorbic
B. Transformarea tirozinei in adrenalina are loc prin reactii care sunt dependente de vitamina B1(tiamina)
C. Catecolaminele au o viata foarte scurta, timpul de injumatatire fiind de 10-30 secunde
D. Monoaminoxidaza este o enzima ce intervine in biosinteza adrenalinei
E. Acidul vanil-mandelic este precursor in biosinteza noradrenalinei
(pag. 609,610,611/9)
F2133028. Despre efectele biologice ale hormonilor medulosuprarenali. Alegeti afirmatia corecta:
A. La nivel hepatic adrenalina inhiba glicogenoliza
B. La nivelul tesutului adipos adrenalina stimuleaza lipoliza care furnizeaza acizi grasi folositi de tesuturile
periferice si glicerol, substrat gluconeogenetic
C. La nivelul musculaturii scheletice inhiba glicogenoliza
D. La nivelul pancreasului adrenalina fixata pe receptor alfa 2 stimuleaza eliberarea de insulina
E. La nivelul miocardului adrenalina fixata pe receptorii ß1 scade viteza si forta de contractie
(pag. 610,612/9)
F2233029. Hormonul de crestere

A. Se mai numeste si corticotropina. - pg.628
B. Are structura tripeptidica. - pg.628
C. Controleaza cresterea postnatala. - pg.628
D. Inhiba sinteza proteinelor. - pg.628
E. Influenteaza metabolismul glucidic in acelas sens cu insulina. - pg.628
(pag. 628)
F2233030. Hormonii ovarieni

A. Se refera la doua grupe principale: estrogeni si gonadici. - pg.622
B. Placenta produce cantitati mari de estrona. - pg.622
C. Spre deosebire de ceilalti hormoni steroizi se formeaza plecind de la colesterol. - pg.623
D. Estrogenii au caracter chimic aromatic. - pg.622
E. Toate efectele lor sunt explicate prin actiunea la nivel genetic. - pg.623
(pag. 622-623)
F2233031. Insulina, biosinteza si secretie

A. Biosinteza insulinei are loc in celulele insulare alfa. - pg.598
B. Singurul precursor identificat este proinsulina. - pg.598
C. Insulina umana nu difera de cea de la celelalte mamifere. - pg.598
D. Eliberarea insulinei creste odata cu glicemia. - pg.600
E. Somatostatina stimuleaza secretia de insulina. - pg.600
(pag. 598-600)
F2233032. Hormonii neurohipofizari
A. Sunt doi compusi cu structura polipeptidica foarte diferita. - pg.630

B. Sinteza lor are loc in hipofiza posterioara. - pg.630
C. Vasopresina controleaza volumul si osmolaritatea fluidului extracelular prin actiune diuretica. - pg.631
D. Receptorii specifici vasopresinei determina efecte mediate de catre cAMP. - pg.631
E. Tesuturile tinta pentru oxitocina sunt uterul si glanda mamara. - pg.631
(pag. 630-631)
F2233033. Testosterona
A. Are structura fenolsteroidica. - pg.619
B. Este principalul hormon estrogen. - pg.618
C. Pe masura ce se formeaza este depozitata in celulele de origine. - pg.621
D. Controleaza caracterele sexuale masculine principale si secundare. - pg.621
E. Utilizarea terapeutica este determinata de actiunea sa catabolizanta proteica. - pg.621
(pag. 618-621)
F2233034. Progesterona
A. Se sintetizeaza avind ca precursor direct estrona. - pg.620
B. Este principalul hormon estrogen. - pg.622
C. Sediul principal de secretie este ovarul. - pg.622
D. Actiune exclusiv antagonista hormonilor estrogeni. - pg.623
E. Secretia progesteronei scade in timpul sarcinii. - pg.622
(pag. 620;622-623)
F2233035. Hormonii medulosuprarenali

A. Sunt cele trei catecolamine: adrenalina, noradrenalina si dopamina. - pg.608
B. Principalul hormon eliberat in circulatie de catre medulosuprarenala este dopamina. - pg.609
C. Biosinteza are loc printr-o serie de transformari ale moleculei de triptofan. - pg.609
D. Au caracter hidrofob. - pg.609
E. MAO joaca rol major in sinteza lor din precursori de natura proteica. - pg.610
(pag. 608-610)
F2233036. Adrenalina
A. Actioneaza asupra unui numar limitat de tesuturi. - pg.610
B. Inhiba glicogenoliza producind hiperglicemie. - pg.610
C. Are un singur tip de receptori specifici. - pg.610
D. Receptorii sai apartin familiei de receptori membranari. - pg.610
E. Mecanismul ei molecular de actiune este independent de cAMP. - pg.610
(pag. 610)
F2233037. Hormoni produsi de tiroida

A. Sunt esentiali pentru viata. - pg.586
B. In procesul de biosinteza are loc iodurarea resturilor de tironina din molecula tireoglobulinei. - pg.587
C. Principalul hormon tiroidian este monoiodtirozina (MIT). - pg.591
D. Sub actiunea hormonilor tiroidieni scade viteza metabolismului bazal. - pg.591
E. Hormonii tiroidieni nu inflenteaza sistemul nervos. - pg.591
(pag. 586-591)
F2233038. Glucagonul
A. Sintetizat in celulele ß din insulele Langerhans. - pg.603
B. Are structura polipeptidica. - pg.603
C. Fiind hormon pancreatic are actiune generala sinergica cu insulina. - pg.604
D. Este agent hipoglicemiant. - pg.604
E. In diabet nivelul seric al glucagonului este scazut. - pg.604

(pag. 603-604)
F2333039. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte?

A. Hormonii tiroidieni au rol esential in dezvoltarea fetala
B. Hormonii tiroidieni scad viteza metabolismului bazal
C. Hormonii tiroidieni scad catabolismul proteic
D. Hormonii tiroidieni cresc rezervele energetice glucidice
E. Hormonii tiroidieni cresc rezervele energetice lipidice
(pag. 591)

A. Parathormonul are structura de glicoproteina
B. Parathormonul are actiune hipercalcemianta
C. Cresterea calcemiei diminueaza degradarea parathormonului
D. Eliberarea parathormonului esteinhibata de scaderea calcemiei
E. Parathormonul creste excretia renala de calciu
(pag. 593)

A. Insulina inhiba caile de utilizare ale glucozei in muschi
B. In ficat insulina are actiune gluconeogenetica
C. Insulina,indirect, favorizeaza influxul de glucoza in hepatocite
D. In hepatocite, insulina scade sinteza de glucokinaza
E. Timpul de injumatatire al insulinei este de 30-50 minute
(pag. 601)

A. melatonina are ca precursor histidina;
B. O – metil – N – acetil – serotonina este produsul unic al activităţii epifizei;
C. eliberarea melatoninei este independentă de ciclul lumină – întuneric;
D. epifizina este principalul hormon produs de glanda pineală;
E. activitatea serotonin N – acetil transferazei este maximă noaptea.
(pag. 632 – 2)
F2533043. Hormonii estrogeni:

A. se formează exclusiv în ovare;
B. ulterior sintezei se depozitează în ovare;
C. determină transcrierea unor gene specifice;
D. au exclusiv acţiune antagonistă progesteronei;
E. sunt C19 steroizi.
(pag. 622, 623 – 2)
F2533044. Precizaţi afirmaţiile adevărate:

A. secreţia de prolactină este stimulată de dopamină;
B. estrogenii şi progesterona sunt antagonişti ai hormonului mamotrop;
C. estrona este principalul hormon estrogen de origine ovariană;
D. gonadotropinele hipotalamice reglează sinteza de estrogeni;
E. estriolul, catabolit principal al estrogenilor, se elimină ca atare pe cale renală.
(pag. 628 – 2)
F2533045. Referitor la hormonii mineralcorticoizi sunt false afirmaţiile:
A. aldosterona participă la menţinerea homeostaziei hidroelectrolitice;

B. sistemul renină – angiotensină controlează secreţia de aldosteronă;
C. sinteza de aldosteronă implică hidroxilare în poziţia C17;
D. aldosterona nu intervine în sinteza Na+/K+ - ATPazei;
E. creşterea kalemiei stimulează secreţia de aldosteronă.
(pag. 615 – 2)
F2533046. Activarea glicogenolizei musculare este mediată de receptorii adrenergici de tip:

A. beta 1;
B. alfa 1;
C. alfa 2;
D. alfa 2, beta 2;
E. beta 2.
(pag. 612 –2)

A. produsul specific al epifizei este epifizina;
B. endorfinele se leagă pe receptorii pentru opiacee;
C. ACt şi endorfinele sunt singurii hormoni rezultaţi prin proteoliza POMC;
D. ACt îşi exercită acţiunea numai asupra suprarenalei;
E. scăderea cortisolemiei reduce secreţia de corticoliberină (CRH).
(pag. 633 – 2)
F2533048. Somatotropina:
A. determină un bilanţ azotat negativ;
B. este hormon adenohipofizar glicoproteic;
C. este hormon polipeptidic neurohipofizar;
D. controlează creşterea postnatală;
E. favorizează eliminarea ionilor de calciu, magneziu, fosfat.
(pag. 628 – 2)
F2533049. Care din următoarele afirmaţii nu sunt adevărate?

A. secretina stimulează secreţia de apă şi bicarbonat;
B. gastrina inhibă secreţia acidă şi favorizează eliberarea pepsinei;
C. colecistokininele stimulează secreţia pancreatică;
D. somatostatina acţionează paracrin şi inhibă secreţia unor hormoni gastrointestinali;
E. glucagonul induce sinteza fosfoenolpiruvatcarboxikinazei;
(pag. 607 – 2)
F2533050. Referitor la receptorii hormonali sunt false afirmaţiile:

A. sunt grupaţi în familii cu trăsături comune;
B. sunt localizaţi exclusiv în membrana celulară;
C. sunt intracelulari şi membranari;
D. se află într-o stare dinamică;
E. receptorii de tip tirozin kinază sunt receptori membranari.
(pag. 566 – 2)

A. hormonii peptidici şi catecolaminele au receptori nucleari;
B. acelaşi mesager secund mediază acţiunea calcitoninei şi tiroxinei;
C. hormonii tiroidieni induc sinteza de proteine ce participă la procesele oxidative mitocondriale;
D. proteinele G reprezintă o familie de proteine heterotrimerice ce pot lega numai GDP;
E. proteina Gi intensifică activitatea adenilat ciclazei.

(pag. 572 – 2)
F2533052. Precizaţi afirmaţiile incorecte:

A. un tip de proteine G cuplează receptorii hormonali cu sistemul efector fosfolipaza C;
B. proteinele Gs activează adenilat ciclaza;
C. angiotensina II, somatostatina şi adrenalina prin receptorii α2 sunt cuplate cu anumite proteine Gi;
D. cafeina şi teofilina inhibă fosfodiesteraza;
E. monoxidul de azot activează adenilat ciclaza.
(pag. 581 – 2)
F2533053. Referitor la hormonii tiroidieni sunt false afirmaţiile:

A. sinteza lor este stimulată de TSH;
B. sinteza se desfăşoară la interfaţa coloid – celule epiteliale;
C. este necesară reducerea iodului sub acţiunea tireoperoxidazei;
D. calea majoră de metabolizare este deiodurarea în ficat, muşchi, rinichi;
E. scad rezervele lipidice şi glucidice.
(pag. 587 – 2)
F2633054. Antihistaminicele H1-blocante pot proveni de la următoarele nuclee structurale:

A. ß-feniletilamină
B. Pirazolidin-dionă
C. Etilendiamină
D. p-fluorbutil-piperidină
E. Benzamidă
(pag. 111)
F2633055. Efectele de tip antihistaminic H1-blocant cuprind:

A. Inhibarea secreţiei gastrice
B. Efect anorexigen
C. Vasodilataţie periferică de tip musculotrop
D. Excitaţie centrală
E. Acţiunile asupra muşchilor netezi viscerali
(pag. 112)
F2633056. Intoxicaţia acută cu antihistaminice H1 se caracterizează prin:

A. Sedare, hipnoză, comă
B. Criza colinergică
C. Mioză punctiformă
D. Bradicardie sinusală
E. Autodigestia mucoasei gastrice
(pag. 112)
F2633057. Antihistaminicele H1-blocante:

A. Sunt contraindicate în primul trimestru de sarcină
B. Se pot folosi extern în erupţiile cutanate cu caracter alergic
C. Se pot utiliza fără risc în insuficienţa hepatică şi renală
D. Sunt utile în stările depresive (mai ales cele sedative)
E. Sunt contraindicate în sindromul Meniere
(pag. 114)
F2633058. Antihistaminicele H1 derivate de la nucleul etilendiaminei:
A. Împiedică degranularea mastocitară

B. Inactivează histaminaza
C. Impiedică reacţia antigen-anticorp
D. Sunt antagonişti necompetitivi ai histaminei
E. Sunt antagonişti competitivi ai histaminei
(pag. 111)
F2633059. Indicaţi care este calea de biosinteză a adrenalinei:

A. Tirozina --> Dopamina --> Dopa --> Adrenalina
B. Tirozina --> Dopa --> Dopamina --> Noradrenalina --> Adrenalina
C. Tirozina --> Dopamina --> Adrenalina
D. Tirozina --> Dopa --> Noradrenalina --> Adrenalina
E. Tirozina --> Dopa --> Dopamina --> Adrenalina --> Noradrenalina
(pag. 609)
F2633060. Indicaţi afirmaţia corectă în legătură cu aldosteronul:

A. Are o structură polipeptidică;
B. Favorizează retenţia de potasiu;
C. Este produs de zona fasciculată a corticosuprarenalei;
D. Determină retenţia de Na+ şi apă la nivel renal;
E. Hiperkalemia inhibă secreţia de aldesteron.
(pag. 616)
F2633061. Cortizolul se caracterizează prin:

A. Este un steroid cu 19 atomi de carbon;
B. La nivel hepatic inhibă gluconeogeneza;
C. Are efect hipoglicemiant;
D. Acţionează prin intermediul sistemului adenilatciclază-cAMP;
E. Activează lipoliza în ţesutul adipos periferic.
(pag. 616)
F2633062. Care este ordinea de reactivitate a hormonilor tiroidieni la nivelul ţesuturilor ţintă:
A. T3 > T4;
B. T4 > T3;
C. T3 = T4;
D. rT3 este mai mare sau egala cu T3;
E. prezintă aceeaşi reactivitate.
(pag. 589, 591)
F2633063. 21-Hidroxilaza participă la biosinteza:

A. Pregnenolonului;
B. Corticosteronei;
C. Dehidroepiandrosteronei;
D. 17-alfa-hidroxipregnenolonei;
E. Colesterolului.
(pag. 614)
F2633064. Proteinkinaza A se activează prin:

A. Fosforilare la nivelul unor resturi de Ser şi ţr;
B. Fixarea cAMP de subunităţile reglatoare urmată de detaşarea acestora de subunităţile catalitice;
C. Clivarea unor legături peptidice;
D. Acţiunea fosfatazelor;
E. Oxidarea unor grupări -SH.

(pag. 578)
F2633065. Care dintre hormonii enumeraţi nu este sintetizat de hipofiza anterioară:

A. Tireotropina (TSH);
B. Hormonul luteinizant (LH);
C. Hormonul adrenocorticotrop (ACţ);
D. Somatostatina;
E. Somatotropina.
(pag. 625)
F2633066. Indicaţi care hormon este o nonapeptidă:

A. Corticotropina;
B. Vasopresina;
C. GH-RH (hormonul eliberator al GH-ului);
D. Melatonina;
E. Somatostatina.
(pag. 630)
F2633067. În legătură cu efectele catecolaminelor indicaţi afirmaţia incorectă:

A. Influenţează secreţia insulinei;
B. În ţesutul adipos inhibă lipoliza;
C. Efectele depind de natura receptorilor din ţesutul ţintă;
D. Activează glicogenoliza;
E. Activează gluconeogeneza hepatică.
(pag. 610)
F2633068. Indicaţi care din hormonii menţionaţi au ca mesager secund cGMP-ul:

A. Aldosteronul;
B. Vasopresina;
C. Cortizolul;
D. Factorul natriuretic atrial;
E. Corticotropina.
(pag. 574)
F2633069. Care din hormonii enumeraţi activează 1alfa-hidroxilaza-25-hidroxicolecalciferolului:

A. Calcitonina;
B. Corticotropina;
C. Hormonul de creştere;
D. Hormonul paratiroidian;
E. Hormonul adrenocorticotrop.
(pag. 597)
F2633070. Catecolaminele sunt sintetizate în medulosuprarenală din:

A. Triptofan;
B. Triptamină;
C. Tirozină;
D. Serotonina;
E. Treonină.
(pag. 609)
F2633071. Androgenul cel mai activ este:
A. Testosteronul;
B. Androsteronul;
C. Dihidrotestosteronul;
D. Androstendionul;
E. Dehidroepiandrosteronul.
(pag. 621)
F2633072. În legătură cu hormonii tiroidieni care afirmaţie este incorectă:

A. Tiroida secretă în principal T4 şi mai puţin T3;
B. Circulă în plasmă fixaţi pe proteine transportoare;
C. La nivel celular acţionează numai T3;
D. Metabolizarea hormonilor tiroidieni are loc prin deiodurare;
E. În inaniţie este favorizată conversia rT3 --> T4.
(pag. 591)
F2633073. Selectaţi afirmaţia corectă în legătură cu proteinkinaza A

A. Este un mesager secund;
B. Este activată prin fosforilare;
C. Acţionează asupra unor inozitolfosfatide membranare;
D. Are localizare citoplasmatică;
E. Este un tetramer de tip C2R2.
(pag. 578)
F2633074. Care din afirmaţii este incorectă:

A. Insulina are acţiune hipoglicemiantă;
B. Paraţormonul are acţiune hipercalcemiantă;
C. Vasopresina acţionează prin creşterea cAMP şi activarea proteinkinazei A;
D. Somatostatina acţionează prin creşterea cAMP;
E. Catecolaminele (prin receptori alfa1-adrenergici) activează fosfolipaza C.
(pag. 574)
F2633075. În biosinteza adrenalinei, indicaţi reacţia în care participă S-adenozil-metionina:

A. Tirozină --> Dopa;
B. Dopamină --> Dopa;
C. Noradrenalină --> Adrenalină;
D. Dopa --> Dopamina;
E. Adrenalină --> Noradrenalină.
(pag. 609)
F2633076. Indicaţi care dintre hormonii enumeraţi are ca efector fosfolipaza C:

A. Catecolaminele prin receptori ß;
B. Paraţormonul;
C. Oxitocina;
D. Glucagonul;
E. Corticotropina.
(pag. 574)
F2633077. Indicaţi care dintre hormonii enumeraţi nu au acţiune endocrinotropă:

A. ACţ-ul;
B. Tireotropina (TSH);
C. Hormonul luteinizant (LH);
D. Hormonul foliculo stimulator (FSH);
E. Insulina.
(pag. 601)
F2633078. Complexul hormon-receptor interacţionează direct cu:

A. Adenilat ciclaza;
B. ATP;
C. cAMP;
D. Proteinele G;
E. Proteinkinaza A.
(pag. 573)
F1233079. Hormonii hipofizari

A. Corticotropina are structură steroidică
B. Acţiunea hormonului de creştere este mediată de către somatomedine
C. Gonadotropinele hipofizare au structură lipoproteică
D. FSH influenţează numai funcţiile sexuale feminine
E. Vasopresina este secretată de către adenohipofiză
(pag. 626 - 630)
F1233080. Hormonii steroizi

A. Sunt secretaţi de medulosuprarenală
B. Precursorul lor este colesterolul
C. Acţiunea antiinflamatoare a cortizolului se datorează interferenţei în cascada arachidonatului
D. Aldosterona provoacă eliminarea renală de apă şi sodiu
E. Principalul hormon estrogen este progesterona
(pag. 608 - 622)
F1233081. Hormonii tiroidieni

A. Sunt derivaţi ioduraţi ai triptaminei
B. Hormonogeneza tiroidiană se află sub control hipotalamo-hipofizar
C. T3 şi T4 au activitate biologică egală
D. Stimulează transcripţia genei pentru hormonul de creştere hipofizar
E. Influenţează dezvoltarea fetală şi postnatală
(pag. 586 - 591)
F1233082. Hormonii, mecanisme generale de acţiune

A. Nucleotidele ciclice sunt mesageri extracelulari
B. AMPc mediază acţiunile adrenalinei, glucagonului şi ale altor hormoni peptidici
C. Diacilglicerolii (DAG) şi inozitoltrifosfatul (IP3) sunt mesageri secundari dependenţi de adenilatciclază
D. Receptorii hormonilor steroizi activează un sistem transductor prin intermediul proteinelor G
E. Rolul reglator al calciului este mediat de calmodulină
(pag. 571 - 684)
F1233083. Insulina
A. Este o proteină formată din trei lanţuri polipeptidice
B. Principalul factor reglator al secreţiei de insulină este glicemia
C. Receptorul insulinei aparţine familiei de receptori cu activitate enzimatică
D. Insulina exercită acţiuni similare cu ale factorilor de creştere
E. Stimulează faza anabolică a metabolismului proteic
(pag. 598 - 603)
F1233084. Parathormonul şi calcitonina

A. Paratormonul este produs de medulosuprarenală
B. Eliberarea lui în circulaţie este favorizată de creşterea calcemiei
C. Are efect global hipercalcemiant
D. Calcitonina exercită acţiune antagonistă Pt
E. Se mai numeşte şi calmodulină
(pag. 593 - 594)
F1233085. Principalele efecte ale cortizolului sunt:

A. Efectul lipolitic periferic
B. Hipoglicemia
C. Hiperglicemia
D. Acţiuni metabolice sinergice cu ale insulinei
E. Acţiunea antiinflamatoare şi imunosupresivă
(pag. 616)
F1233086. Sistemul mesagerial al calciului

A. Acţionează în diverse tipuri de celule
B. Funcţionează strict independent de ceilalţi mesageri intracelulari
C. Concentraţia intracelulară a alciului este mai mare decât cea extracelulară
D. Membrana celulei are permeabilitate mică pentru acest ion
E. Calciul reglează contracţia muşchilor, secreţia endocrină şi exocrină
(pag. 583 -)
F1233087. Tropinele hipofizare

A. Din acest grup fac parte TSH,FSH şi LH
B. Secreţia este controlată de hipotalamus
C. TSH controlează sinteza hormonilor T3 şi T4 numai în etapa iniţială a procesului
D. Există un hormon analog trofinei luteinizante hipofizare (LH) de origine corionică
E. FSH (hormonul stimulator al foliculilor) nu influenţează funcţiile sexuale masculine
(pag. 590, 629 - 630)
F1333088. ACt (corticotropina) :

A. Stimuleaza dezvoltarea cortexului adrenalelor
B. Activeaza etapa initiala a steroidogenezei : conversia colesterol-pregnenolona
C. In conditii de stress eliberarea este mediata de sistemul nervos central
D. Efectele sunt mediate de GMPc
E. Promoveaza lipogeneza in tesutul adipos
(pag. 628)
F1333089. Adenilat ciclaza :

A. Este o proteina membranara integrala, cuplata cu receptorul prin intermediul proteinei G
B. Catalizeaza formarea AMPc si a PP din ATP
C. Este inactivata prin hidroliza GTP la GDP de catre o guanozin trifosfataza, care este parte integrala a
proteinei G
D. Activitatea ei depinde de rata schimbului GTP-ATP si hidroliza GTP
E. Este inhibata de glucagon
(pag. 576)
F1333090. Catecolaminele :
A. Sunt sintetizate din tirozina

B. Receptorii alfa si beta adrenergici sunt cuplati cu adenilat ciclaza prin intermediul proteinei G
C. Sunt considerate in special epinefrina agenti mobilizatori ai rezervelor energetice
D. Au rol important in adaptarea organismului la diferite agresiuni
E. Prin ocuparea receptorilor alfa1 si alfa2 determina cresterea concentratiei intracelulare de Ca2+
(pag. 612)
F1333091. Efectele metabolice mediate de adrenalina sunt :

A. Cresterea consumului de oxigen si scaderea productiei de ATP la nivelul diferitelor tesuturi
B. Activarea glicogenolizei si gluconeogenezei hepatice
C. Stimularea lipolizei la nivelul tesutului adipos
D. Stimularea secretiei de insulina in vederea diminuarii consumului de glucoza de catre tesuturile periferice
E. Activeaza glicogenoliza musculara
(pag. 612)
F1333092. Hormonul de crestere GH(somatotropina) :

A. Este sintetizat in celulele somatotrope
B. Este format din doua lanturi polipeptidice si trei punti disulfidice
C. Stimuleaza proteosinteza in muschi
D. Are actiune antagonista insulinei
E. Inhiba lipoliza si mobilizarea acizilor grasi
(pag. 629)
F1333093. Hormonul parotiroidian :

A. Creste eliberararea Ca2+ din os
B. Are structura polipeptidica
C. Are receptori citoplasmatici
D. Scade excretia renala a Ca2+
E. Promoveaza absorbtia intestinala a Ca2+
(pag. 585)
F1333094. Insulina:
A. Este un hormon hipoglicemiant
B. Este secretata de celulele beta-Langerhans din pancreas
C. Are structura sterolica
D. Lipsa sau hiposecretia de insulina produce boala numita diabet
E. Glucagonul si epinefrina au aceeasi actiune cu insulina
(pag. 603)
F1333095. Protein kinazele AMPc-dependente :

A. Sunt cunoscute sub denumirea de protein kinaze A
B. Au structura hetero-dimerica
C. Sunt active sub forma tetramerica
D. Sunt implicate in conversia protein-enzimelor la forme fosforilate active sau inactive
E. Au specificitate pentru resturile de serina sau treonina
(pag. 573)
F1333096. Selectati raspunsurile corecte :

A. Proteina G formeaza un complex cu diferiti hormoni si activeaza adenilat ciclaza
B. Proteina G complexata cu GTP activeaza adenilat ciclaza
C. Proteinele G cupleaza receptorii hormonali cu sistemele generatoare de mesageri secunzi
D. Activarea adenilat ciclazei creste concentratia GMPc intracelular
E. Proteinele G au structura heterotrimerica

(pag. 573)

A. Glanda tiroida capteaza iodul printr-un proces activ, dependent de ATP
B. La nivel celular, hormonii tiroidieni actioneaza ca factori transcriptionali
C. Hormonii tiroidieni controleaza procesele oxidative mitocondriale prin care se obtine energie metabolica
(ATP) si caldura
D. Tiroida secreta T3 si mai putin T4
E. Cel mai activ hormon tiroidian este T4
(pag. 592)

A. Interactiunea hormon-receptor este asemanatoare interactiunii enzima-substrat
B. Hormonul din sange I-si poate regla numarul de receptori prin up-regulation sau down-regulation
C. Hormonii steroizi au receptori membranari
D. Actiunea hormonilor peptidici si a catecolaminelor este mediata de un singur mesager secund intracelular
E. Proteinele G contin situsuri de legare a unor nucleotide, ca de exemplu : GTP si ATP
(pag. 571)

A. Fosfolipaza C este efector in sistemul mesagerial al calciului
B. Fosfolipaza C actioneaza asupra fosfoinozitidelor membranare si formeaza DAG si IP3
C. DAG activeaza protein kinaza A
D. DAG si IP3 sunt mesageri secunzi pentru hormoni cu receptori cuplati cu proteinele Gp
E. IP3 scade nivelul calciului intracelular
(pag. 583)
F1333100. Selectati raspunsurile incorecte :

A. Hormonii neurohipofizari sunt sintetizati in hipotalamus si cantonati in neurohipofiza
B. Oxitocina are actiune relaxanta asupra musculaturii netede din uter
C. Efectele ocuparii receptorilor de catre vasopresina sunt mediate de AMPc
D. Vasopresina asigura homeostazia osmolalitatii si a volumului lichidului extracelular
E. Eliberarea oxitocinei si si vasopresinei este determinata de aceeasi stimuli fiziologici
(pag. 633)
F1333101. Selectati raspunsurile incorecte:

A. Stimulul fiziologic al biosintezei si secretiei de insulina este glicemia
B. Receptorul insulinic are activitate protein-kinazica specifica pentru tirozina
C. Insulina stimuleaza toate caile de utilizare si depozitare a glucozei
D. Mesagerul secund al insulinei este GMPc
E. Insulina este secretata de celulele alfa din insulele Langerhans
(pag. 603)
F1433102. Alegeti afirmatiile false referitoare la hormonul de crestere:

A. este sintetizat in celulele somatotrope ale adenohipofizei
B. Secretia GH este episodica si pulsiva
C. Actiunea sa este directa, nemediata de alti factori
D. Stimuleaza depunerea de lipide in tesuturile de rezerva, sinteza proteinelor, gluconeogeneza hepatica sin
inhiba glicoliza
E. Influenteaza metabolismul mineral prin cresterea retentiei ionilor de Ca, fosfat, Mg
(pag. 628-629)
F1433103. Care dintre următoarele afirmaţii privind insulina sunt corecte?

A. În urma legării la receptorul transmembranar se produce o activare a acţiunii tirozinkinazice a domeniului
intracelular al receptorului.
B. Activează enzima glucoză-6-fosfat fosfatază.
C. Are efect catabolic în metabolismul proteinelor.
D. In ţesutul adipos, activează lipoproteinlipaza.
E. Arginina, lizina, leucina inhibă secreţia de insulină.
(pag. 598-603)
F1433104. Este falsă afirmaţia:

A. T3 are afinitate pentru TBG (globulina de legare a tiroxinei) mai mică decât T4.
B. Timpul de înjumătăţire pentru T3 este de 6-7 zile iar pentru T4 de 1,5 zile.
C. Creşterea nivelului plasmatic al hormonilor tiroidieni are ca efect stimularea sintezei şi eliberării de TRH.
D. Hormonii tiroidieni au rol esenţial în dezvoltarea fetală şi postnatală, în special asupra sistemului nervos şi
scheletic.
E. Hormonii tiroidieni acţionează la nivel nuclear prin stimularea transcrierii unor gene.
(pag. 586-592)
F1433105. Hormonii ovarieni:

A. Sinteza şi secreţia acestora este reglată de LH, FSH şi GnRH.
B. Principalul hormon ovarian este estrona.
C. Transformarea androgenilor în estrogeni are loc sub acţiunea enzimatică a aromatazei.
D. Catabolismul estrogenilor are loc predominant la nivel renal.
E. Estradiolul are acţiune intranucleară, determinând transcrierea unor gene specifice.
(pag. 622-624)
F1433106. Care dintre următoarele afecţiuni contraindică utilizarea corticosteroizilor:

A. limfoamele maligne
B. poliartrita reumatoidă
C. diabetul zaharat
D. dermatozele cutanate
E. tuberculoza pulmonară activă
(pag. 223)
F1433107. Corticoterapia administrată prelungit poate produce:

A. osteoporoză
B. decompensarea unui diabet zaharat latent
C. tulburări de creştere la copii
D. hiperkalemie
E. agranulocitoză
(pag. 220-221)
F1433108. Dozele mari de hormoni tiroidieni pot produce:

A. crize de angor pectoral
B. somnolenţă
C. hiperexcitabilitate
D. vărsături
E. tahicardie
(pag. 272)
F1433109. Glucocorticoizii prezintă următoarele efecte adverse:

A. creşterea presiunii intraoculare
B. dispnee
C. retenţie hidrosalină
D. vărsături
E. osteoporoză
(pag. 221)
F1433110. Glucocorticoizii:
A. au efect antialergic
B. prezintă proprietăţi anabolizante marcate
C. sunt contraindicaţi în infecţii
D. pot redeschide un ulcer gastro-duodenal cicatrizat
E. grăbesc viteza de cicatrizare a plăgilor
(pag. 219-221)
F1433111. Indicaţiile terapeutice ale estrogenilor sunt:

A. femeia cu insuficienţă ovariană, amenoree, hipo şi oligomenoree
B. neoplasm mamar, asociere cu citostaticele
C. osteoporoza din climacterium
D. fibrom uterin
E. endometrioză
(pag. 236)
F1433112. Insulina are următoarele acţiuni:

A. favorizează transferul glucozei prin membranele celulare permiţând creşterea utilizării ei la nivel tisular
B. favorizează retenţia hidrosalină
C. reduce concentraţia de potasiu intracelular
D. inhibă glicogenoliza
E. favorizează sinteza trigliceridelor şi formarea de VLDL
(pag. 261)
F1533113. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate ?

A. progesterona circulă legată de cortisol-binding-globulin (CBG);
B. pregnandiolul este catabolitul principal al hormonului gestagen;
C. principalul catabolit al estrogenilor este estrona;
D. hormonii estrogeni activează adenilat ciclaza din membrana plasmatică;
E. estrogenii sunt acizi foarte slabi.
(pag. 622,623-2)
F1533114. Care dintre afirmaţiile referitoare la hormonii androgeni sunt adevărate ?

A. dehidroepiandrosterona şi androstendiona au activitate androgenică crescută;
B. testosterona circulă liberă în sânge;
C. 5 alfa reductaza NADPH-dependentă intervine în sinteza dihidrotestosteronei;
D. androgenii inhibă biosinteza proteică;
E. LH stimulează secreţia de testosteronă în celulele interstiţiale.
(pag. 619,621-2)
F1533115. Referitor la hormonii neurohipofizari sunt adevărate afirmaţiile:

A. Oxitocina determină contracţia celulelor mioepiteliale din jurul alveolelor mamare;
B. Oxitocina relaxează musculatura uterină;
C. progesterona scade receptivitatea uterului pentru oxitocină;
D. estrogenii scad receptivitatea uterului pentru oxitocină;
E. oxitocina şi neurofizina I rezultă dintr-un precursor din nucleul paraventricular.
(pag. 630,631-2)
F1533116. Care din următoarele afirmaţii este adevărată?

A. legarea acetilcolinei la receptorii muscarinici determină efecte mediate prin IP3;
B. factorul secretat de celulele atriale stimulează guanilat ciclaza din celulele ţintă;
C. receptorii α2 adrenergici sunt cuplaţi cu proteine Gs;
D. secreţia de vasopresină este stimulată de hiperosmolalitate;
E. vasopresina activează proteinkinaza A.
(pag. 581,583,631-2)
F1533117. Care dintre afirmaţiile referitoare la ACTH sunt adevărate?

A. provine din prelucrarea proopiomelanocortinei;
B. este singurul produs de prelucrare a proopiomelanocortinei în adenohipofiza umană;
C. CRH reglează sinteza şi secreţia de ACTH, controlând sinteza POMC;
D. este sintetizat de medulosuprarenală;
E. sinteza sa este stimulată de creşterea concentraţiei plasmatice a cortizolului.
(pag. 626,627-2)
F1533118. Care dintre afirmaţiile referitoare la noradrenalină sunt adevărate ?

A. este produsă numai în medulară;
B. are în structura sa nucleul catecolului;
C. produsul de degradare este acidul vanilmandelic;
D. se sintetizează şi în celule cromafine ectopice;
E. are rol de neurotransmiţător la nivelul terminaţiilor adrenergice.
(pag. 608,609,610,611-2)
F1533119. Factorii responsabili de menţinerea glicemiei normale în timpul postului sunt:

A. secreţia redusă a glucagonului;
B. secreţia scăzută a insulinei;
C. utilizarea limitată a triacilglicerolilor ca substrat energetic;
D. gluconeogeneza;
E. glicogenoliza.
(pag. 601,602,616-2)
F1533120. Referitor la ACTH sunt adevărate următoarele afirmaţii:

A. activează transformarea colesterol – pregnenolonă, etapa iniţială a steroidogenezei;
B. nu se află sub controlul sistemului nervos central;
C. stimulează secreţia de insulină în celulele β din pancreas;
D. la om, are şi funcţie de MSH;
E. interacţionează cu receptori nucleari.
(pag. 572, 627-2)
F1533121. Somatotropina:
A. face parte din grupa hormonilor glicoproteici;
B. determină un bilanţ azotat pozitiv;
C. este hormon neurohipofizar;
D. controlează creşterea postnatală;
E. reglează metabolismul mineral prin intensificarea retenţiei ionilor.
(pag. 628-2)
F1633122. Afirmaţiile incorecte referitoare la hormonii sexuali sunt:

A. Testosteronul acţionează prin intermediul sistemului adenilciclază - cAMP
B. Sunt hormoni C21 steroizi

C. Androgenii se pot transforma în estrogeni sub acţiunea aromatazei
D. Estrogenii sunt C18 steroizi cu caracter aromatic
E. Circulă liberi în sânge
(pag. 621)
F1633123. Care afirmaţii nu sunt corecte:

A. La un raport insulină/glucagon mic este inhibată cetogeneza hepatică
B. Paratormonul are receptori citoplasmatici şi influenţează procesul de transcripţie
C. ACt-ul şi MSH se formează din pro-opiomelanocortina
D. Androsterona este forma activă a testosteronului
E. Angiotensina II stimulează în corticosuprarenale secreţia de aldosteron
(pag. 604,593,621)
F1633124. Care din hormonii enumeraţi nu au receptori membranari:

A. Adrenalina
B. Corticosteroizii
C. Paratormonul
D. Glucagonul
E. Tiroxina
(pag. 571)
F1633125. În legătură cu adrenalina care afirmaţii sunt corecte

A. Se sintetizează din Tyr după schema: Tyr - Dopamină - DOPA - Noradrenalină - Adrenalină
B. Receptorii adrenergici β1 şi β2 sunt cuplaţi cu adenilatciclaza prin intermediul proteinei Gs
C. Inhibă glicogenaliza
D. Activează gluconeogeneza hepatică
E. Stimulează lipoliza în ţesutul adipos
(pag. 610)
F1633126. În legătură cu hormonii tiroidieni sunt incorecte afirmaţiile:

A. Acţionează prin intermediul cAMP
B. Stimulează sinteza hormonului de creştere
C. Activează transcrierea unor gene
D. rT3 este mai activ decât T3
E. Secreţia este controlată de TSH-ul hipotalamic
(pag. 591,589,590)
F1633127. Insulina se caracterizează prin:

A. Are structură polipeptidică, formată din 2 lanţuri unite prin 2 punţi disulfurice
B. Receptorii conţin domenii cu activitate proteintirozinkinazică
C. Inhibă fosfodiesteraza
D. Inhibă gluconeogeneza hepatică
E. Activează glicogen sintetaza
(pag. 598,600,601)
F1633128. Mecanismul de acţiune al hormonului de creştere se manifestă prin:

A. Stimularea biosintezei proteice
B. Creşterea eliminării ionilor de calciu şi magneziu
C. Inhibarea glicolizei şi stimularea gluconeogenezei
D. Stimularea lipolizei
E. Bilanţ azotat negativ
(pag. 628)
F1633129. Proteinele G se caracterizează prin:

A. Activitate tirozinkinazică
B. Complexul αs-GTP activează adenilat ciclaza
C. Sunt localizate intracelular
D. Proteinele Gs au structură trimerică (alfa, beta, gama)
E. Proteinele Gp se cuplează cu fosfolipaza C
(pag. 576,573,582)
F1633130. Reglarea calcemiei se realizează prin:

A. Efectul hipercalcemiant al paratormonului
B. Efectul hipocalcemiant al calcitoninei
C. Efectul hipocalcemiant al calcitriolului
D. Stimularea secreţiei de paratormon prin hipocalcemie
E. Inhibarea secreţiei de calcitonină prin hipocalcemie
(pag. 593, 594)
F2133131. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la proteinele G intracelulare:

A. Sunt proteine membranare care cupleaza functional receptorii hormonali de sistemele celulare
generatoare de mesageri secunzi
B. Sunt proteine care au proprietatea de a lega nucleotide cu adenina
C. Sunt proteine cu structura de tetramer
D. Individualitatea unor proteine G este conferita de subunitatea alfa
E. Forma inactiva a unor proteine G este GDP-alfa-beta-gama
(pag. 573/9)
F2133132. Care din urmatorii hormoni au receptori la nivelul nucleului celular:

A. Adrenalina
B. Prolactina
C. Testosteronul
D. Tetraiodtironina
E. Hormonul paratiroidian
(pag. 591, 593, 621/9)
F2133133. Alegeti afirmatiile corecte despre actiunile biologice ale hormonilor tiroidieni:
A. Functia primara a T3 este de reglare a metabolismului oxidativ
B. Hormonii tiroidieni scad viteza metabolismului bazal
C. Hormonii tiroidieni au actiune calorigena
D. In inanitie este favorizata conversia T4 in T3
E. Sub actiunea hermonilor tiroidieni catabolismul proteic este diminuat
(pag. 591/9)
F2133134. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la insulina:

A. Este sintetizata de celulele A (alfa) pancreatice
B. In pancreas insulina se afla sub forma de hexameri
C. Din punct de vedere chimic este o polipeptida care nu are punti disulfura
D. Indirect, insulina favorizeaza influxul de glucoza in hepatocite
E. Insulina are, global, actiune antilipolitica
(pag. 598, 601, 602/9)
F2133135. Alegeti afirmatiile corecte despre hormonii corticosuprarenali:

A. Precursorul corticosteroizilor este colesterolul
B. Corticosteroizii circula in singe fixati de proteine transportoare, specifice

C. Cortizolul exercita actiuni metabolice similare cu ale insulinei
D. Cortizolul participa la mentinerea homeostaziei hidrice si electrolitice
E. In muschii scheletici, cortizolul exercita o actiune catabolica asupra proteinelor
(pag. 612, 615, 616/9)
F2133136. Alegeti afirmatiile corecte despre aldosteron:

A. Controlul secretiei de aldosteron se realizeaza prin sistemul renina-angiotensina
B. Hiperkalemia stimuleaza secretia de aldosteron
C. Scaderea kalemiei stimuleaza secretia de aldosteron
D. La nivelul tubilor renali aldosterona promoveaza transportul transcelular de sodiu din lumenul tubilor renali
in spatiul interstitial
E. Aldosteronul promoveaza eliminarea renala de ioni de sodiu
(pag. 616, 617/9)
F2133137. In legatura cu cortizolul, urmatoarele afirmatii sunt corecte:

A. Stimuleaza, la nivel hepatic, gluconeogeneza
B. In muschii scheletici cortizolul exercita o actiune anabolica asupra proteinelor
C. Sinteza si secretia de cortizol sunt reglate prin activitatea corticoliberinei si a corticotropinei
D. Cortizolul altereaza functiile limfocitelor
E. Cortizolul are receptori intracitoplasmatici si intranucleari
(pag. 616, 617/9)
F2133138. Dintre urmatoarele actiuni fiziologice care se refera la ACTH:

A. Stimuleaza dezvoltarea cortexului suprarenal si secretia de corticoizi sexuali
B. Controleaza biosinteza de hormoni tiroidieni
C. In conditii de stres, eliberarea de ACTH este mediata de sistemul nervos central
D. Are actiune somatotropa
E. Secretia de ACTH prezinta un ritm diurn
(pag. 627/9)
F2133139. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la estrogeni:

A. Progesterona este precursor in biosinteza estrogenilor
B. Hormonul luteinizant stimuleaza productia de estrogeni si de progesterona de catre ovar
C. Aromataza reprezinta un sistem enzimatic cu rol estential in transformarea androgenilor in estrogeni
D. Estrogenii sunt transportati in singe nelegati de proteine
E. Catabolitul principal al estrogenilor este estriolul
(pag. 622, 623/9)
F2133140. Despre hormonii androgeni sunt corecte urmatoarele afirmatii:

A. Testosterona are receptori intracitoplasmatici si intranucleari
B. Gonadotropinele hipofizare FSH si LH nu intervin in reglarea secretiei de testosteron
C. Androgenii stimuleaza sinteza proteica
D. Transportul plasmatic al testosteronului este efectuat de o proteina ce leaga atit testosteronul cit si
estrogenii
E. La om calea majora de formare a testosteronului nu trece prin progesterona
(pag. 619, 620, 621/9)
F2133141. Efectele metabolice ale hormonilor corticosteroizi, sunt:

A. hipoglicemie
B. cresc toleranta la glucoza
C. stimuleaza catabolismul proteic
D. mobilizeaza acidul uric din tesuturi

E. hipercolesterolemie
(pag. (3I), 217)
F2133142. Farmacotoxicologia hormonilor corticosteroizi cuprinde:

A. retentie hidrosalina cu edeme
B. favorizarea diseminarii unei infectii localizate
C. hipercoagulabilitate sanguina
D. hipoglicemie
E. stimulare SNC cu insomnie, iritabilitate, anxietate
(pag. (3I) 220-221)
F2133143. Administrarea hormonilor corticosteroizi este contraindicata in:

A. diabet zaharat
B. insuficienta suprarenala acuta
C. boli reumatismale articulare
D. bolnavi cu tulburari psihice
E. sarcina
(pag. (3I) 223)
F2133144. Din grupa hormonilor corticosteroizi cu durata lunga de actiune (peste 48 ore), fac parte:
A. dexametazona
B. metilprednisolon
C. betametazona
D. hidrocortizon
E. triamcinolon
(pag. (3I) 220)
F2133145. La supradozarea insulinei, apar urmatoarele manifestari:

A. tahicardie, hipertensiune arteriala
B. anxietate, iritabilitate SNC
C. foame, greata
D. fenomene alergice
E. lipodistrofii
(pag. (3I) 261)
F2133146. Biguanidele au urmatoarele mecanisme de actiune:

A. inhiba glicogenoliza hepatica
B. inhiba neoglucogeneza
C. stimuleaza glicoliza anaeroba
D. stimuleaza absorbtia glucozei din intestin
E. scad consumul intracelular de glucoza
(pag. (3I) 268)
F2133147. Hormonii tiroidieni au urmatoarele actiuni:

A. diminua colesterolemia
B. stimuleaza hexokinaza intestinala
C. stimuleaza toate functiile miocardului
D. stimuleaza catabolismul proteic la doze mici
E. scade peristaltismul la nivelul tubului digestiv
(pag. (3I) 272)
F2133148. Sunt incorecte afirmatiile:

A. iodul are capacitate alergizanta mare
B. radiatiile ß emise de iodul radioactiv permit evidentierea capacitatii de iodocaptare a tiroidei
C. in cantitati mici, fiziologice, iodul participa la sinteza hormonilor tiroidieni
D. carbimazol este un antitiroidian mai slab activ, comparativ cu propiltiouracil
E. percloratul de potasiu inhiba captarea iodului ionizat de catre celulele foliculare tiroidiene
(pag. (3I0 277-280)
F2133149. Indicatiile terapeutice ale estrogenilor la femeie, sunt:

A. insuficienta ovariana
B. insuficienta hormonala la menopauza
C. neoplasm mamar
D. osteoporoza din climacterium
E. tromboza arteriala
(pag. (3I) 234-236)
F2133150. Contraindicatii absolute pentru hormonii estrogeni, sunt:

A. neoplasm mamar
B. tromboza arteriala
C. femei in varsta peste 35 ani
D. asocierea cu rifampicina
E. osteoporoza
(pag. (3I) 236)
F2233151. Hormonii adenohipofizari

A. Adenohipofiza secreta hormoni care regleaza functiile altor glande endocrine. - pg.624
B. Hipofiza se afla sub control hipotalamic. - pg.624
C. Hormonii adenohipofizari sunt de natura peptidica. - pg.625
D. ACTH face parte din grupa POMC. - pg.625
E. Proopiomelanocortina este un peptid de talie mica. - pg.626
(pag. 624-626)
F2233152. Hormonii corticoizi

A. Corticala suprarenala secreta in total doua clase de compusi cu functie hormonala. - pg.612
B. Unii dintre acestia au structura steoida, altii nesteroida. - pg.612
C. La biosinteza lor participa cit.P450. - pg.612
D. In cursul procesului biosintetic au loc diverse reactii de hidroxilare. - pg.612
E. Metabolismul lor implica glicuronoconjugare. - pg.615
(pag. 612-615)
F2233153. Aldosterona
A. Este principalul reprezentant al hormonilor glucocorticoizi. - pg.612
B. Poseda o grupare aldehidica in pozitia 17. - pg.613
C. Rolul ei priveste homeostazia hidro-electrolitica. - pg.616
D. Controlul secretiei de aldosterona se realizeaza prin sistemul renina-angiotensina. - pg.617
E. Scaderea kaliemiei stimuleaza secretia de mineralcorticoid. - pg.618
(pag. 612-613; 616-618)
F2233154. Clasificarea hormonilor

A. Dupa distanta la care actioneaza fata de tesutul de origine hormonii pot fi endocrini, paracrini si autocrini. -
pg.563
B. Fara execeptii, toti hormonii apartin strict categoriilor enuntate la punctul A. - pg.563
C. Dupa natura chimica se cunosc doua clase: peptidici si steroizi. - pg.564

D. Alta clasificare ii imparte in hormoni solubili si hidrofobi. - pg. 564
E. Hormonii se pot grupa si dupa mecanismul de actiune. - pg.571-572
(pag. 563-564;571-572)
F2233155. Mecanismul de actiune a hormonilor peptidici si a catecolaminelor

A. Implica formarea unor mesageri secundari (intracelulari). - pg.572
B. Nucleotidele ciclice fac parte dintre mesagerii secundari. - pg.572
C. Numarul mesagerilor intracelulari cunoscuti este foarte mare. - pg.573
D. Sistemele transductor responsabile cuprind proteinele G. - pg.573
E. Calciul nu poate indeplini rolul de mesager secundar. - pg.573
(pag. 572-573)
F2233156. Mecanisme de actiune hormonala dependente de cAMP

A. AMP-ciclic mediaza actiunea unui numar redus de hormoni. - pg.577
B. Nucleotidul ciclic se formeaza sub actiunea adenilat-ciclazei. - pg.579
C. Rolul sau este de a activa o familie de protein-kinaze. - pg.579
D. Aceste enzime fosforileaza substrate proteice determinind raspunsul celulelor tinta la hormon. - pg.579
E. Conversia cAMP in AMP contribuie la stingerea efectului hormonal. - pg.579
(pag. 577-579)
F2233157. Sistemul transductor al fosfolipazei C

A. Este utilizat de hormonii care se leaga de receptorii intracelulari. - pg.581
B. Acest sistem nu implica G proteine. - pg.581
C. Fosfolipaza C genereaza un singur mesager secundar. - pg.581
D. Rolul de mesager secundar il indeplinesc doi compusi: DAG si IP3. - pg.582-583
E. IP3 actioneaza crescind concentratia ionului de calciu din citosol. - pg.583
(pag. 581-583)
F2233158. Corticotropina
A. Se mai numeste prescurtat ICSH. - pg.627
B. Are structura decapeptidica. - pg.627
C. Face parte din familia POMC. - pg.626
D. Participa la adaptarea organismului la stress. - pg.627
E. Nu are efecte in tesuturile extrasuprarenaliene. - pg.627
(pag. 626-627)
F2233159. Sistemul mesagerial al calciului

A. Mediaza efectele intracelulare a multor hormoni. - pg.583
B. Functioneaza strict independent de ceilalti mesageri intracelulari. - pg.584
C. Concentratia intracelulara a calciului este mai mare decit cea extracelulara. - pg.583
D. Membrana celulei are permeabilitate mica pentru acest ion. - pg.583
E. Calciul regleaza contractia muschilor, secretia endocrina si exocrina. - pg.583
(pag. 583-584)
F2233160. Hormonii, mecanisme generale de actiune

A. Nucleotidele ciclice sunt mesageri extracelulari. - pg.573
B. cAMP mediaza actiunile adrenalinei, glucagonului si a altor hormoni peptidici. - pg.572, 574
C. Diacilglicerolii (DAG) si inozitoltrifosfatul (IP3) sunt mesageri secundari dependenti de adenilat ciclaza. -
pg.581
D. Receptorii hormonilor steroizi activeaza un sistem transductor prin intermediul proteinelor G. - pg.571
E. Rolul reglator al calciului este mediat de calmodulină. - pg.584
(pag. 571;574;581;584)
F2233161. Hormonii tiroidieni

A. Sunt derivati iodurati ai tirozinei. - pg.586
B. Toate etapele hormonogenezei tiroidiene sunt controlate de catre TSH. - pg.590
C. T3 si T4 au activitate biologica egală. - pg.591
D. Stimuleaza transcriptia genei pentru hormonul de crestere hipofizar. - pg.592
E. Influenteaza dezvoltarea fetala si postnatala. - pg.591
(pag. 586;590-592)
F2233162. Insulina
A. Este o proteina formata din trei lanturi polipeptidice. - pg.598
B. Nu contine sulf in molecula. - pg.598
C. Receptorul insulinei apartine familiei de receptori cu activitate enzimatica. - pg.600
D. Insulina exercita actiuni similare cu ale factorilor de crestere. - pg.600
E. Domina faza anabolica a metabolismului proteic. - pg.603
(pag. 598-603)
F2233163. Hormonii hipofizari

A. Corticotropina are structura steroidica. - pg.627
B. Actiunea hormonului de crestere este mediata de catre somatomedina. - pg.628
C. Gonadotropinele hipofizare au structura glicoproteica. - pg.629
D. FSH inflenteaza numai functiile sexuale feminine. - pg.630
E. Vasopresina este secretata de catre adenohipofiza. - pg.630
(pag. 627-630)
F2233164. Hormonii steroizi

A. Sunt secretati de medulosuprarenala. - pg.608
B. Precursorul lor este colesterolul. - pg.612, 619
C. Actiunea antiinflamatoare a cortizolului se datoreaza interferentei in cascada arachidonatului. - pg.616
D. Aldosterona provoaca eliminarea renala de apa si sodiu
E. Principalul hormon estrogen este progesterona
(pag. 608;612;616;619;622)
F2233165. Parathormonul si calcitonina

A. Parathormonul este produs de medulosuprarenale. - pg.593
B. Eliberarea lui in circulatie este favorizata de cresterea calcemiei. - pg.593
C. Are efect global hipercalcemiant. - pg. 593
D. Calcitonina exercita actiune antagonista PTH. - pg.594
E. Se mai numeste si calmodulina. - pg. 593
(pag. 593-594)
F2233166. Tropinele hipofizare

A. Din acest grup fac parte THS, FSH si LH. - pg.629
B. Secretia este controlata de hipotalamus. - pg.629-630
C. TSH controleaza sinteza hormonilor T3 si T4 actionind numai in etapa initiala a procesului. - pg.629
D. Exista un hormon analog trofinei luteinizante hipofizare (LH) de origine corionica. - pg.630
E. FSH (hormonul stimulator al foliculilor) nu influenteaza functiile sexuale masculine. - pg.630
(pag. 629-630)
F2233167. Principalele efecte ale cortizolului sunt

A. Efectul lipolitic. - pg.616
B. Hipoglicemia. - pg.616
C. Stimularea gluconeogenezei hepatice cu hiperglicemie. - pg.616
D. Efecte metabolice antagoniste insulinei. - pg.616
E. Actiunea antiinflamatoare si imunosupresiva. - pg.616
(pag. 616)
F2233168. Hormonii - consideratii generale

A. Sistemul nervos si cel hormonal sunt interdependente. - pg.562
B. Ambele sisteme opereaza cu molecule semnal. - pg.562
C. Mecanismele de transductie ale semnalelor extracelulare nervoase si hormonale sunt total diferite. - pg.562
D. Ficatul si inima nu pot fi considerate drept organe endocrine. - pg.563
E. Hormonii paracrini sunt vehiculati de singe la celulele tinta. - pg.563
(pag. 562-563)
F2233169. Receptorii hormonali

A. Hormonii peptidici au receptori situati in membrana plasmatica. - pg.564
B. Receptorii hormonilor tiroidieni sunt localizati in nucleul celular. - pg.564
C. Interactiunea hormon-receptor prezinta specificitate ridicata. - pg.565
D. Afinitatea hormoni-receptori este mica, concordanta cu nivelele plasmatice reduse ale hormonilor. - pg.565
E. Un compus diferit de hormonul specific a carui legare de receptor este neproductiva se numeste agonist. -
pg.566
(pag. 564-566)
F2233170. Hormonii pancreatici: insulina

A. Are structura nonapeptidica. - pg.598
B. Este sintetizata sub forma de precursor. - pg.598
C. Adrenalina prin receptorii alfa-adrenergici inhiba secretia de insulina. - pg.600
D. Activitatea protein-kinazica a receptorului specific este singurul mecanism de actiune a insulinei. - pg.600
E. Prin tehnologia ADN-recombinant s-a obtinut insulina umana de interes terapeutic. - pg.598
(pag. 598-600)

A. Tireotropina are actiune trofica asupra tiroidei
B. La reglarea eliberarii tireotropinei participa hormonul hipotalamic eliberator
C. Tireotropina are si rol de neurotransmitator
D. Gonadotropina corionica este produsa de placenta si are actiune asemanatoare FSH-ului
E. La barbati LH promoveaza spermatogeneza
(pag. 629)

A. Hormonii neurohipofizari sunt sintetizati in adenohipofiza
B. Vasopresina regleaza eliminarea renala de sodiu
C. Vasopresina actioneaza prin activarea protei kinazei C
D. Stimulii fiziologici pentru eliberarea vasopresinei sunt cresterea osmolalitatii plasmei si scaderea volumului
fluidului extracelular
E. Oxitocina are actiune contractila asupra musculaturii netede din uter
(pag. 630)

A. Pineala are roluri sinergice cu ale melanotropinei
B. Melatonina este produsul specific al hipofizei
C. Sinteza melatoninei porneste de la 5-hidroxitriptofan
D. Secretia de melatonina este maxima noaptea

E. Eliberarea de melatonina este influentata de ciclul lumina intuneric
(pag. 631)

A. Sex-hormon binding globulin este sintetizata in ficat si sinteza este scazuta de estrogeni si crescuta de
hormonii tiroidieni
B. Principalii cataboliti intestinali ai testosteronei sunt androsterona si etiocolanolona
C. Androgenii inhiba sinteza proteica, actiune puternica la maturitate
D. FSH controleaza spermatogeneza
E. Eliberarea gonadotropinelor hipofizare este stimulata de hormonul hipotalamic GnRH
(pag. 618)

A. Cortizolul stimuleaza gluconeogeneza hepatica
B. Cortizolul are actiuni catabolice asupra tesutului adipos periferic
C. Cortizolul are actiune catabolica asupra proteinelor
D. Corticosteroizii se fixeaza pe receptori membranari
E. Cortizolul este transportat de sex hormon binding globulin
(pag. 612)

A. Aldosterona determina retentia de sodiu
B. Aldosterona induce sinteza proteinelor care alcatuiesc canalele de sodiu din membrana apicala
C. Aldosterona intervine in sinteza sodiu potasiu-ATPazei
D. Aldosterona regleaza transportul apei prin celulele epiteliale de la nivelul glandelor salivare
E. La nivelul tubilor renali, aldosterona promoveaza transportul transcelular de amoniu din lumen in interstitiu
(pag. 616)

A. Secretina creste irigatia sanguina a duodenului si stimuleaza secretia de suc gastric
B. Gastric inhibitory polypeptide inhiba eliberarea de secretina
C. Gastric inhibitory polypeptide inhiba eliberarea de insulina
D. Colecistokinina stimuleaza secretia pancreatica si contractia vezicii biliare
E. Gastrina stimuleaza secretia de acid, de pepsina si creste motilitatea gastrica
(pag. 607)
F2333178. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate?

A. Receptorii hormonali se afla intr-o stare dinamica
B. Nivelul hormonului in singe poate regla numarul de receptori
C. Receptorul insulinei are actiune intrinseca de protein hidrataza
D. Receptorii pentru catecolamine sunt intracelulari
E. Agonistul este un compus care se leaga de receptor dar nu determina raspuns celular
(pag. 566)

A. Receptorii hormonali se afla intr-o stare dinamica
B. Nivelul hormonului in singe poate regla numarul de receptori
C. Receptorul insulinei are actiune intrinseca de hidrolaza
D. Receptorii pentru catecolamine sunt intracelulari
E. Agonistul este un compus care se leaga de receptor dar nu determina raspuns celular
(pag. 566)

A. Unitatile functionale ale tiroidei sunt foliculii tiroidieni
B. Hormonii tiroidieni sunt derivati iodurati ai tironinei
C. Biosinteza hormonilor tiroidieni se desfasoara in celulele tiroidiene si in coloid
D. Tireoglobulina este o proteina simpla
E. Coloidul tiroidian este o solutie concentrata de tiroxina
(pag. 586)

A. Precursor in sinteza de cortizol este numai progesterona
B. Secretia cortizolului este sub control hipotalamo-hipofizar
C. Cortizolul este transportat de transcortina in proportie de 70% si de15% de serum albumina
D. Cortizolul este hormonul cu cea mai puternica actiune mineral-corticoida
E. Cortizolul are actiune hiperglicemianta
(pag. 612)

A. Stimulul fiziologic al biosintezei si secretiei de insulina este glicemia
B. Receptorul insulinic are activitate protein-kinazica specifica pentru tirozina
C. Insulina stimuleaza toate caile de utilizare si depozitare a glucozei
D. Mesagerul secund al insulinei este GMPc
E. Insulina eate secretata de celulele alfa din insulele Langerhans
(pag. 598)

A. Glanda tiroida capteaza iodul printr-un proces activ, dependent de ATP
B. La nivel celular, hormonii tiroidieni actioneaza ca factori transcriptionali
C. Hormonii tiroidieni controleaza procesele oxidative mitocondriale prin care se obtine energie metabolica-
ATP si caldura
D. Tiroida secreta T3 si mai putin T4
E. Cel mai activ hormon tiroidian este T4
(pag. 586)
F2333184. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate?

A. Interactiunea hormon receptor este asemanatoare interactiunii enzima substrat
B. Hormonul din singe isi poate regla numarul de receptori prin up-regulation sau down regulation
C. Hormonii steroizi au receptori membranari
D. Actiunea hormonilor peptidici si a catecolaminelor este mediata de un singur mesager secund intracelular
E. Proteinele G contin situsuri de legare a unor nucleotide, ca de exemplu GTP si ATP
(pag. 562)

A. Estrogenii sunt steroizi C18 cu caracter aromatic
B. Aromataza transforma androgenii in estrogeni
C. Estrogenii sunt transportati de sex hormon binding globulin
D. Dupa sinteza, hormonii ovarieni sunt depozitati in ovar
E. Catabolismul estrogenilor are loc predominant in ficat si rinichi
(pag. 622)

A. Functia adenohipofizei este reglata de catre peptide elaborate in diverse arii ale hipofizei
B. Eliberarea hormonilor hipotalamici este reglata prin mecanism feed- back de catre tropinele hipofizare
C. Hormonii adenohipofizari sunt de natura lipidica

D. Hipofiza este legata de hipotalamus prin tija pituitara
E. Hipofiza este situata la baza creierului in saua turceasca
(pag. 624)

A. Hormonul de crestere este sintetizat in celulele somatotrope
B. Actiunea hormonului de crestere este indirecta fiind mediata de IGF-1 si IGF-II sau somatomedine
C. La nivelul metabolismului glucidic, efectele hormonului de crestere sunt antagonice cu ale insulinei
D. Reglarea sintezei si secretiei de GH este controlata pozitiv de GH-RH
E. Hormonul de crestere creste retentia de calciu, magneziu,fosfat
(pag. 628)
F2533188. Calcitonina:
A. stimulează resorbţia osoasă;
B. determină hipercalcemie şi hiperfosfatemie;
C. este o peptidă cu efect hipocalcemiant rapid şi tranzitoriu;
D. inhibă resorbţia osoasă;
E. este principalul hormon paratiroidian.
(pag. 594 – 2)
F2533189. Referitor la ACt sunt adevărate afirmaţiile:

A. nu se află sub controlul sistemului nervos central;
B. la om, are şi activitate de hormon melanocitostimulator;
C. interacţionează cu receptori nucleari;
D. activează etapa iniţială a steroidogenezei;
E. are ca mesager secund GMPciclic.
(pag. 627 – 2)

A. calcitriolul contribuie la menţinerea homeostaziei calciului intracelular;
B. ionii Ca2+ reglează contracţia musculaturii striate şi secreţiile endocrine şi exocrine;
C. ionii Ca2+ pot acţiona independent de alţi mesageri secunzi;
D. calciul funcţionează ca mesager secund numai împreună cu AMPc;
E. ionii Ca2+ au rol în diviziunea celulară.
(pag. 583, 592 – 2)
F2533191. Paratormonul:
A. are efect hipercalcemiant;
B. stimulează eliberarea calciului din oase;
C. intensifică reabsorbţia calciului şi a fosfaţilor la nivel renal;
D. intensifică eliminarea renală a fosfaţilor;
E. are efecte mediate de AMPc.
(pag. 593, 594 –2)
F2533192. Referitor la hormonii neurohipofizari sunt adevărate afirmaţiile:

A. estrogenii cresc receptivitatea uterului pentru oxitocină;
B. secreţia de vasopresină este stimulată de hiperosmolaritate;
C. oxitocina determină contracţia musculaturii uterine;
D. progesterona creşte receptivitatea uterului pentru oxitocină;
E. oxitocina determină contracţia celulelor mioepiteliale din jurul alveolelor mamare.
(pag. 631 –2)
F2533193. Referitor la noradrenalină sunt adevărate afirmaţiile:

A. se sintetizează numai în medulară;
B. se sintetizează şi în celule cromafine ectopice;
C. dopamina este intermediar al procesului de biosinteză a acesteia;
D. acţiunea sa este mediată de receptori cuplaţi numai cu AMPc;
E. se metabolizează cu formare de acid vanilmandelic.
(pag. 609, 610 – 2)
F2533194. Referitor la testosteronă sunt adevărate afirmaţiile:

A. este un C19 steroid, ca şi androstendiona;
B. se transformă în dihidrotestosteronă sub acţiunea unei 5α-reductaze NADPH dependente;
C. este depozitat în testicul de către o SHBG (sex hormone – binding globulin);
D. produşii de catabolism se elimină sub formă de glucurono – sau sulfoconjugaţi;
E. se transformă în progesteronă sub acţiunea aromatazei.
(pag. 619, 621, 622 – 2)

A. androgenii stimulează biosinteza proteică;
B. ACt stimulează sinteza de testosteronă;
C. hormonul luteinizant stimulează sinteza de testosteronă în celulele interstiţiale;
D. FSH controlează spermatogeneza;
E. acţiunea dihidrotestosteronei este mediată de receptori intracelulari.
(pag. pag. 621 – 2)
F2533196. Aldosterona:
A. se sintetizează numai în zona glomerulosa a suprarenalei;
B. se sintetizează în zona internă a suprarenalei;
C. pentru sinteza sa este necesară hidroxilarea şi dehidrogenarea grupei C18;
D. secreţia sa este controlată de renina sintetizată în aparatul juxtaglomerular;
E. scăderea kalemiei stimulează secreţia acesteia.
(pag. 612, 615, 617 – 2)
F2533197. Progesterona:
A. este un C18 steroid;
B. este intermediar important în sinteza hormonilor steroizi;
C. circulă prin sânge legată de o globulină;
D. se elimină în urină sub formă de pregnandiol glucuronoconjugat;
E. se sintetizează sub acţiunea aromatazei.
(pag. 622, 623 – 2)
F2533198. Menţinerea glicemiei în perioadele interprandiale este realizată prin:

A. secreţia redusă a insulinei;
B. glicogenoliză;
C. secreţia redusă a glucagonului;
D. lipoliză redusă;
E. gluconeogeneză;
(pag. 601, 602, 616 – 2)
F2533199. Referitor la hormonul de creştere (GH) sunt adevărate afirmaţiile:

A. controlează sinteza somatomedinelor în ficat;
B. agoniştii β – adrenergici reduc secreţia de GH;
C. acţiunea metabolică a GH converge spre procesele catabolice intensificate la organismele în creştere;

D. facilitează transportul aminoacizilor;
E. antagoniştii α – adrenergici intensifică sinteza de GH.
(pag. 628 – 2)

A. afinitatea receptorilor pentru hormoni este mare pentru orice concentraţie a hormonului;
B. interacţiunea hormon receptor prezintă fenomenul de saturaţie;
C. se numeşte antagonist un compus care se leagă la receptorul hormonal neproductiv;
D. răspunsul la insulină, hormon de creştere, glucagon se caracterizează prin fenomen de down regulation;
E. receptorii pentru factorii de creştere sunt protein fosfataze.
(pag. 565, 566 - 2)
F2533201. Care din următoarele afirmaţii sunt false?

A. receptorii pentru acetilcolină se clasifică în nicotinici şi muscarinici
B. proteinele fotoreceptoare din retină au receptori de tip colinergic;
C. tiroxina şi calcitriolul au receptori nucleari;
D. receptorul pentru insulină are un domeniu extracelular cu acţiune protein kinazică;
E. complexele hormon – receptor se leagă toate la acelaşi HRE (hormone responsive element).
(pag. 567, 569, 570 – 2)

A. diacilglicerolul (DAG) activează protein kinaza A;
B. AMPciclic activează protein kinaza A;
C. inozitoltrifosfatul (IP3) determină creşterea concentraţiei Ca2+ citoplasmatic;
D. complexul Ca – calmodulină inhibă pompa de calciu din membrana plasmatică;
E. acetilcolina legată la receptorii muscarinici are ca mesager secund AMPciclic.
(pag. 577, 583 – 2)
F2533203. Hormonii tiroidieni:

A. sunt derivaţi ioduraţi ai aminoacidului ipotetic tironina;
B. tiroxina are timp de înjumătăţire mai mic decât T3;
C. circulă prin sânge legaţi de tireoglobulină;
D. rT3 rezultat prin deiodurare este biologic inactiv;
E. sunt importanţi pentru dezvoltarea fetală şi postnatală.
(pag. 586, 589 – 2)

A. receptorii β – adrenergici sunt cuplaţi cu proteine Gi;
B. factorul secretat de celulele atriale stimulează guanilat ciclaza din celulele ţintă;
C. legarea acetilcolinei la receptorii nicotinici determină efecte mediate de IP3;
D. vasopresina activează proteinkinaza A;
E. AMPc determină conversia unor proteine hepatice în formele defosforilate.
(pag. 581, 631 - 2)
F2533205. Insulina:
A. stimulează lipaza hormonsensibilă;
B. influenţează transcrierea genelor;
C. are acţiune anticetogenică;
D. induce sinteza glicogen fosforilazei;
E. induce sinteza de glucokinază.
(pag. 601, 602, 603 – 2)
F2633206. Prezintă circuit enterohepatic:

A. Cloropiramina
B. Terfenadina
C. Astemizolul
D. Loratadina
E. Clorfenoxamina
(pag. 112)
F2633207. Efectele adverse ale antihistaminicelor H1 sunt:

A. Tulburări digestive
B. Deprimarea SNC (somnolenţă, sedare, confuzie)
C. Hiposalivaţie
D. Stază la nivel biliar
E. Scăderea imunităţii datorită împiedicării reacţiei antigen-anticorp
(pag. 113)
F2633208. Antihistaminicele H1:

A. Sunt utile ca medicaţie simptomatică în alergii
B. Se opun reacţiei antigen-anticorp
C. Modifică mai ales tulburările de permeabilitate capilară
D. Se utilizează în edem angioneurotic, afecţiuni pruriginoase
E. Se utilizează în criza de astmă
(pag. 113-114)
F2633209. Antihistaminicele H1 pot accentua efectele:

A. Alcoolului
B. Progesteronului
C. Reserpinei
D. Opioidelor
E. Androgenilor
(pag. 114)
F2633210. Sunt antihistaminice H1-blocante:

A. Prometazina
B. Clorpromazina
C. Proclorperazina
D. Alimemazina
E. Clemastina
(pag. 114-115)
F2633211. Prometazina:
A. Are efect sedativ foarte intens
B. Are efect antiemetic, anticolinergic
C. Are efect alfa-adrenolitic
D. Este contraindicată în stări depresive
E. La nivel central, are efect excitant
(pag. 114-115)
F2633212. Prometazina are următoarele efecte secundare:

A. Astenie
B. Somnolenţă
C. Ameţeli
D. Hipersalivaţie
E. Bronhoconstricţie
(pag. 115)
F2633213. Clorfenoxamina:
A. Este un antihistaminic
B. Are efecte anticolinergice centrale
C. Este contraindicată în adenomul de prostată
D. Are efecte colinergice centrale
E. Este contraindicată în glaucom
(pag. 116)
F2633214. Clemastina:
A. Este cel mai potent antihistaminic
B. Are timp de înjumătăţire scurt
C. Are efecte sedative slabe
D. Efectul unei doze durează 8-12 ore
E. Produce excitaţie centrală marcată
(pag. 116)
F2633215. Astemizolul:
A. Nu are efect sedativ
B. Se administrează în posologie unică
C. Nu are efect anticolinergic
D. Are timp de înjumătăţire scurt
E. Are efecte dopaminergice
(pag. 119)
F2633216. Secreţia hormonului de creştere (GH) este stimulată de:

A. Somatostatină (GH-RIH);
B. GH-RH hipotalamic;
C. Stress;
D. Hiperglicemie;
E. Estrogeni.
(pag. 629)
F2633217. Care din afirmaţii sunt incorecte:

A. Renina şi enzima de conversie transformă angiotensinogenul în angiotensina II;
B. Hipokalemia stimulează secreţia de aldosteron;
C. Corticosteroizii stimulează gluconeogeneza hepatică;
D. Asupra metabolismului proteic corticosteroizii au efect anabolic;
E. Androgenii sunt steroizi cu 21 atomi de carbon.
(pag. 616-618)
F2633218. Selectaţi afirmaţiile care sunt corecte:

A. Vasopresina este nonapeptid ciclic antidiuretic;
B. Receptorii hormonali membranari suferă fenomenul de up şi down regulation, in funcţie de concentratia
plasmatică a hormonului;
C. Fosfodiesteraza amplifică acţiunea cAMP;
D. Hormonii adenohipofizari sunt trophormoni;
E. Corticotropina se formează în hipotalamus.
(pag. 630,566,624)
F2633219. Care din hormonii enumeraţi prezintă efect hiperglicemiant:

A. Glucagonul;
B. Insulina;
C. Hormonii androgeni;
D. Hormonul somatotrop;
E. Hormonii glucocorticoizi.
(pag. 604,628,616)
F2633220. Afirmaţiile incorecte cu privire la hormonul tireotrop (TSH) sunt:

A. Are ca precursor pro-opiomelanocortina;
B. Controlează toate etapele de biosinteză ale hormonilor tiroidieni (T3 şi T4);
C. Acţionează prin sistemul adenilatciclază-cAMP;
D. Are o structură lipoproteică;
E. Creşterea concentraţiei de T3 şi T4 determină in hipotalamus sinteza unui factor inhibitor.
(pag. 626,629)
F2633221. Care afirmaţii sunt corecte:

A. Somatostatina este un hormon endocrin si paracrin;
B. Somatotropina se formează din proopiomelanocortină;
C. ACţ-ul stimulează sinteza de glucocorticoizi în corticosuprarenală;
D. Dopamina inhibă sinteza şi eliberarea prolactinei;
E. Serotonina este 5-hidroxitriptofanul.
(pag. 563,627,629)
F2633222. Care din hormonii enumeraţi au receptori membranari:

A. Cortizolul;
B. Adrenalina;
C. Glucagonul;
D. Angiotensina II;
E. Progesteronul.
(pag. 574)
F2633223. Indicaţi care din hormonii enumeraţi reacţionează cu proteina Gi cu scăderea cAMP-ului:
A. Glucagonul;
B. Corticotropina;
C. Adrenalina (prin receptorii alfa2) ;
D. Somatostatina;
E. Angiotensina II.
(pag. 574)
F2633224. Care din afirmaţiile referitoare la insulină sunt corecte:

A. Activează adenilatciclaza;
B. Activează fosfodiesteraza;
C. Are structură polipeptidică monocatenară;
D. Este secretată ca răspuns la hiperglicemie;
E. Are receptori ce conţin domenii cu activitate proteinkinazică.
(pag. 598-603)
F2633225. Indicaţi afirmatiile corecte referitoare la paraţormon:

A. Are acţiune hipocalcemiantă;
B. Scade excreţia renală a calciului şi stimulează absorbţia intestinală;

C. Inhibă resorbţia osoasă;
D. Acţionează prin creşterea cAMP;
E. Acţionează asupra cromatinei nucleare în celulele ţinta activând transcrierea unor gene.
(pag. 574,593)

A. ACţ-ul stimulează secreţia glucocorticoizilor;
B. Aldosteronul este secretat de zona fasciculată a corticosuprarenalei;
C. Medulosuprarenala produce catecolamine;
D. TSH-ul controlează sinteza şi secreţia hormonilor tiroidieni;
E. Calcitonina are receptori intracelulari influentând transcripţia unor gene.
(pag. 612,574)
F2633227. Care din hormonii enumeraţi nu au receptori pe suprafaţa membranelor celulare:

A. Corticosteroizii;
B. Adrenalina;
C. Estradiolul;
D. Paraţormonul;
E. Calcitriolul.
(pag. 571)
F2633228. Indicaţi care afirmaţii sunt corecte cu privire la cAMP:

A. Activează proteinkinaza C;
B. Produce disocierea subunităţilor reglatoare ale proteinkinazei A;
C. Activează proteinkinaza A prin fosforilare;
D. Reprezintă mesagerul secund;
E. Se leagă de proteina G.
(pag. 573,578)
F2633229. Care hormoni intervin în metabolismul fosfo-calcic:

A. Glucagonul;
B. Paraţormonul;
C. Calcitriolul;
D. Calcitonina;
E. Insulina.
(pag. 592)
F2633230. Indicaţi afirmaţiile incorecte:

A. Complexul alfa-s-GTP din structura proteinkinazei A activează adenilatciclaza;
B. Proteina Gp se cuplează cu fosfolipaza C;
C. Receptorii insulinei sunt tetrameri de tipul alfa2 beta2;
D. Situsurile de legare a insulinei se găsesc pe subunitătile alfa;
E. Fosfodiesteraza creşte concentraţia de cAMP.
(pag. 579,578)
F2633231. Mecanismul de acţiune al hormonilor polipeptidici se caracterizează prin următoarele:

A. Hormonul pătrunde liber prin membrana celulelor ţintă;
B. Hormonul se fixează pe un receptor specific de pe membrana celulelor ţintă;
C. Hormonul interacţionează cu un receptor citoplasmatic şi apoi unul nuclear;
D. Hormonul legat de receptorul membranar şi proteinele Gs activează adenilat cilaza;
E. cAMP-ul constituie al 2-lea mesager.
(pag. 572, 578)
F2633232. Selectaţi afirmaţiile incorecte în legătură cu hormonul de creştere (GH):

A. Stimulează biosinteza proteinelor;
B. Stimulează lipoliza;
C. Creşte metabolizarea glucozei în ţesuturi;
D. Inhibă gluconeogeneza hepatică;
E. Este un polipeptid format din 191 resturi aminoacidice
(pag. 628)
F2633233. Reglarea sintezei şi eliberării hormonului de creştere (GH) se realizează astfel:

A. Somatostatina (GH-RIH) hipotalamică are efect inhibitor;
B. GH-RH hipotalamic cu efect inhibitor;
C. Somatomedina C are efect inhibitor;
D. GH circulant inhibă propria secreţie;
E. Hiperglicemia stimulează secreţia de GH.
(pag. 628, 629)
F2633234. Alegeţi afirmaţiile corecte în legătură cu prolactina:

A. Este o proteină formată din 199 resturi aminoacidice;
B. Se formează în celulele lactotrope din hipotalamus;
C. Controlează iniţierea şi întreţinerea lactaţiei;
D. Dopamina activează sinteza şi secreţia;
E. Se formează din pro-opiomelanocortină.
(pag. 628-629)
F2633235. Acţiunea insulinei asupra metabolismului glucidic se manifestă prin:

A. Creşterea permeabilităţii membranei celulare pentru glucoză;
B. Inhibarea gluconeogenezei hepatice;
C. Stimularea glicogenolizei;
D. Inducerea sintezei fosfoenolpiruvat carboxilazei hepatice;
E. Inducerea sintezei glucokinazei.
(pag. 601)
F2633236. Acţiunea insulinei asupra metabolismului lipidic şi proteic se manifestă prin:

A. Inhibarea lipolizei şi stimularea lipogenezei;
B. Stimularea lipolizei şi inhibarea lipogenezei;
C. Stimularea biosintezei proteinelor;
D. Inhibarea lipazei hormon sensibilă;
E. Intensificarea cetogenezei.
(pag. 602-603)
F2633237. Selectaţi afirmaţiile corecte privind insulina:

A. Are structură polipeptidică monocatenară;
B. Conţine în structură 3 punţi disulfurice;
C. Este sintetizată sub forma unui precursor (pre-pro-insulină);
D. Insulina conţine 31 resturi de aminoacizi;
E. Transformarea proinsulinei în insulină are loc în aparatul Golgi.
(pag. 598-599)
F2633238. Secreţia de insulină este influenţată astfel:

A. Hiperglicemia stimulează secreţia;
B. Somatostatina, produsă de celule D din pancreas, inhibă secreţia;

C. Polipeptidul gastric inhibitor (GIP) inhibă secreţia;
D. Aminoacizii (Arg, Lys, Leu) stimulează secreţia;
E. Adrenalina stimulează secreţia.
(pag. 600)
F2633239. Alegeţi afirmaţiile incorecte referitoare la insulină:

A. Receptorii insulinici posedă domenii cu activitate proteinkinazică;
B. Inhibă cAMP-fosfodiesteraza;
C. Determină creşterea concentraţiei cAMP-ului;
D. Este secretată ca răspuns la hipoglicemie;
E. Inhibă glicogen fosforilaza.
(pag. 600-601)
F2633240. Care afirmaţii sunt corecte privind glucagonul:

A. Este sintetizat de celule ß din insulele Langerhans ale pancreasului;
B. Are efect hiperglicemiant;
C. Are o structură polipeptidică cu 2 punţi disulfurice;
D. Este sintetizat sub formă de precursor;
E. Hiperglicemia stimulează secreţia de glucagon.
(pag. 603-604)
F2633241. Acţiunea metabolică a glucagonului se realizează prin:

A. Activarea sistemului adenilat ciclază-cAMP;
B. Stimularea gluconeogenezei hepatice;
C. Activarea glicolizei;
D. Activarea ß-oxidării acizilor graşi, în hepatocite;
E. Activarea transformării glucozei în acizi graşi.
(pag. 604)
F2633242. Mecanismul biochimic de acţiune al paraţormonului se manifestă prin următoarele:

A. La nivel intestinal favorizează absorbţia calciului;
B. Inhibă 1alfa-hidroxilaza renală
C. Favorizează resorbţia osoasă cu eliberarea ionilor de calciu şi fosfat;
D. La nivel renal creşte reabsorbţia calciului şi favorizează eliminarea fosfaţilor;
E. Inhibă resorbţia osoasă.
(pag. 593-594)
F2633243. Selectaţi care dintre afirmaţii nu sunt corecte:

A. Hormonul paratiroidian (Pţ) are acţiune hipocalcemiantă;
B. Eliberarea Pţ-ului este stimulată de hipocalcemie;
C. Calcitonina inhibă resorbţia osoasă;
D. Calcitriolul acţionează prin intermediul receptorilor membranari şi a sistemului adenilat ciclază-cAMP;
E. Calcitriolul reprezintă 24,25-dihidroxicalciferol.
(pag. 593, 595-597)
F2633244. Enzima care transformă noradrenalina în adrenalină:

A. Se numeşte feniletanolamino-N-metil transferază;
B. Are ca şi coenzimă N10-metil-tetrahidrofolic;
C. Este indusă de cortizol;
D. Este localizată în celulele cromafine din medulosuprarenală;
E. Are o localizare ubicuitară.
(pag. 609)
F2633245. Mecanismul biochimic de acţiune al adrenalinei se manifestă astfel:

A. Activează glicogen fosforilaza;
B. Activează glicogen sintetaza;
C. Stimulează lipoliza;
D. Prin intermediul ß-receptorilor adrenergici, activează adenilat ciclaza;
E. Acţionează prin intermediul cGMP
(pag. 610)
F2633246. Selectaţi afirmaţiile incorecte referitor la adrenalină:

A. Biosinteza are loc din tiramină;
B. Timpul de înjumătăţire este scurt (t1/2 = 10-30 secunde);
C. Produşii de catabolizare se elimină în cantităţi foarte mici în feocromocitom;
D. Acţionează prin intermediul receptorilor membranari cu activitate proteinkinazică;
E. Receptorii alfa-2 se cuplează cu proteina Gi cu inhibarea sistemului adenilat ciclază-cAMP.
(pag. 609-610)
F2633247. Hormonii glucocorticoizi se caracterizează prin:

A. Sunt sintetizaţi în zona glomerulară a corticosuprarenalei;
B. Sunt C21 steroizi;
C. Cortizolul are la C17 o grupare -OH;
D. Biosinteza porneşte din colesterol;
E. t1/2 este de 10-30"
(pag. 612-614)
F2633248. Care din hormonii enumeraţi are un -OH la atomul de carbon din poziţia 11
A. Cortizol;
B. Corticosteron;
C. Progesteron;
D. Aldosteron;
E. Pregnenolon.
(pag. 614)
F2633249. Acţiunile metabolice ale glucocorticoizilor se manifestă astfel:

A. Acţionează prin intermediul receptorilor intracelulari;
B. Stimulează gluconogeneza hepatică;
C. Reprimă enzimele cheie ale gluconeogenezei;
D. Inhibă lipoliza în ţesutul adipos periferic;
E. Inhibă fosfolipaza A2, scăzând producţia de prostaglandine şi leucotriene.
(pag. 616)
F2633250. Progesterona se caracterizează prin:

A. Se sintetizează din colesterol;
B. Este un intermediar comun în biosinteza hormonilor steroidici;
C. Este un derivat al androsteronului;
D. La gravide este sintetizată în cantităţi mari în placentă;
E. Forma circulantă este nelegată de proteine transportoare.
(pag. 622-623)
F2633251. În legătură cu receptorii insulinici care afirmaţii nu sunt corecte:

A. Porţiunea citoplasmatică a subunităţii alfa manifestă activitate tirozinkinazică;
B. Lanţurile alfa ale receptorului au localizare intracelulară;

C. Receptorul insulinei este fosforilat la câte 2 resturi de Tyr din fiecare lanţ ß;
D. Situsul de legare a insulinei este localizat la capetele N-terminale ale lanţurilor alfa;
E. Lanţurile alfa şi beta sunt legate prin punţi disulfurice.
(pag. 569)
F2633252. Aldosteronul se caracterizează prin:

A. Este un derivat al pregnanului;
B. Este un derivat al androstanului;
C. Se formează din corticosteronă printr-o hidroxilare şi dehidrogenare la metilul din C18;
D. Acţiunea principală se manifestă asupra metabolismului glucidic;
E. Este produs în zona fasciculată a cortexului suprarenal.
(pag. 612-615)
F2633253. Selectaţi afirmaţiile corecte privind aldosteronul:

A. La nivel renal, determină retenţia ionilor Na+ şi eliminarea ionilor de K+;
B. Retenţia de Na+ antrenează eliminarea apei;
C. Hiperkalemia şi angiotensina II stimulează eliberarea de aldosteron din cortiosuprarenală;
D. Hipokalemia inhibă secreţia de aldosteron din cortexul suprarenal;
E. Angiotensina II se formează direct din angiotensinogen sub acţiunea enzimei de conversie.
(pag. 616-617)
F2633254. În legătură cu hormoni steroidici care afirmaţii sunt incorecte:

A. Creşterea concentraţiei de K+ în plasmă stimulează secreţia de aldosteron;
B. Deshidratarea organismului inhibă eliberarea de renină;
C. Enzima de conversie este o transferază;
D. 17-alfa-hidroxi progesteronul este un intermediar în biosinteza testosteronului;
E. FSH stimulează secreţia de testosteron în celulele interstiţiale.
(pag. 617, 618, 621.)
F2633255. În legătură cu biosinteza hormonilor tiroidieni alegeţi afirmaţiile incorecte:

A. Ionul de iodura din plasmă este captat de tiroidă printr-un transport activ;
B. Ionul de iodura din tiroidă, iodurează resturile de Tyr din structura tireoglobulinei;
C. Biosinteza hormonilor tiroidieni este controlată de TSH;
D. Tiroida sintetizează în principal T3 şi puţin T4;
E. La nivel celular acţionează numai T3.
(pag. 587-589)
F2633256. Oxitocina:
A. Se mai numeşte şi hormon antidiuretic;
B. Este un nonapeptid având în structură o punte disulfidică;
C. Contractă musculatura netedă din uter;
D. Este sintetizată de neurohipofiză;
E. Stimulează secreţia de lapte.
(pag. 630)
F2633257. Hormonii tiroidieni se caracterizează prin:

A. Cresc metabolismul bazal;
B. Acţionează prin intermediul receptorilor intracelulari influenţând transcrierea unor gene specifice.
C. Nu influenţează biosinteza enzimelor mitocondriale;
D. Controlează metabolismul oxidativ, procesele de ardere, au acţiune calorigenă;
E. Produc creşterea cAMP-ului.
(pag. 591-592)
F2633258. În legătură cu vasopresina selectaţi afirmaţiile incorecte:

A. Vasopresina este un nonapeptid antidiuretic;
B. Creşterea osmolarităţii plasmei stimulează secreţia de vasopresină;
C. Hemoconcentrarea suprimă secreţia de vasopresină;
D. Este sintetizată în adenohipofiză;
E. t1/2 este scurt (2-4 minute).
(pag. 630-631)
F2633259. Pro-opiomelanocortina este precursorul:

A. Hormonului melanocito-stimulator (MSH);
B. Somatostatinei;
C. ACţ-ului;
D. Lipotropinei;
E. Hormonului de creştere.
(pag. 626)
F2633260. Indicaţi hormonii sau mecanismele care influenţează secreţia de hormoni corticosuprarenali:
A. ACţ şi TSH;
B. Corticotropina;
C. Tireotropina;
D. Sistemul renină-angiotensină;
E. FSH.
(pag. 627, 617)

A. Melatonina este un antagonist al MSH-ului;
B. MSH-ul este secretat de hipotalamus;
C. MSH-ul are o structură asemănătoare pe o anumită porţiune cu ACţ-ul;
D. MSH-ul inhibă activitatea melanocitelor;
E. Melatonina este 5-hidroxitriptamina.
(pag. 627, 632)
F2633262. Proteinele G se caracterizează prin:

A. Au structură trimerică (alfa, beta, gama);
B. Proteinele Gs şi Gi se cuplează cu adenilat ciclaza;
C. Dimerul beta, gamma-GTP reprezintă forma activă;
D. Proteinele Gp cuplează receptorii hormonali cu sistemul efector al fosfolipazei C;
E. Se găsesc distribuite intracelular.
(pag. 575)
F2633263. În legătură cu proteinele G selectaţi afirmaţiile care nu sunt corecte:

A. Activarea receptorului prin cuplare cu hormonul şi proteina Gs determină inhibarea adenilat ciclazei;
B. Subunitatea alfa-s schimbă GDP cu GTP, se disociază de beta, gama şi activează adenilat ciclaza;
C. Proteinele Gp, respectiv subunitatea alfa-p activează fosfolipaza C;
D. Hormonii ai căror receptori sunt cuplaţi cu proteinele Gi, determină creşterea concentraţiei de cAMP;
E. Complexul H-R-prot Gs, activează direct proteinkinaza A prin fosforilare.
(pag. 574, 575.)
F2633264. Mesageri secunzi sunt:

A. AMP;
B. AMP-ciclic;
C. Adenilat ciclaza;
D. GMP-ciclic;
E. Diacilglicerolul (DAG) şi inozitoltrifosfatul (IP3).
(pag. 573)
F2633265. În legătură cu sistemul hormonal afirmaţiile incorecte sunt:

A. Receptorii hormonali pot fi reglaţi de concentraţia sanguină a hormonului caracteristic;
B. Receptorii hormonali au localizare exclusiv membranară;
C. Somatostatina acţionează numai paracrin;
D. Hormonii endocrinotropi inhibă secreţia unor glande endocrine;
E. Legarea adrenalinei de receptorii alfa2 scade concentraţia de cAMP.
(pag. 564, 563, 624)
Tema nr. 34
Formularea si biodisponibilitatea medicamentelor
BIBLIOGRAFIE:
7. Tehnologie farmaceutica industriala – Sorin Leucuta, Ed. Dacia, 2001
8. Tehnologie farmaceutica - Iuliana Popovici, Dumitru Lupuliasa, Ed. Polirom, Iasi, 2001
F1234001. Alegeti din enunturile urmatoare pe cel care se refera la parametrii care definesc
biodisponibilitatea medicamentelor:
A. cantitatea de substanta medicamentoasa dizolvata din forma farmaceutica
B. concentratia maxima plasmatica dupa administrarea dozei
C. volumul de distributie
D. cantitatea biotransformata in metabolit activ
E. cantitatea absorbita din doza administrata si viteza procesului de absorbtie
(pag. 157-194, [8])
F1234002. Care dintre urmatoarele enunturi se refera la cedarea substantei medicamentoase din forma
farmaceutica administrata pe o cale de administrare:
A. structura sa chimica
B. timpul de injumatatire biologica
C. doza administrata
D. variabilele de formulare si tehnologia de preparare
E. caracteristicile ambalajului primar
(pag. 157-194, [8])
F1234003. Care sunt proprietatile fizico-chimice ale unei substante medicamentoase care pot influenta
biodisponibilitatea medicamentelor cu cedare imediata:
A. cantitatea de substanta medicamentoasa legata de proteinele plasmatice
B. pKa si coeficientul de repartitie lipide/apa
C. volumul de distributie si clearance-ul
D. clearance–ul total
E. constantele de viteza ale absorbtiei, distributiei si eliminarii
(pag. 157-194, [8])
F1234004. Cum se defineste in acceptia europeana, un medicament care contine aceeasi entitate
terapeutica (substanta medicamentoasa), dar care difera fata de produsul de referinta, al
inventatorului, prin forma chimica, prin forma farmaceutica, sau prin continutul de substanta
medicamentoasa:
A. echivalent farmaceutic
B. alternativ farmaceutic
C. bioechivalent
D. echivalent terapeutic
E. variatie simpla
(pag. 119, [7])
F1234005. Influenta agentilor de viscozitate asupra biodisponibilitatii

A. cresterea vitezei de dizolvare a substantei medicamentoase
B. scaderea vitezei de deplasare a substantei medicamentoase catre membrana absorbanta
C. cresterea vitezei de evacuare a continutului stomacal
D. solubilizarea micelara
E. stimularea secretiei biliare

(pag. 157-194, [8])
F1234006. Starea chimica a substantelor medicamentoase din formele farmaceutice care poate
influenta viteza de dizolvare
A. polimorfismul
B. pKa
C. forma de sare sau ester
D. coeficientul de difuziune
E. starea anhidra
(pag. 157-194, [8])
F1334007. In care situatie de crestere a solubilitatii unei substante medicamentoase in apa se

realizeaza o modificare in asocierile moleculelor de apa prin legaturi de hidrogen:
A. folosirea de cosolventi
B. solubilizare micelara
C. complexare
D. modificarea structurii chimice
E. hidrotropie
(pag. 423)
F1434008. Obiectivul formularii medicamentelor consta in:

A. conferirea unor calitati reproductibile pe scara industriala, astfel incat medicamentul sa produca un efect
terapeutic previzibil
B. conferirea unor calitati nereproductibile pe scara industriala, astfel incat medicamentul sa produca un efect
C. conferirea unor calitati reproductibile pe scara restransa, astfel incat medicamentul sa produca un efect
D. conferirea unor calitati reproductibile pe scara industriala, astfel incat medicamentul sa produca un efect
terapeutic imprevizibil
E. conferirea unor calitati reproductibile pe scara industriala, astfel incat medicamentul sa nu produca un
efect terapeutic previzibil
(pag. 386, [7])
F1534009. Alegerea căii de administrare depinde de:

A. forma anhidră a substanţei medicamentoase
B. forma hidratată a substanţei medicamentoase
C. biodisponibilitatea substanţei medicamentoase
D. doza substanţei medicamentoase
E. formele polimorfe
(pag. 73, [8])
F1534010. Condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească substanţele auxiliare folosite în formele

farmaceutice cu eliberare imediată sunt:
A. inerţie
B. biocompatibilitate
C. biodegradabilitate
D. antigenitate
E. toate variantele de mai sus
(pag. 74, [8])
F1534011. Dacă pentru anumite preparate farmaceutice forma fizică finală este cea solidă, cele mei
întâlnite tipuri de formulare sunt:
A. soluţie
B. crème
C. comprimate
D. unguente
E. spray
(pag. 73, [8])
F1534012. Formularea unui medicament nu determină:

A. compoziţia calitativă a sa
B. compoziţia cantitativă a sa
C. cantităţile aproximative ale fiecărui component
D. cantităţile exacte ale substanţelor medicamentoase
E. cantităţile exacte ale substanţelor auxiliare
(pag. 72, [8])
F1534013. În formularea medicamentelor intervin următorii factori cu excepţia:

A. substanţei medicamentoase
B. substanţelor auxiliare
C. formei farmaceutice
D. materialelor de condiţionare
E. fabricii producătoare
(pag. 72, [8])
F1534014. Principalele forme farmaceutice destinate administrării orale sunt:

A. supozitoare
B. unguente
C. linimente
D. sisteme transdermice
E. comprimate
(pag. 73, [8])
F1634015. Biodisponibilitatea absoluta compara forma farmaceutica cu o forma administrata:

A. pe cale orala
B. pe cale intravenoasa
C. pe cale nazala
D. pe cale rectala
E. pe cale perorala
(pag. 119)
F1634016. Ce se întelege prin "randomizare"?

A. administrarea de placebo
B. comparatia efectelor obtinute pe grupe de bolnavi tratati paralel
C. studii clinice controlate
D. alegerea la întîmplarea bolnavilor
E. cercetare încrucisata
(pag. 109)
F1634017. Cea mai precisa, sensibila si reproductibila modalitate de evaluare a bioechivalentei:

A. test in vivo la animal
B. test in vitro
C. test in vivo pe subiecti umani, masurând concentratia substantei active în sânge în functie de timp
D. test in vivo la om masurând un efect farmacologic intens corespunzazor substantei active în functie te timp
E. determinari clinice comparative
(pag. 123)
F1634018. Din câte etape este alcatuit studiul clinic al unui nou medicament?
A. trei
B. patru
C. cinci
D. doua
E. zece
(pag. 108)
F1634019. În general se considera bioechivalente doua formulari a caror viteza si marime a absorbtiei
nu difera cu mai mult de:
A. 5%
B. 10%
C. 20%
D. 0,5%
E. 1%
(pag. 136)
F1634020. Numarul de subiecti la studii de bioechivalenta nu poate fi mai mic decât:

A. 25
B. 20
C. 6
D. 12
E. 10
(pag. 125)
F2134021. Care din urmatoarele substante auxiliare actioneaza datorita tensiunii de vapori ?
A. plasticizanti
B. hidrofobizanti
C. emulgatori
D. agenti propulsori
E. solubilizanti
(pag. (8) 78)
F2134022. In formularea unui medicament intervin urmatorii factori, cu exceptia:

A. substantei medicamentoase si a substantelor auxiliare
B. formei farmaceutice
C. caii de administrare
D. procedeului de fabricatie
E. cronofarmacocineticii substantei medicamentoase
(pag. 72 - 73, [7])
F2134023. In formularea unui medicament intervin urmatorii factori, cu exceptia:

A. substantei medicamentoase si a substantelor auxiliare
B. formei farmaceutice
C. caii de administrare
D. procedeului de fabricatie
E. cronofarmacocineticii substantei medicamentoase
(pag. 72 - 73, [7])
F2134024. Pentru medicamentele administrate pe cale orala, studiile de biodisponibilitate sunt

necesare totdeauna, cu exceptia cazului cand:
A. produsul este cu eliberare imediata si contine o substanta medicamentoasa cunoscuta, cu o absorbtie sub
70 % sau cu o eliminare presistemica mai mare de 70 %
B. produsul este cu eliberare imediata si contine o substanta cunoscuta cu viteza de dizolvare mica sau care
prezinta instabilitate
C. produsul este cu eliberare modificata si contine o substanta medicamentoasa cunoscuta
D. produsul este cu eliberare modificata si contine o substanta medicamentoasa cunoscuta cu domeniu
terapeutic larg
E. produsul contine o noua substanta medicamentoasa
(pag. 121, [7])
F2134025. Agentii tensioactivi pot influenta biodisponibilitatea substantei active prin urmatoarele, in
afara de:
A. favorizarea umectarii
B. includerea in micele
C. modificarea timpului de evacuare din stomac
D. modificarea permeabilitatii celulare
E. micsorarea constantei dielectrice a mediului
(pag. 191, [8])
F2134026. Un polimorf metastabil al unei substante farmaceutice se diferentiaza de forma cristalina

stabila prin aceea ca prezinta:
A. un continut mai mic de energie libera
B. viteza mai mica de dizolvare in apa
C. un continut mai mare in energie libera
D. biodisponibilitate inferioara
E. stabilitate mai mare
(pag. 188, [8])
F2134027. Prin micronizarea substantei medicamentoase se mareste atat biodisponibilitatea cat si

toleranta comprimatelor care contin urmatoarele substante active, cu exceptia celor cu:
A. griseofulvina
B. aspirina
C. nitrofurantoina
D. sulfametin
E. digoxina
(pag. 187, [8])
F2234028. Care este elementul esential in etapa biofarmaceutica , dupa administrarea medicamentului
A. mentinerea integritatii formei farmaceutice
B. dizolvarea substantei medicamentoase
C. evitarea efectului primului pasaj intestinal
D. absorbtia
E. metabolizarea
(pag. I.Popovici, 164)
F2234029. Care dintre urmatoarele enunturi se refera la posibilitatea influentarii cedarii substantei
medicamentoase din forma farmaceutica administrata pe o cale de administrare
A. structura receptorilor biologici
B. timpul de injumatatire biologica
C. doza administrata
D. variabilele de formulare si tehnologia de preparare
E. caracteristicile ambalajului primar
(pag. I.Popovici,163)
F2234030. Care dintre enunturile urmatoare se refera la parametrii care definesc biodisponibilitatea
medicamentelor
A. cantitatea de substanta medicamentoasa dizolvata din forma farmaceutica
B. concentratia maxima plasmatica dupa administrarea dozei
C. volumul de distributie
D. cantitatea biotransformata in metabolit activ
E. cantitatea absorbita din doza administrata si viteza procesului de absorbtie
F2234031. Care sunt proprietatile fizico-chimice ale unei substante medicamentoase care pot influenta
biodisponibilitatea medicamentelor cu cedare imediata
A. cantitatea de substanta medicamentoasa legata de proteinele plasmatice
B. pKa si coeficientul de repartitie lipide/apa
C. volumul de distributie si clearance-ul
D. clearance–ul total
E. constantele de viteza ale absorbtiei, distributiei si eliminarii
F2234032. Care este influenta agentilor de viscozitate asupra biodisponibilitatii

A. cresterea vitezei de dizolvare a substantei medicamentoase
B. scaderea vitezei de deplasare a substantei medicamentoase catre membrana absorbanta
C. cresterea vitezei de evacuare a continutului stomacal
D. solubilizarea micelara
E. stimularea secretiei biliare
F2234033. Care este proprietatea chimica a substantelor medicamentoase din formele farmaceutice
care poate influenta viteza de dizolvare
A. polimorfismul
B. pKa
E. starea anhidra
F2234034. Ce este un medicament "generic" sau multisursa interschimbabil

A. un produs la care autorizatia de comercializare s–a obtinut pe baza unui dosar complet, farmaceutic,
toxicologic, clinic
B. o specialitate careia I s-a determinat biodisponibilitatea
C. o specialitate care este un echivalent farmaceutic la care s-a dovedit bioechivalenta cu produsul
inventatorului
D. un medicament oficinal
E. un medicament magistral
(pag. Leucuta,120)
F2234035. Cum poate fi dovedita bioechivalenta a doua medicamente

A. nu este necesar, ci se asuma, daca sint echivalente sau alternative farmaceutic
B. dovedind ca biodisponibilitatile lor ( viteza si marimea absorbtiei) sint similare
C. dovedind ca au efecte similare sub aspectul eficientei si sigurantei clinice
D. s-au supus testului de dizolvare in vitro
E. s-a dovedit echivalenta chimica a substantei medicamentoase
(pag. Leucuta,120)
F2234036. Cum se defineste un medicament care contine aceeasi entitate terapeutica (substanta
medicamentoasa), dar care difera fata de produsul de referinta , al inventatorului, prin forma chimica,
prin forma farmaceutica, sau prin continutul de substanta medicamentoasa
A. echivalent farmaceutic
B. alternativ farmaceutic
C. bioechivalent
D. echivalent terapeutic
E. variatie simpla
(pag. Leucuta,120)
F2234037. Cum se calculeaza aria de sub curba concentratiilor medicamentoase plasmatice in functie
de timp, in vederea aprecierii marimii absorbtiei sistemice
A. se face suma ariei de sub curba de la timpul zero la timpul ultimei prelevari, cu aria extrapolata de la timpul
ultimei prelevari de proba biologica pina la infinit
B. se determina aria de sub curba prin metoda trapezelor, pina la timpul ultmei prelevari de probe biologice
C. se face raportul concentratiei plasmatice la ultima prelevare, cu constanta de viteza a eliminarii
D. se determina fractia dozei absorbite prin masurarea efectului fiziologic
E. se determina timpul de rezidenta mediu
(pag. Leucuta,114)
F2234038. In ce caz exista proportionalitate intre doza administrata si marimea ariei de sub curba
concentratiilor medicamentoase plasmatice
A. cinetica de ordinul zero
B. cinetica de ordinul intii
C. cind intervin enzimele de metabolizare in procesul de absorbtie
D. cind medicamentul se administreaza pe o cale extravasculara
E. cind eliminarea medicamentului se face prin biotransformare
(pag. Popovici, 170)
F2234039. In ce caz timpul la care se realizeaza concentratia maxima dupa administrare

extravasculara (Tmax), are o valoare mare
A. cind viteza de absorbtie este mare
B. cind viteza de absorbtie este mica
C. dupa administrarea preparatelor cu cedare imediata
D. dupa administrarea preparatelor cu cedare prelungita
E. cind constanta de viteza a absorbtiei este mica
(pag. Popovici,173)
F2234040. Ce este biodisponibilitatea absoluta

A. cantitatea de substanta medicamentoasa cedata din forma farmaceutica la locul de administrare
B. cantitatea de substanta medicamentoasa absorbita din forma farmaceutica in circulatia generala
C. cantitatea de substanta medicamentoasa absorbita nemodificat, comparativ cu aceeasi doza administrata
intravenos
D. cantitatea de substanta medicamentoasa care ajunge la receptori
E. cantitatea de substanta medicamentoasa care intra in circulatia enterohepatica
F2234041. Ce este biodisponibilitatea relativa

A. cantitatea de medicament administrata subiectilor care participa la studiul de biodisponibilitate
B. viteza de absorbtie a substantei medicamentoase
C. cantitatea de substanta medicamentoasa care ajunge in circulatia generala dupa administrarea unei solutii
apoase a acesteia, pe cale intravenoasa
D. cantitatea de substanta medicamentoasa absorbita in circulatia generala dintr-un produs farmaceutic
testat,administrat pe cale extravasculara,in comparatie cu un produs de referinta (standard)
E. biodisponibilitatea realizata in biofaza, comparativ cu cea sistemica

(pag. Leucuta,114)
F2234042. In ce cazuri este justificata evaluarea biodisponibilitatii medicamentelor

A. in cazul solutiilor medicamentoase injectabile
B. in cazul perfuziilor
C. cind se urmareste un efect topic
D. cind absorbtia sistemica poate fi micsorata de natura, cantitatea si reactivitatea excipientilor formei
farmaceutice
E. in cazul comprimatelor si capsulelor
(pag. Leucuta,111)
F2234043. Care sunt variabilele tehnologice care pot influenta biodisponibilitatea

A. marimea particulelor
B. prezenta excipientilor in cantitate mare intr-un comprimat
C. polimorfismul particulelor substantei medicamentoase
D. utilizarea unor substante medicamentoase usor solubile in apa
E. forta de comprimare la masinile de comprimat
(pag. Leucuta,112)
F2234044. Criteriul statistic de apreciere a bioechivalentei in cazul marimii absorbtiei si a concentratiei

plasmatice maxime
A. testul t dublu unilateral (Schuirman) pentru intervalul de incredere 90% sa fie in domeniul de
bioechivalenta admis de organismul de reglementare (Agentia Nationala a Medicamentului)
B. marimea absorbtiei determinata prin metoda trapezelor
C. constanta de viteza a absorbtiei
D. diferenta intre valorile medii ale produsului test si a celui de referinta
E. raportul valorilor medii logaritmice ale parametrilor analizati, intre produsul testat si cel de referinta
(pag. Leucuta,142)
F2234045. Care dintre mecanismele de transport prin membranele biologice este intilnit mai frecvent la
absorbtia substantelor medicamentoase
A. pinocitoza
B. fagocitoza
C. transportul activ
D. transportul prin perechi de ioni
E. transportul pasiv
(pag. Popovici,176)
F2234046. Care dintre formele farmaceutice de uz oral are o biodisponibilitate mai mare in comparatie
cu toate celelalte
A. solutie
B. emulsie
C. suspensie
D. capsula
E. comprimat
(pag. Popovici,186)
F2234047. In cazul substantelor medicamentoase care prezinta polimorfism, solubilitatea si viteza de

dizolvare mai mari se intilnesc in unul din urmatoarele cazuri
A. forma amorfa
B. forma cubica
C. forma paralelipipedica
D. forma aciculara
E. forma metastabila
(pag. Popovici,188)
F2234048. Forme farmaceutice cu administrare cutanata care sunt destinate doar absorbtiei sistemice
a substantelor medicamentoase
A. unguente
B. paste
C. geluri
D. crème
E. sisteme terapeutice transdermice
(pag. Popovici,161)
F2234049. Care este procesul cinetic in care transferul moleculelor substantei medicamentoase este
posibil doar in prezenta unui transportor
A. ordinul unu
B. ordinul zero
C. ordinul doi
D. monocompartimentat
E. bicompartimentat
(pag. Popovici,169)
F2234050. Cind se poate substitui un medicament cu altul

A. cind contin aceeasi substanta medicamentoasa
B. cind doza substantei medicamentoase este aceeasi
C. cind s-a determinat biodisponibilitatea unuia dintre produse
D. cind s-a dovedit existenta bioechivalentei celor doua produse
E. cind s-a dovedit prin studii de farmacologie clinica eficienta si siguranta clinica a ambelor produse
(pag. Popovici,185)
F2234051. In ce caz bioechivalenta a doua produse farmaceutice este imperios necesar sa fie
cunoscuta
A. solutii apoase
B. comprimate
C. comprimate care contin o substanta medicamentoasa usor solubila in apa
D. comprimate care contin o substanta medicamentoasa cu domeniu terapeutic ingust
E. solutii injectabile
(pag. Popovici,185)
F2234052. Ce proprietate biofarmaceutica a unor comprimate care contin o substanta medicamentoasa

greu solubila in apa, se determina in mod special, spre a putea aprecia comportamentul la absorbtie
A. continutul in substanta activa
B. uniformitatea masei
C. prezenta germenilor saprofiti
D. viteza de dizolvare in apa
E. sarcina electrostatica
(pag. Popovici,187)
F2234053. Ce reprezinta dispersiile solide ale unor substante medicamentoase, din punct de vedere
biofarmaceutic
A. un sistem farmaceutic in care substanta medicamentoasa este complexata
B. o dispersie microcristalina sau o solutie solida cu viteza de dizolvare crescuta
C. o pulbere sau un amestec de pulberi
D. un granulat cu particule aproape sferice

E. pelete
(pag. Popovici,187)
F2234054. Cum poate fi asigurata absorbtia orala a eritromicinei, substanta care se degradeaza chimic
la pH acid
A. se administreaza cu alimente
B. se administreaza pe stomacul gol
C. se administreaza sub forma unor comprimate acoperite gastrorezistente, enterosolubile
D. se administreaza sub forma unor esteri ( stearat) care au coeficient de repartitie lipide apa foarte mare
E. nu se poate administra pe cale orala
(pag. Popovici,190)
F2234055. Care este organismul de reglementare a modului de efectuare a studiilor de bioechivalenta

in tara noastra, si care poate inregistra si aproba spre fabricatie produsele generice bioechivalente cu
ale inovatorilor
A. ministerul sanatatii
B. facultatile de farmacie
C. facultatile de medicina
D. colegiul farmacistilor din Romania
E. agentia nationala a medicamentului
(pag. Leucuta,118)
F2334056. In care situatie de crestere a solubilitatii unei substante medicamentoase in apa se

realizeaza o modificare in asocierile moleculelor de apa prin legaturi de hidrogen:
A. folosirea de cosolventi
B. solubilizare micelara
C. complexare
D. modificarea structurii chimice
E. hidrotropie
(pag. 423)
F2334057. Care factori nu sunt luati in consideratie in studiile de biodisponibilitate ale unui
medicament:
A. factori fizici
B. factori chimici
C. factori farmaceutici
D. factori tehnologici
E. factori climaterici
(pag. 111)
F2534058. Un medicament formulat modern trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii, cu exceptia:

A. toxicitate marcata,
B. forma farmaceutica stabila,
C. forma farmaceutica usor acceptata de catre pacient,
D. forma farmaceuticasa asigure un dozaj corect,
E. sa fie activ terapeutic.
(pag. Popovici/72)
F2534059. Formularea nu este definita ca:

A. selectionarea calitativa a substantei medicamentoase,
B. selectionarea cantitativa a substantei medicamentoase,
C. selectionarea calitativa a substantelor auxiliare,
D. selectionarea cantitativa a substantelor auxiliare,

E. alegerea substantelor medicamentoase in functie de culoarea lor.
(pag. Popovici/72)
F2534060. Conditiile de calitate pentru un produs ideal formulat sunt:

A. instabilitatea,
B. sa fie mediu prielnic pentru dezvoltarea microorganismelor,
C. sa fie iritant,
D. toxicitatea,
E. lipsa efectelor adverse.
(pag. Popovici/72)
F2534061. In formularea unui medicament intervin urmatoarii factori, cu exceptia:

A. caii de administrare,
B. formei farmaceutice,
C. metodei de obtinere a materialelor de ambalaj,
D. substantelor auxiliare,
E. substantei medicamentoase.
(pag. Popovici/72)
F2534062. Nu se administreaza oral:

A. comprimate,
B. sisteme terapeutice transdermice,
C. solutii,
D. emulsii U/A,
E. suspensii apoase.
(pag. 72/Popovici)
F2534063. Referitor la hidroxietilceluloza, utilizata la obtinerea comprimatelor cu matrita hidrofila, sunt

adevarate afirmatiile:
A. este biodegradabila,
B. este un polimer biocompatibil si nebiodegradabil,
C. nu este inerta fata de moleculele ionizate,
D. nu este inerta fata de moleculele neionizate,
E. nu se hidrateaza cu apa.
(pag. 75/Popovici)
F2534064. Nu intervin in formularea medicamentelor:

A. substanta medicamentoasa,
B. forma farmaceutica,
C. fabrica producatoare,
D. materialele de conditionare,
E. substantele auxiliare.
(pag. 72/Popovici)
F2534065. Se tine seama la alegerea căii de administrare depinde de:

A. formele polimorfe
B. forma hidratată a substanţei medicamentoase
C. forma anhidră a substanţei medicamentoase
D. biodisponibilitatea substanţei medicamentoase
E. doza substanţei medicamentoase
(pag. 73/Popovici)
F2534066. Sunt destinate administrarii pe cale orala:

A. unguente,
B. comprimate,
C. supozitoare,
D. sisteme transdermice,
E. linimente.
(pag. 73/Popovici)
F2534067. Precizati care din urmataotrele forme farmaceutice sunt solide:

A. soluţie,
B. spray,
C. unguente,
D. crème,
E. comprimate.
(pag. 73/Popovici)
F2534068. Substanţele auxiliare folosite în formele farmaceutice cu eliberare imediată indeplinesc

aceste conditii:
A. biocompatibilitate,
B. biodegradabilitate,
C. antigenitate,
D. inerţie,
E. toate variantele de mai sus.
(pag. 74/Popovici)
F2534069. Nu reprezinta tipuri de echivalenţă:

A. echivalenta farmaceutică,
B. echivalenţa farmacologică,
C. echivalenţa chimică,
D. echivalenţa sublimă,
E. bioechivalenţa.
(pag. 179/Popovici)
F2634070. Ipratropiul:
A. Este utilizat în bronşită cronică obstructivă, cu hipersecreţie de mucus
B. Se administrează oral
C. Are acţiune anticolinesterazică
D. Fluidifică secreţia bronşică (mucolitic)
E. Stimulează receptorii M1-colinergici
(pag. 198)
F2634071. Acţionează prin inhibarea 5-lipoxigenazei:

A. Montelukast
B. Pranlukast
C. Zileuton
D. Abciximabul
E. Zafirlukast
(pag. 203)
F2634072. Sunt antagonişti compettitivi ai receptorilor Cys LT-1:

A. Dinoprostul
B. Misoprostolul
C. Montelukastul
D. Fluticazona
E. Salbutamolul
(pag. 203)
F2634073. Care dintre următoarele antiastmatice acţionează prin blocarea receptorilor M-colinergici
A. Cromoglicatul de sodiu
B. Ipratropiu
C. Nedocromilul
D. Ketotifenul
E. Izoprenalina
(pag. 201)
F2634074. Sunt alfa, beta-adrenomimetice neselective:

A. Terbutalina
B. Clenbuterolul
C. Bambuterolul
D. Izoprenalina
E. Adrenalina
(pag. 196)
F1234075. Bioechivalenta a doua medicamente este dovedita daca:

A. sint echivalente sau alternative farmaceutic;
B. biodisponibilitatile lor ( viteza si marimea absorbtiei) sint similare;
C. dupa administrarea in aceleasi doze molare au efecte similare sub aspectul eficientei si sigurantei clinice
D. s-au supus testului de dizolvare in vitro
E. s-a dovedit echivalenta chimica a substantei medicamentoase
(pag. 120, [7])
F1234076. Care dintre factorii enumerati, favorizeaza cresterea absorbtiei substantelor

medicamentoase prin membranele biologice
A. forma neionizata a substantei medicamentoase
B. forma ionizata a substantei medicamentoase
C. structuri moleculare cu un coeficient mic de repartitie lipide / apa
D. structuri moleculare cu un coeficient mare de repartitie lipide / apa
E. indicele terapeutic mare al substantei medicamentoase
(pag. 157-194, [8])
F1234077. Etapele care descriu farmacocinetica unei substante medicamentoase in organism

A. absorbtia
B. distributia
C. metabolizarea
D. excretia
E. interactiunea cu receptorii
(pag. 157-194, [8])
F1234078. Factori care pot influenta viteza de dizolvare a substantei medicamentoase si implicit
absorbtia sa in circulatia generala (conform ecuatiei Noyes -Whitney)
A. coeficientul de repartitie lipide/ apa
B. suprafata specifica a particulelor substantei medicamentoase

C. solubilitatea substantei medicamentoase
D. utilizarea unui precursor medicamentos
E. grosimea stratului de difuziune din jurul particulelor care se dizolva
(pag. 22, [7])
F1234079. Factori specifici formei farmaceutice care pot influenta biodisponibilitatea substantelor
medicamentoase
A. lipofilia substantei medicamentoase
B. tipul formei farmaceutice
C. forma amorfa sau cristalina a particulelor substantei medicamentoase
D. natura si cantitatea excipientilor
E. procedeul de fabricare a medicamentului
(pag. 111, [7])
F1234080. In ce cazuri din cele enumerate mai jos, are loc cresterea absorbtiei substantelor
medicamentoase prin membranele biologice
A. substante medicamentoase acizi slabi la un pH acid
B. substante medicamentoase acizi slabi la un pH alcalin
C. structuri moleculare cu lipofilie scazuta
D. structuri moleculare cu lipofilie crescuta
E. molecule cu un coeficient de distributie lipide/ apa cit mai scazut
(pag. 157-194, [8])
F1234081. Pentru calcularea biodisponibilitatii medicamentelor avem nevoie sa cunoastem

concentratia substantei medicamentoase
A. din organism
B. din singe
C. legata de proteinele plasmatice
D. din vecinatatea receptorilor
E. din urina
(pag. 112, [7])
F1234082. Starea fizica a particulelor substantelor medicamentoase din formele farmaceutice care
poate influenta viteza de dizolvare
A. polimorfismul
B. pKa
E. starea anhidra
(pag. 157-194, [8])
F1334083. Care afirmatii sunt corecte privind relatia intre testele in vitro si biodisponibilitate:
A. mici modificari in formulare nu determina diferente in absorbtie
B. diferente sesizabile "in vitro" nu se regasesc in diferente la fel de mari "in vivo"
C. nu exista teste "in vitro" care sa prevada biodisponibilitatea
D. studiile de biodisponibilitate asigura reproductibilitatea caracteristicilor biologice ale formei farmaceutice
E. diferentele individuale si patologice intre pacient nu vor determina modificari ale posologiei
(pag. 117)
F1334084. Care factori privind formularea substantelor medicamentoase intr-un produs farmaceutic
depind de pacient:
A. proprietatile fizico-chimice ale substantei medicamentoase
B. proprietatile fizico-chimice ale substantelor auxiliare

C. proprietatile biofarmaceutice ale substantei medicamentoase
D. afectiunea pentru care este indicata substanta medicamentoasa
E. caracteristici de varsta, sex
(pag. 386-400)
F1334085. Care sunt criteriile obiective in formularea solutiilor medicamentoase:

A. realizarea solubilitatii dorite
B. asigurarea stabilitatii chimice
C. evitarea contaminarii microbiene
D. asigurarea aspectului
E. asigurarea caracteristicilor organoleptice
(pag. 422)
F1334086. Care sunt proprietatile derivate din structura chimica a substantei medicamentoase:
B. curgerea pulberii
C. proprietati de comprimare
D. compatibilitatea substantei medicamentoase cu excipientii
E. punctul de topire
(pag. 388)
F1334087. Care sunt solutiile extractive fitoterapice:

A. infuzii
B. decocturi
C. tincturi
D. extracte fluide
E. extracte moi
(pag. 111)
F1334088. Ce afirmatii sunt corecte privind biodisponibilitatea absoluta:

A. se asigura dupa administrarea unei doze pe cale i.v.
B. 100% din doza administrata ajunge in circulatia sistemica
C. se studiaza in cercetarea clinica a unui nou medicament
D. se obtin informatii despre farmacocinetica substantei medicamentoase
E. este o biodisponibilitate comparativa
(pag. 111)
F1334089. Ce fel de substante ridica probleme biofarmaceutice:

A. substante cu domeniu terapeutic ingust
B. substante cu solubilitate redusa in apa
C. substante asociate cu cantitati mari de excipient
D. substante care se absorb la un anumit segment al tractului digestiv
E. substante cu solubilitate crescuta in apa
(pag. 112)
F1334090. Cu ce este utila farmacistului biodisponibilitatea absoluta:

A. in stabilirea regimului de dozare optima a medicamentului
B. in evaluarea unor interactiuni potentiale
C. in compararea vitezei de absorbtie a medicamentelor
D. in cunoasterea reactiilor secundare
E. in evaluarea vitezei de absorbtie a substantei medicamentoase
(pag. 111)
F1334091. Diferenta de mai mult de 20% in orice parametru este considerata semnificativ statistic
pentru substante medicamentoase cu domeniu terapeutic ingust ca:
A. diazepam
B. digoxina
C. fenitoina
D. carbamazepina
E. teofilina
(pag. 117)
F1334092. Ineficienta produsului testat fata de cel de referinta se caracterizeaza prin:

A. ariile de sub curba egale
B. marimea absorbtiei egala
C. viteza de absorbtie este mica la produsul testat
D. neatingerea valorii concentratiei minime eficace
E. activitatea farmacologica crescuta pentru produsul testat
(pag. 116-117)
F1334093. Produsul de referinta sau standard poate fi:

A. o solutie apoasa a substantei medicamentoase
B. o suspensie apoasa a substantei medicamentoase
C. produsul inventatorului, primul introdus pe piata
D. o alta forma farmaceutica
E. o noua forma farmaceutica
(pag. 113)
F1434094. Factorii care pot influenta biodisponibilitatea unui medicament sunt:

A. recipientul de conditionare primara
B. constanta de disociere a substantei medicamentoase
C. cantitatea excipientilor
D. eliminarea presistemica
E. locul de aplicare
(pag. 112, [7])
F1434095. In vederea formularii unui produs farmaceutic se tine seama:

A. de proprietatile fizico-chimice ale substantei medicamentoase
B. de proprietatile biofarmaceutice ale substantei medicamentoase
C. de proprietatile fizico-chimice ale excipientilor si adjuvantilor
D. de variabilele fluxului tehnologic
E. numai de particularitatile diferitelor cai de administrare
(pag. 386, [7])
F1434096. Preformularea:
A. reprezinta prima faza de studiu despre forma farmaceutica
B. reprezinta prima faza de studiu despre substanta medicamentoasa
C. presupune stabilirea unor proprietati fizice si chimice ale moleculei substantei medicamentoase
D. presupune stabilirea unor proprietati fizice si chimice ale substantelor farmaceutice auxiliare
E. presupune prepararea unei forme farmaceutice
(pag. 388, [7])
F1434097. Proprietatile fundamentale ale substantei medicamentoase sunt:

A. solubilitatea
B. marimea particulelor
C. punctul de topire
D. compresibilitatea
E. unghiul de repaus
(pag. 388, [7])
F1534098. Determinarea biodisponibilităţii în lichidele biologice se realizează prin:

A. determinarea efectului pe oameni
B. testul de dizolvare
C. determinări în sânge
D. determinări efectuate pe animale
E. determinări în urină
(pag. 181, [8])
F1534099. Excipientul folosit în realizarea unei forme farmaceutice poate influenţa:

A. realizarea formei farmaceutice
B. stabilitatea formei farmaceutice
C. biodisponibilitatea formei farmaceutice
D. toxicitatea formei farmaceutice
E. numai variantele a şi c sunt corecte
(pag. 75, [8])
F1534100. Factorii fiziologici care influenţează biodisponibilitatea la absorbţia pe cale orală:

A. tehnologia de preparare
B. gradul de umplere al tractului gastro-intestinal
C. irigarea cu sânge a mucoasei gastro-intestinale
D. motilitatea tractului gastro-intestinal
E. compoziţia sucurilor digestive
(pag. 186, [8])
F1534101. Farmacistul poate influenţa biodisponibilitatea unui medicament alegând:

A. starea fizică a substanţei medicamentoase
B. forma farmaceutică
C. starea chimică a substanţei medicamentoase
D. culoarea medicamentului
E. tehnologia de preparare
(pag. 186, [8])
F1534102. În cazul administrării extravasculare biodisponibilitatea este influenţată de:

A. factori specifici substanţei medicamentoase
B. culoarea substanţei medicamentoase
C. factori specifici formei farmaceutice
D. factori fiziologici
E. factori patologici
(pag. 186, [8])
F1534103. Nu se recomandă substituirea unui medicament cu altul când:

A. substanţa medicamentoasă are indice terapeutic îngust
B. se utilizează antiaritmice
C. se utilizează antianginoase
D. se utilizează antidiabetice
E. se folosesc în tratament analgezice-antipiretice
(pag. 185, [8])
F1534104. Polimerii hidrofili folosiţi pentru obţinerea comprimatelor cu matriţă hidrofilă sunt:
A. biocompatibili
B. biodegrababili
C. inerţie faţă de moleculele din tractul gastro-intestinal
D. de culoare verde
E. foarte solubili în apă
(pag. 75, [8])
F1534105. Tipurile de biodisponibilitate existente în plan ştiinţific sunt:

A. absolută
B. statică
C. relativă
D. optimizaţională
E. relativă optimă
(pag. 179, [8])
F1634106. Biodisponibilitatea este data de:

A. compozitia formei farmaceutice
B. natura excipientilor
C. viteza absorbtiei substantei ative
D. marimea absorbtiei substantei active
E. forma cristalina a substantei active
(pag. 111)
F1634107. Criterii de validare a metodelor de dozare folosite la studii de bioechivalenta:

A. precizie
B. stabilitate
C. sensibilitate
D. specificitate
E. inexactitate
(pag. 129-130)
F1634108. Etapa pre-clinica a unui medicament cuprinde urmatoarele studii:

A. chimice
B. farmacocinetice
C. biologice
D. toxicologice
E. clinice
(pag. 107)
F1634109. Factori chimici care influenteaza biodisponibilitatea unui medicament:

A. solubilitatea
B. lipofilia
C. forma cristalina
D. constanta de disociere
E. cantitatea excipientilor folositi
(pag. 111)
F1634110. În studii de bioechivalenta se determina concentratia metabolitilor când, substanta activa:

A. este un precursor
B. nu se poate determina datorita absentei unei metode analitice corespunzatoare

C. sufera o conversie rapida si completa
D. este o molecula chirala
E. are un timp de înjumatatire lunga
(pag. 128)
F1634111. La prelevarea probelor biologice în studiile de bioechivalenta sunt importante:

A. frecventa prelevarilor
B. durata prelevarilor
C. cauza prelevarilor
D. modalitatea prelevarilor
E. conditiile prelevarilor
(pag. 129)
F1634112. Medicamente "generice" sunt:

A. medicamente care prezinta aceeasi compozitie calitativa si cantitativa în ceea ce priveste substanta
medicamentoasa si forma farmaceutica cu produsul de referinta
B. medicamente alternative farmaceutice
C. medicamente care nu prezinta aceeasi compozitie calitativa si cantitativa în ceea ce priveste substanta
medicamentoasa si forma farmaceutica cu produsul de referinta
D. medicamente echivalente farmaceutice bioechivalente
E. pro-droguri
(pag. 120)
F1634113. Studiile clinice controlate pot fi:

A. paralele
B. încrucisate
C. lineare
D. secventiale
E. relative
(pag. 109-110)
F1634114. Studiile de bioechivalenta sunt necesare:

A. la solutii parenterale intramusculare sau subcutanate
B. la vaccinuri
C. la siropuri
D. la unguente
E. la capsule
(pag. 122)
F2134115. Prin formularea unui medicament se determina:

A. proprietatile fizico-chimice ale substantei medicamentoase
B. proprietatile toxicologice ale substantei medicamentoase
C. activitatea terapeutica a compusului activ
D. compozitia calitativa a formei farmaceutice
E. compozitia cantitativa a formei farmaceutice
(pag. (8) 72)
F2134116. Alegerea caii de administrare depinde de:

A. substantele auxiliare prezente in compozitia preparatului
B. viteza de actiune dorita
C. biodisponibilitatea substantei medicamentoase
D. durata tratamentului
E. procedeul de fabricatie folosit la obtinerea formei farmaceutice
(pag. (8) 73)
F2134117. Precizati care dintre urmatoarele substante auxiliare din formularea medicamentelor
actioneaza datorita capacitatii de gonflare:
A. agenti de acoperire neenterica
B. solubilizanti
C. agenti de ingrosare
D. dezagreganti
E. pseudoemulgatori
(pag. (8) 78)
F2134118. Precizati care dintre urmatoarele substante auxiliare din formularea unui medicament
actioneaza asupra stabilitatii fizico-chimice:
A. antioxidanti
B. chelatanti
C. conservanti antimicrobieni
D. substante pentru ajustarea pH-ului
E. izotonizanti
(pag. (8) 79)
F2134119. Alegeti formele farmaceutice critice din punct de vedere biofarmaceutic:

A. preparate solide orale cu substante usor solubile
B. preparate solide orale cu substante greu solubile
C. forme solide enterosolubile
D. solutii perfuzabile
E. suspensii orale
(pag. (8) 180)
F2134120. Probleme de biodisponibilitate pot pune substante medicamentoase care prezinta

urmatoarele proprietati famacocinetice:
A. solubilitate mica in fluidele digestive
B. instabilitate in sucul gastric
C. absorbtie in domenii limitate ale tractului gastrointestinal
D. efect pregnant al primului pasaj hepatic
E. efect redus al primului pasaj hepatic
(pag. (8) 180)
F2134121. Substituirea unui medicament cu altul nu este recomandata in urmatoarele cazuri:

A. cand substanta medicamentoasa are un indice terapeutic mare
B. cand substanta medicamentoasa are un indice terapeutic mic
C. pentru medicamente la care raportul dintre cantitatea de substanta medicamentoasa si substantele
auxiliare este mai mare de 1:5
D. pentru substante medicamentoase care prezinta o absorbtie uniforma de-a lungul tractului digestiv
E. pentru substantele medicamentoase utilizate in maladii cu morbiditate ridicata
(pag. (8) 185)
F2134122. Factorii fiziologici care influenteaza biodisponibilitatea preparatelor orale sunt:

A. pH-ul sucurilor digestive
B. irigarea cu sange a mucoasei gastrointestinale
C. interactiunea cu medicamente prezente in organism
D. prezenta alimentelor
E. motilitatea gastrointestinala
(pag. (8) 193)
F2134123. In general, biodisponibilitatea unei substante medicamentoase administrata intern se

mareste prin:
A. reducerea dimensiunii particulelor
B. micsorarea gradului de dispersie al substantei active
C. utilizarea de polimorfi stabili
D. folosirea formei anhidre
E. folosirea substantei amorfe
(pag. 72 - 73, [7])
F2134124. In general, biodisponibilitatea unei substante medicamentoase administrata intern se

mareste prin:
A. reducerea dimensiunii particulelor
B. micsorarea gradului de dispersie al substantei active
C. utilizarea de polimorfi stabili
D. folosirea formei anhidre
E. folosirea substantei amorfe
(pag. 72 - 73, [7])
F2134125. Forma anhidra a unei substante se diferentiaza de cea hidratata prin:

A. continut mai ridicat in energie interna
B. viteza mai mare de dizolvare
C. eficacitate terapeutica inferioara
D. biodisponibilitate mai mica
E. stabilitatea cea mai mare
(pag. 189, [8])
F2134126. In faza farmacocinetica, substanta medicamentoasa dintr-o forma farmaceutica administrata

pe cale orala, parcurge urmatoarele etape:
A. eliberarea din forma farmaceutica
B. dizolvarea
C. absorbtia
D. distributia
E. eliminarea
(pag. 163, [8])
F2134127. biodisponibilitatea este maxima (100 %) in cazul administrarii de :

A. perfuzii
B. solutii de uz intern
C. injectii intramusculare
D. injectii subcutanate
E. injectii intravenoase
(pag. 158, [8])
F2134128. Farmacistul poate influenta biodisponibilitatea unui medicament prin:

A. alegerea starii fizice si chimice a substantei medicamentoase
B. alegerea adjuvantilor
C. formulare corecta
D. preparare corespunzatoare
E. corectarea unor parametri fiziologici
(pag. 186, [8])
F2134129. Formularea, ca etapa in realizarea unui medicament, consta in:

A. obtinerea unor date privind proprietatile fizico-chimice ale substantei medicamentoase (solubilitatea,
constanta de ionizare, coeficientul de partitie, polimorfismul, etc.)
B. obtinerea unor date privind unele proprietati derivate (secundare) ale substantei medicamentoase
C. alegerea optima a parametrilor fizico-chimici si biofarmaceutici ai substantei medicamentoase
D. alegerea optima a parametrilor tehnologici de realizare a medicamentului
E. alegerea cea mai adecvata a recipientelor de conditionare a medicamentului
(pag. 72, [8])
F2134130. Dupa administrarea perorala, substanta medicamentoasa parcurge in faza biofarmaceutica

urmatoarele etape:
A. eliberarea din forma farmaceutica
B. dizolvarea si difuziunea in mediul de cedare
C. absorbtia
D. distributia
E. eliminarea
(pag. 163, [8])
F2134131. Absorbtia nu este implicata in biodisponibilitatea substantei active cand medicamentul este
administrat pe cale:
A. intravenoasa
B. orala
C. intramusculara
D. intraarteriala
E. subcutanata
(pag. 165, [8])
F2134132. Factorii specifici substanţei medicamentoase care influenteaza biodisponibilitatea sunt:

A. solubilitatea, viteza de dizolvare
B. tipul de forma farmaceutica
C. marimea particulelor substantei solide
D. cantitatea si compozitia sucurilor gastrice
E. polimorfismul
(pag. 168 - 188, [8])
F2134133. In general, pentru marirea vitezei de absorbtie a unei substante active administrate intern
se recomanda:
A. folosirea de polimorfi stabili
B. marirea gradului de dispersie
C. folosirea de polimorfi cu energie libera mai mare
D. acoperirea cu pelicule
E. retinerea substantei active intr-o matrita hidrofoba
(pag. 189 - 190, [8])
F2234134. Care sunt etapele care descriu farmacocinetica unei substante medicamentoase in organism
A. absorbtia
B. distributia
C. metabolizarea
D. excretia
E. interactiunea cu receptorii biologici
(pag. I.Popovici,Lupuleasa,163)
F2234135. Care este locul din care se preleveaza probe biologice in vederea calcularii biodisponibilitatii
A. organism
B. singe
C. proteinele plasmatice
D. vecinatatea receptorilor
E. urina
F2234136. Care sunt factorii care pot influenta viteza de dizolvare a substantei medicamentoase si
implicit absorbtia sa in circulatia generala
A. coeficientul de repartitie lipide/ apa
B. suprafata specifica a particulelor substantei medicamentoase
C. solubilitatea substantei medicamentoase
D. utilizarea unui precursor medicamentos
E. grosimea stratului de difuziune din jurul particulelor care se dizolva
(pag. I.Popoici,186)
F2234137. In care situatie are loc cresterea absorbtiei substantelor medicamentoase prin membranele
biologice
A. substante medicamentoase acizi slabi la un pH acid
F2234138. Care sunt factorii specifici formei farmaceutice care pot influenta biodisponibilitatea
substantelor medicamentoase
A. lipofilia substantei medicamentoase
B. tipul formei farmaceutice
C. forma amorfa sau cristalina a particulelor substantei medicamentoase
D. natura si cantitatea excipientilor
E. procedeul de fabricare a medicamentului
F2234139. Starea fizica a particulelor substantelor medicamentoase din formele farmaceutice care
poate influenta viteza de dizolvare
A. polimorfismul
B. pKa
E. starea anhidra
F2234140. In care din cazurile de mai jos are loc o crestere a absorbtiei substantelor medicamentoase
prin membranele biologice
A. moleculele substantelor medicamentoase in stare neionizata
F2234141. Care sunt factorii fiziologici care pot micsora biodisponibilitatea unor medicamente
administrate oral
A. viteza evacuarii continutului stomacal in intestin si motilitatea intestinala
B. circulatia enterohepatica
C. fluxul sanguin local
D. eliminarea presistemica prin efectul primului pasaj hepatic
E. natura,cantitatea si reactivitatea excipientilor
(pag. Leucuta,112)
F2234142. Care sunt consecintele unei biodisponibilitati mici, insuficiente, asupra nivelurilor
medicamentoase plasmatice, in comparatie cu o biodisponibilitate practic totala
A. concentratia maxima este mai mica
B. concentratia maxima este mai mare
C. timpul necesar atingeiri concentratiei maxime este mai lung
D. timpul necesar atingerii concentratiei maxime este mai scurt
E. exista riscul nerealizarii concentratiei minime eficiente
(pag. Leucuta,115)
F2234143. Care sunt parametrii utilizati in mod obisnuit la evaluarea farmacocinetica a

biodisponibilitatii si a bioechivalentei produselor farmaceutice solide de uz oral cu cedare imediata
A. aria de sub curba
B. concentratia plasmatica maxima
C. timpul necesar realizarii concentratiei plasmatice maxime
D. constanta de viteza a eliminarii
E. clearance-ul
(pag. Leucuta,112,131)
F2234144. Care sunt factorii care pot influenta absorbtia substantelor medicamentoase prin difuzie
pasiva
A. grosimea membranei
B. suprafata de absorbtie
C. gradientul de concentratie
D. coeficientul de difuzie al substantei
E. gradul de saturare al transportorilor
(pag. Popovici,176)
F2234145. Care dintre proprietatile fizice ale particulelor substantei medicamentoase formulate intr-un
preparat farmaceutic, poate influenta biodisponibilitatea
A. solubilitatea
B. viteza de dizolvare
C. marimea particulelor
D. forma cristalina sau amorfa
E. starea anhidra sau hidratata
(pag. Popovici,186)
F2234146. Care dintre formele chimice ale substantei medicamentoase incorporata intr-un
medicament, poate influenta biodisponibilitatea
A. acid sau baza neionizate, ori sare solubila
B. tensiunea interfaciala
C. ester
D. complex
E. precursor medicamentos bioreversibil
(pag. Popovici,186)
F2234147. Care dintre substantele medicamentoase enumerate sufera un important efect al primului
pasaj, cu reducerea semnificativa a biodisponibilitatii
A. pentazocina
B. lidocaina
C. propranololul
D. clorpromazina
E. fierul
(pag. Popovici,194)
F2234148. Metode oficiale in farmacopee pentru studiul vitezei de dizolvae al substantelor

medicamentoase din comprimate si capsule
A. metoda cu flux continuu e solvent
B. metoda paharului
C. metoda cu mai multe compartimente
D. metoda cosuletului rotativ
E. metoda agitatorului cu paleta
(pag. Popovici,197)
F2234149. Care sunt parametrii empirici independenti de model pentru evaluarea profilului de dizolvare
in vitro a medicamentelor
A. procentul de substanta medicamentoasa dizolvat pina la o anumita perioada de timp
B. timpul mediu de dizolvare
C. viteza de dizolvare
D. solubilitatea intrinseca
E. temperatura de lucru
(pag. Popovici,199)
F2234150. Care sunt parametri ai absorbtiei , mai frecvent folositi, care se pot folosi la corelarea cu
rezultatele testului de dizolvare in vitro
A. clearance-ul
B. volumul de distributie
C. marimea ariei de sub curba
D. concentratia maxima si timpul maximului
E. constantele de viteza ale schimbului intre compartimente
(pag. Popovici,199)
F2234151. Care sunt caile de administrare pentru medicamente la care se intentioneaza un efect
sistemic, la care biodisponibilitatea este corespunzatoare
A. orala
B. parenterala
C. rectala
D. cutanata
E. peridurala
(pag. Popovici,157)
F2234152. Care sunt caile de administrare parenterala utilizate in cazuri de urgenta

A. intracardiaca
B. subarahnoidiana
C. intraarticulara
D. intraarteriala
E. epidurala
(pag. Popovici,158)
F2234153. Care sunt caile de administrare prin care se poate evita efectul primului pasaj hepatic
A. sublinguala
B. orala
C. nazala
D. vaginala
E. rectala
(pag. Popovici,159)
F2234154. Care sunt factorii de formulare ai unui medicament care pot influenta cedarea substantei
medicamentoase
A. reologia produsului
B. vehiculul sau excipientii
C. substantele auxiliare
D. variabilele tehnologice
E. recipientul de ambalare
(pag. Popovici,163)
F2234155. Cum poate fi crescuta disponibilitatea substantei medicamentoase greu solubile din
comprimate de uz oral
A. asocierea unui umectant
B. adausul de excipienti dezagreganti sau superdezagreganti
C. utilizarea unor complecsi cu ciclodextrinele
D. folosirea unor dispersii solide
E. utilizarea unei alte cai de administrare, deoarece solubilitatea sa nu poate fi modificata
(pag. Popovici,192)
F2234156. Prin ce poate influenta prezenta alimentelor in stomac, absorbtia si biodisponibilitatea din
comprimate orale
A. prin formarea de complecsi greu absorbabili
B. cresterea viscozitatii mediului
C. reducerea motilitatii stomacale
D. modificarea pH-ului stomacal
E. efectul primului pasaj
(pag. Popovici,193)
F2234157. Ce particularitati are studiul incrucisat de administrare a medicamentelor in vederea

determinarii biodisponibilitatii/bioechivalentei
A. creste numarul de subiecti
B. fiecare subiect primeste fiecare din cele doua produse cercetate, la un anumit interval de timp, intr-o
ordine intimplatoare
C. fiecare subiect este propriul martor al celor doua produse testate
D. este un studiu orb
E. este un studiu dublu orb
(pag. Leucuta,113)
F2234158. Care sunt prevederi ale protocolului cu subiectii voluntari in studiile de

biodisponibilitate/bioechivalenta
A. se vor reduce la minimum diferentele de virsta si greutate corporala
B. se vor folosi subiecti in virsta de peste 50 ani
C. se vor folosi voluntari sanatosi, pe baza examinarii medicale si a testelor de laborator clinic
D. administrarea medicamentelor se face pe stomacul gol
E. regimul de viata si alimentar va fi standardizat in ziua prelevarii probelor biologice
(pag. Leucuta,113)
F2234159. Care este frecventa si durata prelevarii probelor biologice ( singe) in determinarile de
biodisponibilitate/bioechivalenta cu administrarea unor doze unice
A. pe o perioada de timp egala cu trei pina la cinci timpi de injumatatie biologica ai substantei
medicamentoase cercetate
B. trei prelevari, in faza absorbtiei, a maximului si a eliminarii
C. cite 3-4 prelevari in faza absorbtiei, in jurul concentratiei maxime si in faza eliminarii
D. se fac recoltari doar in perioada absorbtiei, caci aceasta conteaza in biodisponibilitate
E. se fac recoltari doar in faza eliminarii caci esential este sa se determine constanta de viteza a eliminarii
(pag. Leucuta,113)
F2234160. Ce criterii de validare se aplica la metoda de determinare cantitativa a substantei

medicamentoase in probele biologice, in vederea determinarii bioechivalentei medicamentelor
A. specificitate
B. sensibilitate
C. stabilitate
D. precizie si acuratete
E. in acest tip de studii se foloseste doar metoda radioimunodozarii, pentru care nu se solicita validarea
(pag. Leucuta,130)
F2334161. Diferenta de mai mult de 20% in orice parametru este considerata semnificativ statistic
pentru substante medicamentoase cu domeniu terapeutic ingust ca:
A. diazepam
B. digoxina
C. fenitoina
D. carbamazepina
E. teofilina
(pag. 117)
F2334162. Ineficienta produsului testat fata de cel de referinta se caracterizeaza prin:

A. ariile de sub curba egale
B. marimea absorbtiei egala
C. viteza de absorbtie este mica la produsul testat
D. neatingerea valorii concentratiei minime eficace
E. activitatea farmacologica crescuta pentru produsul testat
(pag. 115)
F2334163. Un medicament poate fi substituit cu altul atunci cand:

A. ambele contin aceeasi substanta medicamentoasa
B. substanta medicamentoasa are un indice terapeutic ingust
C. substanta medicamentoasa este utilizata in tratamentul bolilor cu morbidiitate ridicata
D. cele doua medicamente sunt bioechivalente
E. substantele medicamentoase sunt instabile in tractul gastrointestinal
(pag. 185)
F2334164. Factorii fiziologici care influenteaza biodisponibilitatea la absorbtie pe cale orala sunt:
A. agentii de viscozitate
B. enzimele si flora bacteriana
C. irigarea cu sange a mucoasei gastrointestinale
D. tehnologia de fabricare
E. solubilitatea si viteza de dizolvare
(pag. 193)
F2334165. Influenta agentilor de viscozitate asupra biodisponibilitatii consta in:

A. cresterea vitezei de golire a stomacului
B. descresterea motilitatii intestinale
C. scaderea vitezei de dizolvare a substantei medicamentoase
D. micsorarea vitezei de golire a stomacului
E. scaderea vitezei de deplasare a moleculei de substanta dizolvata catre membranele de absorbtie
(pag. 191)
F2334166. Stabilirea efectelor farmacologice la om se face avand ca subiecti:

A. persoane mature, sanatoase, intre 20-40 de ani
B. persoane peste 60 de ani
C. o singura persoana
D. persoane care sufera de afectiuni cronice
E. persoane a caror greutate corporala nu are abateri mai mari de 10% fata de cea ideala
(pag. 184)
F2334167. Proprietatile fizico-chimice ale substantei medicamentoase care influenteaza

biodisponibilitatea sunt:
A. efectul primului pasaj hepatic
B. marimea particulelor
C. polimorfismul
D. hrana
E. lipofilia
(pag. 186)
F2334168. Prezinta biodisponibilitate superioara:

A. substantele necristalizate, amorfe
B. substantele cu apa de cristalizare
C. substantele anhidre
D. substantele aflate in forma polimorfa stabila
E. substantele aflate in forma polimorfa metastabila
(pag. 188-189)
F2334169. Care sunt proprietatile derivate din structura chimica a substantei medicamentoase:
B. curgerea pulberii
C. proprietati de comprimare
D. compatibilitatea substantei medicamentoase cu excipientii
E. punctul de topire
(pag. 388)
F2334170. Care sunt criteriile obiective in formularea solutiilor medicamentoase:

A. realizarea solubilitatii dorite
B. asigurarea stabilitatii chimice
C. evitarea contaminarii microbiene
D. asigurarea aspectului
E. asigurarea caracteristicilor organoleptice
(pag. 422)
F2334171. Ce caracteristici sunt urmarite la agentii de crestere a viscozitatii folositi in formularea unei
solutii:
A. imbunatatirea gustului
B. imbunatatirea curgerii
C. prelevarea dozelor
D. formarea de complecsi cu substantele medicamentoase
E. coloratia
(pag. 425)
F2334172. Care sunt solutiile extractive fitoterapice:

A. infuzii
B. decocturi
C. tincturi
D. extracte fluide
E. extracte moi
(pag. 430, 435)
F2334173. Ce afirmatii sunt corecte privind biodisponibilitatea absoluta:

A. se asigura dupa administrarea unei doze pe cale i.v.
B. 100% din doza administrata ajunge in circulatia sistemica
C. se studiaza in cercetarea clinica a unui nou medicament
D. se obtin informatii despre farmacocinetica substantei medicamentoase
E. este o biodisponibilitate comparativa
(pag. 111)
F2334174. Cu ce este utila farmacistului biodisponibilitatea absoluta:

A. in stabilirea regimului de dozare optima a medicamentului
B. in evaluarea unor interactiuni potentiale
C. in compararea vitezei de absorbtie a medicamentelor
D. in cunoasterea reactiilor secundare
E. in evaluarea vitezei de absorbtie a substantei medicamentoase
(pag. 111)
F2334175. Ce fel de substante ridica probleme biofarmaceutice:

A. substante cu domeniu terapeutic ingust
B. substante cu solubilitate redusa in apa
C. substante asociate cu cantitati mari de excipient
D. substante care se absorb la un anumit segment al tractului digestiv
E. substante cu solubilitate crescuta in apa
(pag. 112)
F2334176. Care afirmatii sunt corecte in ceea ce priveste protocolul experimental:

A. fiecare subiect este propriul sau martor
B. numarul de subiecti este de cel putin 6
C. numarul de subiecti este de cel putin 12
D. numarul de subiecti este de cel putin 20
E. subisctii sa aiba greutatea corporala in jur de 60-70 kg
(pag. 113)
F2334177. Care afirmatii sunt corecte privind relatia intre testele in vitro si biodisponibilitate:
A. mici modificari in formulare nu determina diferente in absorbtie
B. diferente sesizabile "in vitro" nu se regasesc in diferente la fel de mari "in vivo"
C. nu exista teste "in vitro" care sa prevada biodisponibilitatea
D. studiile de biodisponibilitate asigura reproductibilitatea caracteristicilor biologice ale formei farmaceutice
E. diferentele individuale si patologice intre pacient nu vor determina modificari ale posologiei
(pag. 117)
F2534178. Nu fac parte din categoria substantelor auxiliare cu rol corector al caracterelor
organoleptice:
A. aromatizantii,
B. conservantii antimicrobieni,
C. edulcorantii,
D. antispumantii,
E. colorantii.
(pag. 79/Popovici)
F2534179. Promotorii de absorbtie:

A. sunt substante auxiliare,
B. sunt substante active,
C. scad biodisponibilitatea unor substante active,
D. scad biodisponibilitatea unor substante auxiliare,
E. cresc biodisponibilitatea unor substante active.
(pag. 77/Popovici)
F2534180. Excipientii influenteaza:

A. realizarea formei farmaceutice,
B. stabilitatea formei farmaceutice,
C. biodisponibilitatea substantei active,
D. toxicitatea substantei active,
E. sunt corecte raspunsurile a) si c).
(pag. 75/Popovici)
F2534181. Promotorii de absorbtie:

A. amelioreaza eliberarea substantei active,
B. impiedica dizolvarea substantei active,
C. cresc viteza de dizolvare a substatei active,
D. cresc absorbtia substantei active,
E. impiedica pasajul transmembranar.
(pag. 77-78/Popovici)
F2534182. Formele polimorfe metastabile, fata de cele stabile, au:

A. puncte de topire ridicate,
B. puncte de topire scazute,
C. solubilitate mica in apa,
D. solubilitate mai mare in apa,
E. activitate biologica superioara.
(pag. 79/Popovici)
F2534183. Formularea unui medicament determină:

A. cantităţile exacte ale substanţelor auxiliare
B. cantităţile aproximative ale fiecărui component
C. compoziţia calitativă a sa
D. cantităţile exacte ale substanţelor medicamentoase
E. compoziţia cantitativă a sa
(pag. 72/Popovici)
F2534184. Pentru obţinerea comprimatelor cu matriţă hidrofilă nu se folosesc polimeri hidrofili:

A. foarte solubili în apă
B. inerţie faţă de moleculele din tractul gastro-intestinal

C. biocompatibili
D. de culoare verde
E. biodegrababili
(pag. 75/Popovici)
F2534185. Excipientul folosit în realizarea unei forme farmaceutice poate influenţa:

A. numai variantele b) şi c) sunt corecte,
B. realizarea formei farmaceutice,
C. stabilitatea formei farmaceutice,
D. toxicitatea formei farmaceutice,
E. biodisponibilitatea formei farmaceutice.
(pag. 75/Popovici)
F2534186. In plan stiintific exista urmatoarele tipuri de biodisponibilitate:

A. optimizaţională
B. statică
C. relativă optimă
D. relativă
E. absolută
(pag. 179/Popovici)
F2534187. Determinarea biodisponibilităţii în lichidele biologice nu se realizează prin:

A. determinări în urină
B. testul de dizolvare
C. determinări în sânge
D. determinarea efectului pe oameni
E. determinări efectuate pe animale
(pag. 181/Popovici)
F2534188. Este recomandabila substituirea unui medicament cu altul când:

A. se folosesc în tratament antiinflamatoare,
B. se folosesc în tratament analgezice,
C. se utilizează antidiabetice,
D. se utilizează antiaritmice,
E. substanţa medicamentoasă are indice terapeutic îngust.
(pag. 185/Popovici)
F2534189. Biodisponibilitatea unui medicament poate fi influentata alegând:

A. mirosul formei farmaceutice
B. starea chimică a substanţei medicamentoase
C. tehnologia de preparare
D. culoarea medicamentului
E. forma farmaceutică
(pag. 186/Popovici)
F2534190. La administrare extravasculara biodisponibilitatea este influentata de:

A. factori specifici formei farmaceutice,
B. factori fiziologici,
C. factori patologici,
D. factori specifici substanţei medicamentoase,
E. culoarea substanţei medicamentoase.
(pag. 186/Popovici)
F2534191. Factorii fiziologici care influenţează biodisponibilitatea la absorbţia pe cale orală:

A. compoziţia sucurilor digestive
B. irigarea cu sânge a mucoasei gastro-intestinale
C. tehnologia de preparare
D. motilitatea tractului gastro-intestinal
E. gradul de umplere al tractului gastro-intestinal
(pag. 186/Popovici)
F2534192. Biodisponibilitatea se carecterizeaza prin urmatorii parametri:

A. cantitatea relativa de substanta medicamentoasa absorbita care ajunge in circulatia sanguina
B. cantitatea de substanta medicamentoasa absorbita care ajunge in urina
C. viteza cu care se produce absorbtia
D. viteza cu care se produce eliminarea din organism a substantei active
E. viteza cu care se produce eliminarea metabolitilor din organism
(pag. 178/Popovici)
F2534193. Biodisponibilitatea absoluta este raportul intre:

A. concentratia sanguina a substantei medicamentoase obtinute cu forma farmaceutica de testat
B. concentratia sanguina a substantei medicamentoase obtinute dupa administrarea s.c.
C. concentratia in urina a substantei medicamentoase obtinute cu forma farmaceutica de testat
D. concentratia in urina a substantei medicamentoase obtinute dupa administrarea s.c.
E. concentratia sanguina a substantei medicamentoase dupa administrarea injectiei i.v.
(pag. 179/Popovici)
F2534194. Echivalenta chimica presupune:

A. doua forme farmaceutice destinate unei cai de administrare comune
B. doua forme farmaceutice destinate unor cai de administrare diferite
C. de exemplu comprimate si capsule
D. doze identice ale aceleiasi substante medicamentoase
E. doze identice din substante medicamentoase diferite
(pag. 179/Popovici)
F2534195. Aria de sub curba concentratiei sanguine functie de timp:

A. este cantitatea totala de substanta medicamentoasa din circulatie
B. este cantitatea totala de substanta medicamentoasa din urina
C. se foloseşte la determinarea biodisponibilitatii
D. este cantitatea totala de substanta medicamentoasa din forma farmaceutica
E. este utilizata in calculele farmacocinetice
(pag. 181/Popovici)
F2634196. Sunt medicamente contraindicate la astmatici:

A. Penicilinele
B. Barbiturice
C. Parasimpatoliticele
D. Parasimpatomimeticele
E. ß-simpatolitice
(pag. 195-196)
F2634197. Care dintre următoarele antiastmatice se poate administra oral:

A. Salbutamolul
B. Terbutalina
C. Montelukastul sodic
D. Izoprenalina
E. Teofilina
(pag. 197)
F2634198. Mecanismul de acţiune al xantinelor constă în:

A. Inhibarea fosfodiesterazei, cu creşterea AMPc
B. Blocarea receptorilor P1-A1 purinergici
C. Stimularea receptorilor alfa adrenergici
D. Blocarea fosfolipazei A2
E. Inhibarea selectivă a recaptării serotoninei
(pag. 198)
F2634199. Acţiunează sinergic cu teofilina:

A. Parasimaptomimeticele
B. Alopurinolul
C. Probenecidul
D. Simpatomimeticele
E. Colchicina
(pag. 200)
F2634200. Acţionează ca inhibitori ai degranulării mastocitare:

A. Cromoglicatul de sodiu
B. Montelukast
C. Zileuton
D. Ketotifenul
E. Nedocromilul
(pag. 200)
F2634201. Următoarele efecte adverse apar la administrarea corticosteroizilor pe cale inhalatorie:

A. Atrofia mucoasei respiratorii
B. Candidoze orale
C. Distrugerea smalţului dentar
D. Hipertrofia tonsilelor palatine
E. Sângerări gingivale
(pag. 202)
F2634202. Dozele de teofilină trebuie reduse în următoarele situaţii:

A. La hipertiroidieni
B. La diabetici
C. La obezi
D. La fumători
E. La bolnavii cu insuficienţă hepatică
(pag. 200)
F2634203. Sunt medicamente care interferă cu producerea sau efectul leucotrienelor:

A. Zileutonul
B. Motelukastul sodic
C. Misoprostolul
D. Enprostilul
E. Sumatriptanul
(pag. 203)
F2634204. Sunt antiastmatice cu structură de saligenină:

A. Salmeterol
B. Fenoterol
C. Isoxsuprina
D. Salbutamol
E. Orciprenalină
(pag. 196)
F2634205. În tratamentul stării de rău astmatic se folosesc:

A. Teofilina i.v.
B. Clemastina
C. Nedocromilul sodic
D. Corticosteroizii i.v.
E. Zileuton
(pag. 195)
Tema nr. 35
Conditionarea medicamentelor
BIBLIOGRAFIE:
F1235001. Farmacopeea Romana ed. a X-a cere ca la medicamentele realizate in industrie pe eticheta
recipientului trebuie sa se prevada:
A. perioada de valabilitate
B. data eliberarii din fabrica
C. temperatura de pastrare
D. modul de utilizare
E. clasa farmacodinamica
(pag. 38, [FR X])
F1235002. FRX prevede ca in cazul unui medicament conditionat in industrie, pe eticheta caruia este
prevazuta doar data de preparare, valabilitatea este de:
A. 1 an
B. 2 ani
C. 3 ani
D. 4 ani
E. 5 ani
(pag. 38, [FR X])
F1235003. La medicamentele preparate in industrie pe eticheta recipientului trebuie sa se prevada:

A. valabilitate 2 ani
B. valabilitate 3 ani
C. valabilitate 4 ani
D. valabilitate 5 ani
E. perioada de valabilitate
(pag. 38, [FR X])
F1235004. Mentionati tipul de sticla recomandat de farmacopee pentru conditionarea solutiilor

injectabile si perfuzabile
A. tip I
B. tip II
C. tip III
D. tip IV
E. oricare din cele de mai sus
(pag. 106, [FR X])
F1235005. Pe eticheta recipientului unui preparat realizat in farmacie trebuie sa se prevada, conform
farmacopeei:
A. valabilitate 1 luna
B. valabilitate 1 an
C. valabilitate 2 saptamini
D. data de preparare
E. perioada de valabilitate
(pag. 38, [FR X])
F1235006. Polimeri din care se prepara recipiente pentru conditionarea medicamentelor:

A. fenoplaste
B. aminoplaste
C. polimeri termoplastici
D. poliizoprena
E. siliconici
(pag. 111, [8])
F1535007. Care din următoarele aspecte nu reprezintă un avantaj pentru un recipient de condiţionare
ideal:
A. rezistenţa pe un domeniu larg de temperatură
B. să reacţioneze fizic sau chimic cu produsul medicamentos
C. rezistenţa la îmbătrânire
D. rezistenţa mecanică adecvată
E. impermeabilitate pentru gaze şi lichide
(pag. 84, [8])
F1535008. În grupa elastomerilor folosiţi pentru obţinerea recipientelor de condiţionare intră:

A. poliacetalii
B. policarbonaţii
C. cauciucurile
D. derivaţii celulozici
E. poliuretanii
(pag. 113, [8])
F1535009. Nu fac parte din categoria polimerilor termoplastici:

A. polietilenele
B. polipropilenele
C. policlorura de vinil
D. policlorura de viniliden
E. cauciucurile siliconice
(pag. 111, [8])
F1535010. Pentru condiţionarea sângelui de uz uman se folosesc recipiente obţinute din sticla:
A. tip I
B. tip II
C. tip III
D. tip IV
E. de toate tipurile
(pag. 109, [8])
F1535011. Recipientele de condiţionare primară au următoarele roluri cu excepţia rolului:

A. de protecţie
B. colorant
C. funcţional
D. de identificare
E. de informare
(pag. 84, [8])
F1535012. Sticla silico-sodo-calcică obişnuită este:

A. tip I
B. tip II
C. tip III
D. tip IV
E. nici un răspuns nu este corect
(pag. 109, [8])
F2135013. Acoperirea materialelor de conditionare se face cu urmatoarele, in afara de:

A. silicati vitrifiabili
B. lacuri de rezine naturale sau sintetice
C. silicone
D. parafina
E. otel inoxidabil
(pag. 115, [8])
F2135014. Adjuvantii specifici folositi pentru materialele plastice sunt urmatorii, cu exceptia:
A. stabilizantilor chimici
B. bachelitei
C. plastifiantilor
D. antioxidantilor
E. colorantilor
(pag. 110, [8])
F2135015. Proprietatile mecanice ale sticlei se refera la:

A. puritate
B. permeabilitate
C. sterilizabilitate
D. fragilitate
E. transparenta
(pag. 107 - 108, [8])
F2135016. Proprietatile optice ale sticlei se refera la:

A. permeabilitate
B. fragilitate
C. sterilizabilitate
D. transparenta
E. rezistenta hidrolitica
(pag. 108, [8])
F2235017. Cum se defineste conditionarea primara a medicamentelor

A. ambalarea intr-un recipient care vine in contact direct cu produsul farmaceutic
B. invelisul extern al medicamentului
C. stabilirea indicatiilor de utilizare
D. stabilirea tehnologiei de preparare
E. conditionarea eliberarii pe prescriptie medicala
(pag. 106)
F2235018. Ce se intelege prin inertie fata de continut a ambalajului unui medicament

A. izolarea fata de factorii externi
B. inertie chimica, sa nu permita reactii chimice intre medicament si materialul recipientului
C. inocuitate
D. rezistenta fizica
E. absenta unor proprietati farmacologice proprii
(pag. Popovici,106)
F2235019. Care sunt polimerii utilizati la fabricarea recipientelor pentru conditionarea primara a
medicamentelor parenterale
A. bachelita
B. polimerii termoplastici
C. polivinilpirolidona
D. alcoolul polivinilic
E. polidimetilsiloxanul
(pag. Popovici,109)
F2235020. Ce avantaj particular are cauciucul natural vulcanizat cu sulf

A. permeabilitate la gaze
B. permeabilitate la vapori
C. etanseitate dupa intepatura
D. rezistenta la imbatrinire
E. rezistenta la solventi
(pag. Popovici,114)
F2235021. Ce operatie urmeaza ambalarii si marcarii unui produs medicamentos

A. analiza calitativa
B. analiza cantitativa
C. analiza microbiologica
D. prelevarea de probe pentru control
E. gruparea, pentru facilitarea manipularii
(pag. Popovici,118)
F2235022. Ce prevedere este obligatorie pe eticheta tuturor produselor farmaceutice

A. modul de pastrare in diferite conditii climatice
B. modul de utilizare in cazul unor boli asociate
C. compozitia completa, calitativa si cantitativa
D. data de expirare sau expresia "sa nu fie utilizat mai tirziu de data …"
E. numele medicamentului original dupa care produsul a fost reprodus
(pag. Popovici,118)
F2235023. Care este rolul plastifiantilor in amestecul cu polimerul termoplastic destinat fabricarii de
recipiente de conditionare
A. intirzie imbatrinirea
B. cresc rezistenta
C. coloreaza
D. efect ignifug
E. se insereaza intre lanturile polimerului,conferind suplete
(pag. Popovici,110)
F2235024. Care este rolul vulcanizantilor la fabricarea dopurilor din elastomeri

A. permit prelucrarea la temperatrura joasa
B. impiedica oxidarea legaturilor nesaturate
C. cresc rezistenta mecanica
D. coloreaza
E. faciliteaza trecerea de la starea plastica la cea elastica
(pag. Popovici,114)
F2235025. Care sunt avantaje ale sticlei in fabricarea recipientelor de conditionare
A. volum redus
B. greutate redusa
C. soliditate mecanica inalta
D. lipsa fragilitatii
E. impermeabilitate absoluta
(pag. Popovici,115)
F2335026. Ce intelegeti prin expresia "la rece":

A. - 4° C
B. 2-8° C
C. 8-10° C
D. 8-15° C
E. 0° C
(pag. 118)
F2335027. Ce intelegeti prin expresia "la loc racoros":

A. 2-8° C
B. 15-25° C
C. 8-15° C
D. 8-10° C
E. 10-15° C
(pag. 118)
F2335028. Ce dezavantaj limiteaza folosirea recipientelor din metal:

A. coroziunea
B. impermeabilitatea la gaze, lichide
C. opacitatea
D. rezistenta la variatii de temperatura
E. rezistenta mecanica
(pag. 114)
F2535029. Conditionarea medicamentelor are urmatoarele roluri, cu exceptia rolului:

A. de informare,
B. functional,
C. de contaminare a formei farmaceutice,
D. de identificare,
E. de protectie.
(pag. 106/Popovici)
F2535030. Referitor la sticla, nu este adevarata afirmatia:

A. este o macromolecula anorganica,
B. este formata din silicati,
C. are structura semiorganizata,
D. este formata din tetraedri de SiO4,
E. poate contine atomi de sodiu.
(pag. 106/Popovici)
F2535031. Nu face parte din categoria proprietatilor fundamentale ale sticlei:

A. sterilizabilitatea,
B. fragilitatea,
C. solubilitatea in apa la cald,
D. stabilitatea chimica,
E. puritatea si permeabilitatea.
F2535032. Recipientele de sticla se clasifica, conform Farmacopeei Europene, in functie de rezistenta

lor hidrolitica in urmatoarele tipuri cu exceptia:
A. I,
B. V,
C. II,
D. IV,
E. III.
(pag. 109/Popovici)
F2535033. Sticla de tip IV este:

A. sticla silico-sodico-calcica tratata la suprafata,
B. sticla silico-sodico-calcica obisnuita cu rezistenta hidrolitica inalta,
C. sticla silico-sodico-calcica obisnuita cu rezistenta hidrolitica foarte inalta,
D. sticla neutra de borosilicat.
E. sticla silico-sodico-calcica cu rezistenta hidrolitica joasa.
(pag. 109/Popovici)
F2535034. Pentru preparatele parenterale neapoase se utilizeaza sticla:

A. tip I,
B. tip II,
C. tip III,
D. tip IV,
E. tip I si II.
(pag. 109/Popovici)
F2535035. Nu reprezinta un rol al recipientelor de condiţionare primară, rolul:

A. de informare
B. de identificare
C. de protecţie
D. colorant
E. funcţional
(pag. 84/Popovici)
F2535036. Un recipient de condiţionare ideal prezinta urmatoarele avantaje, cu exceptia:

A. rezistenţa mecanică adecvată
B. rezistenţa pe un domeniu larg de temperatură
C. rezistenţa la îmbătrânire
D. impermeabilitate pentru gaze şi lichide
E. să reacţioneze fizic sau chimic cu produsul medicamentos
(pag. 84/Popovici)
F2535037. La condiţionarea sângelui de uz uman de folosesc recipientele obtinute din sticla:

A. tip III
B. tip II
C. tip I
D. tip IV
E. de toate tipurile
(pag. 109/Popovici)
F2535038. Tipul sticlei silico-sodo-calcică obişnuita este:

A. IV,
B. II
C. nici un răspuns nu este corect,
D. I,
E. III.
(pag. 109/Popovici)
F2535039. Precizati care din urmatoarele grupe fac parte din grupa elastomerilor folosiţi pentru
obţinerea recipientelor de condiţionare:
A. poliuretanii,
B. cauciucurile,
C. poliacetalii,
D. policarbonaţii,
E. derivaţii celulozici,
(pag. 113/Popovici)
F2535040. Din categoria polimerilor termoplastici nu fac parte:

A. polietilenele
B. polipropilenele
C. policlorura de viniliden
D. policlorura de vinil
E. cauciucurile siliconice
(pag. 111/Popovici)
F2635041. Codeina provoacă:

A. Diaree
B. Efect inhibitor asupra centrului respirator bulbar
C. Scăderea presiunii biliare
D. Tahicardie
E. Expectoraţii prin efect iritativ local
(pag. 185)
F2635042. Glaucina se caracterizează prin:

A. Efect antitusiv mai puternic decât al codeinei
B. Produce constipaţie
C. Efect antitusiv mai slab sau egal codeinei
D. Produce toxicomanie
E. Este un derivat morfinic
(pag. 186)
F2635043. Dextrometorfanul este:

A. Un antitusiv neopioid central
B. Un antitusiv opioid sintetic
C. Un expectorant mucolitic
D. Un analgetic opioid
E. Un antitusiv opioid semisintetic
(pag. 184, 186)
F2635044. Contraindicaţiile administrării bromhexinei sunt:

A. Infarctul miocardic acut
B. Ulcerul gastro-duodenal
C. Epilepsia
D. Astmul bronşic
E. Hipertensiunea arterială
(pag. 191)
F2635045. Acetilcisteina nu se poate asocia cu:

A. Isoprenalină
B. Digoxină
C. Trombostop
D. Eritromicină
E. Salbutamol
(pag. 191)
F2635046. Iodurile sunt expectorante:

A. Bronhosecretolitice prin mecanism chimic
B. Bronhosecretolitice prin mecanism biochimic
C. Bronhosecretolitice prin mecanism fizico- chimic
D. Secretostimulante prin mecanism mixt (direct şi indirect)
E. Secretostimulante prin mecanism reflex
(pag. 188)
F2635047. Condiţionarea unui medicament nu are rol:

A. de protecţie
B. funcţional
C. de identificare şi informare
D. de promovare a marketingului medicamentului
E. în examinarea conţinutului
(pag. 106)
F2635048. Recipientele din sticlă de tipul I:

A. sunt fabricate din sticlă silico-sodico-calcică
B. au rezistenţă hidrolitică înaltă
C. se utilizează pentru preparatele lichide, semisolide, solide, dar nu de uz parenteral
D. sunt destinate a fi refolosite
E. au rezistenţă hidrolitică joasă
(pag. 109)
F2635049. În categoria adjuvanţilor tehnologici folosiţi în etapele de fabricare a plastomerilor, se

încadrează:
A. agenşii de întărire a rezistenţei
B. coloranţi şi pigmenţi
C. agenţi de umplere inerţi
D. agenţi ignifugi
E. lubrifianţi
(pag. 110)
F2635050. Sistemul de condiţionare "Bottlepack" se foloseşte pentru condiţionarea aseptică a:

A. pulberilor de antibiotice
B. lichidelor
C. unguentelor oftalmice
D. suspensiilor şi emulsiilor
E. supozitoarelor
(pag. 112)
F2635051. Polipropilena, ca material de condiţionare, este:

A. un polimer semicristalin opac
B. puţin afectată de aer şi lumină
C. permeabilă la gaze
D. impermeabilă la apă
E. puţin rezistentă chimic
(pag. 111)
F2635052. Nu fac parte din categoria polimerilor termorezistenţi:

A. fenoplastele
B. aminoplastele
C. poliuretanii
D. policetonele
E. poliesterii
(pag. 111)
F1235053. Care dintre proprietatile recipientelor din material plastic pot influenta calitatea
medicamentelor:
A. permeabilitate la gaze, vapori
B. adsorbtia
C. cedarea de aditivi
D. elasticitatea
E. inertia chimica
(pag. 115, [8])
F1235054. Ce mentioneaza farmacopeea, atunci cind preparatul farmaceutic are un timp de conservare
redus:
A. se prepara la nevoie
B. valabilitate 1 luna
C. valabilitate 6 luni
D. valabilitate 1 an
E. se prepara in cantitati mici
(pag. 38, [FR X])
F1235055. Dezavantaje ale unor recipiente din materiale plastice folosite la conditionarea solutiilor de
uz parenteral pot fi:
A. cedarea unor componenti
B. adsorbtia unor substante din medicament
C. permeabilitate fata de vapori
D. permeabilitate fata de gaze
E. flexibilitate
(pag. 105, [8])
F1235056. La eliberarea unui medicament preparat si conditionat in industrie sau farmacie,

farmacopeea romana prevede ca farmacistul trebuie sa atraga atentia pacientilor asupra:
A. modului de utilizare
B. conditiilor de pastrare
C. perioadei de valabilitate
D. alimentatiei concomitente
E. modului de viata
(pag. 38, [FR X])
F1235057. Pentru pastrarea calitatii medicamentului si evitarea degradarii substantei medicamentoase

farmacopeea recomanda urmatoarele tipuri de recipiente:
A. cu eticheta cu inscriptie alba pe fond negru
B. cu eticheta cu inscriptie rosie pe fond alb
C. cu eticheta cu inscriptie neagra pe fond alb
D. recipiente bine inchise
E. recipiente inchise etans
(pag. 39, [FR X])
F1235058. Recipientele din sticla sodo-calcica sint corespunzatoare pentru:

A. preparate parenterale de orice tip
B. preparate parenterale neapoase
C. pulberi de uz parenteral
D. preparate de uz neparenteral
E. ambalaje de conditionare secundara
(pag. 109, [8])
F1235059. Specificati care tipuri de recipiente din sticla sunt corespunzatoare pentru conditionarea
solutiilor injectabile apoase
A. borosilicica
B. calcica
C. sodo–calcica
D. sodo–calcica cu suprafata tratata
E. sodica
(pag. 105, [8])
F1535060. Avantajele folosirii policlorurii de vinil pentru obţinerea recipientelor de condiţionare sunt:
A. rezistenţă excelentă la abraziune
B. sensibilitate la şoc
C. sensibilitate la frig
D. stabilitate bună
E. rezistenţă chimică bună
(pag. 112, [8])
F1535061. Avantajele folosirii polietilenelor pentru obţinerea recipientelor de condiţionare sunt:

A. rezistenţa la şoc
B. caracterele dielectrice bune
C. rigididate convenabilă
D. inerţie chimică
E. sensibilitate la U.V.
(pag. 111, [8])
F1535062. Eticheta recipientului şi ambalajului cuprinde:

A. data preparării
B. termenul de valabilitate
C. denumirea produsului
D. numele fabricii producătoare
E. materialul din care este obţinut recipientul de condiţionare secundară
(pag. 117, [8])
F1535063. Fabricarea plastomerilor are următoarele stadii:

A. prepararea polimerului înalt
B. reacţia de precipitare
C. amestecarea polimerului cu adjuvanţii
D. prepararea manuală
E. modelarea (mularea)
(pag. 110, [8])
F1535064. Flacoanele din sticlă multidoze pot fi:

A. sticle medicinale incolore sau brune, cilindrice
B. fiole
C. sticle medicinale cu striuri cilindrice
D. oftadoze
E. sticle ovale cu striuri
(pag. 116, [8])
F1535065. Limitele de utilizare ale polipropilenei în industria farmaceutică sunt:

A. termoformare dificilă
B. sensibilitate la U.V
C. colaj foarte dificil
D. sudare la frecvenţă înaltă, imposibilă
E. posibilitatea de sterilizare până la 1350C
(pag. 111, [8])
F1535066. Prin expresia "ferit de uniditate” se înţelege păstrarea medicamentului în recipiente:

A. unidoză
B. închise etanş
C. bine închise în prezenţa unui deshidratant
D. multidoze
E. incolore
(pag. 118, [8])
F1535067. Recipientele cu sisteme de închidere speciale sunt:

A. cu bilă
B. fiole
C. capac cu ventil
D. capac cu duze metalice
E. spray-uri
(pag. 117, [8])
F1535068. Recipientele pentru condiţionarea comprimatelor şi capsulelor pot fi din:

A. sticlă
B. hârtie
C. plastomeri
D. carton
E. metal
(pag. 116, [8])
F2135069. Sticla de tip III:

A. este sticla silico-sodo-calcica, cu rezistenta hidrolitica inalta ca urmare a unui tratament de suprafata
B. este sticla silico-sodo-calcica obisnuita cu rezistenta hidrolitica moderata

C. se utilizeaza pentru obtinerea recipientelor destinate preparatelor parenterale apoase
D. se utilizeaza pentru obtinerea recipientelor destinate preparatelor parenterale neapoase si pulberilor de uz
parenteral
E. se utilizeaza pentru obtinerea recipientelor destinate preparatelor lichide, semisolide, solide de uz
neparenteral
(pag. (8) 109)
F2135070. Polimerii termorezistenti:

A. se inmoaie la cald
B. nu se inmoaie la cald
C. se obtin prin polimerizare direct in tipar, sub actiunea combinata a caldurii si presiunii
D. se obtin prin tehnologia de mulaj prin calandraj
E. dupa formare sunt dificil de deformat
(pag. (8) 111)
F2135071. Sistemul de conditionare Bottlepack:

A. se utilizeaza pentru conditionarea aseptica a lichidelor in recipiente de plastic transparente
B. presupune desfasurarea intr-un ciclu de operatii succesive de formare a recipientelor, umplerea si
sigilarea lor
C. etapele mentionate anterior se desfasoara ca operatii strict delimitate
D. recipientele se formeaza prin mularea prin injectie
E. recipientele se formeaza prin extruderea polimerului
(pag. (8) 110)
F2135072. Tehnica blister de conditionare:

A. se utilizeaza frecvent pentru forme farmaceutice solide
B. se utilizeaza cu precadere pentru preparate lichide
C. consta in termoformarea unei folii rigide din material plastic
D. consta in sudare sub vid si la temperatura controlata a unei folii de aluminiu peste o folie termoplastica
deformata anterior
E. permite separarea individuala dozelor
(pag. (8) 110)
F2135073. Din categoria recipientelor cu mai multe doze in care unitatile dozate sunt conditionate
individual fac parte:
A. tipare - ambalaje pentru supozitoare
B. conditionari prin tehnica blister
C. conditionari bottlepack pentru erine si oftalmice
D. fiole de sticla
E. sasete
(pag. (8) 117)
F2135074. Recipientele Rotahaler si Spinhaler:

A. sunt recipiente cu mai multe doze, conditionate individual
B. sunt prevazute cu bila si sunt destinate conditionarii linimentelor
C. sunt prevazute cu sistem de picurare
D. sunt adaptate pentru insertie in cavitati
E. sunt destinate administrarii de pudre uscate in tractul respirator
(pag. (8) 117)
F2135075. Indicatiile de pe eticheta recipientului se refera la:

A. numele intreprinderii producatoare
B. denumirea si formula produsului

C. procesul de obtinere
D. termenul de valabilitate
E. modul si calea de administrare
(pag. (8) 117)
F2135076. Operatia de grupare:

A. reprezinta ultima faza din fabricarea industriala a unui medicament
B. reprezinta imprimarea marcii fabricii pe eticheta recipientului
C. faciliteaza manipularea produsului
D. ingreuneaza manipularea produsului
E. este necesara pentru evidenta contabila
(pag. (8) 118)
F2135077. In grupa elastomerilor intra:

A. polistirenul
B. cauciucurile naturale
C. cauciucurile sintetice
D. cauciucurile siliconice
E. poliuretanii
(pag. 113, [8])
F2135078. Dezavantajele sticlei se refera la:

A. volum mare
B. impermeabilitate absoluta
C. greutate mare
D. suprafata neteda
E. fragilitate
(pag. 115, [8])
F2135079. Recipientele inchise etans:

A. evita contaminarea preparatului cu produse solide, lichide, vapori
B. evita contaminarea preparatului cu gaze
C. evita contaminarea cu microorganisme
D. nu împiedica pierderea apei de cristalizare
E. nu împiedica evaporarea solventilor
(pag. 116, [8])
F2135080. Materialele plastice prezinta urmatoarele avantaje:

A. au volum redus
B. au rezistenta mica la temperatura
C. lasa sa treaca gazele si vaporii, dependent de natura lor
D. au greutate redusa
E. prezinta soliditate mecanica inalta
(pag. 115, [8])
F2135081. Precizati avantajele sticlei, ca material de condiţionare:

A. transparenta inalta
B. impermeabilitate
C. fragilitate
D. greutate mare
E. se poate modela bine la temperaturi inalte
(pag. 115, [8])
F2135082. Pentru confectionarea ambalajelor produselor farmaceutice se folosesc urmatoarele metale:

A. aluminiu
B. staniu
C. titan
D. otel inoxidabil
E. zirconiu
(pag. 114, [8])
F2135083. Complecsii folositi pentru conditionarea medicamentelor:

A. sunt asocieri de mai multe filme sau pelicule de natura diferita
B. au avantajul de a compensa inconvenientele fiecarui material asociat
C. se folosesc exclusiv pentru recipiente unidoza
D. conduc la obtinerea unui ansamblu mult mai etans decat fiecare dintre filme luate separat
E. includ aluminiu asociat cu polietilena
(pag. 115, [8])
F2135084. Din grupa derivatilor celulozici folositi la conditionarea medicamentelor fac parte:
A. poliacetati
B. nitroceluloza
C. policarbonati
D. celuloza regenerata
E. polistiren
(pag. 112, [8])
F2135085. Din grupa polimerilor termoplastici fac parte:

A. fenoplastele
B. polietilenele
C. polipropilena
E. elastomerii
(pag. 111 - 113, [8])
F2135086. Conditionarea unui medicament îndeplineste urmatoarele roluri:

A. protejeaza forma farmaceutica contra factorilor externi de alterare
B. faciliteaza distribuirea medicamentului
C. serveste la identificarea preparatului
D. asigura sterilitatea tuturor formelor farmaceutice
E. reduce costul medicamentului
(pag. 106, [8])
F2135087. Sticla neutra sau borosilicat:

A. este recomandata pentru toate preparatele injectabile si pentru sange uman
B. este recomandata pentru pulberi sau solutii uleioase
C. prezinta rezistenta hidrolitica redusa
D. prezinta rezistenta hidrolitica înalta
E. este ieftina
(pag. 109, [8])
F2235088. Care este rolul de protectie al unui ambalaj de medicament

A. contra socurilor in timpul transportului si manipularii
B. contra factorilor atmosferici care pot contribui la degradarea medicamentului

C. contra impuritatilor care rezulta prin descompunerea substantei active
D. protejare fata de microorganismele din mediu
E. protejare fata de impurificari fizice, mecanice
(pag. Popovici,106)
F2235089. Care sunt factori de mediu fata de care se opune ambalajul unui medicament
A. oxigen
B. umiditate
C. lumina
D. microorganisme
E. vibratii seismice
(pag. Popovici,106)
F2235090. Care este rolul etichetei unui ambalaj de conditionare a medicamentului

A. element de securitate
B. identificarea medicamentului
C. indicatii de utilizare
D. seria de fabricatie
E. daca este cazul, valabilitate
(pag. Popovici,106)
F2235091. Care sunt tipurile de recipiente din sticla care sunt corespunzatoare pentru conditionarea
solutiilor injectabile apoase
A. borosilicica
B. calcica
C. sodo-calcica
D. sodo-calcica cu suprafata tratata
E. sodica
(pag. Popovici,109)
F2235092. In ce tip de recipiente din sticla se pot conditiona solutiile injectabile apoase
A. tip I, borosilicica
B. tip II sodo-calcica cu suprafata tratata
C. tip III sodo-calcica cu rezistenta hidrolitica medie
D. tip IV sodo-calcica cu rezistenta hidrolitica joasa
E. in orice tip de sticla, dupa o prealabila spalare cu acid clorhidric diluat
(pag. Popovici,109)
F2235093. Care sunt dezavantaje ale unor recipiente din materiale plastice folosite la conditionarea
solutiilor de uz parenteral
A. cedarea unor componenti
B. adsorbtia unor substante din medicament
C. permeabilitate fata de vapori
D. permeabilitate fata de gaze
E. maleabilitate
F2235094. Ce constituienti din compozitia sticlei pot fi cedati solutiilor apoase conditionate ca
medicamente parenterale
A. oxizi vitrifianti
B. oxizi fondanti
C. oxizi stabilizanti
D. coloranti
E. pigmenti
(pag. Popovici,106)
F2235095. Care sunt factorii care contribuie la atacul chimic asupra sticlei utilizata ca recipient pentru
conditionarea solutiilor injectabile
A. acizii
B. bazele
C. apa
D. temperatura ridicata
E. siliconarea
(pag. Popovici,108)
F2235096. Ce stadii se intilnesc la fabricarea recipientelor din plastomeri

A. prepararea polimerului
B. amestecarea polimerului cu adjuvantii
C. modelarea
D. ajustarea masei moleculare
E. imbatrinirea accelerata
(pag. Popovici,110)
F2235097. Ce fel de adjuvanti se folosesc in amestec cu polimerii termoplastici pentru confectionarea

recipientelor
A. antioxidanti
B. coloranti
C. plastifianti
D. agenti de umplere
E. agenti antimicrobieni
(pag. Popovici,110)
F2235098. Care sunt tehnologiile de prelucrare la cald a polimerilor termoplastici pentru

confectionarea recipientelor
A. modelare manuala
B. mulaj prin injectie
C. extrudarea
D. calandrarea
E. polimerizarea direct in tipare
(pag. Popovici,110)
F2235099. Ce proprietati au polietilenele utilizate la fabricarea recipientelor pentru medicamente

A. cele cu densitate joasa sunt flexibile, rezistente la soc, dar nu rezista la temperaturi de 60-80 °C
B. cele cu densitate inalta sunt mai dense, rezista la 115 °C
C. au rezistenta chimica buna
D. sunt putin permeabile la gaze si vapori
E. polimerul odata format nu se poate deforma termic
(pag. Popovici,111)
F2235100. Ce proprietati distinctive are polipropilena utilizata la fabricarea recipientelor

A. densitate mica
B. rigiditate crescuta
C. permeabila la gaze si vapori
D. rezistenta chimica
E. nu se poate steriliza
(pag. Popovici,111)
F2235101. Ce proprietati are policlorura de vinil utilizata la faricarea recipientelor pentru medicamente
A. stabilitate buna
B. rezistenta chimica mare
C. rezistenta la abraziune
D. se preteaza la fabricarea de recipiente rigide sau suple,tuburi, saci, cutii, flacoane,pungi pentru perfuzabile
E. monomerul este cancerigen, de aceea utilizarea polimerului nu este recomandata
(pag. Popovici,112)
F2235102. Ce proprietati are polistirenul utilizat ca polimer pentru confectionarea unor recipiente
A. transparent
B. casant
C. rezistent la radiatii
D. sensibil la U.V.
E. se poate steriliza prin caldura
(pag. Popovici,112)
F2235103. Ce particularitati au polisiloxanii utilizati la conditionarea medicamentelor

A. uleiuri
B. elastomeri
C. rezine
D. utilizari la hidrofobizarea sticlei si a tuburilor metalice
E. se folosesc la prepararea unor medicamente ca substante active
(pag. Popovici,113)
F2235104. Ce polimeri termorezistenti se folosesc la fabricarea unor recipiente

A. fenoplastele
B. aminoplastele
C. policlorura de viniliden
D. politereftalatul de etilen
E. acetatul de celuloza
(pag. Popovici,113)
F2235105. Ce tipuri de elastomeri se folosesc ca accesorii de conditionare

A. cauciucuri naturale
B. cauciucuri sintetice
C. cauciucuri siliconice
D. cauciucuri celulozice
E. cauciucuri poliacetalice
(pag. Popovici,113)
F2235106. Ce adjuvanti se adauga la elastomeri pentru a le imbunatati calitatea

A. plastifianti
B. vulcanizanti
C. antioxidanti
D. produse de umplere pentru cresterea rezistentei mecanice
E. rasini epoxidice
(pag. Popovici,114)
F2235107. Ce fel de cauciucuri sintetice se folosesc pentru accesorii de conditionare
A. butil-cauciucul
B. cauciucul clorobutil
C. cauciucul nitril
D. cauciucul polistirenic
E. cauciucul poliuretanic
(pag. Popovici,114)
F2235108. Sub ce forma se utilizeaza aluminiul la conditionarea medicamentelor

A. folii
B. tuburi
C. recipiente pentru aerosoli
D. capace
E. ace de injectie
(pag. Popovici,114)
F2235109. Ce materiale de acoperire se folosesc pentru a completa proprietatile unui material rigid cu
rol de suport in conditionarea medicamentelor
A. silicati vitrifiabili (emailuri)
B. matriale plastice aplicate ca lacuri
C. lacuri din rezine naturale ori sintetice
D. vopsele
E. metilceluloza
(pag. Popovici,115)
F2235110. Ce sunt complecsii sau materialele co-procesate

A. asocieri de mai multe filme
B. pelicule de natura diferita
C. fiecare component completeaza sau compenseaza proprietatile sau inconvenientele altora
D. exemplu aluminiu-polietilena
E. exemplu celuloza microcristalina-polivinilpirolidona-polivinilpirolidona reticulata
(pag. Popovici,115)
F2235111. Ce prevederi are FRX cu privire la recipiente bine inchise

A. sa protejeze continutul de mediul extern
B. sa evite contaminarea cu produse solide sau lichide
C. sa asigure proprietatile prevazute la punctele de mai sus, in conditii obisnuite de manipulare, transport,
depozitare si eliberare la bolnav
D. sa nu permita deschiderea din partea copiilor
E. sa asigure securitatea continutului
(pag. Popovici,115)
F2235112. Ce referiri are FRX cu privire la recipientele inchise etans sau ermetic
A. sa protejeze continutul de mediul extern prin evitarea contaminarii cu produse solide, lichide, vapori, gaze
sau microorganisme
B. sa impiedice pierderea apei de cristalizare
C. sa impiedice evaporarea solventilor
D. sa asigure cele mentionate la punctele anterioare, in conditii corespunzatoare de manipulare, transport,
depozitare si eliberare la bolnav
E. sa asigure obiectivele mentionate la punctele anterioare prin fabricarea recipientelor din sticla bruna
F2235113. Ce sunt recipientele cu o singura doza

A. sunt destinate conditionarii medicamentului pentru o singura utilizare
B. continutul medicamentos nu poate fi scos fara distrugerea sistemului de inchidere

C. un exemplu, recipient unidoza pentru colir
D. alt exemplu, recipient unidoza pentru erine
E. alt exemplu, recipient unidoza din care se preleveaza portiuni succesive de medicament
(pag. Popovici,116)
F2235114. Ce indicatii de conditionare exista pentru flacoanele de sticla multidoze

A. solutii
B. siropuri
C. emulsii
D. suspensii
E. unguente
(pag. Popovici,116)
F2235115. Ce particularitati au flacoanele picatoare multidoze

A. confectionate din sticla
B. confectionate din plastomeri, monobloc sau flexibile
C. au dop picator
D. destinate administrarii de medicamente lichide pe mucoase:oftalmica, nazala, auriculara
E. asigura sterilitatea continutului medicamentos lichid
(pag. Popovici,116)
F2235116. Ce caracteristici sunt legate de recipientele pentru comprimate (efervescente) sau capsule
(operculate)
A. fabricate din materiale diferite, in care se introduc un numar mare de doze unitare
B. capacul de inchidere se insurubeaza
C. capacul de inchidere poate fi construit cu rezistenta la deschidere de catre copii
D. la unele medicamente in capac se plaseaza silicagel uscat pentru protectie contra umiditatii
E. se prepara prin sistemul automat de suflare-umplere-sigilare
(pag. Popovici,116)
F2235117. Ce particularitati au recipientele cu sisteme de inchidere speciale

A. cu bila, pentru linimente si antisudorifice
B. capac cu ventil, cu dozaj sau fara dozaj
C. duze metalice pentru aerosoli sub presiune
D. recipiente adaptate pentru insertie in cavitati (pentru aerosolizare de pulberi)
E. se fabrica prin tehnica blister
(pag. Popovici,117)
F2235118. Ce particularitati au recipientele cu mai multe doze, conditionate individual

A. se aplica la conditionarea formelor dozate solide, comprimate, capsule, supozitoare, ovule
B. sunt fabricate din polimeri termoplastici care se deformeaza la cald cu ajutorul vidului, formind alveole in
care se plaseaza medicamentul in doz aunitara
C. se acopera prin sudare cu filme polimerice sau cu aluminiu, sau cu filme laminate
D. permit distribuirea usoara, evita erori la administrare, contaminarea prin manipulare
E. nici unul din sistemele de conditionare nu evita influenta factorilor de mediu asupra medicamentului
ambalat
(pag. Popovici,110,117)
F2235119. Care sunt tipurile de metode de umplere a recipientelor cu medicamente

A. electronice
B. manuale
C. mecanizate
D. automatizate
E. aditive
(pag. Popovici,117)
F2235120. Care dintre enunturile de mai jos se mentioneaza pe eticheta recipientului de conditionare
A. denumirea produsului
B. compozitia cantitativa
C. norma de calitate a componentilor
D. data prepararii
E. termenul de valabilitate
(pag. Popovici,117)
F2235121. Ce mentiuni sunt inscrise in prospectul medicamentului care se introduce in recipientul de

conditionare secundar
A. date fizico-chimice si farmacologice
B. metod de determinare cantitativa a substantei active
C. indicatii, mod de administrare
D. contraindicatii, efecte secundare
E. date despre unitatea producatoare si regulile de buna practica de fabricatie respectate
(pag. Popovici,117)
F2235122. Ce intelege FRX prin expresia "ferit de lumina"

A. administrarea medicamentului se face evitind lumina zilei
B. se evita lumina ultravioleta in timpul manipularii
C. recipientul de conditionare este fabricat din sticla bruna
D. recipientul de conditionare este fabricat din materiale care nu permit trecerea luminii
E. pastrarea recipientelor se face in dulapuri inchise
(pag. Popovici,118)
F2235123. Ce intelege FRX prin expresia "ferit de umiditate"

A. pastrarea medicamentelor in recipiente inchise etans
B. pastrarea medicamentelor in recipiente bine inchise si in prezenta unei substante deshidratante care nu
vine in contact direct cu produsul
C. se va evita maniplarea la umiditate mai mica de 20 % umiditate relativa
D. se evita fabricarea in incaperi cu umiditate relativa mai mare de 20%
E. se evita umectarea produsului in vederea administrarii
(pag. Popovici,118)
F2235124. Ce recomanda FRX in cazul preparatelor cu timp de conservare redus

A. se vor prepara in conditii climatizate
B. se prepara la nevoie
C. se prepara in cantitati mici
D. se prevede o perioada de valabilitate de 6 luni
E. se da ermen de valabilitate o luna
(pag. Popovici,118)
F2235125. Cum se face depozitarea medicamentelor

A. in ordine alfabetica
B. dupa termenul de valabilitate
C. pe clase farmacologice
D. in functie de frecventa prescrierii
E. in functie de cantitatea disponibila
F2235126. Ce produse sunt pastrate conform FRX in dulapuri speciale

A. cele prevazute in tabelul Separanda
B. cele prevazute in tabelul Venena
C. cele inflamabile
D. cele ce sunt precursori pentru fabricarea de droguri
E. cele care au doze maxime mai mici de 100 miligrame
(pag. Popovici,118)
F2235127. Ce utilizari au policarbonatii in fabricarea de recipiente de conditionare

A. seringi
B. flacoane de plasma
C. canule pentru perfuzie
D. biberoane incasabile si sterilizabile
E. material medico-chirurgical
(pag. Popovici,112)
F2235128. Ce proprietati are policlorura de viniliden, exploatabile la confectionarea de recipiente

farmaceutice
A. filme transparente
B. filme putin permeabile la gaze
C. filme putin permeabile la vapori de apa
D. sterilete
E. seringi
(pag. Popovici,112)
F2335129. Conditionarea medicamentelor este operatia care confera:

A. biodisponibilitate maxima
B. un invelis de forma si de material variat
C. efectul terapeutic
D. aspectul definitiv
E. utilizarea usoara de catre bolnav
(pag. 105)
F2335130. Conditionarea unui medicament se compune din diferite elemente care urmaresc
urmatoarele roluri:
A. de protectie
B. de absorbtie
C. functional
D. de identificare si informare
E. de promovare a marketingului farmaceutic
(pag. 106)
F2335131. Conditionarea trebuie sa confere:

A. rezistenta fizica suficienta
B. impermeabilitate si etanseitate
C. eficacitate terapeutica
D. inocuitate absoluta
E. comoditate la utilizare
(pag. 106)
F2335132. Prin recipiente "bine inchise" se intelege ca acestea trebuie sa:
A. protejeze continutul de mediul extern

B. evite contaminarea cu produse solide sau lichide
C. evite accesul copiilor la continut
D. permita manipularea corespunzatoare
E. permita transportul
(pag. 115)
F2335133. Prin recipiente "inchise etans" se intelege ca acestea trebuie sa:

A. nu permita accesul copiilor la preparate
B. protejeze continutul de mediul extern
C. evite contaminarea cu produse solide, lichide, vapori, gaze
D. evite contaminarea cu microorganisme
E. impiedice pierderea apei de cristalizare sau evaporarea solventilor
(pag. 116)
F2335134. Avantajele sticlei ca material de conditionare:

A. material inert
B. transparenta
C. impermeabilitate
D. fragilitate
E. greutate mare
(pag. 108)
F2335135. Recipientele de conditionare pot fi:

A. cu o singura doza
B. cu mai multe doze conditionate impreuna
C. cu mai multe doze conditionate individual
D. cu sisteme de inchidere speciala
E. permeabile la gaze si lichide
(pag. 117)
F2335136. Prin expresia "ferit de lumina" se intelege:

A. recipientele sa fie din sticla de culoare brun inchis
B. recipientele sa fie din materiale care nu permit trecerea luminii
C. recipientele sa fie bine inchise
D. recipientele sa fie inchise etans
E. recipientele sa fie pastrate in dulapuri inchise
(pag. 118)
F2335137. Medicamentele si substantele farmaceutice se depoziteaza:

A. pentru protectie fata de solicitari mecanice
B. la loc uscat
C. la o anumita temperatura
D. ferit de lumina
E. ferit de umiditate
(pag. 118)
F2335138. Recipientele nu trebuie:

A. sa cedeze din componentele lor
B. sa interactioneze fizic cu produsele conditionate
C. sa interactioneze chimic cu produsele conditionate
D. sa corespunda criteriilor de calitate prevazute in normativele in vigoare
E. sa fie bine inchise

(pag. 118)
F2335139. Ambalajul unui medicament asigura:

A. protejarea medicamentului
B. prezentarea medicamentului
C. identificarea medicamentului
D. efectul terapeutic
E. o biodisponibilitate crescuta
(pag. 117)
F2335140. Prin expresia "ferit de umiditate" se intelege:

A. pastrarea medicamentelor in recipiente inchise etans
B. pastrarea medicamentelor in recipiente bine inchise in prezenta unei substante deshidratante
C. pastrarea medicamentelor la loc racoros
D. pastrarea medicamentelor in recipiente de sticla de culoare brun inchis
E. pastrarea medicamentelor la temperatura camerei
(pag. 118)
F2335141. Dezavantajele materialelor plastice la conditionarea produselor farmaceutice sunt:

A. greutate redusa
B. nu sunt fragile
C. permeabilitate pentru gaze si vapori
D. interactiuni cu produsul farmaceutic prin absorbtie si adsorbtie
E. incaccare cu electricitate statica
(pag. 115)
F2335142. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate in ceea ce priveste conditionarea formelor
farmaceutice solide in blistere:
A. asigura separarea in doze unitare
B. asigura protectie fata de factorii de mediu
C. are rol estetic
D. permite identificarea produsului
E. se prelucreaza la rece
(pag. 117)
F2335143. Elastomerii folositi la conditionare sunt:

A. fenoplaste
B. aminoplaste
C. cauciucuri naturale
D. cauciucuri sintetice
E. cauciucuri siliconice
(pag. 113)
F2335144. Materialele utilizate pentru blistere sunt:

A. hartia
B. sticla
C. polivinilclorura
D. polipropilena
E. aluminiul
(pag. 117)
F2535145. Siliconarea sticlei se poate realiza:

A. pe cale uscata cu solutie cloroformata de ulei de silicon,
B. prin tratare cu diclodimetilsilan,
C. prin tratare la rece cu siliciu pur,
D. pe cale umeda cu o emusie de silicon,
E. prin tratare la cald cu siliciu pur.
F2535146. Din categoria polimerilor termoplastici fac parte:

A. polietilena,
B. bachelita,
C. polipropilena,
D. cauciucul natural,
E. policlorura de vinil.
F2535147. Nu fac parte din categoria polimerilor termorezistenti:

A. nitroceluloza,
B. cauciucul natural,
C. fenoplastele,
D. aluminiul,
E. staniul.
F2535148. Avantajele oferite de sticla, ca material de conditionare, sunt:

A. greutatea mare,
B. inertia si stabilitatea,
C. volumul mare,
D. suprafata neteda,
E. transparenta.
(pag. 115/Popovici)
F2535149. Precizati metalele folosite pentru conditionarea primara a medicamentelor

A. aluminul,
B. fierul,
C. staniul,
D. plumbul,
E. cuprul.
(pag. 114/Popovici)
F2535150. Hartia pergaminata:

A. se foloseste pentru imbunatatirea conditionarii,
B. se obtine prin tratarea hartiei cu aluminiu,
C. se obtine prin tratarea hartiei cu polietilena,
D. se obtine prin tratarea hartiei cu policlorura de vinil,
E. se obtine prin tratarea hartiei cu ceara.
(pag. 14/Popovici)
F2535151. Ambalajele obtinute din materiale plastice prezinta urmatoarele dezavantaje:

A. greutate redusa,
B. volum redus,
C. rezistenta buna la substante chimice,
D. rezistenta mica la temperatura,

E. absorbtia substantelor medicamentoase si auxiliare.
(pag. 115/Popovici)
F2535152. Recipientele care contin o singura doza:

A. se folosesc pentru conditionarea preparatelor injectabile,
B. se folosesc pentru conditionarea colirelor,
C. se folosesc pentru conditionarea erinelor,
D. nu sunt fabricate decat din sticla,
E. nu se intalnesc decat in practica farmaceutica.
(pag. 116/Popovici)
F2535153. Eticheta recipientului si ambalajului trebuie sa specifice:

A. termenul de valabilitate,
B. culoarea solutiei,
C. data prepararii,
D. denumirea preparatului,
E. numele intreprinderii producatoare.
(pag. 117/Popovici)
F2535154. In fabricarea plastomerilor se intalnesc urmatoarele stadii:

A. prepararea manuală,
B. modelarea (mularea),
C. prepararea polimerului înalt,
D. reacţia de precipitare,
E. amestecarea polimerului cu adjuvanţii.
(pag. 110/Popovici)
F2535155. Reprezinta un avantaj al folosirii polietilenelor pentru obţinerea recipientelor de

condiţionare:
A. sensibilitatea la U.V.,
B. rigididatea convenabilă,
C. rezistenţa la şoc,
D. caracterele dielectrice bune,
E. inerţia chimică.
(pag. 111/Popovici)
F2535156. Polipropilena are anumite limite de utilizare în industria farmaceutică. Acestea sunt:
A. sudare la frecvenţă înaltă, imposibilă
B. posibilitatea de sterilizare până la 135°C
C. termoformare dificilă
D. sensibilitate la U.V
E. colaj foarte dificil
(pag. 111/Popovici)
F2535157. Reprezinta un avantaj al folosirii policlorurii de vinil pentru obţinerea recipientelor de

condiţionare:
A. rezistenţă chimică bună
B. stabilitate bună
C. rezistenţă excelentă la abraziune
D. sensibilitate la frig
E. sensibilitate la şoc
(pag. 112/Popovici)
F2535158. Prin "ferit de umiditate” înţelegem păstrarea medicamentului în recipiente:

A. incolore,
B. multidoze,
C. unidoză,
D. închise etanş,
E. bine închise în prezenţa unui deshidratant.
(pag. 118/Popovici)
F2535159. Flacoanele din sticlă multidoze pot fi:

A. fiole
B. oftadoze
C. sticle ovale cu striuri
D. sticle medicinale cu striuri cilindrice
E. sticle medicinale incolore sau brune, cilindrice
(pag. 116/8)
F2535160. Pentru condiţionarea comprimatelor şi capsulelor se folosesc recipiente din:

A. carton,
B. hârtie,
C. sticlă,
D. plastomeri,
E. metal.
(pag. 116/Popovici)
F2535161. Urmatoarele recipiente fac parte din categoria celor cu sisteme de închidere speciale :
A. fiole,
B. capac cu duze metalice,
C. cu bilă,
D. capac cu ventil,
E. spray-uri.
(pag. 117/Popovici)
F2535162. Pe eticheta recipientului şi ambalajului trebuie precizat:

A. termenul de valabilitate in cifre romane,
B. denumirea produsului in limba latina,
C. materialul din care este obţinut recipientul de condiţionare secundară,
D. numele fabricii producătoare,
E. data preparării.
(pag. 117/Popovici)
F2635163. Codeina are următoarele proprietăţi:

A. Inhibă centrul respirator bulbar de 5 ori mai slab ca morfina
B. Creşte presiunea intrabiliară
C. Inhibă centrul respirator bulbar de 3 ori mai slab ca morfina
D. Are potenţial toxicomanogen redus
E. Nu provoacă constipaţie
(pag. 185)
F2635164. Dintre expectorantele secretostimulante fac parte:

A. Acetilcisteina
B. Sărurile de amoniu
C. Iodurile
D. Guaiafenasina
E. Bromhexina
(pag. 188)
F2635165. Noscapina se caracterizează prin următorele proprietăţi:

A. Inhibă centrul bulbar mai puternic decât codeina
B. Produce constipaţie la administrare prelungită
C. Are efect analgezic
D. Nu produce toxicomanie
E. Este alcaloid din opiu
(pag. 186)
F2635166. Bromhexina produce următoarele efecte adverse:

A. Deprimă centrul respirator
B. Iritaţie gastrică
C. Bronhospasm
D. Cefalee
E. Vasoconstricţie
(pag. 191)
F2635167. Acetilcisteina:
A. Este un expectorant de tip secretostimulant bronsic
B. Este mucolitic, desfacând punţile disulfurice din mucoproteine
C. Se poate administra parenteral şi în aerosoli
D. Se utilizează în laborator, pentru fluidificarea sputei în scopul examenului microbilogic
E. Inhiba centrul tusei, fiind un antitusiv central neopioid.
(pag. 191)
F2635168. Bromhexina:
A. Are efect mucolitic, diminuând vâscozitatea si fluidificând secreţiile bronşice;
B. Este secretostimulant bronsic, prin mecanism reflex
C. Se metabolizează la ambroxol, metabolit activ
D. Are efect bronhodilatator actionand prin stimularea receptorilor ß-2-adrenergici
E. Se utilizeaza în tratamentul de fond al astmului bronsic
(pag. 191)
F2635169. Sunt antitusive de tip opioid, inhibitoare ale centrului tusei, care la doze terapeutice nu au
risc de dependenta:
A. Dextrometorfan
B. Codeina
C. Dionina
D. Noscapina
E. Clofedanol
(pag. 184-186)
F2635170. Care dintre urmatoarele afirmaţii este adevarată?

A. Codeina se metabolizează hepatic, în parte prin demetilare, cu formare de morfină
B. Efectul antitusiv al codeinei este de intensitate mai mare decât al morfinei
C. Utilizată ca antitusiv, la doze terapeutice şi pe temen scurt codeina nu provoaca dependenţă
D. Clofedanolul are efect antitusiv cu latenţă scurtă
E. Folosirea codeinei ca antitusiv este limitată datorită deprimării puternice a centrului respirator si a
pericolului de dependenţă
(pag. 185)
F2635171. Sunt expectorante prin mecanism mucolitic:

A. Codeina
B. Ambroxolul
C. Carbocisteina
D. Acetilcisteina
E. Guaiafenesina
(pag. 189)
F2635172. Polietilena de densitate joasă este:

A. solidă
B. incoloră
C. opacă în strat subţire
D. inflexibilă şi rezistentă
E. imposibil de deformat după obţinere
(pag. 111)
F2635173. Aluminiul utilizat sub formă de folii la condiţionarea medicamentelor, oferă următoarele
avantaje:
A. rezistenţă la oxidare
B. masă redusă
C. etanşeitate la mirosuri şi gaze
D. rezistenţă mecanică
E. posibilitatea inscripţionării directe a foliei
(pag. 114)
F2635174. Recipientele din sticlă:

A. sunt inerte dar instabile
B. se corodează uşor
C. au un volum redus
D. se folosesc pentru condiţionarea tuturor formelor dozate
E. servesc ca material de comparaţie pentru testarea altor materiale
(pag. 115)
F2635175. Materialele utilizate pentru blistere sunt:

A. polivinilclorura
B. polivinilidenclorura
C. polipropilena
D. aluminiul
E. arama
(pag. 117)
F2635176. Recipientele rezistente la deschidere de către copii prezintă o închidere specială de tip:
A. clic-safe
B. clic-lock
C. clic-snap
D. snap-safe
E. snap-lock
(pag. 116)
F2635177. Siliconarea stisclei în scopul îmbunătăţirii calităţii se poate realiza:

A. pe cale electrolitică
B. pe cale umedă
C. pe cale uscată
D. prin tratare cu diclordimetilsilan
E. prin pulverizare
(pag. 108-109)
F2635178. Poliamidele ca material de condiţionare:

A. sunt foarte permeabile la gaze
B. au o rezistenţă chimică scăzută
C. permit condiţionarea sub vid
D. se utilizează pentru fabricarea de sterilete
E. nu se pot steriliza prin căldură
(pag. 112)
F2635179. La fabricarea sticlei se folosesc ca oxizi formatori de sticlă (oxizi vitrifianţi):

A. Si O2
B. B2 O3
C. Na2 O
D. Ca O
E. Al2 O3
(pag. 106)
F2635180. Pentru condiţionarea preparatelor injectabile sunt indicate:

A. sticla de tip I
B. sticla de tip II
C. sticla de tip III
D. sticla de tip IV
E. sticla de tip V
(pag. 109)
Tema nr. 36
Asigurarea calitatii medicamentelor
BIBLIOGRAFIE:
F1536001. Asigurarea calităţii unei specialităţi farmaceutice cuprinde aspecte legate de următoarele
activităţi cu excepţia activităţii de:
A. formulare
B. preparare
C. condiţionare
D. eliberarea medicamentelor către bolnav
E. folosirii preparatelor peste termenul de valabilitate
(pag. 145)
F1536002. Calitatea medicamentelor realizate în oficină este asigurată de respectarea unor standarde
care se referă la următoarele aspecte cu excepţia:
A. promovării sănătăţii
B. aprovizionării cu medicamente
C. aprovizionării cu articole de uz medical
D. îndrumării pacienţilor spre automedicaţie
E. perfecţionării prescrierii şi folosirii medicamentelor
(pag. 146)
F1536003. Dispozitivele şi sistemele de cedare cu viteză controlată fac parte din:

A. generaţia întâi
B. generaţia a doua
C. generaţia a treia
D. generaţia a patra
E. nici un răspuns nu este corect
(pag. 144)
F1536004. În ţara noastră a intrat în vigoare ghidul "Reguli de bună practică farmaceutică” în anul:
A. 1980
B. 1960
C. 1995
D. 1970
E. 2000
(pag. 145)
F1536005. Inocuitatea unui produs medicamentos se referă la:

A. conţinutul în substanţa activă
B. uniformitatea volumului
C. uniformitatea masei
D. prezenţa microorganismelor în preparat
E. lipsa relativă a toxicităţii locale şi sistemice
(pag. 143)
F1636006. Care dintre afirmatiile urmatoare, referitoare la asigurarea calitatii medicamentelor este falsa
?
A. RBPF constituie unul din elementele de asigurare a calitatii
B. RBPF garanteaza ca produsele sunt fabricate si controlate dupa standarde de calitate
C. RBPF sunt recomandari pentru companiile de medicamente
D. RBPF se refera la Regulile de Buna Practica de Fabricatie
E. RBPF sunt prevederi obligatorii în farmacopee
(pag. 667, [7])
F1636007. Care dintre urmatoarele proceduri trebuie validate conform sistemului de asigurare a
calitatii ?
A. Numai procedurile de preparare
B. Numai procedurile de control al calitatii
C. Procedurile de preparare si de control
D. Toate procedurile sistemului de asigurare a calitatii
E. Procedurile de publicitate
(pag. 666, [7])
F1636008. Ce se întelege prin "control interfazic" în sistemul de asigurare a calitatii?

A. O etapa a procesului tehnologic supus controlului în timpul derularii fluxului tehnologic
B. O etapa a controlului unui organism extern independent
C. Controlul de calitate a materiilor prime
D. Controlul aparaturii si facilitatilor
E. Controlul instruirii personalului
(pag. 666, [7])
F1636009. Cum trebuie exprimate rezultatele testarilor unui lot, conform principiilor unui sistem de
asigurare a calitatii ?
A. Prin admis sau respins
B. Verbal
C. Cu date precise, specifice, numeric
D. Prin evaluari intermediare aproximative, iar în final precise
E. Procentual
(pag. 666, [7])
F1636010. În cadrul conceptului de asigurare a calitatii, RBPF nu descriu mijloacele de aplicare

specifica pentru:
A. personal
B. localuri si echipamente
C. productie
D. distributie
E. autoinspectie
(pag. 668, [7])
F1636011. În sistemul de asigurare a calitatii medicamentelor, conceptul RBPF:

A. se refera la Regulile de Buna Practica Farmaceutica
B. se refera la Regulile de Buna Practica de Fabricatie
C. este un concept neinclus în sistemul de Asigurare a Calitatii
D. este un concept inclus sistemului de Control al Calitatii
E. cuprinde reguli ce trebuie respectate numai de producatori interni
(pag. 666, [7])
F2136012. Sensibilitatea unui procedeu analitic exprima:
A. capacitatea, in interiorul unui interval, de a furniza rezultate direct proportionale cu cantitatea de substanta
de examinat din esantion
B. capacitatea de a reda rezultate valabile in prezenta unor modificari limitate ale conditiilor experimentale
C. capacitatea de a inregistra variatiile mici de concentratie
D. capacitatea de a doza cea mai scazuta cantitate de substanta examinata dintr-un esantion, in conditiile
experimentale date
E. capacitatea detectarii cantitative a substantei examinate, in prezenta altor compusi prezenti in esantion
(pag. (8) 151)
F2136013. Pentru asigurarea calitatii medicamentelor preparate in farmacie sunt necesare urmatoarele
in afara de:
A. un local corespunzator
B. dotare adecvata pentru elaborarea si eliberarea medicamentelor
C. un control riguros al materiilor prime si medicamentelor obtinute in farmacie
D. un control riguros al tuturor medicamentelor existente in farmacie
E. respectarea conditiilor optime de pastrare a substantelor si produselor farmaceutice
(pag. 146, [8])
F2136014. Asigurarea calitatii unui medicament are drept scop urmatoarele, in afara de:
A. cresterea continua a calitatii produsului
B. garantarea regularitatii loturilor de produs
C. controlul riguros al omogenitatii loturilor in timpul fabricatiei
D. diminuarea variatiilor in raport cu prototipul propus
E. respectarea cerintelor stabilite in normele de calitate
(pag. 144, [8])
F2136015. Regulile de buna fabricatie stabilesc criterii privind urmatoarele, cu exceptia:

A. organizarii spatiului de lucru
B. pregatirii profesionale a personalului
C. materialelor necesare productiei
D. controlului de calitate a materiei prime si a produsului finit
E. costului produsului finit
(pag. 145, [8])
F2136016. Dintre caracteristicile metodelor de control care sunt validate analitic fac parte urmatoarele,
cu exceptia:
A. specificitatii
B. fidelitatatii
C. exactitatatii
D. puritatii
E. sensibilitaţii
(pag. 143, [8])
F2136017. Recomandarile de buna practica farmaceutica se refera la urmatoarele, in afara de:

A. perfectionarea prescrierii si folosirii medicamentelor
B. modalitatile de control necesare in timpul fabricatiei in serie
C. masurile necesare pentru realizarea de medicamente in farmacie
D. aprovizionarea cu medicamente si articole de uz medical
E. indrumarea pacientilor pentru auotingrijire
(pag. 151, [8])
F2236018. La ce se refera conceptul de Asigurare a calitatii medicamentelor in farmacie, prin

similitudine cu cel necesar in industria farmaceutica de conditionare
A. prepararea medicamentului in conformitate cu prevederile farmacopeei

B. determinarea cantitativa a substantei medicamentoase
C. determinarea impuritatilor substantei medicamentoase
D. masuri referitoare la regulile de buna practica de preparare si controlul calitatii medicamentelor
E. identificarea substantei medicamentoase
(pag. Leucuta,666)
F2236019. Conceptul de Asigurare a calitatii medicamentului preparat in industria de medicamente are

ca obiectiv
A. conferirea fiecarei unitati medicamentoase din fiecare serie de fabricatie a caracteristicilor de calitate
stipulate in dosarul de punere pe piata
B. prelevarea probelor
C. controlul materiilor prime
D. controlul produsului finit
E. supravegherea conditiilor de mediu
(pag. Leucuta, 666)
F2236020. Care sunt Regulile de buna practica de fabricatie in oficina

A. recomandari de preparare a medicamentului dupa modelul regulilor de buna practica de fabricatie
existente pentru industria de conditionare a medicamentelor
B. reguli de preparare descrise in carti
C. reguli de preparare descrise in farmacopei
D. reguli de conduita a personalului in timpul prepararii medicamentelor
E. reguli de preparare a solutiilor parenterale in oficina
(pag. Leucuta, 666)
F2236021. Care sunt considerentele pentru care procedeele de preparare si cele de control a calitatii
medicamentelor trebuie validate
A. sunt cerute de farmacopee
B. sunt cerute de organismele europene
C. dovedesc faptul ca procedeul este sub control, are reproductibilitate si robustete
D. dovedesc bunele intentii ale producatorului
E. asigura stabilitatea medicamentului
(pag. Leucuta,666)
F2236022. Ce garanteaza Regulile de Buna Practica de Fabricatie referitor la produsul farmaceutic

preparat industrial
A. este preparat cu acuratete
B. este conform calitatii cerute de farmacopee
C. este de calitatea ceruta prin autorizatia de punere pe piata
D. nu va da reactii adverse
E. nu va produce efecte toxice
(pag. Leucuta,666)
F2236023. Care dintre enunturile urmatoare fac parte din cerintele de baza ale Regulilor de Buna
Practica a Fabricatiei
A. inregistrarea manuala sau cu instrumente de inregistrare a tuturor rezultatelor din toate etapele procesului
tehnologic de fabricatie
B. evidenta calitativa a materialelor
C. evidenta cantitativa a materialelor
D. inregistrarea pierderilor de fabricatie
E. notarea timpului de lucru al muncitorilor
(pag. Leucuta, 666)
F2236024. Ce organism elaboreaza in tara noastra Conceptul de asigurare a calitatii medicamentului si

Regulile de Buna Practica de Fabricatie
A. Ministerul Muncii
B. Comitetul de experti care elaboreaza farmacopeea
C. Fabricile de medicamente
D. Facultatile de Farmacie
E. Agentia Nationala a Medicamentului
(pag. Leucuta, 666)
F2236025. Prin ce numai se poate asigura Calitatea unui medicament , conform principiilor Asigurarii
Calitatii
A. inspectarea sau testarea produsului farmaceutic finit
B. inspectarea sau testarea procedeelor de fabricatie
C. inspectarea sau testarea materiilor prime
D. inspectarea sau testarea functionarii aparaturii de preparare si control
E. inspectarea sau testarea fiecarei etape a fluxului tehnlogic (control interfazic) precum si a produsului finit,
la exigentele prevazute in dosarul de punere pe piata
(pag. Leucuta, 666)
F2236026. Ce se intelege prin gestionarea calitatii medicamentului

A. conferirea si pastrarea calitatiii sale pe toata perioada de valabilitate
B. gestionarea materiilor prime
C. gestionarea produsului finit
D. evidenta circulatiei materialelor
E. evidenta ambalajelor
(pag. Leucuta, 669)
F2236027. Ce se intelege prin validare

A. un program de cercetare
B. un program referitor la etapele de lucru intr-un procedeu
C. un program scris, documentat, care confera un inalt grad de siguranta ca un anumit procedeu va conduce
in mod constant la un produs care sa intruneasca atributele de calitate predeterminate
D. aprobarea unui document de seful unitatii
E. aprobarea tehnologiei de preparare de catre Agentia Nationala a Medicamentului
(pag. Leucuta, 669)
F2236028. Care este elementul caracteristic al validarii

A. conferirea increderii in procedeu
B. increderea in produsul finit
C. se pot folosi si alte procedee de preparare
D. se pot folosi si alte metode de control
E. un procedeu sau metoda descrisa intr-un articol stiintific, se pot prelua si pune in aplicare
(pag. Leucuta, 669)
F2236029. Ce se intimpla cu un procedeu validat pentru productie la scala de laborator, cind se

doreste transpunerea la scala industriala
A. se transpune procedeul prin extrapolare proportionala cu marimea lotului
B. se efectueaza o validare la marimea lotului industrial si a performantelor aparaturii utilizate industrial
C. se valideaza anumite faze ale procedeului industrial
D. se solicita aprobarea organismului de reglementare pentru validarea procedeului industrial pe baza
procedeului de laborator
E. odata validat procedeul in laborator, nu mai este necesara validarea la scara industriala
(pag. Leucuta, 673)
F2536030. Calitatea unui medicament este definita ca suma factorilor care contribuie la obtinerea
caracteristicilor de mai jos, cu exceptia:
A. puritatea formei farmaceutice,
B. inocuitatea formei farmaceutice,
C. instabilitatea formei farmaceutice,
D. eficacitatea formei farmaceutice,
E. stabilitatea formei farmaceutice.
(pag. 143/Popovici)
F2536031. Nu fac parte din medicamentele clasice sau conventionale:

A. solutiile,
B. unguentele,
C. supozitoarele,
D. capsulele,
E. nanoparticulele.
(pag. 144/Popovici)
F2536032. Generatia a treia de medicamente cuprinde:

A. dispozitive si sisteme de cedare cu viteza controlata,
B. medicamente conventionale,
C. medicamente cu cedare prelungita sau sustinuta,
D. sisteme de transport la tinta,
E. raspunsurile corecte sunt a) si c).
(pag. 144/Popovici)
F2536033. Nu reprezinta un criteriu de calitate special pentru medicamentele din generatia a patra:
A. lipsa antigenicitatii,
B. capacitatea de traversare a barierelor biologice,
C. biodegdarabilitatea,
D. selectivitatea fata de celulele cu receptori specifici,
E. viteza de cedare programata sau autoreglabila.
(pag. 144/Popovici)
F2536034. Medicamentele cu cedare prelungita sau sustinuta sunt de genaratia:

A. intai,
B. a doua,
C. a treia,
D. a patra,
E. nu se intalneste aceasta clasificare in Tehnologia farmaceutica.
(pag. 144/Popovici)
F2536035. Inocuitatea unui produs medicamentos se referă la:

A. lipsa relativă a toxicităţii locale şi sistemice,
B. prezenţa microorganismelor în preparat,
C. uniformitatea volumului,
D. conţinutul în substanţa activă,
E. uniformitatea masei.
(pag. 143)
F2536036. Dispozitivele şi sistemele de cedare cu viteză controlată fac parte din:

A. generaţia a treia
B. generaţia întâi
C. generaţia a doua
D. nici un răspuns nu este corect
E. generaţia a patra
(pag. 144)
F2536037. Din generaţia a patra de medicamente fac parte:

A. sistemele de transport la ţintă a substanţei medicamentoase,
B. medicamentele clasice,
C. medicamentele cu cedare prelungită,
D. sistemele cu cedare controlată,
E. medicamentele convenţionale.
(pag. 144)
F2536038. Unguentele sunt:

A. medicamente clasice sau convenţionale
B. nanoparticule
C. sisteme terapeutice de transport la ţintă a substanţei medicamentoase
D. sistemele terapeutice transdermice
E. lipozomi
(pag. 144)
F2536039. Calitatea medicamentelor realizate în oficină este asigurată de respectarea unor standarde
care se referă la următoarele aspecte cu excepţia:
A. perfecţionării prescrierii şi folosirii medicamente
B. aprovizionării cu articole de uz medical
C. promovării sănătăţii
D. îndrumării pacienţilor spre automedicaţie
E. aprovizionării cu medicamente
(pag. 146)
F2536040. Asigurarea calităţii unei specialităţi farmaceutice cuprinde aspecte legate de următoarele
activităţi cu excepţia activităţii de:
A. eliberarea medicamentelor către bolnav
B. folosirii preparatelor peste termenul de valabilitate
C. preparare
D. formulare
E. condiţionare
(pag. 145)
F2536041. În ţara noastră a intrat în vigoare ghidul "Reguli de bună practică farmaceutică” în anul:
A. 1995,
B. 1980,
C. 1960,
D. 1970,
E. 2000.
(pag. 145)
F2636042. Care dintre următoarele antiaritmice fac parte din calsa IA conform clasificării Vaughan-
Williams?
A. Lidocaina
B. Tocainida
C. Propafenona
D. Procainamida
E. Encainida
(pag. 229)
F2636043. Care dintre urmatoarele medicamente apartine clasei I B:

A. Disopiramida
B. Lorcainida
C. Fenitoina
D. Bretiliu
E. Ajmalina
(pag. 229)
F2636044. Care dintre următoarele medicamente aparţine clasei I C?

A. Mexiletina
B. Chinidina
C. Propafenona
D. Disopiramida
E. Lidocaina
(pag. 229)
F2636045. Care dintre următoarele antiaritmice poate favoriza dezvoltarea unui sindrom lupoid
reversibil?
A. Sotalolul
B. Verapamilul
C. Procainamida
D. Disopiramida
E. Lidocaina
(pag. 232-233)
F2636046. Se utilizează numai parenteral şi are acţiune de durată foarte scută, fiind metabolizat de
esterazele plasmatice:
A. Propranolol
B. Esmolol
C. Atenolol
D. Labetalol
E. Carvedilol
(pag. 236)
F2636047. Condiţiile de calitate pentru medicamentele industriale fabricate numai de către un anumit
producător şi care nu figurează în farmacopee, sunt prevăzute în:
A. fişa tehnologică a producătorului
B. STAS
C. norma internă a produsului
D. nomenclatorul de medicamente
E. literatura de specialitate
(pag. 149)
F2636048. Reproductibilitatea unui procedeu de analiză exprimă:

A. fidelitatea în condiţii diferite
B. fidelitatea în condiţii identice
C. fidelitatea indiferent de condiţii
D. fidelitatea procedeului de analiză
E. infidelitatea
(pag. 151)
F2636049. Pragul de detecţie al unui procedeu de analiză reprezintă cea mai scăzută cantitate de
substanţă examinată dintr-un eşantion, care poate fi:
A. detectată, dar necuantificată de o valoare exactă
B. dozată cu o fidelitate şi exactitate bine definite
C. detectată la o sensibilitate mare a metodei
D. dozată în condiţii experimentale diferite
E. detectată prin utilizarea unui procedeu selectiv
(pag. 151)
F2636050. O procedură analitică validată este o metodă pentru care s-au explorat şi notat:
A. sensibilitatea şi selectivitatea
B. exactitatea şi fidelitatea
C. sensibilitatea şi fidelitatea
D. selectivitatea şi fidelitatea
E. exactitatea şi selectivitatea
(pag. 152)
F2636051. Procedeele de analiză absolută:

A. sunt specifice
B. sunt selective
C. permit determinarea unor cantităţi mici de substanţă
D. permit măsurarea purităţii molare a substanţei de examinat
E. garantează validarea metodei
(pag. 153)
F2636052. Controlul produselor de import este efectuat:

A. în fabricile producătoare
B. în fabrici autorizate de Ministerul Sănătăţii
C. numai de către Institutul pentru Controlul de Stat al Medicamentului şi Cercetări Farmaceutice
(I.C.S.M.C.F.)
D. în laboratoare de analiză special organizate în acest scop
E. în filiale ale fabricilor producătoare
(pag. 149)
F2636053. Fişa tehnologică a producătorului (fişa de fabricaţie) se referă la:

A. unele produse de import atunci când nu se indică farmacopeea sau o altă normă de calitate
B. completarea unei norme interne
C. unele produse indigene
D. produse la care nu se indică o normă de calitate diferită de farmacopee
E. toate produsele generice
(pag. 149)
F1336054. Calitatea produsului farmaceutic depinde de:

A. materii prime si recipiente de conditionare
B. comunicarea farmacist-pacient
C. aparatura, procedeele de preparare si control
D. personal
E. comunicarea farmacist-medic
(pag. 666)
F1336055. Cerintele de baza ale regulilor de buna practica de fabricatie (R.B.P.F.) sunt:
A. definirea clara a procedeului de fabricatie
B. redactarea clara a procedurilor si instructiunilor
C. instruirea personalului pentru efectuarea corecta a procedurilor
D. crestera absorbtiei si biodisponibilitatii substantei active
E. modificarea distributiei si eliminarii substantei active
(pag. 667)
F1336056. Regulile de buna practica de fabricatie (R.B.P.F.) descriu mijloacele de aplicare specifice
privind:
A. personalul
B. localul si echipamentele
C. criteriile de angajare
D. productia si controlul calitatii
E. reclamatii si retragerea produsului
(pag. 667)
F1436057. Care dintre afirmatiile referitoare la controlul interfazic este falsa:

A. presupune controlul fiecarei etape a procesului tehnologic in timpul derularii acestuia
B. are ca rezultat uniformitatea loturilor de produse finite
C. are ca rezultat reproductibilitatea la toate seriile de produs
D. nu garanteaza ca procedeul de fabricatie urmeaza o cale corecta
E. consta in controlul de laborator al produselor finite
(pag. 666)
F1436058. Controlul calitatii materiilor prime folosite la fabricarea medicamentelor garanteaza:

A. puritatea corespunzatoare a materiilor prime
B. ambalarea si etichetarea corecta a materiilor prime
C. pastrarea de contraprobe in cantitate suficienta din materiile prime
D. calitatea produselor finite
E. validarea etapelor critice ale procedeului de fabricatie
(pag. 668)
F1436059. Controlul calitatii medicamentelor poate constitui unul din elementele sistemului de
Asigurare a Calitatii daca:
A. exista instalatii adecvate si personal calificat pentru prelevarea probelor
B. metodele de control sunt validate
C. o parte din procedurile cerute sunt inregistrate manual sau cu instrumente de inregistrare
D. toate procedurile cerute sunt inregistrate manual sau cu instrumente de inregistrare
E. facultativ, se inregistreaza si se investigheaza modificarile produse
(pag. 667)
F1436060. Controlul calitatii presupune:

A. prelevarea probelor
B. controlul de laborator
C. numai controlul procedurilor de organizare, documentare si eliberare a rezultatului analizelor
D. stabilirea normelor de calitate
E. definirea clara a procedeului tehnologic
(pag. 667)
F1436061. Factorii care influenteaza calitatea produsului si care pot prezenta variatii in procedeul de
preparare a medicamentului sunt:
A. materiile prime si recipientele de ambalare
B. aparatura
C. personalul
D. numai materiile prime si recipientele de ambalare
E. procedeele (de preparare si control)
(pag. 667)
F1436062. Produsele finite sunt declarate corespunzatoare in urma controlului calitatii daca:
A. respecta compozitia calitativa si cantitativa inscrisa in autorizatia de punere pe piata
B. facultativ, se pastreaza contraprobe in cantitate suficienta
C. sunt corect ambalate si etichetate
D. prezinta puritatea ceruta
E. metodele de control sunt validate
(pag. 667 - 668)
F1436063. Regulile de baza de buna practica de fabricatie sunt:

A. procedeul de fabricatie sa fie clar definit si revizuit sistematic pentru a asigura reproductibiliatea tuturor
caracteristicilor produsului
B. invalidarea etapelor critice ale procedeului de fabricatie
C. personalul sa fie calificat si instruit corespunzator
D. utilizarea de materii prime, recipiente de ambalare si etichete corespunzatoare
E. depozitarea si transportul produselor pot fi facute in orice conditii
(pag. 667)
F1436064. Regulile de buna practica de fabricatie pentru produsele medicamentoase:

A. garanteaza ca produsele sunt fabricate dupa standardele de calitate corespunzatoare utilizarii lor si cerute
prin autorizatia de punere pe piata
B. garanteaza ca produsele sunt controlate dupa standardele de calitate corespunzatoare utilizarii lor si
cerute in specificatia produsului
C. sunt prevederi obligatorii in farmacopee
D. se refera la tot ceea ce poate influenta calitatea unui produs medicamentos
E. cuprind si controlul calitatii medicamentului
(pag. 667)
F1436065. Rezultatele testarilor unui lot din cadrul controlului calitatii, se vor exprima:
A. prin admis sau respins
B. numeric
C. cu date specifice
D. cu date precise
E. cu date aproximative
(pag. 666)
F1436066. Sistemul de asigurare a calitatii garanteaza:
A. fabricarea si controlarea produselor finite in conformitate cu procedurile stabilite

B. ca responsabilitatile manageriale sunt clar definite
C. ca operatiile care alcatuiesc fluxul de productie, RBPF si controlul calitatii in timpul fluxul tehnologic si al
produsului finit sunt descrise clar
D. instalarea rapida a efectului terapeutic
E. absenta efectelor secundare grave ale medicamentului
(pag. 666)
F1436067. Validarea procedurilor de preparare si de control a medicamentelor:

A. este obligatorie
B. este facultativa
C. dovedeste, prin documentare stiintifica faptul ca procedeul este reproductibil
D. dovedeste, prin documentare stiintifica faptul ca procedeul poate fi perturbat de mici schimbari care pot
surveni pe parcursul derularii sale
E. dovedeste, fara documentare stiintifica, faptul ca procedeul este reproductibil
(pag. 666)
F1536068. Asigurarea calităţii medicamentului depinde şi de:

A. prelevarea corectă a eşantioanelor
B. testele şi procedeele analitice folosite
C. dozarea formei finite
D. pacientul care îl utilizează
E. solubilitatea substanţei medicamentoase
(pag. 147)
F1536069. Caracteristicile unui procedeu de analiză sunt:

A. liniaritatea
B. pragul psihologic
C. valabilitatea
D. pragul de detecţie
E. pragul de cuantificare
(pag. 151)
F1536070. Din generaţia a patra de medicamente nu fac parte:

A. medicamentele clasice
B. medicamentele convenţionale
C. medicamentele cu cedare prelungită
D. sistemele cu cedare controlată
E. sistemele de transport la ţintă a substanţei medicamentoase
(pag. 144)
F1536071. Eşantioanele de materii prime şi produse finite:

A. nu se păstrează
B. se păstrează într-o eşantiotecă
C. au timpul de păstrare de 1 an
D. se păstrează de către fabricant
E. se păstrează la A.N.M.
(pag. 147)
F1536072. Medicamentul este supus în toate etapele fabricării unui control:

A. medical
B. fizic
C. chimic
D. microbiologic
E. termic
(pag. 147)
F1536073. Normele de calitate care trebuie respectate sunt:

A. Farmacopeea pentru produsele şi substanţele oficinale
B. norma internă pentru produsele fabricate de o anumită unitate
C. STAS-ul pentru produsele fabricate industrial
D. Standardul de Stat
E. fişa tehnologică a producătorului pentru produsele din import cânmd se indică farmacopeea
(pag. 149)
F1536074. Pentru desfăşurarea unor activităţi de calitate în farmacia publică sau de spital sunt
necesare:
A. un local corespunzător
B. o dotare adecvată pentru elaborarea şi eliberarea medicamentelor
C. păstrarea produselor şi medicamentelor la cald
D. păstrarea igienei şi ordinii la locul de muncă
E. respectarea condiţiilor optime de păstrare a substanţelor medicamentoase şi produselor farmaceutice
(pag. 146)
F1536075. Pentru preparatele farmaceutice se stabilesc conform FR X:

A. condiţiile de calitate
B. termenele de valabilitate
C. testele de toxicitate
D. dozele terapeutice maxime
E. gustul şi mirosul
(pag. 149)
F1536076. Procedeele analitice pot fi:

A. procedee de analiză specifică
B. procedee exacte
C. procedee de analiză selectivă
D. procedee sensibile
E. procedee de analiză absolută
(pag. 152)
F1636077. Anexele ghidurilor de asigurare a calitatii medicamentelor se refera printre altele si la:
A. produse medicamentoase sterile
B. produse medicamentoase straine
C. fabricatia lichidelor, cremelor, unguentelor
D. sisteme computerizate
E. fabricatia gazelor medicinale
(pag. 668, [7])
F1636078. Asigurarea Calitatii este un sistem care:

A. trebuie sa permita o gestionare a calitatii
B. se refera la tot ceea ce poate sa influenteze calitatea unui produs
C. reprezinta un ansamblu de masuri luate de producator
D. se refera numai la controlul calitatii unui produs
E. include conceptul RBPF si CC
(pag. 666, [7])
F1636079. Ce ghiduri stau la baza sistemului de Asigurare a Calitatii în industria farmaceutica ?

A. ISO 14001 / 1997
B. GMP PH1 / 97
C. Directiva 91 / 356 / 1991 a Uniunii Europene
D. Hotarârea Consiliului Stiintific al Agentiei Nationale a Medicamentului nr. 17 / 1999
E. Standardele de firma
(pag. 666, [7])
F1636080. Conform Regulilor de Buna Practica de Fabricatie, înregistrarea tuturor rezultatelor din toate
etapele procesului de fabricatie a unui produs, este necesara pentru:
A. a avea o evidenta a respectarii riguroase a formulei de preparare
B. analiza statistica a calitatii produsului
C. a preleva probele necesare controlului interfazic
D. a avea o evidenta a respectarii riguroase a procedeului de obtinere a produsului
E. a avea o evidenta a documentelor de fabricatie
(pag. 667, [7])
F1636081. Conform sistemului AC, categoriile de baza care pot constitui surse de eroare sau variatii în
procedeul de preparare al unui produs sunt:
A. furnizorii de materii prime
B. materiile prime si recipientele de ambalare
C. aparatura si facilitatile
D. procedeul de preparare si control
E. personalul implicat în distributie
(pag. 666, [7])
F1636082. Conform sistemului de asigurare a calitatii, validarea unui procedeu:

A. dovedeste ca procedeul este sub control prin documentatie stiintifica
B. reprezinta obtinerea dosarului de autorizare de punere pe piata a unui produs
C. dovedeste ca procedeul are reproductibilitate si robustete
D. dovedeste ca procedeul este perturbat de mici schimbari care pot interveni pe parcursul derularii sale
E. ofera încrederea ca prin acest procedeu se ating obiectivele scontate
(pag. 666, [7])
F1636083. În cadrul sistemului de Asigurare a Calitatii, printre cerintele de baza ale BPF se numara si:
A. validarea etapelor critice ale procedeului de fabricatie
B. elaborarea unor formulari medicamentoase optime
C. înregistrarea rezultatelor din anumite etape ale procesului de fabricatie
D. instruirea personalului pentru efectuarea corecta a procedurilor
E. asigurarea tuturor mijloacelor necesare pentru asigurarea RBPF
(pag. 667, [7])
F1636084. În cadrul unui sistem de asigurare a calitatii, conceptul Controlul Calitatii se refera, printre
altele, si la:
B. instruirea personalului
C. specificatii (norme de calitate)
D. procese tehnologice
E. utilizarea produsului
(pag. 667, [7])
F1636085. Printre cerintele fundamentale pentru Controlul Calitatii, concept inclus într-un sistem de
asigurare a calitatii, se numara:
A. validarea metodelor de control
B. respectarea compozitiei calitative si cantitative a produselor finite
C. obligativitatea pastrarii de contraprobe din materii prime si produse finite
D. distribuirea seriilor produsului care nu are certificat de calitate corespunzator
E. prelevare probelor de catre personalul departamentului de control al calitatii
(pag. 667-668, [7])
F2136086. Calitatea unui medicament trebuie sa indeplineasca cerintele prevazute de urmatoarele

norme:
A. Memoratorul de medicamente
B. Ghidul farmacoterapeutic
C. Monografia din farmacopee
D. Specificatia tehnica a produsului
E. toate cele de mai sus
(pag. (8) 149)
F2136087. Obiectivele principale ale asigurarii calitatii constau in garantarea faptului ca:
A. fiecare lot de produs corespunde specificatiilor
B. producatorul ia toate masurile pentru cresterea calitatii produsului
C. fiecare lot de produs este in concordanta cu scopul utilizarii sale
D. produsul prezinta o mai mare fiabilitate
E. calitatea, in productia de serie, produsului se modifica semnificativ in raport cu prototipul propus
(pag. (8) 146)
F2136088. Partea din sistemul de asigurare a calitatii care priveste productia medicamentelor
industriale reprezinta:
A. regulile de buna practica de fabricatie
B. regulile de buna practica de farmacie
C. masurile care trebuie luate pentru distributia medicamentelor
D. controlul riguros al materiilor prime existente in farmacie
E. ansamblul de recomandari care privesc controlul produsului finit
(pag. (8) 146)
F2136089. Controlul calitatii totale este definit prin toate operatiile de verificare care privesc:
A. acceptarea sau refuzul materiilor prime
B. produsele semifabricate
C. produsele finite
D. preformularea
E. estimarea stabilitatii medicamentelor
(pag. (8) 146)
F2136090. Pentru a se putea examina eventuala reclamatie a unui produs comercializat, producatorul
trebuie sa pastreze timp de 1 an:
A. dosarul lotului de fabricatie a medicamentului
B. documentatia chimico-farmaceutica intocmita pentru obtinea autorizatie de punere pe piata a produsului
C. esantioane din materiile prime utilizate
D. cateva unitati din produsul finit
E. procedurile de testare aplicate
(pag. (8) 147)
F2136091. Principiile,, Bunei practici de fabricatie,, sunt aplicate:
A. tuturor procedeelor de fabricatie a unui medicament

B. realizarii seriei pilot a unui medicament
C. fabricatie de serie a unui medicament
D. activitatilor de distribuire,, en gros,,
E. medicamentelor obtinute in farmacia comunitara
(pag. (8) 145)
F2136092. Calitatea omogena a unui lot de fabricatie se obtine:

A. respectand riguros doar suucesiunea fazelor de fabricatie
B. respectand riguros doar faza de conditionare
C. respectand toate fazele de fabricatie si conditionare
D. utilizand doar materii prime perfect controlate
E. urmarind prelevarea corecta a esantioanelor de analizat
(pag. (8) 147)
F2136093. Un procedeu de analiza este specific daca:

A. permite masurarea cantitativa a unui parametru fizico-chimic
B. permite masurarea cantitativa a unui grup functional al uneia sau mai multor substante prezente in esantion
C. exprima fidelitatea in conditii identice
D. exprima fidelitatea in conditii diferite
E. permite detectia celei mai scazute cantitati de substanta examinata intr-un esantion
(pag. (8) 151)
F2136094. Eficcitatea terapeutica a unui medicament:

A. reprezinta lipsa relativa a toxicitatii locale
B. reprezinta lipsa relativa a toxicitatii sistemice
C. este determinata de interactiunea substantei medicamentoase cu receptorii biologici specifici
D. este evaluata prin triere farmacologica si clinica
E. este verificata prin determinarea biodisponibilitatii
(pag. (8) 143)
F2136095. Referitor la regulile de buna practica de fabricatie (GMP) sunt valabile urmatoarele:
A. cuprind un ansamblu de recomandari care sa asigure calitatea medicamentului
B. permit un inalt nivel de calitate in conceperea, dezvoltarea si fabricarea medicamentelor
C. sunt obligatorii si restrictive
D. sunt aplicate tuturor procedeelor de fabricatie farmaceutica in serie
E. stabilesc obligatiile farmacistului practician fata de pacient
(pag. 145, [8])
F2136096. Normele de calitate ale unui medicament se stabilesc pe baza cerintelor:

A. Farmacopeei
B. Normei Interne a produsului (Specificatiei Tehnice)
C. Fisei Tehnologice (fisei de fabricatie) a producatorului
D. STAS-ului
E. Nomenclatorului de Medicamente si Produse Biologice de uz uman
(pag. 149, [8])
F2136097. Standardele care asigura calitatea medicamentelor realizate sau eliberate in farmacia
publica sau de spital, au urmatoarele caracteristici:
A. sunt stabilite la nivel national
B. au la baza recomandarile Federatiei Internationale Farmaceutice
C. contin obligatiile privind dotarea corespunzatoare a farmaciei
D. permit un control riguros al materiilor prime si medicamentelor realizate in farmacie

E. se aplica si la medicamentele destinate incercarilor clinice sau la cele din depozitele farmaceutice
(pag. 146, [8])
F2136098. Exigentele de calitate privind stabilitatea chimica a substantei medicamentoase introdusa

intr-o forma farmaceutica includ:
A. identitatea
B. continutul declarat in substanta medicamentoasa
C. incarcatura microbiana limitata
D. uniformitatea continutului pe unitatea de produs
E. lipsa toxicitatii locale sau sistemice
(pag. 143, [8])
F2136099. Controlul calitatii medicamentelor realizate industrial se efectueaza:

A. pe esantioane prelevate la intamplare din fiecare lot
B. pe esantioane alese special din fiecare lot de fabricatie
C. pe probe luate la intervale de timp determinate prin calcul statistic
D. pe probe luate doar la inceputul si sfarsitul procesului de fabricatie
E. exclusiv asupra produselor finite
(pag. 147, [8])
F2136100. Puritatea unui medicament desemneaza:

A. pastrarea caracteristicilor initiale pe toata perioada de valabilitate
B. limitele contaminarii microbiene
C. interactiunea substantei medicamentoase cu receptorii biologici specifici
D. limitele contaminarii chimice
E. limitele contaminarii mecanice
(pag. 143, [8])
F2136101. Validarea:
A. este un element al sistemului de asigurare a calitatii medicamentelor
B. permite garantarea fiabilitatii si reproductibilitatii principalelor procedee inscrise in dosarul farmaceutic al
produsului
C. se executa in cadrul etapei de preformulare
D. se refera si la procedurile analitice folosite pentru controlul calitatii produsului
E. permite obtinerea calitatii prevazute a unui produs farmaceutic
(pag. 152, [8])
F2136102. Regulile de buna practica de fabricatie:

A. se aplica tuturor procedeelor de fabricatie farmaceutica in serie
B. sunt restrictive si obligatorii
C. se revizuiesc periodic pentru a fi actualizate
D. sunt un element de asigurare a calitatii medicamentelor
E. reprezinta standarde stabilite la nivel national
(pag. 145, [8])
F2136103. Stabilitatea medicamentelor, unul din criteriile care definesc calitatea acestora se refera la:
A. stabilitatea fizica a formei farmaceutice
B. identificarea si continutul in substanta medicamentoasa
C. uniformitatea continutului pe doza unitara
D. lipsa toxicitatii locale si sistemice
E. determinarea biodisponibilitatii
(pag. 143, [8])
F2136104. Calitatea unui medicament este definita ca suma factorilor care contribuie la:
A. puritate
B. stabilitate
C. rentabilitate
D. eficacitate
E. inocuitate
(pag. 143, [8])
F2236105. Care sunt surse de variatie in productia de medicamente care pot compromite calitatea
medicamentului si care pot fi prevenite prin conceptul de asigurare a calitatii
A. materii prime
B. aparatura de fabricatie
C. procedeul de preparare
D. personalul muncitor
E. echipa manageriala
(pag. Leucuta, 666)
F2236106. Care sunt obiectivele la care se refera Regulile de Buna Practica de Fabricatie
A. materii prime
B. aparatura de fabricatie
C. tehnologiile de fabricatie
D. personal
E. prevederile farmacopeei
(pag. Leucuta,666)
F2236107. Cum se efectueaza controlul calitatii produselor farmaceutice in conceptul Asigurarii calitatii
A. numai asupra materiilor prime
B. numai asupra produsului finit
C. numai asupra procedeului tehnologic
D. pe parcursul fluxului tehnologic
E. asupra produsului finit
(pag. Leucuta,666)
F2236108. Care sunt cerintele de baza ale Regulilor de Buna Practica a Fabricatiei
A. definirea clara a procedeului de fabricatie si revizuirea sistematica pe baza experientei dobindite
B. sa fie inclus in farmacopee
C. redactarea clara, fara ambiguitati a procedurilor si instructiunilor
D. se va controla doar produsul finit , aceasta constituind o garantie a calitatii
E. se vor controla doar materiile prime, pentru a garanta calitatea produsului
(pag. Leucuta,666)
F2236109. In care dintre enunturile urmatoare se regasesc cerinte de baza ale Regulilor de Buna
Practica a Fabricatiei
A. documentele de fabricatie sa oglindeasca fidel istoricul complet al unei serii
B. calitatea produselor nu trebuie prejudiciata prin distributie
C. reclamatiile eventuale asupra produselor comercializate se vor examina, daca este cazul se vor lua masuri
de evitare a repetarii deficientei
D. fabricatia se va face in localuri cu sisteme de protectie seismica
E. fabricatia va fi supravegheata de un director general
(pag. Leucuta, 666)
F2236110. Ce trebuie sa poata garanta, printre altele, Sistemul de Asigurare a Calitatii

A. ca medicamentele sunt produse tinind cont de exigentele Regulilor de Buna Practica de Fabricatie si de
Regulile de Buna Pactica de Laborator
B. operatiile care alcatuiesc fluxul de productie, regulile de Buna Practica de Fabricatie si controlul calitatii in
timpul fluxului de productie si a produsului finit sunt descrise clar
C. responsabilitatile manageriale sunt definite clar
D. existenta unei proceduri de autoinspectie si/sau audit de calitate
E. conformitatea cu prevederile farmacopeei
(pag. Leucuta, 666)
F2236111. La ce se refera, printre altele, Controlul calitatii ca parte a conceptului de Asigurare a

calitatii in industria farmaceutica de conditionare
B. specificatii (Norme de calitate)
C. control de laborator
D. proceduri de documentare, organizare a efectuarii controlului si eliberare a rezultatelor analizelor
E. inspectia fluxului tehnologic de preparare
(pag. Leucuta, 666)
F2236112. La ce se refera, in conceptul Asigurarii calitatii, validarea procedeelor

A. validarea procedeelor de fabricatie
B. validarea procedelor de control a calitatii
C. identificarea substantelor medicamentoase
D. identificarea impuritatilor din medicament
E. determinarea cantitativa a substantei active
(pag. Leucuta, 669)
F2236113. Ce dovedeste validarea printr-o documentatie stiintifica

A. procedeul sau parti ale lui este sub control
B. procedeul sau parti ale lui are reproductibilitate si nu este perturbat de mici schimbari care pot interveni pe
parcursul desfasurarii sale
C. ca procedeul va conduce la rezultatele intentionate in orice conditii situate in limite definite
D. ca metoda va conduce la rezultatele intentionate in orice conditii situate in limite definite
E. ca producatorul a luat masuri ca produsul sa fie controlat conform prevederilor FRX
(pag. Leucuta, 669)
F2236114. Cum se stabilesc criteriile de validare a procedeelor tehnologice in cazul comprimatelor

A. se tine seama de influenta variabilelor de formulare asupra unei proprietati esentiale a comprimatului, de
exemplu viteza de dizolvare a substantei medicamentoase
B. se aleg variabilele de formulare care pot influenta viteza de dizolvare
C. se stabilesc parametrii de testare ai procedeului tehnologic care influenteaza parametrul de calitate dorit
D. se efectueaza cercetarea experimentala care sa arate importanta fiecarui factor si valorile parametrilor de
testare
E. se cauta in literatura variabilele de formulare care pot influenta un parametru de calitate dorit
(pag. Leucuta, 672)
F2236115. La care caracteristicile ale aparaturii industriale de productie de medicamente se refera

validarea aparaturii
A. ale instalatiei
B. operationale
C. ale procedeului
D. fiabilitatea
E. stabilitatea
(pag. Leucuta, 674)
F2236116. Care criterii se iau in seama la validarea unei metode analitice pentru controlul produsului
farmaceutic
A. specificitate
B. sensibilitate
C. robustete
D. precizie si acuratete
E. costul
(pag. Leucuta, 678)
F2336117. Pentru medicamentele industriale neoficinale, conditiile de calitate sunt prevazute in:
A. norma interna
B. norma de calitate a produsului
C. Farmacopeea Romana- F.R.X.
D. Farmacopeea Europeana IV
E. Suplimentul 2000 al F.R.X.
(pag. 149)
F2336118. Repetabilitatea exprima fidelitatea procedeului analitic:

A. in conditii identice
B. cu acelasi echipament
C. cu aceiasi analisti
D. cu aceiasi reactivi
E. cu analisti diferiti
(pag. 151)
F2336119. Reproductibilitatea exprima fidelitatea procedeului analitic:

A. in acelasi laborator
B. cu acelasi echipament
C. in conditii diferite
D. cu aceiasi analisti
E. cu analisti diferiti
(pag. 151)
F2336120. Recomandarile de buna practica farmaceutica pentru asigurarea calitatii medicamentelor

impun:
A. local corespunzator
B. control riguros al materiilor prime
C. autorizatie de toxice
D. respectarea cionditiilor de pastrare a substantelor si produselor farmaceutice
E. autorizatie de precursori
(pag. 146)
F2336121. Calitatea produsului farmaceutic depinde de:

A. materii prime
B. comunicarea farmacist-medic
C. recipiente de conditionare
D. aparatura, procedee de preparare si control
E. personal
(pag. 146)
F2336122. Caracateristicile procedeelor de analiza sunt:
A. volumul de distributie
B. specificitatea
C. fidelitatea
D. liniaritatea
E. sensibilitatea
(pag. 151)
F2336123. Validarea ca element al sistemului de asigurare a calitatii garanteaza:

A. farmacocinetica produsului
B. fiabilitatea procedeelor inscrise in dosarul farmaceutic
C. reproductibilitatea procedeelor inscrise in dosarul farmaceutic
D. obtinerea calitatii produsului
E. lipsa efectelor secundare
(pag. 152)
F2336124. Cerintele de baza ale regulilor de buna practica de fabricatie (R.B.P.F.) sunt:
A. definirea clara a procedeului de fabricatie
B. redactarea clara a procedurilor si instructiunilor
C. instruirea personalului pentru efectuarea corecta a procedurilor
D. cresterea absorbtiei si biodisponibilitatii
E. modificarea distributiei si eliminarii
(pag. 145)
F2336125. Cerintele fundamentale pentru controlul calitatii sunt:

A. instalatii adecvate pentru realizarea procesului tehnologic
B. personal calificat
C. retragerea produsului de pe piata
D. validarea metodelor de control
E. inregistrarea tuturor procedurilor cerute
(pag. 147)
F2336126. Calitatea unui medicament contribuie la:

A. puritatea produsului
B. inocuitatea produsului
C. eficacitatea produsului
D. posologia produsului
E. stabilitatea produsului
(pag. 143)
F2336127. Prin puritate se intelege:

A. limitele contaminarii microbiologice
B. limitele contaminarii mecanice
C. modul de depozitare si pastrare
D. modul de conditionare
E. limitele contaminarii chimice
(pag. 143)
F2336128. Prin inocuitate se intelege:

A. lipsa relativa a toxicitatii locale
B. lipsa relativa a toxicitatii sistemice
C. calea de administrare
D. modul de conditionare
E. eficacitatea terapeutica
(pag. 143)
F2336129. Conceptul de "calitate a medicamentului" se refera la:

A. formulare
B. posologie
C. mecanism de actiune
D. controlul tuturor stadiilor de fabricatie
E. eliberarea medicamentului catre bolnav
(pag. 145)
F2336130. Asigurarea calitatii se realizeaza prin controlul riguros al:

A. materiilor prime
B. tuturor fazelor de fabricatie
C. cailor de administrare
D. caracteristicilor fiziologice ale pacientului
E. conditionarii
(pag. 145)
F2336131. Asigurarea calitatii medicamentului depinde de:

A. prelevarea corecta a probelor
B. procedeele analitice folosite
C. firma producatoare
D. calea de administrare
E. reactivii si substantele de referinta utilizate in procedeele analitice
(pag. 147)
F2536132. In Buna practica de fabricatie (BPF), controlul calitatii se refera la:

A. acceptare materiilor prime,
B. refuzul materiilor prime,
C. acceptarea sau refuzul produselor intermediare sau finite,
D. estimarea stabilitatii produsului farmaceutic,
E. refuzul materiilor prime corespunzătoare din punct de vedere al calitatii.
(pag. 147/Popovici)
F2536133. Nu reprezinta norma de calitate pentru produsele oficinale:

A. Farmacopeea,
B. Norma interna,
C. STAS-ul,
D. Standardul de Stat,
E. Fisa tehnologica a producatorului.
(pag. 149/Popovici)
F2536134. Fabricantul pastreaza pentru fiecare lot fabricat:

A. dosarul lotului,
B. doar inregistrarea video a procesului de fabricatie,
C. esantioane de materii prime utilizate,
D. cateva unitati de produse finite,
E. nuci un raspuns nu este corect.
(pag. 147/Popovici)
F2536135. Specificati care sunt categoriile de medicamente pentru care se prevede realizarea unui
control al calitatii dublu:

A. toate solutiile medicamentoase,
B. medicamentele foarte active,
C. numai preparatele injectabile si perfuzabile,
D. medicamentele instabile,
E. preparatele oftalmice.
(pag. 148/Popovici)
F2536136. Medicamentele pentru care este prevazut un control dublu:

A. se mentin in carantina de catre fabricant,
B. rezultatul controlului calitatii se confirma si de un laborator de control guvernamental,
C. laboratorul de control guvernamental autorizeaza comercializarea lor,
D. nu este prevazut un astfel de control,
E. sunt specificate de FR X.
(pag. 148/Popovici)
F2536137. Nu reprezinta un caracter al unui procedeu de analiza:

A. specificitatea,
B. nerepetabilitatea,
C. inexactitatea,
D. sensibilitatea,
E. exactitatea.
(pag. 149/Popovici)
F2536138. Validarea:
A. demonstreaza ca toate procesele si procedeele utilizate conduc efectiv la rezultatele asteptate,
B. demonstreaza ca toate procesele si procedeele utilizate conduc efectiv la rezultate neasteptate,
C. este un element al sistemului de asigurare a calitatii,
D. permite garantarea fiabilitatii si reproductibilitatii procedeelor inscrise in dosarul farmaceutic al produsului,
E. nu reprezinta element al sistemului de asigurare a calitatii.
(pag. 152/Popovici)
F2536139. Solutiile injectabile:

A. apartin generatiei intai de medicamente,
B. fac parte din categoria medicamentelor clasice,
C. apartin generatiei a doua de medicamente,
D. apartin generatiei a treia de medicamente,
E. apartin generatiei a patra de medicamente,
(pag. 144/Popovici)
F2536140. Medicamentul este supus în toate etapele fabricării unui control:

A. microbiologic,
B. chimic,
C. fizic,
D. termic,
E. medical.
(pag. 147)
F2536141. Asigurarea calităţii medicamentului depinde şi de:

A. dozarea formei finite
B. solubilitatea substanţei medicamentoase
C. pacientul care îl utilizează
D. testele şi procedeele analitice folosite

E. prelevarea corectă a eşantioanelor
(pag. 147)
F2536142. Pentru desfăşurarea unor activităţi de calitate în farmacia publică sau de spital sunt
necesare:
A. păstrarea produselor şi medicamentelor la cald
B. respectarea condiţiilor optime de păstrare a substanţelor medicamentoase şi produselor farmaceutice
C. păstrarea igienei şi ordinii la locul de muncă
D. un local corespunzător
E. o dotare adecvată pentru elaborarea şi eliberarea medicamentelor
(pag. 146)
F2536143. Eşantioanele de materii prime şi produse finite:

A. se păstrează de către fabricant
B. se păstrează într-o eşantiotecă
C. au timpul de păstrare de 1 an
D. se păstrează la A.N.M.
E. nu se păstrează
(pag. 147)
F2536144. Pentru preparatele farmaceutice se stabilesc conform FR X:

A. testele de toxicitate
B. termenele de valabilitate
C. gustul şi mirosul
D. dozele terapeutice maxime
E. condiţiile de calitate
(pag. 149)
F2536145. Normele de calitate care trebuie respectate sunt:

A. Standardul de Stat
B. STAS-ul pentru produsele fabricate industrial
C. norma internă pentru produsele fabricate de o anumită unitate
D. fişa tehnologică a producătorului pentru produsele din import cânmd se indică farmacopeea
E. Farmacopeea pentru produsele şi substanţele oficinale
(pag. 149)
F2536146. Caracteristicile unui procedeu de analiză sunt:

A. pragul de cuantificare
B. pragul de detecţie
C. liniaritatea
D. valabilitatea
E. pragul psihologic
(pag. 151)
F2536147. Procedeele analitice pot fi:

A. procedee de analiză specifică
B. procedee de analiză absolută
C. procedee de analiză selectivă
D. procedee exacte
E. procedee sensibile
(pag. 152)
F2536148. Abrevierea GMP:

A. este intalnita in SUA,
B. este intalnita numai in Franta
C. provine de la Good Mahufacturing Practices
D. nu se regaseste in Tehnologia farmaceutica
E. provine de la Good Mahufacturing Percentages
(pag. 145/Popovici)
F2536149. Serviciul de asigurare a calitatii:

A. raspunde de fiecare sarja realizata in intreprindere
B. asigura aparitia produselor medicamentoase in Farmacopee
C. asigura aparitia produselor medicamentoase in Nomenclator
D. asigura distributia produselor medicamentoase
E. asigura controlul calitatii produselor medicamentoase
(pag. 147/Popovici)
F2636150. Consecinţele disfuncţiei sistoliceşi diminuării debitului cardiac în insuficienţa cardiacă sunt:
A. Bradicardie
B. Declanşarea unor mecanisme compensatoar (feed-back)
C. Dispnee
D. Hipertrofie ventriculară
E. Stază sanguină cu congestie
(pag. 206)
F2636151. Elementele insuficienţei cardiace care pot fi tratate medicamentos sunt:

A. Bradicardia (compensatorie)
B. Deficit de contracţie
C. Presarcina crescută
D. Postsarcina crescută
E. Tahicardia (compensatorie)
(pag. 207)
F2636152. Care dintre următoarele afirmaţii privind digitalicele este falsă?

A. Sunt medicamente cu indice terapeutic foarte bun
B. Sunt medicamente cu indice terapeutic mic
C. Digitalicele de tip strofantină se acumulează în organism
D. Biotransformarea digitoxinei implică epimerizarea, desfacerea grupării glucidice şi conjugarea
E. Digoxina se epurează predominant renal
(pag. 207, 211-113)
F2636153. Sunt reacţii adverse caracteristice digitalicelor:

A. Bloc atrio-ventricular
B. Confuzii, halucinaţii
C. Tulburări de vedere
D. Midriază şi hiposalivaţie
E. Hemoragii prin favorizarea fibrinolizei
(pag. 214)
F2636154. Care dintre următoarele afirmaţii este adevărată?

A. Hipokaliemia favorizează aritmiile chiar la doze mici de digitalice
B. Insuficienţa hepatică creşte concentraţia plasmatică a digoxinei
C. Insuficienţa renală diminuă epurarea digoxinei
D. Digitalicele sunt contraindicate la doze terapeutice în bloc atrio-ventricular

E. Hiuperpotasemia favorizează blocul A-V indus de digitalice
(pag. 211, 215-217)
F2636155. Care dintre următoarele medicamente prelungesc repolarizarea şi perioada refractară?

A. Sotalolul
B. Ajmalina
C. Fenitoina
D. Amiodarona
E. Bretiliul
(pag. 229)
F2636156. Care dintre următoarele blocante ale canalelor de calciu nu se utilizează ca antiaritmice?
A. Verapamilul
B. Nisoldipina
C. Diltiazemul
D. Nifedipina
E. Amlodipina
(pag. 229)
F2636157. Amiodarona:
A. Blochează canalele membranare de potasiu
B. Blochează canalele membranare de sodiu
C. Blochează canalele de calciu receptor-dependente (ROC)
D. Are efect inotrop negativ evident
E. Este coronarodilatator
(pag. 237)
F2636158. Verapamilul:
A. Se absoarbe bine şi rapid pe cale orală
B. Are biodisponibilitate redusă (extracţie hepatică mare)
C. Are acţiune antihipertensivă
D. Are acţiune antianginoasă
E. Poate produce tahicardie relexă, ca urmare a efectului antihipertensiv
(pag. 239)
F2636159. Reacţiile adverse ale amiodaronei sunt:

A. Distiroidii
B. Fotosensibilizare
C. Tahicardie reflexă
D. Tulburări neurologice
E. Fibroză pulmonară
(pag. 237)
F2636160. Ediţia în vigoare a Farmacopeei Române stabileşte pentru medicamente:

A. procedeele de analiză
B. condiţiile de calitate
C. procedeele de fabricaţie
D. testele de toxicitate
E. dozele maxime terapeutice
(pag. 149)
F2636161. Prevederile farmacopeei sunt obligatorii pentru:

A. producători de medicamente
B. distribuitori de medicamente
C. unităţi care controlează medicamente
D. depozite de medicamente
E. transportatori de medicamente
(pag. 149)
F2636162. Pentru desfăşurarea unor activităţi de calitate în farmacie, sunt necesare:

A. un local corespunzător
B. respectarea programului de funcţionare
C. un control riguros al materiilor prime şi al medicamentelor obţinute în farmacie
D. asigurarea unei pregătiri continue a întregului personal
E. păstrarea ordinii şi igienei
(pag. 146)
F2636163. Elementele care generează calitatea medicamentelor grupate sub denumirea de "4 M" sunt:
A. proceduri experimentale
B. personalul
C. materiale
D. maşini (echipament, instalaţii, utilaje)
E. metode (procedee de fabricare)
(pag. 98)
F2636164. "Caietele de şarjă" descriu exigenţele de calitate pentru:

A. substanţe medicamentoase
B. substanţe auxiliare
C. procedeu tehnologic
D. recipiente şi accesorii
E. personalul implicat
(pag. 101)
F2636165. Fişa de fabricaţie (fişa tehnologică a producătorului) conţine, printre altele:

A. definirea produsului (forma farmaceutică)
B. articolele de condiţionare şi modul de condiţionare
C. modalităţile de mecanizare a operaţiilor tehnologice
D. controlul calităţii în cursul fabricării
E. echipamentele de producţie care ar putea fi utilizate
(pag. 102)
F2636166. "Dosarul tehnic al produsului fabricat" conţine:

A. procedura de instruire
B. procedura de calificare
C. procedura de validare
D. procedura de producţie
E. procedura tehnologică
(pag. 104)
F2636167. În cadrul sistemului de asigurare a calităţii, operaţiile de calificare:

A. se referă la personal
B. se referă la echipament
C. comportă o etapă
D. comportă trei etape

E. comportă mai multe etape
(pag. 104)
Tema nr. 37
Preparate lichide pentru uz oral
BIBLIOGRAFIE:
10. *** Farmacopeea Romana, editia a X-a, Ed. Medicala, Bucuresti, 1993
F1237001. Care dintre urmatorii agenti antioxidanti sunt folositi la solutii apoase cu substante
medicamentoase usor oxidabile
A. tocoferol
B. sulfit de sodiu
C. acid nordihidroguaiaretic
D. butilhidroxianisol
E. butilhidroxitoluen
(pag. 135, [8])
F1237002. Ce fenomen reprezinta cresterea solubilitatii prin modificarea constantei dielectrice a

solventului apos
A. solubilizare micelara
B. folosire de cosolventi
C. complexare
D. hidrotropie
E. modificarea structurii chimice
(pag. 232, [8])
F1237003. Conservanti antimicrobieni recomandati de farmacopee la prepararea siropurilor care au o

concentratie in zahar mai mica decit aceea prevazuta la siropul simplu:
A. borat fenilmercuric
B. cloretona
C. acid sorbic
D. amestec de p-hidroxibenzoat de metil si p-hidroxibenzoat de propil
E. alcool benzilic
(pag. 849, [FR X])
F1237004. In care din situatiile de mai jos se poate asigura conservarea siropurilor conform FR X
A. se adauga zahar pina la egalizarea concentratiei cu cea a zaharului din siropul simplu
B. folosind ciclamat de sodiu
C. se foloseste un amestec de ciclamat de sodiu si zaharina
D. se adauga un conservant bactericid si fungicid
E. se adauga un amestec recomandat de p–hidroxibenzoat de metil si p–hidroxibenzoat de propil
(pag. 845, [FR X])
F1237005. O substanta medicamentoasa greu solubila in apa poate fi dizolvata cu ajutorul carui co-
solvent
A. sorbitol
B. propilenglicolului
C. salicilatului de sodiu
D. sorbitanului 80
E. polisorbatului 80
(pag. 232, [8])
F1237006. Prin ce procedeu se poate realiza asigurarea claritatii solutiilor conform prevederilor
Farmacopeei Romane:
A. folosirea unor vehicule limpezi
B. folosirea unor substante medicamentoase fara impuritati mecanice
C. centrifugare
D. filtrare
E. folosirea carbunelui adsorbant
(pag. 849, [FR X])
F1337007. Cand se folosesc solutiile titrate 1:10 sau 1: 100:

A. Cand substantele active sunt in cantitate mai mica de 0,005 g.
B. Cand substantele active sunt in cantitate mai mica de 0,01 g.
C. Cand substantele active sunt in cantitate mai mica de 0,05 g.
D. Cand substantele active sunt in cantitate mai mica de 0,10 g.
E. Cand substantele active sunt in cantitate mai mica de 0,50 g.
(pag. 849)
F1337008. Clorura de calciu oficinala este o substanta:

A. eflorescenta
B. delicvescenta
C. higroscopica
D. anhidra
E. nici una de mai sus
(pag. 178)
F1337009. Siropul de codeina are urmatoarea concentratie:

A. 2%
B. 0,2%
C. 0,02%
D. 0,1%
E. 0,5%
(pag. 846)
F1337010. Solutia de clorhidrat de bromhexin are urmatoarea concentratie

A. 0,1 %
B. 1%
C. 0,2%
D. 0,5%
E. 2%
(pag. 852)
F1437011. La prepararea siropurilor cu o concentratie in zahar inferioara siropului simplu, FR.X indica
utilizarea urmatorilor conservanti:
A. nipagin 1 ‰
B. nipasol 1 ‰
C. amestec nipagin : nipasol 9 : 1, 1,5 ‰
D. amestec nipagin : nipasol 1 : 9, 1,5 ‰
E. amestec nipagin : nipasol 1 : 1, 1,5 %
(pag. 845, [9])
F1537012. Concentraţia oficinală a siropului simplu este:
A. 54%
B. 74%
C. 65%
D. 35%
E. 64%
(pag. 848, [10])
F1537013. FR X nu prevede următoarele soluţii:

A. soluţia Burow
B. soluţia de clorură de calciu 50%
C. soluţia alcoolică de iod
D. soluţia diluată de peroxid de hidrogen
E. soluţia efervescentă
(pag. 864, [10])
F1537014. La prepararea soluţiei de acetotartrat de aluminiu nu se adaugă:

A. acetat de aluminiu
B. sulfat de aluminiu
C. acid acetic diluat
D. carbonat de calciu
E. acid tartric
(pag. 850, [10])
F1537015. La prepararea soluţiilor nu se folosesc:

A. solubilizanţi
B. agenţi pentru ajustarea pH-ului
C. conservanţi antimicrobieni potriviţi
D. agenţi pentru corectarea gustului
E. agenţi de emulsionare
(pag. 849, [10])
F1537016. Siropul de Balsam de Tolu nu conţine:

A. tinctură de Balsam de Tolu
B. carbonat bazic de magneziu
C. zahăr
D. acid citric
E. apă distilată
(pag. 845, [10])
F1537017. Soluţiile titrate 1:10 sau 1:100 se folosesc când se prepară soluţii cu substanţe puternic
active sau toxice în cantităţi mai mici de:
A. 5 µg
B. 5 mg
C. 50 mg
D. 500 mg
E. 50 µg
(pag. 849, [10])
F1637018. Factorii care influenteaza direct proportional solubilitatea solidelor în lichide sunt:
A. temperatura, în cazul unui proces exoterm
B. temperatura, în cazul unui proces endoterm
C. marimea particulelor solidului
D. pH-ul
E. vâscozitatea vehiculului
(pag. 15, [7])
F1637019. Filtrele care actioneaza la presiune redusa sunt:

A. filtre presa
B. filtre cu discuri
C. metafiltrele
D. filtrele toba
E. filtrele centrifugale
(pag. 171, [7])
F1637020. Prepararea apei distilate în industrie cu distilatorul cu efect dublu se bazeaza pe:
A. fierberea apei în primul cazan la 100 °C
B. fierberea apei în primul cazan la 110 °C, la suprapresiune
C. fierberea apei în primul cazan la 90 °C, la vid
D. fierberea apei în primul cazan la 96 °C, la vid
E. fierberea apei în primul cazan la 120 °C, la suprapresiune
(pag. 426, [7])
F1637021. Prepararea siropului simplu în farmacie, se face prin dizolvarea zaharului:

A. la cald
B. la rece, prin percolare
C. la rece, prin agitare
D. per descensum
E. în zaharolizoare
(pag. 439, [7])
F1637022. Ultrafiltrarea se realizeaza:

A. la presiune ridicata
B. la presiune scazuta
C. pentru îndepartarea sarurilor minerale
D. pentru îndepartarea substantelor organice, indiferent de dimensiunea lor
E. la presiune normala
(pag. 429, [7])
F2137023. Filtrarea clarifianta:

A. este sinonima cu flitrarea sterilizanta
B. urmareste obtinerea unui lichid limpede, fara particule mecanice insolubile
C. are drept scop indepartarea microorganismelor
D. urmareste omorarea microorganismelor sub forma de spori
E. se aplica pentru obtinerea formelor sterile lichide
(pag. (8) 240)
F2137024. In procedeul de ultrafiltrare se folosesc urmatoarele straturi filtrante:

A. mase de ceramica
B. sticla fritata
C. membrane cu pori
D. plastomeri
E. pasla
(pag. (8) 242)
F2137025. Urmatoarele siropuri sunt prevazute in FR X, cu exceptia:

A. siropului de balsam de Tolu
B. siropului de beladona
C. siropului de codeina
D. siropului de portocale
E. siropului simplu
(pag. 845 - 849, [FR X])
F2137026. Solutia de acetat de amoniu are concentratia:

A. 5 %
B. 10 %
C. 15 %
D. 20 %
E. 25 %
(pag. 852, [FR X])
F2137027. Pentru solutia de citrat de magneziu sunt valabile urmatoarele, cu exceptia:

A. este o solutie oficinala
B. are pH alcalin
C. are pH-ul 3,5 – 5,5
D. se prepara la nevoie
E. are actiune purgativa
(pag. 867 - 868, [FR X])
F2137028. Solutia efervescenta mai este cunoscuta si sub denumirea de:

A. limonada gazoasa
B. limonada Rogè
C. solutie Burow
D. solutie Castelani
E. solutie Sabouraud
(pag. 859 - 860, [FR X])
F2137029. Urmatorii factori modifica viteza de dizolvare, cu exceptia:

A. suprafetei de contact solid/lichid
B. constantei crioscopice a mediului de dizolvare
C. difuziunii
D. agitarii
E. temperaturii
(pag. 227 - 228, [8])
F2137030. Siropul simplu are concentratia in zahar de:

A. 40 %
B. 58 %
C. 64 %
D. 68 %
E. 70 %
(pag. 848, [FR X])
F2237031. Cu ajutorul cui poate fi solubilizata micelar o substanta medicamentoasa greu solubila in
apa
A. alcoolului etilic
B. propilenglicolului
C. salicilatului de sodiu
D. sorbitanului 80
E. polisorbatului 80
(pag. 231)
F2237032. Cum se poate asigura claritatea solutiilor , conform prevederilor Farmacopeei Romane
A. folosirea unor vehicule limpezi
B. folosirea unor substante medicamentoase fara impuritati mecanice
C. folosirea unor substante medicamentoase fara impuritati mecanice
D. filtrare
E. folosirea carbunelui adsorbant
(pag. 282)
F2237033. Cum se poate asigura conservarea siropurilor conform FR X

A. se adauga zahar pina la egalizarea concentratiei cu cea a zaharului din siropul simplu
B. folosind ciclamat de sodiu
C. se foloseste un amestec de ciclamat de sodiu si zaharina
D. se adauga un conservant bactericid si fungicid
E. se adauga un amestec recomandat de p–hidroxibenzoat de metil si p–hidroxibenzoat de propil
(pag. 272)
F2237034. Care sunt conservantii antimicrobieni recomandati de farmacopee la prepararea siropurilor

care au o concentratie in zahar mai mica decit aceea prevazuta la siropul simplu
A. borat fenilmercuric
B. cloretona
C. acid sorbic
D. amestec de p-hidroxibenzoat de metil si p-hidroxibenzoat de propil
E. alcool benzilic
(pag. 272)
F2237035. Ce fenomen reprezinta cresterea solubilitatii prin modificarea constantei dielectrice a

solventului apos
A. Cresterea solubilitatii prin modificarea constantei dielectrice a solventului apos reprezinta un fenomen de
B. cosolventa
C. complexare
D. hidrotropie
E. modificare a structurii chimice
(pag. 231)
F2237036. Ce agenti antioxidanti se folosesc la solutii apoase cu substante medicamentoase usor

oxidabile
A. tocoferol
B. sulfit de sodiu
C. acid nordihidroguaiaretic
D. butilhidroxianisol
E. butilhidroxitoluen
(pag. 267)
F2237037. Ce substante medicamentoase pot fi dizolvate prin scaderea pH-ului mediului

A. fenobarbital
B. acid acetilsalicilic
C. atropina
D. fenitoina
E. sulfamide
(pag. 231)
F2237038. La care dintre solventii enumerati constanta dielectrica are valoarea cea mai mica, semn al
polaritatii reduse
A. apa
B. glicerina
C. etanolul
D. polietilenglicolul lichid
E. parafina lichida
(pag. 232)
F2237039. Cu cine formeaza teofilina un complex usor solubil in apa

A. trietanolamina
B. cafeina
C. etilendiamina
D. teobromina
E. chinina
(pag. 233)
F2237040. Ce fel de complecsi formeaza ciclodextrinele cu unele substante medicamentoase, spre a le

creste solubilitatea in apa
A. transfer de ioni
B. sisteme de electroni pi
C. de incluziune
D. saruri complexe
E. saruri solubile
(pag. 294)
F2237041. Care dintre materialele filtrante enumerate pot fi utilizate si la indepartarea

microorganismelor dintr-o solutie prin filtrare
A. textile
B. stratificate
C. membrane polimerice
D. pulberi
E. centrifugale
(pag. 242)
F2237042. Ce test se foloseste pentru determinarea integritatii membranelor filtrante

A. microscopic
B. gravimetric
C. masurarea presiunii la care se formeaza bule in membrana umectata
D. masurarea presiunii la care membrana se rupe
E. rezistenta la centrifugare
(pag. 245)
F2237043. Ce coloranti se folosesc in preparatele farmaceutice lichide

A. nitrit de sodiu
B. sulfit de sodiu
C. galat de propil
D. glutamat de sodiu
E. eritrozina
(pag. 271)
F2237044. Ce conservanti se folosesc in preparatele farmaceutice uleioase

A. tocoferoli
B. formiat de sodiu
C. acid propionic
D. hidroxichinoleina
E. benzoat de sodiu
(pag. 273)
F2237045. Care sunt dezavantajele prepararii siropurilor la cald

A. timpul de dizolvare este rapid
B. contaminarea cu microorganisme este redusa
C. preparatul este clar
D. hidroliza zaharului este mare
E. poate avea loc fermentarea
(pag. 290)
F2237046. Ce obiectiv important se urmareste la prepararea siropurilor in industrie inainte de operatia

de filtrare
A. determinarea cantitativa
B. controlul microbiologic
C. claritatea
D. concentratia in zahar
E. concentratia in zahar invertit
(pag. 295)
F2337047. Limonadele sunt:

A. solutii apoase ce se administreaza intern
B. solutii hidroalcoolice
C. solutii ce contin sirop 10%
D. solutii apoase ce se administreaza rectal
E. solutii apoase ce se administreaza parenteral
(pag. 859, 867)
F2337048. Siropul de codeina are urmatoarea concentratie:

A. 2%
B. 0,2%
C. 0,02%
D. 0,1%
E. 0,5%
(pag. 846)
F2337049. Solutia de clorhidrat de bromhexin are urmatoarea concentratie:

A. 0,1%
B. 1%
C. 0,2%
D. 0,5%
E. 2%
(pag. 852)
F2337050. Clorura de calciu oficinala este o substanta:

A. eflorescenta
B. delicvescenta
C. higroscopica
D. anhidra
E. nici una de mai sus
(pag. 178)
F2337051. Cand se folosesc solutiile tritrate 1:10 sau 1:100

A. cand substantele active sunt in cantitate mai mica de 0,005 g.
B. cand substantele active sunt in cantitate mai mica de 0,01 g.
C. cand substantele active sunt in cantitate mai mica de 0,05 g.
D. cand substantele active sunt in cantitate mai mica de 0,10 g.
E. cand substantele active sunt in cantitate mai mica de 0,50 g.
(pag. 849)
F2537052. Functie de natura solventului, solutiile se clasifica in:

A. solutii simple,
B. solutii unidoza,
C. solutii uleioase,
D. solutii multidoza,
E. solutii compuse.
(pag. 222/Popovici)
F2537053. Pentru modificarea pH-ului solutiilor de uz intern nu se foloseste:

A. acid boric,
B. hidroxid de sodiu,
C. acid citric,
D. acid tartric,
E. carbonat acid de sodiu.
(pag. 231/Popovici)
F2537054. Ciclodextrinele:
A. sunt oligozaharide aciclice reducatoare,
B. sunt oligozaharide ciclice reducatoare,
C. contin 6,7 sau 8 unitati de fructoza,
D. au partea interioara hidrofila,
E. au partea exterioara hidrofoba.
(pag. 234/Popovici)
F2537055. Stabilitatea fizica a solutiilor nu se refera la determinarile urmatoarelor caractere:

A. claritate,
B. culoare,
C. modificarea continutului in substanta activa,
D. gust,
E. miros.
(pag. 239/Popovici)
F2537056. Solventii utilizati la prepararea solutiilor in farmacie sau industrie trebuie sa fie:
A. toxici,
B. impuri din punct de vedere chimic,
C. iritanti,
D. activi farmacologic,
E. greu de procurat.
(pag. 249/Popovici)
F2537057. Nu reprezinta un procedeu de purificare a apei:

A. filtrarea prin amestec de tifon si vata,
B. distilarea,
C. schimbul de ioni,
D. osmoza inversa,
E. ultrafiltrarea.
F2537058. Concentraţia oficinală a siropului simplu este:

A. 64%,
B. 85%,
C. 64 ‰,
D. 85 ‰,
E. 0,2%.
(pag. 848/FR X)
F2537059. FR X nu prevede in compozitia Siropului de Balsam de Tolu:

A. acid citric,
B. zahăr,
C. apă distilată,
D. carbonat bazic de magneziu,
E. tinctură de Balsam de Tolu.
(pag. 845/FR X)
F2537060. FR X prevede următoarele soluţii, cu exceptia:

A. soluţia diluată de peroxid de hidrogen,
B. soluţia de clorură de calciu 50%,
C. soluţia efervescentă,
D. soluţia Burow,
E. soluţia alcoolică de iod.
(pag. 864/FR X)
F2537061. Conform FR X, la prepararea soluţiei de acetotartrat de aluminiu nu se adaugă:

A. acid tartric
B. sulfat de aluminiu
C. acetat de aluminiu
D. acid acetic diluat
E. carbonat de calciu
(pag. 850/FR X)
F2537062. Care din urmatoarele substante auxiliare nu se folosesc la prepararea soluţiilor:

A. agenţi de emulsionare
B. conservanţi antimicrobieni potriviţi
C. solubilizanţi
D. agenţi pentru ajustarea pH-ului
E. agenţi pentru corectarea gustului
(pag. 849/FR X)
F2537063. Soluţiile titrate 1:10 sau 1:100 se folosesc când se prepară soluţii cu substanţe puternic
active sau toxice în cantităţi mai mici de:
A. 50 µg
B. 500 mg
C. 5 µg
D. 5 mg
E. 50 mg
(pag. 849/FR X)
F2637064. Sunt metaboliţi activi ai spironolactonei?

A. Acidul etacrinic
B. Acidul valproic
C. Acidul epsilon-aminocaproic
D. Acidul canrenoic
E. Acidul tranexamic
(pag. 305)
F2637065. Diureticele care pot fi utilizate în hipercalciuria idipatică deoarece scad eliminarea de calciu
sunt:
A. Hidroclorotiazida
B. Manitolul
C. Acetazolamida
D. Acidul etacrinic
E. Carbamida
(pag. 302)
F2637066. Are efect antidiuretic la bolnavii cu diabet insipid nefrogen:

A. Furosemidul
B. Acetazolamida
C. Acidul etacrinic
D. Triamterenul
E. Hidroclorotiazida
(pag. 301)
F2637067. Care dintre afirmaţiile privind diureticele este falsă?

A. Tiazidele cresc toxicitatea cardiotonicelor
B. Tiazidele scad eliminarea urinară de calciu
C. Diureticele de ansă scad eliminarea urinară de calciu
D. Eliminarea urinară de potasiu scade sub acţiunea amiloridului
E. Tiazidele produc hiperglicemie şi hiperuricemie
(pag. 302-303)
F2637068. Care dintre următoarele diuretice sunt utilizate în insuficienţă renală acută?
A. Furosemidul
B. Hidroclorotiazida
C. Ciclotiazida
D. Politiazida
E. Ciclopentiazida
(pag. 303)
F2637069. Diureticele tiazidice pot produce următoarele dezechilibre electrolitice:

A. Hipokaliemie
B. Hipercalciurie
C. Hiperkaliemie
D. Hipermagneziemie
E. Hipercloremie
(pag. 298-299, 302)
F2637070. Filtrele care acţionează la vid sunt:

A. filtrele presă
B. filtrele cu discuri
C. metafiltrele
D. filtrele rotative
E. filtrele centrifugale
(pag. 283)
F2637071. Factorii care influenţează direct proporţional solubilitatea solidelor în lichide sunt:
A. temperatura, în cazul unui proces exoterm
B. temperatura în cazul unui proces endoterm
C. mărimea particulelor solidului
D. pH-ul
E. vâscozitatea vehiculului
(pag. 229)
F2637072. Prepararea apei distilate în industrie, cu distilatorul cu efect dublu, se bauează pe fierberea
apei în primul evaporator:
A. la 100 °C
B. la 110 °C, la suprapresiune
C. la 90 °C, la vid
D. la 96 °C, la vid
E. la 120 °C, la suprapresiune
(pag. 256)
F2637073. Filtrarea centrifugală se realizează:

A. la suprapresiune
B. la presiune scăzută
C. pentru îndepărtarea sărurilor minerale
D. pentru îndepărtarea substanţelor organice, indiferent de dimensiunea lor
E. la presiune normală
(pag. 283)
F2637074. Metoda preparării siropului la rece prin agitare se pretează pentru cantităţi până la:
A. 1000 g sirop
B. 5000 g sirop
C. 2000 g sirop
D. 10000 g sirop
E. 50000 g sirop
(pag. 292)
F1237075. Care din categoriile urmatoare de substante auxiliare recomandate de FR X se pot folosi la
prepararea solutiilor
A. agenti pentru corectarea gustului
B. solubilizanti
C. agenti pentru cresterea visozitatii
D. agenti pentru ajustarea pH-ului
E. conservanti antimicrobieni potriviti
(pag. 849, [FR X])
F1237076. Care din substantele enumerate sunt edulcoranti pentru solutii de uz oral
A. zahar
B. ciclamat de sodiu
C. zaharina sodica
D. aspartam
E. vanilina
(pag. 268, [8])
F1237077. Care sunt metodele de preparare a apei folosita la prepararea solutiilor

A. distilare
B. demineralizare
C. osmoza inversa
D. ultrafiltrare
E. adsorbtie
(pag. 249, [8])
F1237078. In ce conditii are loc spontan solubilitatea unei substante medicamentoase intr–un solvent
A. entropia procesului scade
B. entropia creste
C. caldura de dizolvare este negativa
D. caldura de dizolvare este pozitiva
E. energia libera a sistemului scade
(pag. 226, [8])
F1237079. In ce conditii se poate realiza cresterea solubilitatii in apa a unei substante medicamentoase
greu solubile care este o baza slaba
A. pulverizare avansata
B. cresterea pH–ului
C. scaderea pH-ului
D. adaugare de cosolventi
E. folosirea unei sari solubile
(pag. 230, [8])
F1237080. Mentionati pentru care din situatiile urmatoare este recomandabila folosirea cosolventilor
A. cresterea solubilitatii in apa a substantelor neionizate
B. cresterea solubilitatii in apa a substantelor ionizate
C. cresterea tolerantei la administrare in cazul solutiilor parenterale administrate intramuscular
D. izotonizarea solutiilor injectabile coloidale
E. cresterea stabilitatii substantelor medicamentoase susceptibile la hidroliza
(pag. 231, [8])
F1237081. Prin care procedeu din cele mentionate mai jos, se poate efectua cresterea solubilitatii unei
substante medicamentoase neionizabile, la prepararea solutiei
A. formarea de complecsi mai solubili
B. modificarea pH-ului solutiei
C. utilizare de cosolventi
D. introducerea de grupari polare in molecula
E. asocierea de substante hidrotrope
(pag. 231-237, [8])
F1337082. Care din urmatoarele solutii sunt oficinale:

A. Solutia de clorura de calciu
B. Solutia de acetat de amoniu
C. Solutia de clorhidrat de bromhexin
D. Solutia de clorura de amoniu anisata
E. Solutia de trinitrat de gliceril
(pag. 852-863)
F1337083. Conservarea siropurilor se realizeaza prin:

A. sterilizare la autoclav
B. adaos de nipagin 0,1%
C. folosirea solutiei conservante in locul apei distilate
D. mentinerea la temperatura de 8-15 °C
E. adaosul de nipagin-nipasol (9:1) in concentratie 0,15%
(pag. 845)
F1337084. F.R.X. oficializeaza urmatoarele siropuri:

A. Siropul simplu
B. Siropul de portocale
C. Siropul de Balsam de Tolu
D. Siropul de codeina
E. Siropul de matraguna
(pag. 845-849)
F1337085. F.R.X. oficializeaza urmatoarele limonade:

A. Limonada gazoasa
B. Limonada citrica
C. Limonada lactica
D. Limonada fosforica
E. Limonada de citrat de magneziu
(pag. 859 si 867)
F1337086. Limonadele sunt:

A. solutii apoase ce se administreaza intern
B. solutii hidroalcoolice
C. solutii ce contin sirop 10%
D. solutii apoase ce se administreaza rectal
E. solutii apoase ce se administreaza parenteral
(pag. 859,867)
F1337087. Preparatele lichide pentru uz oral trebuie sa contina:

A. antioxidanti
B. edulcoranti
C. aromatizanti
D. conservanti antimicrobieni
E. agenti de crestere a viscozitatii
(pag. 849)
F1337088. Solubilizarea cu tenside se realizeaza cind HLB-ul acestora are urmatoarele valori:
A. 8
B. 12
C. 15
D. 3
E. 17
(pag. 423)
F1337089. Solutia apoasa de clorhidrat de bromhexin contine:

A. acid tartric cu rol de solubilizant
B. acid tartric cu rol de stabilizant
C. nu contine acid tartric
D. contine acid clorhidric 0,1 M.
E. contine acid citric ca solubilizant
(pag. 852-853)
F1337090. Solutia efervescenta contine:

A. carbonat de sodiu
B. acid tartric
C. bicarbonat de sodiu
D. acid citric
E. acid clorhidric
(pag. 859)
F1437091. Agentii edulcoranti sintetici folositi la prepararea solutiilor de uz oral sunt:

A. zaharina
B. zaharul
C. ciclamatul de sodiu
D. aspartamul
E. sorbitolul
(pag. 424, [7])
F1437092. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la prepararea siropului simplu sunt adevarate:
A. se realizeaza prin dizolvarea zaharului la cald
B. se realizeaza, conform FR.X, prin dizolvarea zaharului la rece
C. este insotita de clarificarea siropului daca dizolvarea zaharului se realizeaza la cald
D. necesita adausul de conservanti antimicrobieni
E. este insotita de invertirea zaharului daca dizolvarea acestuia se realizeaza la rece
(pag. 439, [7])
F1437093. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la solubilizarea micelara sunt adevarate:
A. se realizeaza cu ajutorul substantelor tensioactive in concentratii superioare concentratiei micelare critice
B. se realizeaza cu ajutorul substantelor tensioactive in concentratii inferioare concentratiei micelare critice
C. se realizeaza cu ajutorul substantelor tensioactive a caror valoare HLB este mai mare decat 15
D. se realizeaza cu ajutorul substantelor ajutatoare hidrofile folosite in cantitati mari
E. are ca rezultat formarea unui complex intermolecular solubil
(pag. 423, [7])
F1437094. Conform FR.X, siropurile care contin zahar in concentratie de 64% sunt:
A. siropul de balsam de Tolu
B. siropul de matraguna
C. siropul de codeina 0,2%
D. siropul simplu
E. siropul de coji de portocale
(pag. 845, 848, [9])
F1437095. Cresterea solubilitatii substantelor medicamentoase in apa se poate realiza prin:

A. complexare
B. hidrotropie
C. delicvescenta
D. eflorescenta
E. modificarea structurii chimice
(pag. 423, 424, [7])
F1437096. Urmatoarele afirmatii referitoare la solutia de acetotartrat de aluminiu sunt adevarate:

A. este oficinala in FR.X.
B. se obtine prin dizolvarea principiului activ in apa distilata
C. principiul activ rezulta in urma unor reactii chimice
D. se mai numeste solutie Burow
E. se utilizeaza intern, ca astringent
(pag. 850, [9])
F1537097. Avantajele folosirii solvenţilor anhidri sunt:

A. sunt buni solvenţi pentru un număr mare de substanţe insolubile în apă
B. conferă instabilitate fizico-chimică preparatelor industriale
C. soluţiile obţinute nu necesită adăugarea de conservanţi antimicrobieni
D. permit dezvoltarea microorganismelor
E. sunt uşor suportaţi de piele sau de mucoase
(pag. 263, [8])
F1537098. Controlul calităţii soluţiilor prevede, conform FR X:

A. dozarea conţinutului de substanţă activă
B. determinarea volumului recipientului
C. masa totală pe recipient
D. uniformitatea conţinutului în substanţa activă
E. pH-ul
(pag. 849, [10])
F1537099. Exemplele clasice de complexare sunt:

A. prepararea reactivului Tollens
B. prepararea reactivului Fehling
C. prepararea reactivului Nessler
D. dizolvarea iodului în prezenţa iodurii de potasiu
E. solubilizarea aspirinei prin intermediului carbonatului acid de sodiu
(pag. 233, [8])
F1537100. Factorii din ecuaţia Noyes-Whitney care influenţează procesul de dizolvare sunt:
A. aria suprafeţei de contact solid/solid
B. difuziunea
C. agitarea
D. vâscozitatea lichidului
E. temperatura
(pag. 238, [8])
F1537101. Filtrele din material textil sunt reprezentate de:

A. filtrele Millipore
B. vata hidrofilă
C. vata hidrofilă mixtă (sau BC)
D. tifonul
E. pulberile filtrante
(pag. 243, [8])
F1537102. În FR X sunt prezente următoarele monografii:

A. apa potabilă
B. apa distilată
C. apa purificată
D. apa pentru diluarea soluţiilor concentrate
E. apa distilată pentru preparate injectabile.
(pag. 251, [8])
F1537103. Referitor la macrogoli sunt valabile următoarele afirmaţii:

A. cei cu masa moleculară 400-600 sunt lichizi
B. cei cu masa moleculară 1 500-10 000 sunt solizi
C. starea de agregare nu depinde de masa moleculară
D. se mai numesc polietilen glicoli
E. starea de agregare depinde de gradul de polimerizare
(pag. 264, [8])
F1537104. Rolul glicerolului în preparate farmaceutice este:

A. edulcorant
B. conservant antimicrobian
C. umectant
D. emulgator
E. emulgator colorant
(pag. 264, [8])
F1537105. Uleiurile oficializate de FR X şi folosite ca solvenţi sunt:

A. uleiul de soia
B. uleiul de floarea-soarelui
C. uleiul de parafină
D. uleiul de ricin
E. uleiul de in
(pag. 266, [8])
F1637106. Apele aromatice preparate în farmacie:

A. sunt solutii apoase de uleiuri volatile
B. sunt solutii hidroalcoolice de ueiuri volatile
C. se utilizeaza intern
D. se obtin prin antrenare cu vapori de apa
E. se pastreaza la 25 °C
(pag. 440, [7])
F1637107. Constanta vitezei de dizolvare din ecuatia Noyes-Whitney nu este inflentata de:
A. grosimea stratului stationar învecinat
B. coeficientul de difuzie al substantei în mediul de dizolvare
C. viteza de agitare
D. volumul mediu de dizolvare
E. marimea particulelor
(pag. 24, [7])
F1637108. Factorii care influenteaza invers proportional viteza de dizolvare sunt:

A. agitarea solutiei
B. marimea suprafetei solidului nedizolvat
C. vâscozitatea lichidului
D. volumul mediului de dizolvare
E. temperatura
(pag. 23, [7])
F1637109. În cazul amestecarii a doua lichide miscibile are loc o:

A. amestecare pozitiva
B. amestecare negativa
C. amestecare neutra
D. difuzie spontana
E. difuzie în urma agitarii
(pag. 145, [7])
F1637110. Limonadele:
A. se conserva ferit de lumina
B. se conserva la loc racoros
C. se conserva în recipiente bine închise
E. sunt solutii hidroalcoolice
(pag. 850, 860, [9])
F1637111. Mecanismele amestecarii fluidelor la obtinerea unei solutii sunt:

A. transportul în masa
B. curgerea turbulenta
C. curgerea laminara
D. difuzia moleculara
E. curgerea încrucisata
(pag. 145, [7])
F1637112. Siropurile oficinale în FR X sunt:

A. Sirupus aurantiorum
B. Sirupus Belladonnae
C. Sirupus codeini 0,2 %
D. Sirupus citri
E. Sirupus Balsami Tolutani
(pag. 846, [9])
F1637113. Siropurile se conserva:

A. în recipiente de cel mult 250 ml
B. la loc racoros
C. ferit de lumina
D. cu conservanti antimicrobieni, la cele mai diluate
E. în recipiente închise etans
(pag. 845, [9])
F2137114. Factorii care intervin asupra solubilitatii unei substante active sunt:
A. stabilitatea chimica
B. constitutia chimica
C. marimea si forma particulelor
D. pH-ul
E. polimorfismul
(pag. (8) 228 - 230)
F2137115. Cosolvatarea:
A. se utilizeaza pentru marirea solubilitatii in apa a electrolitilor slabi
B. se utilizeaza pentru marirea solubilitatii in apa a substantelor cu molecule apolare
C. se utilizeaza pentru marirea solubilitatii in apa a substantelor cu molecule polare
D. presupune reducerea tensiunii interfaciale
E. se bazeaza pe utilizarea agentilor tensioactivi
(pag. (8) 231)
F2137116. Compusii moleculari sunt combinatii de doua sau mai multe molecule sau ioni, care sunt
legati prin:
A. legaturi covalente
B. legaturi ionice
C. forte de atractie intermoleculare
D. legaturi de hidrogen
E. forte Van de Waals
(pag. (8) 232)
F2137117. Cafeina formeaza complecsi moleculari cu:

A. benzoat de sodiu
B. salicilat de sodiu
C. acid acetilsalicilic
D. procaina
E. fenobarbital
(pag. (8) 233)
F2137118. In cazul solutiilor, utilizarea complecsilor substantelor medicamentoase cu ciclodextrinele

asigura:
A. o solubilitate marita in apa
B. o stabilitate mai mare
C. o reducere a biodisponibilitatii
D. acoperirea unor gusturi si mirosuri neplacute
E. o marire a potentialului iritant al moleculelor
(pag. (8) 235)
F2137119. Hidrotropia desemneaza cresterea solublitatii in apa a diferitelor substante medicamentoase

in prezenta de:
A. substante tensioactive
B. solventi miscibili cu apa in care substanta sa fie solubila
C. solutii tampon
D. componente cu care pot forma asociatii moleculare solubile
E. cantitati mari de aditivi

(pag. (8) 230 - 235)
F2137120. Difuziunea prin convectie fortata, ca factor care influenteaza viteza de dizolvare, se produce
prin.
A. agitare mecanica
B. actiunea fortei gravitationale
C. incalzire
D. micsorarea diferentei de densitate intre solut si solvent
E. scaderea vascozitatii mediului
(pag. (8) 238 - 239)
F2137121. Eliminarea particulelor insolubile din solutii se poate efectua prin:

A. precipitare
B. centrifugare
C. decantare
D. filtrare
E. floculare
(pag. (8) 239)
F2137122. Pentru a evita colmatarea filtrelor in cazul solutiilor care contin numeroase particule solide
sunt necesare:
A. o suprafata mica de filtrare
B. o suprafata mare de filtrare
C. utilizarea de prefiltre
D. utilizarea de filtre cu diametrul porilor de 0, 22 microni
E. adaugarea de adjuvanti de filtrare
(pag. (8) 240)
F2137123. Alegerea materialelor filtrante se face in functie de urmatoarele criterii:

A. precizia separarii
B. rezistenta mecanica si chimica
C. viteza de filtrare mica
D. regenerarea usoara si rapida
E. pret de cost redus
(pag. (8) 243)
F2137124. Filtrele cu membrana sunt confectionate din urmatoarele materiale filtrante:

A. materiale ceramice
B. acetat de celuloza
C. nitrat de celuloza
E. sticla fritata
(pag. (8) 243)
F2137125. FR X descrie urmatoarele tipuri de recipiente:

A. recipiente bine inchise
B. recipiente inchise etans
C. recipiente cu o singura doza
D. recipiente cu mai multe doze
E. recipiente fotoprotectoare
(pag. (10) 36)
F2137126. Recipientele din sticla de tip I se folosesc pentru conditionarea:

A. pulberi de uz parenteral
B. preparatelor parenterale
C. preparatelor lichide de uz parenteral
D. sangelui uman
E. componentelor sangelui
(pag. (8) 109)
F2137127. Conform FR X, la prepararea solutiilor se respecta urmatoarele reguli:

A. ordinea si modul de dizolvare se efectueaza in functie de natura si proprietatile substantelor active
B. substantele volatile se adauga la sfarsit
C. completarea se face la volumul specificat (m/V)
D. solutia finala se filtreaza cand este cazul
E. cand se prepara solutii cu substantele puternic active sau toxice se vor folosi intotdeauna solutii titrate 0,1
% sau 1 ‰
(pag. 849, [FR X])
F2137128. Conform FR X, la prepararea solutiilor se folosesc ca solventi:

A. apa distilata
B. apa demineralizata
C. alcool
D. glicerol
E. uleiuri vegetale
(pag. 849, [FR X])
F2137129. Conform FR X, la prepararea siropurilor se pot folosi ca adjuvanti:

A. agenti pentru corectarea gustului si mirosului
B. emulgatori
C. agenti pentru cresterea vascozitatii
D. agenti de floculare
(pag. 849, [FR X])
F2137130. Solutia efervescenta:

A. contine hidrogencarbonat de sodiu şi acid citric
B. contine hidrogencarbonat de sodiu si acid tartric
C. se prepara in doua recipiente
D. se prepara in acelasi recipient
E. se prepara la nevoie
(pag. 859 - 860, [FR X])
F2137131. Solventii utilizati la prepararea solutiilor trebuie:

A. sa aiba o mare capacitate de dizolvare
B. sa nu prezinte inocuitate
C. sa fie stabili si sa asigure o buna stabilitate solutiei
D. sa fie anhidri
E. sa fie econimici, usor de procurat, transportat si depozitat
(pag. 248, [8])
F2137132. Factorii care intervin asupra solubilitatii unei substante sunt:

A. reologia pulberii de substanta de dizolvat
B. constitutia chimica a substantei medicamentoase si a solventului
C. polimorfismul
D. marimea si forma particulelor substantei medicamentoase
E. pH-ul
(pag. 227 -228, [8])
F2137133. Glicerolul in solutii orale:

A. se foloseste asociat cu apa, polioli, sirop simplu
B. este edulcorant
C. este umectant si emolient al tegumentului
D. este antiflogistic in aplicatii topice
E. nu are actiune farmacologica proprie
(pag. 246, [8])
F2137134. Acizii organici folositi in formularea limonadelor sunt:

A. acid acetic
B. acid tartric
C. acid citric
D. acid formic
E. acid ascorbic
(pag. 299, [8])
A. sunt solutii edulcorate si aromatizate, destinate administrarii interne
B. au solvent hidroalcoolic
C. pot fi gazoase sau negazoase
E. se pastreaza timp scurt (1- 2 zile), la rece
(pag. 229, [8])
F2237136. In ce conditii are loc solubilitatea (dizolvarea) spontana a unei substante medicamentoase
intr–un solvent
A. entropia procesului scade
B. entropia creste
C. caldura de dizolvare este negativa
D. caldura de dizolvare este pozitiva
E. energia libera a sistemului scade
(pag. Popovici,226)
F2237137. Cum se poate realiza cresterea solubilitatii in apa a unei substante medicamentoase greu
solubile care este o baza slaba
B. cresterea pH-ului
C. scaderea pH-ului
D. adaugare de cosolventi
E. folosirea unei sari usor solubile
(pag. 230)
F2237138. Pentru ce este recomandabila folosirea cosolventilor

A. cresterea solubilitatii in apa a substantelor neionizate
B. cresterea solubilitatii in apa a substantelor ionizate
C. cresterea tolerantei la administrare in cazul solutiilor parenterale administrate intramuscular
D. izotonizarea solutiilor injectabile coloidale
E. cresterea stabilitatii substantelor medicamentoase susceptibile la hidroliza

(pag. Popovici,231)
F2237139. Cum poate creste viteza de dizolvare a unei substante medicamentoase

B. ionizare
C. agitarea mediului de dizolvare
D. micsorarea viscozitatii mediului de dizolvare
E. micsorarea gradientului de concentratie intre stratul de solvent adiacent particulelor care se dizolva si
restul mediului de dizolvare
(pag. 237)
F2237140. Ce edulcoranti se folosesc pentru solutii de uz oral

A. zahar
B. ciclamat de sodiu
C. zaharina sodica
D. aspartam
E. vanilina
(pag. 268)
F2237141. Ce categorii de substante auxiliare se pot folosi la prepararea solutiilor

A. agenti pentru corectarea gustului
B. solubilizanti
C. agenti pentru cresterea absorbtiei substantelor medicamentoase
D. agenti pentru ajustarea pH–ului
(pag. 267)
F2237142. Care dintre preparatele de mai jos sunt destinate pentru aplicare buco-faringiana
A. siropuri
B. colutorii
C. erine
D. cataplasme
E. gargarisme
(pag. 340)
F2237143. Cum se poate creste solubilitatea unei substante medicamentoase neionizabile , la

prepararea solutiei
A. formarea de complecsi mai solubili
B. modificarea pH-ului solutiei
C. utilizare de cosolventi
D. introducerea de grupari polare in molecula
E. asocierea de substante hidrotrope
(pag. 231)
F2237144. Ce fel de metode de preparare a apei folosita la prepararea solutiilor se folosesc industrial
A. distilare
B. osmoza inversa
C. demineralizare
D. ultrafiltrare
E. adsorbtie
(pag. 251)
F2237145. Ce obiective se urmaresc la formularea solutiilor de uz intern

A. solubilitatea dorita
B. stabilitatea substantei medicamentoase
C. caracteristicile organoleptice pentru o buna acceptare a medicamentului
D. inocuitate, toleranta, eficienta
E. cost redus
(pag. 225)
F2237146. Ce tipuri de interactiuni au loc intre substanta medicamentoasa care se dizolva si solvent
A. ion-dipol
B. dipol-dipol
C. dipol-dipol indus
D. dipol indus-dipol indus
E. ion-ion
(pag. 227)
F2237147. Ce sunt ciclodextrinele, care se folosesc la cresterea solubilitatii unor substante

medicamentoase
A. oligozaharide ciclice
B. cicloglucani
C. ciclomaltoligozide
D. dextrine Schardinger
E. dextrani
(pag. 234)
F2237148. Prin ce metode se obtin dispersiile solide utilizate la cresterea solubilitatii unor substante
medicamentoase
A. fuziune
B. coprecipitare
C. formare de complecsi
D. dizolvare urmata de evaporarea solventului sau liofilizare
E. dispersie de raze X
(pag. 236)
F2237149. Ce factori cuprinsi in ecuatia vitezei de dizolvare Noyes-Whitney contribuie la cresterea

vitezei procesului
A. cresterea suprafetei de contact solid/lichid
B. cresterea viscozitatii
C. scaderea gradientului de concenratie
D. valori mari ale coeficientului de difuzie
E. micsorarea stratului de difuzie din jurul particulelor care se dizolva
(pag. 237)
F2237150. Ce proprietati subiective se asigura solutiilor de uz intern

A. aspect
B. gust
C. miros
D. culoare
E. continut medicamentos
(pag. 239)
F2237151. Ce factori cresc viteza de filtrare la clarificarea solutiilor
A. cresterea suprafetei filtrului

B. diferenta de presiune
C. cresterea viscozitatii
D. cresterea rezistentei sedimentului si filtrului
E. scaderea diferentei de presiune pe cele doua fete ale materialului filtrant
(pag. 241)
F2237152. Ce caracteristici au filtrele din membrane polimerice

A. constituite din polimeri sintetici
B. subtiri si fragile
C. se fixeaza pe suporturi rigide
D. porii pot ajunge la 80% din volumul membranei
E. cedeaza particule cancerigene
(pag. 244)
F2237153. Care sunt tipurile de apa incluse in monografiile FRX

A. apa potabila
B. apa distilata
C. apa purificata
D. apa pentru diluarea solutiilor concentrate pentru hemodializa
E. apa distilata pentru preparate injectabile
(pag. 251)
F2237154. Ce variante industriale de distilatoare se folosesc pentru recuperarea energiei utilizate,

comparativ cu distilatorul cu efect simplu
A. instalatia de demineralizare cu rasini schimbatoare de ioni
B. distilator cu efect dublu
C. procedeul termocompresiei
D. distilatoare in module sub vid
E. osmoza inversa
(pag. 255)
F2237155. Care sunt elementele esentiale ale distilatorului cu termocompresie

A. distilarea se efectueaza la o presiune usor inferioara celei atmosferice
B. dupa comprimare condensarea vaporilor are loc la aceeasi temperatura, dar la o presiune usor superioara
celei atmosferice
C. incalzirea se face electric, ceea ce necesita izolare pentru evitarea pierderilor de calorii
D. nu este necesara degazarea apei distilate
E. este necesara degazarea apei distilate
(pag. 256)
F2237156. Ce particularitati sunt specifice obtinerii apei fara ioni, prin osmoza inversa
A. se foloseste o membrana semipermeabila
B. membranele sunt din acetat de celuloza sau nylon
C. in compartimentul cu solutia concentrata se aplica o presiune superioara celei osmotice
D. este nevoie de pretratamente pentru indepartarea materiilor in suspensie, a clorului, si flocularea coloizilor
E. din cauza dificultatii de validare acest procedeu nu poate fi folosit la prepararea apei pentru injectabile
(pag. 260)
F2237157. Ce particularitati se intilnesc in procedeul de ultrafiltrare pentru purificarea apei

A. folosirea unor membrane
B. nu sunt retinute deloc sarurile minerale
C. se retin toate sarurile minerale

D. se retin molecule organice de o anumita marime
E. se retin pirogenele
(pag. 261)
F2237158. Care este modul de stocare al apei distilate pentru a evita multiplicarea microorganismelor
A. stocare la rece, citeva zile
B. stocare la 65-80°C
C. stocare la temperatura camerei
D. stocare in prezenta de permanganat de potsiu
E. stocare in prezenta de borat fenilmercuric
(pag. 262)
F2237159. Ce control de calitate se efectueaza asupra apei distilate

A. conductivitate
B. temperatura
C. puritatea fizica, chimica si microbiologica
D. endotoxinele bacteriene
E. validarea sistemului de producere a apei
(pag. 262)
F2237160. Care dintre solventii enumerati sunt neaposi dar miscibili cu apa
A. uleiul de floarea soarelui
B. glicerolul
C. propilenglicolul
D. uleiul de avocado
E. miristatul de izopropil
(pag. 266)
F2237161. Ce edulcoranti sintetici se folosesc la indulcirea solutiilor medicamentoase

A. maltoza
B. zaharoza
C. ciclamatul de sodiu
D. zaharina
E. aspartamul
(pag. 268)
F2237162. Ce tipuri de agitatoare se folosesc la omogenizarea solutiilor

A. cu elice
B. cu palete
C. electromagnetice
D. turbine
E. cu jet de aer
(pag. 276)
F2237163. Ce caracteristici are filtrul presa pentru clarificarea solutiilor

A. are o succesiune de placi si rame goale
B. materialul filtrant se aplica pe rame
C. lichidul care trebuie filtrat se introduce sub presiune
D. filtrarea este accelerata de centrifugare
E. filtrarea este facilitata de introducerea unor pulberi in suspensie
(pag. 282)
F2237164. Ce prevederi are FRX cu privire la controlul calitatii solutiilor medicamentoase

A. verificarea potentiometrica a pH-ului
B. masa totala pe recipient
C. dozarea continutului in substanta activa
D. controlul viscozitatii
E. verificarea gustului si mirosului
(pag. 287)
F2237165. Ce avantaje au siropurile

A. ocupa volume mari
B. stabilitate redusa a substantelor medicamentoase
C. au caracteristici organoleptice care usureaza acceptarea din partea unor grupe de pacienti
D. concentratia mare in zahar contribuie la conservare
E. biodisponibilitatea este micsorata
(pag. 289)
F2237166. Ce obiective exista Ia formularea siropurilor

A. asigurarea caracteristicilor subiective, organoleptice
B. realizarea solubilitatii substantelor medicamentoase
C. asigurarea stabilitatii
D. asigurarea invertirii zaharozei
E. pastrarea siropului pe un exces de zaharoza pentru a-i mentine concentratia constanta in solutie
(pag. 290)
F2237167. Care sunt tehnologiile de obtinere a apelor aromatice

A. macerarea produsului vegetal
B. dizolvarea uleiului volatil in apa distilata
C. diluarea solutiilor hidroalcoolice concentrate
D. antrenarea cu vapori de apa
E. solubilizarea micelara cu ajutorul tensioactivilor amfifili
(pag. 304)
F2237168. Care este utilizarea apelor aromatice

A. medicamente
B. la fabricarea uleiurilor volatile
C. ca vehicule la aromatizarea solutiilor
D. in preparate de uz extern
E. preparate pentru activarea factorilor naturali de aparare a organismului
(pag. 303)
F2237169. Ce particularitati exista la obtinerea apelor aromatice prin antrenare cu vapori de apa
provenind de la un generator de vapori separat
A. procedeul este discontinuu
B. se intrerupe procesul pentru realimentarea cu apa
C. procedeul este mai economicos
D. vaporii de apa se pot condensa pe planta
E. la inceputul operatiei producerea de vapori trebuie sa fie moderata si racirea puternica spre a evita
pierderile
(pag. 310)
F2337170. Prepararea siropurilor se efectueaza prin:

A. incalzire la 50° C
B. la temperatura camerei
C. aducerea componentelor la temperatura de fierbere
D. incalzire la 70-80° C
E. amestecarea siropului simplu cu solutii extractive
(pag. 291)
F2337171. Solutia efervescenta contine:

A. carbonat de sodiu
B. acid tartric
D. acid citric
E. acid clorhidric
(pag. 859)
F2337172. Conservarea siropurilor se realizeaza prin:

B. adaos de nipagin 0,1%
C. folosirea solutiei conservante in locul apei distilate
D. mentinerea la temperatura 8-15° C
E. adaos de nipagin/nipasol 9:1 in concentratie 0,15%
(pag. 845)
F2337173. Preparatele lichide pentru uz oral trebuie sa contina:

A. antioxidanti
B. edulcoranti
C. aromatizanti
D. conservanti antimicrobieni
E. agenti de crestere a viscozitatii
(pag. 844,)
F2337174. F.R.X. oficializeaza urmatoarele siropuri:

A. siropul simplu
B. siropul de portocale
C. siropul de Balsam de Tolu
D. siropul de codeina
E. siropul de matraguna
(pag. 845,846, 848)
F2337175. Care din urmatoarele solutii sunt oficinale:

A. solutia de clorura de calciu
B. solutia de acetat de amoniu
C. solutia de clorhidrat de bromhexin
D. solutia de clorura de amoniu anisata
E. solutia de trinitrat de gliceril
(pag. 852, 853, 862)
F2337176. F.R.X. oficializeaza urmatoarele limonade:

A. limonada gazoasa
B. limonada citrica
C. limonada lactica
D. limonada fosforica
E. limonada de citrat de magneziu
(pag. 859, 867)
F2337177. Solutia apoasa de clorhidrat de bromhexin contine:

A. acid tartric cu rol de solubilizant
B. acid tartric cu rol de stabilizant
C. nu contine acid tartric
D. contine acid clorhidric 0,1 M
E. contine acid citric ca solubilizant
(pag. 853)
F2337178. Procentul de zaharoza al zaharului folosit la prepararea siropurilor este:

A. 98%
B. 85%
C. 99%
D. 99,5%
E. 75%
(pag. 290)
F2337179. Clarificarea siropurilor se realizeaza cu:

A. carbune activ
B. pasta de hartie de filtru
C. nu este necesara
D. talc
E. albumina
(pag. 296)
F2337180. Vehiculele folosite la prepararea apelor aromatice sunt:

A. apa distilata
B. solutie de nipaesteri 0,1%
C. alcool
D. alcool de 50° C
E. solutia conservanta la 35-40° C
(pag. 304)
F2537181. Glicerolul:
A. este 1,1,1-trihidroxipropran,
B. la temperaturi mai mari de 60 grade Celsius formeaza acroleina,
C. in aer umed absoarbe apa,
D. se utilizeaza ca edulcorant,
E. se foloseste ca umectant.
(pag. 263/Popovici)
F2537182. Nu se folosesc ca promotori de absorbtie pentru om:

A. DMSO,
B. DMF,
C. DMA,
D. alcoolul metilic,
E. benzenul.
(pag. 267/Popovici)
F2537183. La prepararea solutiilor, sorbitolul:

A. se foloseste ca agent colorant,
B. se foloseste ca agent edulcorant,

C. este indicat pentru diabetici,
D. este contraindicat la diabetici,
E. se foloseste ca solutie 70%.
(pag. 269/Popovici)
F2537184. Fazele prepararii unei solutii magistrale de uz intern sunt:

A. verificarea dozelor terapeutice maxime,
B. identificarea prin reactii chimice a substantelor active,
C. cantarirea si dizolvarea substantelor active si auxiliare,
D. completarea la volumul specificat,
E. conditionarea primara si aplicarea etichetei.
(pag. 275/Popovici)
F2537185. Solutiile titrate 1:100 ale substanteleor toxice nu se pastreaza la:

A. Separanda,
B. frigider,
C. Venena,
D. la rece,
E. la peste 35 grade Celsius.
(pag. 275/Popovici)
F2537186. Nu se recomanda incalzirea amestecului S/L pentru cresterea solubilitatii in apa a

substantelor greu solubile pentru:
A. substantele volatile,
B. substantele termolabile,
C. acid boric,
D. borax,
E. nipaesteri.
(pag. 276/Popovici)
F2537187. Hidroliza zaharozei se produce sub sctiunea enzimelor:

A. glucozidaza,
B. lactatdehidrogenaza,
C. digipurpidaza,
D. invertaza,
E. amilaza.
(pag. 290/Popovici)
F2537188. Prepararea siropurilor la rece se face prin:

A. dizolvarea zaharului "per descensum",
B. dizolvarea zaharului prin macerare,
C. dizolvarea zaharului prin percolare,
D. dizolvarea zaharului prin infuzare,
E. dizolvarea zaharului prin agitare mecanica.
(pag. 291/Popovici)
F2537189. La prepararea limonadelor se utilizeaza:

A. acid boric,
B. acid citric,
C. sirop simplu,
D. apa distilata,
E. DMSO.
(pag. 299/Popovici)
F2537190. Exemplele clasice de complexare sunt:

A. dizolvarea iodului în prezenţa iodurii de potasiu,
B. solubilizarea aspirinei prin intermediului carbonatului acid de sodiu,
C. prepararea reactivului Nessler,
D. prepararea reactivului Fehling,
E. prepararea reactivului Tollens.
(pag. 233/Popovici)
F2537191. Factorii care influenţează procesul de dizolvare si care se regasec in ecuaţia Noyes-Whitney
sunt:
A. difuziunea
B. temperatura
C. aria suprafeţei de contact solid/solid
D. agitarea
E. vâscozitatea lichidului
(pag. 238/Popovici)
F2537192. Nu sunt filtre din material textil:

A. tifonul
B. vata hidrofilă mixtă (sau BC)
C. filtrele Millipore
D. pulberile filtrante
E. vata hidrofilă
(pag. 243/Popovici)
F2537193. FR X nu prevede următoarele monografii:

A. apa pentru diluarea soluţiilor concentrate
B. apa purificată
C. apa potabilă
D. apa pentru diluarea soluţiilor concentrate
E. apa distilată
(pag. 251/Popovici)
F2537194. Nu reprezinta un avantaj al folosirii solvenţilor anhidri:

A. sunt uşor suportaţi de piele sau de mucoase
B. soluţiile obţinute nu necesită adăugarea de conservanţi antimicrobieni
C. soluţiile obţinute nu necesită adăugarea de conservanţi antimicrobieni
D. permit dezvoltarea microorganismelor
E. conferă instabilitate fizico-chimică preparatelor industriale
(pag. 263/Popovici)
F2537195. Glicerolul are, în preparate farmaceutice, rol:

A. colorant
B. emulgator
C. edulcorant
D. conservant antimicrobian
E. umectant
(pag. 264/Popovici)
F2537196. Sunt valabile următoarele afirmaţii referitoare la macrogoli:

A. starea de agregare depinde de gradul de polimerizare
B. starea de agregare nu depinde de masa moleculară
C. cei cu masa moleculară 1 500-10 000 sunt solizi
D. cei cu masa moleculară 400-600 sunt lichizi
E. se mai numesc polietilen glicoli
(pag. 264/Popovici)
F2537197. Sunt oficializate de FR X şi folosite ca solvenţi:

A. uleiul de ricin
B. uleiul de floarea-soarelui
C. uleiul de parafină
D. uleiul de soia
E. uleiul de in
(pag. 266/Popovici)
F2537198. FR X prevede pentru controlul calităţii soluţiilor:

A. determinarea volumului recipientului
B. dozarea conţinutului de substanţă activă
C. masa totală pe recipient
D. pH-ul
E. uniformitatea conţinutului în substanţa activă
(pag. 849/FR X)
F2637199. Sunt antagonişti competitivi ai aldosteronului?

A. Triamteren
B. Amilorid
C. Canrenona
D. Spironolactona
E. Carbenoxolona
(pag. 296)
F2637200. Sunt sulfamide heterociclice, cu efect asemănător diureticelor tiazidice:

A. Glibenclamida
B. Indapamida
C. Glipizida
D. Clopamida
E. Bumetanida
(pag. 296)
F2637201. Sunt diuretice de ansă:

A. Bumetanidul
B. Amiloridul
C. Furosemidul
D. Metoclopramidul
E. Indacrinona
(pag. 2296)
F2637202. Care dintre următoarele diuretice elimină potasiu, putând cauza tulburări hidroelectrolitice?
A. Clopamida
B. Clortalidona
C. Hidroclorotiazida
D. Canrenona
E. Amiloridul
(pag. 297)
F2637203. Care dintre următoarele diuretice reţin potasiul?

A. Acetazolamida
B. Clopamida
C. Indapamida
D. Canrenona
E. Spironolactona
(pag. 297)
F2637204. Manitolul este indicat în:

A. Intoxicaţii acute cu substanţe care se elimină renal
B. Edem cerebral
C. Edem pulmonar acut
D. Urgenţe hipertensive
E. Glaucom acut congestiv
(pag. 306)
F2637205. Acetazolamida:
A. Produce alcalinizarea urinii
B. Produce acidifierea urinii
C. Favorizează dezechilibrele acido-bazice cu alcaloză metabolică
D. Favorizează dezechilibrele acido-bazice cu acidoză metabolică
E. Favorizează reţinerea potasiului în organism prin schimb cu ionii de hidrogen
(pag. 304)
F2637206. Spironolactona poate produce următoarele efecte adverse:

A. Impotenţă sexuală
B. Virilizare la femei
C. Hipernatriemie
D. Bronhoconstricţie
E. Hipertensiune arterială
(pag. 305)
F2637207. Ce efecte metabolice pot produce diureticele tiazidice?

A. Hiperuricemie
B. Hiperglicemie
C. Hipolipemie
D. Hiperazotemie
E. Hipoglicemie
(pag. 302)
F2637208. Filtrele cu membrană se utilizează pentru:

A. filtrarea clarifiantă a soluţiilor
B. filtrarea siropurilor
C. filtrarea lichidelor organice
D. filtrarea sterilizantă
E. îndepărtarea impurităţilor grosiere
(pag. 244)
F2637209. Factorii care infuenţează invers proporţional viteza de dizolvare sunt:

A. agitarea soluţiei
B. mărimea suprafeţei de contact solid nedizolvat/lichid
C. vâscozitatea lichidului
D. volumul mediului de dizolvare
E. temperatura
(pag. 227-228)
F2637210. În ecuaţia lui Noes-Whitney:

A. coeficientul de difuziune este proporţional cu temperatura şi invers proporţional cu vâscozitatea
B. coeficientul de difuziune este invers proporţional cu temperatura şi proporţional cu vâscozitatea
C. grosimea statului de difuziune limită este dependent de agitare
D. grosimea stratului de difuziune limită este independent de agitare
E. aria suprageţei de solid nedizolvat variază cu natura solventului
(pag. 237)
F2637211. Apa demineralizată obţinută prin ultrafiltrare:

A. nu conţine substanţe organice
B. nu conţine microorganisme şi pirogene
C. conţine săruri minerale
D. nu poate fi folosită la clătirea recipientelor pentru soluţii injectabile
E. conţine substanţe organice
(pag. 261)
F2637212. Siropurile se conservă:

A. în recipiente de cel mult 250 ml
B. la 8-15 °C
C. ferit de lumină
D. cu conservanţi antimicrobieni, la cele mai diluate
E. în recipiente închise etanş
(pag. 845)
F2637213. Apele aromatice preparate în farmacie:

A. sunt soluţii apoase de uleiuri volatile
B. sunt soluţii hidroalcoolice de uleiuri volatile
C. se utilizează intern
D. se obţin prin antrenare cu vapori de apă
E. se păstrează la 25 °C
(pag. 303-305)
F2637214. În funcţie de tipul de filtrare utilizat cât şi de mecanismele de separare se deosebesc mai
multe procedee de filtrare:
A. filtrare clară
B. filtrare selectivă
C. filtrare separatoare
D. filtrare de suprafaţă sau prin cernere
E. filtrare de profunzime sau prin absorbţie
(pag. 240)
F2637215. Mecanismele amestecării fluidelor la obţinerea unei soluţii sunt:

A. transportul în masă
B. curgerea turbulentă
C. curgerea laminară
D. difuzia moleculară
E. curgerea încrucişată
(pag. 236-238)
A. se conservă ferit de lumină
B. se conservă la loc răcoros
C. se conservă în recipiente bine închise
D. se prepară la nevoie
E. sunt soluţii hidroalcoolice
(pag. 850,860)
F2637217. Siropurile oficinale în FR X sunt:

A. Sirupus aurantiorum
B. Sirupus Belladonnae
C. Sirupus codeini 0,2 %
D. Sirupus citri
E. Sirupus Balsami Tolutani
(pag. 846)
Tema nr. 38
Preparate parenterale
BIBLIOGRAFIE:
10. *** Farmacopeea Romana, editia a X-a, Ed. Medicala, Bucuresti, 1993
F1238001. Adaugarea de conservanti antimicrobieni la preparatele injectabile este permisa de

farmacopee in una din urmatoarele situatii:
A. cind exista riscul contaminarii microbiene
B. cind solutiile apoase nu se pot steriliza in recipientul final
C. cind sterilizarea prin autoclavare nu este sigura
D. cind solutiile apoase se prepara pe cale aseptica
E. cind medicamentul se administreaza in vecinatatea unui tesut nervos
(pag. 1071, [FR X])
F1238002. Care dintre urmatoarele enunturi, reprezinta o prevedere a FRX cu privire la mijloace de
verificare a eficientei sterilizarii
A. termocupluri
B. indicatori care isi modifica culoarea la temperatura de sterilizare
C. cu manometre
D. cu substante care se topesc la temperatura de sterilizare
E. cu indicatori biologici
(pag. 1071, [FR X])
F1238003. Ce parametru referitor la cinetica de distrugere a microorganismelor in timpul sterilizarii

este folosit de FR X:
A. factorul F
B. factorul Z
C. factorul de letalitate
D. constanta de viteza a inactivarii
E. valoarea D
(pag. 1071, [FR X])
F1238004. FR X admite ca se poate recurge la prepararea pe cale aseptica intr-unul din urmatoarele
situatii:
A. rezistenta microbiana la metoda de sterilizare este foarte mare
B. nu dispunem de aparatura necesara
C. medicamentul nu poate fi sterilizat in recipientul final
D. medicamentul necesita un timp prea lung de sterilizare
E. din considerente economice
(pag. 1071, [FR X])
F1238005. FR X recomanda ca izotonizarea solutiilor injectabile hipotonice sa se efectueze cu ajutorul

uneia din urmatoarele procedee:
A. nomogramelor
B. formulei bazata pe factorul de izotonie al serului
C. graficelor
D. cifrelor Sprowl
E. echivalentilor in clorura de sodiu
(pag. 511, [FR X])
F1238006. Precizati ce obiectiv urmareste FR X prin ajustarea pH-ului solutiilor injectabile

A. izotonia
B. izohidria
C. toleranta
D. stabilitatea
E. apirogenitatea
(pag. 511, [FR X])
F1238007. Spatiul destinat productiei de medicamente parenterale este clasificat in camere curate de
diferite clase . In ce clasa se umplu in recipiente solutiile farmaceutice care nu se pot steriliza termic in
recipientul final
A. camere de clasa A
B. camere de clasa B
C. camere de clasa C
D. camere de clasa D
E. camere sterile
(pag. 454, [8])
F1338008. Aparatele de sterilizare cu caldura uscata utilizeaza:

A. presiune
B. vid
C. umiditate
D. convectie fortata a aerului cald
E. gravitatie
(pag. 345)
F1338009. Ce tip de sticla nu se utilizeaza pentru preparatele injectabile:

A. sticla sodica
B. sticla borosilicat
C. sticla sodica cu suprafata tratata
D. sticla silico-sodica-calcica
E. sticla sodico-calcica
(pag. 488)
F1338010. La sterilizarea prin filtrare microorganismele sunt:

A. eliminate
B. distruse
C. atenuate
D. coagulate
E. inactivate
(pag. 354)
F1338011. Preparatele injectabile apoase se izotonizeaza cu:

A. clorura de sodiu
B. uree
D. clorura de potasiu
E. sulfat de magneziu
(pag. 487)
F1338012. Procedeul aseptic utilizeaza:
A. materiale si aparatura, recipiente, mediu de lucru sterile

B. temperatura ridicata
C. umiditate
D. radiatii ionizante
E. gaze
(pag. 355)
F1438013. Conform FR.X, valoarea D a indicatorilor biologici reprezinta:

A. valoarea unui parametru de sterilizare, numai ca durata, necesara pentru a obtine o reducere de 90% a
numarului initial de microorganisme viabile
B. valoarea unui parametru de sterilizare, numai ca doza absorbita, necesara pentru a obtine o reducere de
90% a numarului initial de microorganisme viabile
C. valoarea unui parametru de sterilizare, durata sau doza absorbita, necesara pentru a obtine o reducere de
D. valoarea unui parametru de sterilizare, durata sau doza absorbita, necesara pentru a obtine o reducere de
E. valoarea unui parametru de sterilizare, durata sau doza absorbita, necesara pentru a obtine o reducere de
(pag. 1071, [9])
F1538014. Conform FR X la obţinerea preparatelor injectabile nu se folosesc următoarele substanţe

auxiliare:
A. solubilizanţi
B. agenţi de emulsionare şi suspendare
C. coloranţi
D. antioxidanţi
E. conservanţi antimicrobieni
(pag. 511, [10])
F1538015. Diametrul particulelor fazei dispersate a unei emulsii perfuzabile trebuie să îndeplinească
următoarele condiţii:
A. 90% trebuie să aibă cel mult 25micrometri
B. 90% trebuie să aibă cel mult 50micrometri
C. 10% trebuie să aibă cel mult 25micrometri
D. 10% trebuie să aibă cel mult 50micrometri
E. să fie de cel mult 5micrometri
(pag. 493, [10])
F1538016. FR X oficializează următoarele metode de sterilizare cu excepţia:

B. sterilizare la etuvă
C. tindalizare
D. sterilizare prin filtrare
E. sterilizare cu gaze
(pag. 404, [8])
F1538017. Nu se permite adaosul conservanţilor antimicrobieni în cazul preparatelor injectabile:

A. care se administrează în volume mai mari de 5 ml
B. care se administrează în volume mai mici de 5 ml
C. care se administrează în volume mai mari de 10 ml
D. care se administrează în volume mai mari de 15 ml
E. care se administrează în cantitate mai mare de 10 g
(pag. 511, [10])
F1538018. Sterilizarea cu aer cald se efectuează la:

A. 121 °C timp de 15 minute
B. 128°C timp de 10 minute
C. 180°C timp de 30 minute
D. 134°C timp de 3 minute
E. 98°C timp de 30 minute
(pag. 406, [8])
F1638019. Apa distilata pentru injectabile se pastreaza în industrie în tancuri de capacitate mare, la
temperatura de cca:
A. 50 °C
B. 60 °C
C. 70 °C
D. 80 °C
E. 90 °C
(pag. 485, [7])
F1638020. Dintre perfuziile pentru restabilirea echilibrului acido-bazic, sunt oficinalizate în FR X:

A. perfuzie cu arginina
B. perfuzia cu trometamol
C. perfuzia de lactat de sodiu
D. perfuzia cu clorura de amoniu
E. perfuzia cu clorura de sodiu
(pag. 508, [9])
F1638021. Extragerea substantelor solubile si a partuculelor insolubile din compozitia dopurilor se

poate efectua:
A. prin autoclavare la 115-121 °C timp de 5-8 minute
B. prin autoclavare la 115-121 °C timp de 15 minute
C. cu ajutorul caldurii uscate, la 140 °C, 30 de minute
D. cu ajutorul caldurii uscate la 160 °C, 30 de minute
E. prin fierbere la 100 °C
(pag. 493, [7])
F1638022. Izotonizarea emulsiilor parenterale se realizeaza cu:

A. clorura de sodiu
B. clorura de potasiu
C. clorura de calciu
D. levuloza
E. sulfat de sodiu
(pag. 496, [7])
F1638023. Izotonizarea este obligatorie la:

A. solutii perfuzabile
B. solutii injectabile coloidale
C. solutii injectabile uleioase
D. suspensiile injectabile
E. solutii injectabile cu administrare subcutanata
(pag. 511, [9])
F1638024. Tratamentul de sterilizare-depirogenare a recipientelor se face cu ajutorul caldurii uscate la:

A. 180 °C, timp de 30 de minute
B. 190 °C, timp de 1 ora

C. 200 °C, timp de 3 ore
D. 250 °C, timp de 30 de minute
E. 280 °C, timp de 30 de minute
(pag. 491, [7])
F2138025. Flambarea este un procedeu de sterilizare prin intermediul:

A. caldurii uscate
B. aerului cald
C. vaporilor sub presiune
D. autoclavarii
E. oxidului de etilen
(pag. (8) 404)
F2138026. Sterilizarea cu aer cald provoaca:

A. deshidratarea microorganismelor urmata de carbonizare
B. denaturarea prin oxidare a proteinelor bacteriene
C. coagularea proteinelor germenilor sub actiunea umiditatii, temperaturii si presiunii vaporilor de apa
D. distrugerea celulei bacteriene prin denaturarea chimica a proteinelor acesteia
E. distrugerea microorganismelor prin efect mecanic
(pag. (8) 405)
F2138027. Pe cale intramusculara se administreaza frecvent:

A. medicamente injectabile cu volum mic (1 - 3 ml)
B. medicamente folosite in imunoterapie
C. medicamente utilizate in scopuri de urgenta
D. medicamente utilizate in angiografie
E. medicamente injectabile cu volum mai mare de 10 ml
(pag. (8) 398)
F2138028. Urmatoarele prevederi din FR X referitoare la medicamentele injectabile sunt valabile, cu

exceptia:
A. sunt sterile
B. se prezinta sub forma de solutii, emulsii, suspensii sau pulberi
C. sunt divizate in fiole sau flacoane
D. se administreaza parenteral
E. se admite adausul conservanţilor antimicrobieni
(pag. 510, [FR X])
F2138029. Pirogenele, a caror prezenta nu este admisa in perfuzii, sunt:

A. bacterii gram-pozitive
B. bacterii gram-negative
C. virusuri
D. endotoxine microbiene de natura lipopolizaharidica
E. fungi
(pag. 428, [8])
F2138030. Membranele recomandate pentru sterilizarea prin filtrare au diametrul porilor de cel mult:
A. 5 micrometri
B. 2,5 micrometri
C. 1 micrometru
D. 0,22 micrometri
E. 0,1 micrometri
(pag. 1072, [FR X])
F2238031. Cu ce prevede FRX ca se poate efectua izotonizarea solutiilor injectabile hipotonice

A. nomograme
B. formula bazata pe factorul de izotonie al serului
C. grafice
D. cifrele Sprowl
E. echivalentii in clorura de sodiu
(pag. FRX,511)
F2238032. Precizati ce obiectiv urmareste FR X prin ajustarea pH-ului solutiilor injectabile

A. izotonia
B. izohidria
C. toleranta
D. stabilitatea
E. apirogenitatea
(pag. FRX,511)
F2238033. Ce parametru referitor la cinetica de distrugere a microorganismelor in timpul sterilizarii

este folosit de FR X
A. factorul F
B. factorul Z
C. factorul de letalitate
D. constanta de viteza a inactivarii
E. valoarea D
(pag. FRX,1071)
F2238034. Cind admite FR X ca se poate recurge la prepararea pe cale aseptica

A. rezistenta microbiana la metoda de sterilizare este foarte mare
B. nu dispunem de aparatura necesara
C. medicamentul nu poate fi sterilizat in recipientul final
D. medicamentul necesita un timp prea lung de sterilizare
E. din considerente economice
(pag. FRX,1071)
F2238035. Prevederi ale FRX cu privire la mijloace de verificare a eficientei sterilizarii

A. termocupluri
B. indicatori care isi modifica culoarea la temperatura de sterilizare
C. manometre
D. substante care se topesc la temperatura de sterilizare
E. indicatori biologici
(pag. FRX,1071)
F2238036. In ce clasa de incapere prevazuta de Regulile de Buna Practica de Fabricatie se introduc in

recipiente solutiile farmaceutice care nu se pot steriliza termic in recipientul final
A. camere de clasa A
B. camere de clasa B
C. camere de clasa C
D. camere de clasa D
E. camere sterile
(pag. Popovici,453)
F2238037. Adaugarea de conservanti antimicrobieni la preparatele injectabile este permisa de

farmacopee
A. cind exista riscul contaminarii microbiene
B. cind solutiile apoase nu se pot steriliza in recipientul final
C. cind sterilizarea prin autoclavare nu este sigura
D. cind solutiile apoase se prepara pe cale aseptica
E. cind medicamentul se administreaza in vecinatatea unui tesut nervos
(pag. FRX,1073)
F2238038. Care sunt caile de administrare a medicamentelor parenterale in care nu are loc un proces
de absorbtie din depozitul de la locul de administrare al medicamentului
A. intramuscular
B. subcutanat
C. intravenos
D. intraperitoneal
E. intraarticular
(pag. Popovici,397)
F2238039. Ce tip de cinetica se intilneste in cazul distrugerii microorganismelor prin sterilizare termica
A. ordinul zero
B. ordinul intii
C. ordinul doi
D. neliniara
E. imposibil de definit
(pag. Popovici,402)
F2238040. Prin ce metoda se determina concentratia izotonica a unei solutii injectabile si se calculeaza
concentratia izotonizantului, care este oficializata in FRX
A. nomograme
B. factorul de izotonie al serului, sau formula De Vries
C. scaderea punctului crioscopic
D. grafice
E. echivalentii de clorura de sodiu
(pag. FRX,511)
F2338041. Aparatele de sterilizare prin caldura uscata utilizeaza:

A. presiune
B. vid
C. umiditate
D. convectia fortata a aerului cald
E. gravitatie
(pag. 405)
F2338042. La sterilizarea prin filtrare microorganismele sunt:

A. eliminate
B. distruse
C. atenuate
D. coagulate
E. inactivate
(pag. 421)
F2338043. Procedeul aseptic utilizeaza:
A. materiale si aparatura, recipiente, mediu de lucru sterile

B. temperatura ridicata
C. umiditate
E. gaze
(pag. 424)
F2338044. Preparatele injectabile apoase se izotonizeaza cu:

A. clorura de sodiu
B. uree
D. clorura de potasiu
E. sulfat de magneziu
(pag. 433)
F2338045. Ce tip de sticla nu se utilizeaza pentru preparatele injectabile:

A. sticla sodica
B. sticla borosilicat
C. sticla sodica cu suprafata tratata
D. sticla silico-sodica-calcica
E. sticla sodico-calcica
(pag. 456)
F2538046. Sterilizatorul cu vapori de apa se mai numeste:

A. etuva,
B. tunel de sterilizare,
C. autoclav,
D. cuptor Pasteur,
E. sterilizator Poupinel.
(pag. 407/Popovici)
F2538047. Controlul sterilizarii la etuva utilizeaza urmatorii indicatori biologici:

A. masurarea presiunii si temperaturii cu aparate,
B. spori de Bacillus subtilis var. niger,
C. Bacillus stearotermophilus,
D. tuburi cu indicatori de fuziune,
E. ameste de carbonat de plumb si sulfura de litiu.
(pag. 407/Popovici)
F2538048. Avantajele sterilizarii prinformaldehida sunt:

A. costul mare al operatiei de sterilizare,
B. durata mare de timp pentru desorbtie,
C. gaz cu miros foarte puternic si usor de identificat,
D. functionarea la temperaturi inalte,
E. nici un raspuns nu este corect.
(pag. 413/Popovici)
F2538049. Oxidul de etilen utilizat in sterilizare nu este:

A. bactericid,
B. fungicid,
C. virulicid,
D. sporocid,
E. un lichid de culoare galbena.

(pag. 413/Popovici)
F2538050. Se pot steriliza dupa conditionarea definitiva:

A. vaccinurile,
B. pulberile liofilizate,
C. amestecurile de solutii pentru alimentarea parenterala,
D. preparatele care contin substante termolabile,
E. preparatele care contin substante termostabile.
(pag. 421/Popovici)
F2538051. Administrarea i.v. de solutii hipotonice produce:

A. hiperglicemie,
B. glicozurie,
C. anemie hemolitica,
D. diureza osmotica,
E. pierderea apei si electrolitilor.
(pag. 431/Popovici)
F2538052. Precizati conditiile necesare pentru sterilizarea cu aer cald:

A. 180°C timp de 30 minute
B. 98°C timp de 30 minute
C. 134°C timp de 3 minute
D. 128°C timp de 10 minute
E. 121 °C timp de 15 minute
(pag. 406/Popovici)
F2538053. FR X nu oficializează următoarea metoda de sterilizare:

A. tindalizare
B. sterilizare prin filtrare
C. sterilizare cu gaze
D. sterilizare la etuvă
E. sterilizare la autoclav
(pag. 404/Popovici)
F2538054. Nu se folosesc, conform FR X, la obţinerea preparatelor injectabile următoarele substanţe

auxiliare:
A. coloranţi
B. agenţi de emulsionare şi suspendare
C. antioxidanţi
D. conservanţi antimicrobieni
E. solubilizanţi
(pag. 511/FR X)
F2538055. Nu se permite adaosul conservanţilor antimicrobieni în cazul preparatelor injectabile:

A. care se administrează în volume mai mici de 5 ml
B. care se administrează în volume mai mari de 5 ml
C. care se administrează în volume mai mari de 15 ml
D. care se administrează în cantitate mai mare de 10 g
E. care se administrează în volume mai mari de 10 ml
(pag. 511/FR X)
F2538056. "Probei de pasaj” trebuie să-i corespundă, conform FR X:

A. suspensiile injectabile
B. suspensiile cu administrare i.v.
C. emulsiile de uz intern
D. pulberile pentru soluţii injectabile
E. soluţiile injectabile
(pag. 512/FR X)
F2538057. Diametrul particulelor fazei dispersate a unei emulsii perfuzabile trebuie să îndeplinească
următoarele condiţii:
A. 90% trebuie să aibă cel mult 50micrometri
B. 10% trebuie să aibă cel mult 50micrometri
C. să fie de cel mult 5 micrometri
D. 10% trebuie să aibă cel mult 25micrometri
E. 90% trebuie să aibă cel mult 25micrometri
(pag. 493/FR X)
F2638058. Pentoxifilina se recomandă în:

A. Tulburări vasculare periferice;
B. Infarct miocardic acut
C. Insuficienţă cardiacă
D. Aterocleroză coronariană avansată
E. Aterocleroză cerebrală avansată
(pag. 282)
F2638059. Vincamina se recomandă în:

A. Insuficienţă circulatorie cerebrală
B. Tumori cerebrale
C. Infarct miocardic acut
D. Hipertensiune intracraniană
E. Tromboflebite
(pag. 280)
F2638060. Notaţi afirmaţia incorectă referitoare la proprietăţile farmacodinamice ale naftidrofurilului:

A. Vasodilatator cerebral
B. Efect antibradikinic
C. Acţiune proagregantă plachetară
D. Vasodilatator periferic
E. Favorizează metabolismul aerob în muşchi
(pag. 283)
F2638061. În urma interacţiunii, pentoxifilina va determina:

A. Creşterea efectului insulinei;
B. Creşterea efectului antihipertensivelor;
C. Scăderea efectului glibenclamidei;
D. Scăderea efectului insulinei;
E. Inversarea acţiunii inhibitorilor enzimei de conversie
(pag. 283)
F2638062. Care dintre următoarele vasodilataoare periferice acţionează prin stimularea receptorilor ß-2-
adrenergici?
A. Nicergolina
B. Fentolamina
C. Tolazolina
D. Isoxsuprina
E. Fenoxibenzamina
(pag. 279)
F2638063. Care dintre următoarele vasodilatatoare acţionează prin mecanism musculotrop:

A. Bametan
B. Isoxsuprina
C. Nicergolina
D. Pentoxifilina
E. Fenoxibenzamina
(pag. 279)
F1238064. Alegeti care din enunturile de mai jos sunt proprietati ale preparatelor perfuzabile prevazute
de farmacopee
A. izotonice
B. sterile
C. apirogene
D. ajustate cu substante tampon la pH neutru
E. conservate cu agenti antimicrobieni admisi de farmacopee
(pag. 492, [FR X])
F1238065. Care din urmatoarele enunturi sunt prevederi in farmacopeea romana referitor la solutiile
perfuzabile
A. sterilitate
B. apirogenitate
C. izotonie
D. administrare in volume mai mici de 100 ml
E. limpiditate
(pag. 492, [FR X])
F1238066. Care sunt conditiile prevazute de FRX prin care se realizeaza sterilizarea cu vapori de apa
sub presiune
A. la 121 °C timp de cel putin 15 minute
B. la 121 °C timp de cel putin 30 minute
C. D. la 115 °C timp de cel putin 15 minute
D. la 115 °C timp de cel putin 30 minute
E. in autoclave
(pag. 1071, [FR X])
F1238067. Mentionati care dintre enunturile de mai jos reprezinta masuri prevazute de FR X pentru
asigurarea tolerantei solutiilor injectabile
A. izotonizarea
B. prevederea gradului de finete al pulberilor care se suspenda
C. interzicerea conservantilor in preparatele folosite in volum mai mare de 10 ml
D. interzicerea conservantilor in preparate care se administreaza intracisternal, peridural,
intraocular,intracardiac, intrarahidian, indiferent de volumul acestora
E. sterilizarea
(pag. 511, [FR X])
F1238068. Precizati in care conditii prevazute de FR X se aplica sterilizarea cu gaz

A. in cazurile specificate de FR X si in care produsul este compatibil cu gazul sterilizant
B. produsul nu rezista la sterilizarea prin caldura uscata
C. produsul nu rezista la autoclavare
D. cind calculul costului arata ca este mai economica
E. cind nu dispunem de indicatori biologici
(pag. 1071, [FR X])
F1238069. Tipuri de sisteme disperse, din cele enumerate, care sunt incluse de FR X in grupul
medicamentelor parenterale
A. solutii
B. emulsii
C. suspensii
D. pulberi
E. implante
(pag. 510, [FR X])
F1238070. Verificarea eficacitatii sterilizarii se efectueaza, conform farmacopeei, cu ajutorul unor

indicatori biologici; precizati care:
A. Bacillus stearotermophilus
B. Bacillus subtilis
C. Serratia marcescens
D. Staphiloccocus aureus
E. Bacillus pumilis
(pag. 1071, [FR X])
F1338071. Caldura uscata se utilizeaza pentru a steriliza:

A. vase de sticla
B. aparatura din portelan si metal
C. uleiuri, grasimi, solutii injectabile uleioase, pulberi
D. recipiente din plastomer transparent
E. recipiente din plastomer opac
(pag. 346)
F1338072. Factorii care influenteaza sterilizarea cu oxid de etilen:

A. umiditatea
B. presiunea
C. temperatura
D. gravitatia
E. lumina
(pag. 353)
F1338073. Metodele de sterilizare prevazute de F.R.X. sunt:

A. sterilizarea cu vapori de apa sub presiune
B. sterilizarea prin caldura uscata
C. sterilizarea prin filtrare
D. sterilizarea cu gaz
E. sterilizarea cu radiatii ionizante
(pag. 1071-1073)
F1338074. Nu se admite adaugarea de conservanti antimicrobieni:
A. in cazul solutiilor injectabile folosite in volum mai mare de 10 ml

B. in solutiile perfuzabile
C. in preparatele injectabile administrate in tesuturi extrem de sensibile
D. in preparatele aseptice
E. in preparatele tindalizate
(pag. 486)
F1338075. Solutiile perfuzabile sunt:

A. solutii apoase sterile si apirogene
B. emulsii tip U/A sterile si apirogene
C. suspensii apoase sterile si apirogene
D. suspensii uleioase sterile si apirogene
E. preparate care se administreaza cu dispozitivul de perfuzare, picatura cu picatura
(pag. 492)
F1338076. Sterilizarea recipientelor din sticla se efectueaza prin:

A. vapori de apa sub presiune la 121 °C 15 minute
B. vapori de apa sub presiune la 134 °C 3-5 minute
C. caldura uscata la 160-170 °C
E. gaze
(pag. 488)
F1338077. Temperatura si timpul de sterilizare la etuva sunt:

A. 180 °C, 30 minute
B. 170 °C, 1 ora
C. 160 °C, 3 ore
D. 150 °C, 4 ore
E. 120 °C, 5 ore
(pag. 346)
F1338078. Temperatura, presiunea si timpul de sterilizare cu vapori de apa sub presiune sunt:
A. 115-116 °C, 1-7 bar, 30 minute
B. 121-123 °C, 2 bar, 15 minute
C. 126-129 °C, 2,4 bar, 10 minute
D. 123-138 °C, 3 bar, 3 minute
E. 140 °C, 3,5 bar, 2 minute
(pag. 348)
F1338079. Sterilizarea la caldura umeda se efectueaza in:

A. autoclave cu orientarea vaporilor in partea inferioara
B. autoclave echilibrate cu aer
C. autoclave cu vid
D. autoclave cu orientarea vaporilor in partea superioara
E. autoclave cu orientarea vaporilor lateral
(pag. 349)
F1438080. Conform FR.X, continutul in substante active din preparatele perfuzabile, se exprima astfel:
A. g/v (unitati de masa pentru 1000 ml de solutie)
B. mEq pentru 1000 ml solutie
C. g/g
D. moli/1000 ml solutie
E. calorii
(pag. 492, [9])
F1438081. Conform FR.X, prepararea pe cale aseptica:

A. se aplica la solutiile care contin substante termostabile
B. se aplica la preparate care nu pot fi sterilizate in recipientul final
C. se poate asocia cu folosirea de conservanti antimicrobieni
D. cuprinde operatii care se efectueaza intr-un ciclu continuu
E. se realizeaza in camere sau boxe sterile, cu echipament si materii prime sterilizate
(pag. 1071 - 1072, [9])
F1438082. Conform FR.X, sterilizarea cu aer cald se realizeaza in urmatoarele conditii:

A. la 120 °C timp de cel putin 3 ore
B. la 140 °C timp de cel putin 3 ore
C. la 160 °C timp de cel putin 3 ore
D. la 170 °C timp de cel putin 1 ora
E. la 180 °C timp de cel putin 30 minute
(pag. 1072, [9])
F1438083. Conform FR.X, sterilizarea cu vapori de apa sub presiune se aplica:

A. pulberilor termostabile
B. materialelor termoplastice termostabile
C. solutiilor injectabile termostabile
D. solventilor organici anhidri
E. materialelor textile
(pag. 1071 - 1072, [9])
F1438084. Nu se admite adausul conservantilor antimicrobieni in cazul:

A. preparatelor perfuzabile
B. preparatelor injectabile folosite in volum mai mare de 10 ml, indiferent de calea de administrare
C. preparatelor injectabile administrate intracardiac
D. preparatelor injectabile administrate intramuscular
E. preparatelor injectabile administrate intrarahidian
(pag. 511, [9])
F1438085. Solutiile perfuzabile care se pot administra in acidoze sunt:

A. solutia perfuzabila de bicarbonat de sodiu
B. solutia perfuzabila de lactat de sodiu
C. solutia perfuzabila de glucoza
D. solutii perfuzabile cu aminoacizi
E. solutia perfuzabila Ringer lactata
(pag. 505, [7])
F1438086. Urmatoarele afirmatii referitoare la izotonizarea preparatelor parenterale sunt adevarate cu

exceptia:
A. este obligatorie pentru solutiile injectabile care se administreaza in cantitati de 5 ml sau mai mari
B. se aplica si in cazul solutiilor coloidale
C. este obligatorie pentru solutiile perfuzabile hipotonice
D. este obligatorie pentru solutiile injectabile hipotonice
E. reduce iritatia locala produsa de medicamentele hipertonice
(pag. 487, [7])
F1438087. Vehiculele folosite pentru prepararea medicamentelor injectabile sunt:

A. apa demineralizata
B. apa distilata pentru preparate injectabile
C. uleiul de floarea soarelui neutralizat si sterilizat
D. solventi neaposi miscibili sau nu cu apa
E. uleiul de parafina sterilizat
(pag. 485, 486, [7])
F1538088. Conform FR X "probei de pasaj” nu se aplica la:

A. emulsiile de uz intern
B. suspensiile cu administrare i.v.
C. soluţiile injectabile
D. suspensiile injectabile
E. pulberile pentru soluţii injectabile
(pag. 512, [10])
F1538089. Controlul impurităţilor pirogene se efectuează prin:

A. măsurarea hipertermiei la şoareci
B. măsurarea hipertermiei la iepuri
C. urmărirea numărului de globule albe la iepuri după injectarea unui preparat pirogen
D. testul Limulus
E. urmărirea numărului de globule roşii la iepuri
(pag. 492, [8])
F1538090. Dopurile de cauciuc folosite pentru închiderea flacoanelor de sticlă multidoză sau
flacoanelor pentru perfuzii îndeplinesc următoarele condiţii:
A. asigură pătrunderea aerului în recipient
B. nu-şi modifică calităţile fizico-chimice prin sterilizare la autoclav
C. permit pătrunderea acului seringii fără a disloca fragmente de dop
D. permit pătrunderea acului seringii fără a disloca fragmente de dop adsorb substanţe active şi conservanţi
E. sunt incompatibile cu substanţele active.
(pag. 461, [8])
F1538091. Formele parenterale cu eliberare convenţională sunt:

A. emulsiile uleioase
B. soluţiile injectabile uleioase
C. soluţiile injectabile apoase
D. pudrele sterile
E. comprimatele pentru soluţii injectabile
(pag. 466, [8])
F1538092. În funcţie de scopul terapeutic urmărit perfuziile sunt:

A. soluţii apoase
B. perfuzii folosite în metabolismul reconstituant
C. emulsii A/U
D. soluţii pentru dializă peritoneală şi hemodializă
E. emulsii U/A
(pag. 498, [8])
F1538093. În sterilizarea cu substanţe gazoase se foloseşte:

A. oxigenul
B. formaldehida
C. oxidul de etilen
D. dioxidul de carbon
E. β-propiolactona
(pag. 412, [8])
F1538094. Îrincipalele diferenţe între perfuzii şi preparatele injectabile sunt:

A. numai perfuziile sunt preparate sterile
B. volumul perfuziilor este mei mic
C. volumul preparatelor injectabile este mai mic (circa 1-20 ml)
D. perfuziile se administrează numai în spital
E. perfuziile nu conţin conservant
(pag. 498, [8])
F1538095. Perfuziile folosite în metabolismul reconstituant sunt:

A. cu dextrani
B. cu aminoacizi
C. cu hemacel
D. perfuziile pentru terapia afecţiunilor hepatice
E. perfuzii cu hidrolizate de proteine
(pag. 521, [8])
F1538096. Substanţele coloidale înlocuitoare de volum plasmatic îndeplinesc următoarele condiţii:

A. solubilitate în lipide
B. solubilitate în apă
C. masă moleculară relativă corespunzătoare
D. să nu fie filtrabile renal
E. să prezinte presiune coloid-osmotică
(pag. 525, [8])
F1638097. Ca izotonizanti la prepararea solutiilor injectabile se folosesc:

A. clorura de sodiu
B. clorura de potasiu
C. clorura de calciu
D. glucoza
E. levuloza
(pag. 487, [7])
F1638098. Caldura umeda (autoclavarea) serveste pentru a steriliza:

A. pansamente chirurgicale
B. solutii apoase
C. solutii uleioase
D. articole din sticla
E. articole din metal
(pag. 1072, [9])
F1638099. Caldura uscata serveste pentru a steriliza:

A. vase de sticla
B. solutii apoase
C. aparatura de portelan
D. pulberi
E. solutii uleioase
(pag. 346, [7])
F1638100. Într-o încapere sterila fluxul de aer se poate deplasa:

A. într-o curgere tubulenta
B. unidirectional
C. laminar
D. bidirectional
E. tangential
(pag. 362, [7])
F1638101. Izotonizarea emulsiilor parenterale se realizeaza cu:

A. glucoza
B. xilitol
C. sorbitol
D. glicerol
E. clorura de sodiu
(pag. 496, [7])
F1638102. Prepararea pulberilor uscate care servesc la obtinerea ex-tempore a solutiilor sau
suspensiilor injectabile, se face prin:
A. cristalizare în conditii de sterilitate
B. liofilizare
C. aerosolizare si uscare
D. granulare
E. evaporare a solventului prin încalzire
(pag. 497, [7])
F1638103. Sterilizarea dopurilor de cauciuc pentru închiderea flacoanelor se face:

A. cu vapori de apa sub presiune
B. cu oxid de etilen
C. prin iradiere
D. cu caldura uscata
E. prin fierbere
(pag. 493, [7])
F1638104. Sterilizarea prin caldura uscata se poate realiza la:

A. 180 °C, cel putin 30 de minute
B. 170 °c, cel putin 1 ora
C. 160 °c, cel putin 2 ore
D. 140 °C, cel putin 2 ore
E. 140 °C, cel putin 1 ora
(pag. 346, [7])
F1638105. Sterilizarea recipientelor de sticla utilizate la conditionarea solutiilor paranterale se poate

face cu:
A. vapori de apa sub presiune
B. caldura uscata
C. gaze
D. radiatie ionizanta
E. radiatii UV
(pag. 491, [7])
F2138106. Procedeele aplicate pentru produse care nu pot fi sterilizate dupa conditionarea definitiva
sunt:
A. sterilizarea prin filtrare

B. sterilizarea termica
C. sterilizarea cu gaze
D. sterilizarea cu radiatii
E. prepararea pe cale aseptica
(pag. (8) 402)
F2138107. Sterilizarea cu vapori sub presiune determina alterarea microorganismelor prin coagularea
proteinelor germenilor prin actiunea:
A. fortei de penetratie a umiditatii
B. fortei de penetratie a temperaturii
C. presiunii vaporilor de apa
D. vitezei mari de circulatie a aerului
E. curentilor de convectie de tip turbulaent a aerului cald
(pag. (8) 407)
F2138108. Produsele care nu pot fi sterilizate dupa conditionarea definitiva sunt:

A. solutii injectabile cu substante termostabile
B. perfuzii cu electroliti
C. vaccinuri
D. solutii pentru alimentare parenterala
E. pulberi liofilizate
(pag. (8) 421)
F2138109. Din categoria formelor parenterale cu eliberare controlata fac parte:

A. sisteme prefuzoare
B. pompe perfuzabile neimplantabile
C. pompe implantabile
D. implante
E. microemulsii
(pag. (89 396 -397)
F2138110. Caile subcutanate se utilizeaza pentru:

A. intradermoreactie
B. imunoterapie
C. administrarea produselor de contrast
D. administrarea antianginoaselor
E. preparatelor pe baza de insulina (retard)
(pag. (8) 398)
F2138111. Din categroia formelor parenterale cu eliberare conventionala fac parte:

A. solutii injectabile apoase
B. perfuzii
C. pompe implantabile
D. microemulsii
E. latexuri injectabile
(pag. (8) 396)
F2138112. Pompele perfuzabile permit utilizarea rationala a medicamentelor

A. de contrast
B. vasopresoare
C. anestezice generale
D. hipotensoare
E. antianginoase
(pag. (8) 397)
F2138113. Care dintre urmatoarele cai de administrare a medicamentelor parenterale reprezinta cai
secundare:
A. calea intracardiaca
B. calea intravenoasa
C. calea intramusculara
D. calea subcutanata
E. calea intraarticulara
(pag. (8) 397)
F2138114. Utilizarea de solventi anhidri pe cale parenterala:

A. este frecventa, datorita compatibilitatii cu lichidele fiziologice
B. este redusa, datorita inconvenientelor legate de injectarea unor lichide nefiziologice
C. se recomanda in cazul in care substantele medicametoase sunt insolubile
D. asigura o absorbtie mai regulata a substantei medicamentoase comparativ cu suspensiile injectabile
E. confera o mai mare stabilitate
(pag. (8) 399)
F2138115. Care dintre urmatoarele calitati sunt dorite la formularea preparatelor parenterale ?
A. sterilitatea
B. apirogenitatea
C. inocuitatea
D. izotonia
E. izohidria
(pag. (8) 399)
F2138116. Mentionati cerintele obligatorii care trebuie avute in vedere la formularea preparatelor
parenterale:
A. lipsa particulelor insolubile in solutie
B. apirogenitatea
C. sterilitatea
D. izohidria
E. izotonia
(pag. (8) 399)
F2138117. Asepsia:
A. reprezinta metoda prin care se urmareste distrugerea germenilor patogeni cu ajutorul unor substante
chimice
B. reprezinta ansamblul de masuri utilizate pentru a impiedica aportul exogen de microorganisme intr-un
preparat medicamentos
C. se realizeaza prin metode fizice si chimice
D. reprezinta metoda prin care se urmareste distrugerea germenilor patogeni
E. este o metoda curativa
(pag. (8) 399)
F2138118. Distrugerea microorgnismelor dintr-un preparat parenteral se poate efectua prin:

A. filtrare sterilizanta
B. caldura
C. agenti chimici
E. procedeul de preparare asptica

(pag. (8) 401)
F2138119. Procedeele fizice de sterilizare sunt urmatoarele:

A. sterilizarea prin caldura umeda
B. sterilizarea cu radiatii ionizante
C. filtrarea sterilizanta
D. sterilizarea cu gaze
E. sterilizarea prin caldura uscata
(pag. (8) 401)
F2138120. Procedeele aplicate pentru produse care pot fi sterilizate dupa conditionarea definitiva sunt:
A. sterilizarea prin caldura
B. sterilizarea cu gaze
C. sterilizarea prin radiatii
D. sterilizarea prin filtrare
E. prepararea pe cale aspetica
(pag. (8) 402)
F2138121. Metodele de sterilizare indicate de FR X sunt:

A. sterilizare prin caldura uscata
B. sterilizare cu vapori de apa sub presiune
C. sterilizare prin filtrare
D. incalziri repetate
E. sterilizare cu gaz
(pag. 1071 - 1072, [FR X])
F2138122. Conform FR X sterilizarea solutiilor injectabile in autoclav se face în urmatoarele conditii:

A. la 115° C cel putin 30 minute
B. la 121° C cel putin 15 minute
C. la 140° C cel putin 10 minute
D. la 150° C timp de 5 minute
E. alte conditii de temperatura si timp a caror eficacitate este dovedita
(pag. 1071 - 1072, [8])
F2138123. Conform FR X, sterilizarea prin caldura uscata se efectueaza de obicei:

A. la 120° C cel putin 3 ore
B. la 130° C cel putin 3 ore
C. la 160° C cel putin 3 ore
D. la 170° C cel putin 1 oră
E. la 180° C cel putin 30 minute
(pag. 1072, [FR X])
F2138124. Sterilizarea cu vapori sub presiune este recomandata de FR X:

A. preparatelor apoase
B. pulberilor temostabile
C. materialelor plastice termolabile
D. solventilor organici anhidri
E. pansamentelor chirurgicale
(pag. 1072, [FR X])
F2138125. Controlul calitatii solutiilor injectabile prevazut de FR X include:
A. examenul organoleptic: aspect, culoare

B. determinarea pH-ului
C. uniformitatea volumului
D. uniformitatea masei
E. determinarea sterilitatii
(pag. 512, [FR X])
F2138126. Referitor la calitatea suspensiilor injectabile FR X prevede:

A. particulele in suspensie sa fie de dimensiuni coloidale
B. particulele de substanta solida sa fie de maximum 50 micrometri
C. suspensia sa fie omogena pe toata durata conservarii
D. suspensia sa se omogenizeze dupa o agitare de 1-2 min
E. suspensia sa corespunda probei de pasaj prin acul de seringă nr.16
(pag. 512, [FR X])
F2138127. Referitor la preparatele perfuzabile, sunt valabile urmatoarele afirmatii:

A. sunt solutii apoase sau emulsii U/A
B. se administreaza i.v., in volume de 100 ml sau mai mari
C. la preparare se admite adausul conservanţilor antimicrobieni
D. continutul in substanta activa se exprima, dupa caz, in unitati de masa/l solutie, mmoli/l solutie, calorii
E. sunt preparate sterile si apirogene
(pag. 492, [FR X])
F2138128. Sterilizarea este procesul care desemneaza:

A. producerea starii de sterilitate
B. ansamblul de masuri utilizate pentru a impiedica aportul exogen de microorganisme sau virusi intr-un
preparat medicamentos
C. metoda prin care se urmareste distrugerea germenilor patogeni exclusiv cu ajutorul unor substante chimice
D. metoda prin care se urmăreste distrugerea germenilor patogeni exclusiv cu ajutorul unor agenti fizici
E. operatia prin care toate microorganismele vii, sub forma vegetativa sau sporulata, sunt omorate sau
indepartate din produs
(pag. 399, [8]; 1701, [FR X])
F2138129. Controlul sterilizarii prin metode termice se realizeaza cu urmatorii indicatori biologici:
A. Bacillus subtilis (var.niger)
B. Candida albicans
C. Bacillus stearothermophilus
D. Bacilus pumilus
E. Bacillus sphaericus
(pag. 1072, [FR X])
F2138130. Care din urmatoarele perfuzii se folosesc in combaterea alcalozei:

A. perfuzia de lactat de sodiu
B. perfuzia de carbonat acid de sodiu
C. perfuzia de clorhidrat de arginina
D. perfuzia de clorura de potasiu si clorura de sodiu
E. perfuzia de glucoza
(pag. 518, [8])
F2138131. Medicamentele perfuzabile se diferentiaza de cele injectabile prin urmatoarele:

A. se administreaza numai intravenos si foarte rar intraarterial sau peritoneal
B. se administreaza in volume mari
C. pot fi numai solutii apoase sau emulsii U/A

D. este obligatoriu sa fie sterile
E. au ca vehicul numai apa distilata pentru preparate injectabile
(pag. 497 - 499, [8])
F2138132. Conform FR X, izotonizarea este obligatorie in cazul:

A. solutiilor injectabile care se administreaza in volume de cel mult 5 ml
B. in cazul solutiilor injectabile care se administreaza i.v., indiferent de volum
C. solutiilor injectabile coloidale
D. solutiilor perfuzabile hipertonice
E. solutiilor perfuzabile hipotonice
(pag. 492 - 512, [FR X])
F2238133. Ce tipuri de sisteme disperse sunt incluse in grupul medicamentelor parenterale

A. solutii
B. emulsii
C. suspensii
D. pulberi
E. implanturi
(pag. 394)
F2238134. Ce masuri sunt necesare pentru asigurarea tolerantei solutiilor injectabile

A. izotonizarea
B. prevederea gradului de finete al pulberilor care se suspenda
C. interzicerea conservantilor in preparatele folosite in volum mai mare de 10 ml
D. interzicerea conservantilor in preparate care se administreaza intracisternal, peridural,
intraocular,intracardiac, intrarahidian, indiferent de volumul acestora
E. sterilizarea
(pag. FR,510)
F2238135. Care din urmatoarele enunturi sunt prevederi in Farmacopeea Romana referitoare la
solutiile perfuzabile
A. sterilitate
B. apirogenitate
C. izotonie
D. administrare in volume mai mici de 100 ml
E. limpiditate
(pag. FRX,492)
F2238136. Sterilizarea cu gaz se aplica in urmatoarele conditii prevazute de FR X

A. in cazurile specificate de FR X si in care produsul este compatibil cu gazul sterilizant
B. produsul nu rezista la sterilizarea prin caldura uscata
C. produsul nu rezista la autoclavare
D. cind calculul costului arata ca este mai economica
E. cind nu dispunem de indicatori biologici
(pag. FRX,1071)
F2238137. Sterilizarea cu vapori de apa sub presiune, se realizeaza conform FRX

A. in autoclave
B. la 121°C timp de cel putin 15 minute
C. la 121°C timp de cel putin 30 minute
D. la 115°C timp de cel putin 15 minute
E. la 115°C timp de cel putin 30 minute

(pag. FRX,1071)
F2238138. Tipuri de solventi recomandati de farmacopee pentru preparate injectabile

A. apa distilata
B. apa demineralizata
C. apa sterilizata
D. apa distilata pentru preparate injectabile
E. uleiul de floarea soarelui neutralizat si sterilizat
(pag. FRX,511)
F2238139. Verificarea eficacitatii sterilizarii se efectueaza, conform farmacopeei, cu ajutorul unor

indicatori biologici dintre cei mentionati
A. Bacillus stearothermophilus
B. Bacillus subtilis
C. Serratia marcescens
D. Staphiloccocus aureus
E. Bacillus pumilis
(pag. FRX,1071)
F2238140. Proprietati ale preparatelor perfuzabile prevazute de farmacopee

A. izotonice
B. sterile
C. apirogene
D. ajustate cu substante tampon la pH neutru
E. conservate cu agenti antimicrobieni admisi de farmacopee
(pag. FRX,492)
F2238141. Care sunt calitatile obligatorii pentru toate preparatele parenterale

A. sterilitate
B. lipsa particulelor straine in suspensie ( in cazul solutiilor)
C. apirogenitate
D. inocuitate
E. izotonie
(pag. Popovici,399)
F2238142. Ce este sterilizarea

A. desemneaza producerea starii de sterilitate
B. operatia prin care toate microorganismele sub forma vegetativa si sporulata sunt omorite
C. operatia prin care toate microorganismele sub forma vegetativa si sporulata sunt indepartate dintr-un
produs
D. asepsie
E. dezinfectie
(pag. Popovici,399)
F2238143. Care dintre procedeele urmatoare sunt folosite ca metode de sterilizare

A. caldura uscata
B. caldura umeda
C. radiatiile ultraviolete
D. radiatiile ionizante
E. ultrasunetele
(pag. Popovici,401)
F2238144. Ce este valoarea D

A. timpul de reducere zecimal
B. timpul ecivalent
C. valoarea sterilizatoare
D. timpul in care se inactiveaza 90% din miroorganismele prezente la inceperea tratamentului termic
E. timpul in care se inactiveaza 10% din miroorganismele prezente la inceperea tratamentului termic
(pag. Popovici,402)
F2238145. Ce este valoarea inactivarii termice

A. factorul Z
B. cresterea de temperatura prin care se reduce de 10 ori a valorii D
C. se poate calcula ca inversul pantei valorii D in functie de temperatura
D. reflecta rezistenta termica a microorganismelor
E. arata rezistenta germenilor in functie de pH
(pag. Popovici,403)
F2238146. Ce este valoarea sterilizatoare Fz

A. timpul necesar pentru producerea unui efect cert de sterilizare
B. timpul in minute la temperatura de referinta de 120 °C care produce acelasi efect de sterilizare ca si un
minut la diferite temperaturi de lucru , T
C. suma nivelului de letalitate la diferite temperaturi de lucru
D. arata efectul de sterilizare intr-o autoclavare de exemplu, tinind seama si de perioada de incalzire pina la
temperatura de 121 °C precum si cea de racire de la temperatura de sterilizare
E. timpul echivalent de letalitate
(pag. Popovici,399)
F2238147. Ce particularitati are sterilizarea prin incalziri repetate

A. operatia se efectueaza in trei perioade de incalziri separate de intervale de 24 ore
B. procedeul se aplica la produse sensibile la caldura
C. este un procedeu sigur
D. este un procedeu care se aplica la solutii la care se interzice adaosul de conservanti
E. este putin folosit
(pag. Popovici,411)
F2238148. Ce tipuri de gaze se pot folosi la sterilizare

A. formaldehida
B. acid peracetic
C. odidul de etilen
D. oxipropilciclohexanul
E. oxidul de azot
(pag. Popovici,415)
F2238149. Sterilizare prin radiatii ionizante

A. utilizeaza raze gama sau beta
B. ca surse de radiatii gama se foloseste cobaltul 60 sau cesiul 137
C. sterilizarea are loc prin transformari ireversibile si moartea microorganismelor
D. radiosterilizarea se poate realiza si la nivel de laborator
E. sterilizarea gama se aplica la materiale de pansament, sutura, truse de perfuzie, seringi din plastic
(pag. Popovici,418)
F2238150. Ce particularitati se intilnesc in filtrarea sterilizanta

A. se aplica numai la solutii apoase
B. microorganismele sunt indepartate, si nu sunt distruse

C. mecanismul de indepartare este prin cernere si adsorbtie
D. metoda foloseste membrane filtrante cu pori sub 0,22 micrometri
E. procedeul nu se foloseste in industria farmaceutica
(pag. Popovici,421)
F2238151. Ce sunt pirogenele

A. substante responsabile de reactii febrile, dupa injectarea preparatelor parenterale
B. provin mai ales de la bacterii gram negativ
C. cele de la germenii gram negativ sunt endotoxine
D. exista si alte substante pirogene care nu sunt endotoxine
E. prezenta pirogenelor in medicamentele parenterale nu constituie o problema deoarece se pot usor
distruge sau indeparta
(pag. Popovici,428)
F2238152. Care este structura endotoxinelor si proprietatile lor

A. partea lipidica A
B. nucleul endotoxinei din oze
C. lantul-O-specific cu efect antigenic
D. grupari fosfat
E. lipozomi terminali
(pag. Popovici,428)
F2238153. Ce metode exista de depirogenare prin inactivarea endotoxinei

A. hidroliza
B. caldura umeda
C. alchilarea
D. oxid de etilen
E. clatire cu apa apirogena
(pag. Popovici,429)
F2238154. Ce metode se folosesc pentru depirogenare prin eliminarea pirogenelor

A. adsorbtia
B. respingere electrostatica
C. interactiuni hidrofobe
D. distilarea
E. ultrafiltrarea
(pag. Popovici,430)
F2238155. Cum se asigura valoarea pH-ului solutiilor injectabile

A. trebuie sa asigure stabilitatea
B. daca este posibil sa asigure toleranta si eficienta farmacologica
C. se folosesc amestecuri tampon fiziologice in cazul injectiilor
D. se folosesc amestecuri tampon fiziologice in cazul perfuziilor
E. valoarea se determina pH-metric
(pag. Popovici,436)
F2238156. Care dintre metodele urmatoare se pot aplica la obtinerea unei ape distilate apirogene
A. adsorbtie pe carbune activ
B. tratare cu hidroxid de sodiu si permanganat de potasiu
C. obtinerea prin demineralizare cu schimbatori de ioni
D. tratare cu acid clorhidric
E. se prepara din apa potabila in conditii de lucru si de recoltare-stocare incit sa se evite contaminarea
microbiologica
(pag. Popovici,441)
F2238157. Ce solventi anhidri se folosesc pentru scop injectabil

A. etanol
B. alcool benzilic
C. propilenglicol
D. uleiuri vegetale
E. dimetilsulfoxid
(pag. Popovici,442)
F2238158. Ce fel de uleiuri vegetale se pot folosi ca vehicule pentru medicamente parenterale
A. soia
B. ricin
C. floarea soarelui
D. masline
E. oleat de etil
(pag. Popovici,443)
F2238159. Conservanti care se pot folosi in preparate parenterale

A. alcool benzilic
B. clorbutanol
C. fenol
D. nipagin
E. EDTA disodic
(pag. Popovici,444)
F2238160. Ce agenti umectanti se pot folosi in preparatele parenterale

A. polisorbat 80
B. lecitina
C. metacrezol
D. dioctilsulfosuccinat de sodiu
E. alcool etilic
(pag. popovici,444)
F2238161. Ce agenti antioxidanti se pot folosi in medicamente parenterale

A. acid ascorbic
B. bisulfit de sodiu
C. butilhidroxitoluen
D. acid citric
E. dezoxicolat de sodiu
(pag. Popovici,445)
F2238162. In camerele curate pentru prepararea medicamentelor parenterale, se introduce aer filtrat
prin filtre HEPA (High Efficienty Particulate Air). Ce proprietati au acestea?
A. sterilizeaza aerul
B. retin 99,999% particule cu diametru de 0,3 micrometri
C. aerul intra cu viteza de 0,5 m/s
D. filtrele se pot utiliza timp indefinit
E. fluxul de aer este laminar
(pag. Popovici,449)
F2238163. Ce este tehnologia izolatorului

A. se refera la spatii (camere) cu mare acuratete, instalate in camere cu un grad mai putin avansat de
acuratete ( exemplu camere clasa A in spatiu clasa B)
B. sunt spatii cu flux de aer laminar, introdus vertical sau orizontal, prin filtre HEPA
C. camerele de tip A au fost prealabil sterilizate iar agentul sterilizant gazos a fost indepartat prin exhaustare
fiind inlocuit cu aer filtrat lipsit de particule
D. in camerele izolate se lucreaza din exterior cu manusi ori alte echipamente, sau operatorul echipat
corespunzator poate lucra in interior
E. spatiile sterile sunt necesare in toate operatiile procesului tehnologic de fabricare a solutiilor injectabile
(pag. Popovici,450)
F2238164. Ce recipiente din sticla se folosesc la conditionarea solutiilor injectabile

A. fiole
B. capacitatea efectiva a fiolelor este egala cu cea nominala
C. fiolele se fabrica din sticla sodica
D. fiolele se examineaza organoleptic si se determina rezistenta hidrolitica la sterilizare
E. pregatirea fiolelor are mai multe etape:taierea,spalarea,uscarea,signarea
(pag. Popovici,457)
F2238165. Ce etape intervin in spalarea fiolelor in industrie

A. pulverizare cu apa rece, sub presiune
B. spalare interioara cu apa distilata calda,sub presiune
C. suflare cu aer filtrat,sub presiune
D. repetarea operatiilor descrise
E. spalarea se poate face si in bai de apa in prezenta de permanganat de sodiu
(pag. Popovici,458)
F2238166. Ce procedee de alimentare a masinilor de spalat fiole se folosesc in industria farmaceutica

A. plasarea fiolelor in casete, pe tuburi (ace) subtiri, prin care se introduce succesiv apa sau aerul
(Metromatic)
B. masina de spalare rotativa Strunck in care la un corp cilindric central sunt atasate posturi de lucru, de
spalare interioara, exterioara si suflare de aer filtrat, in fiolele, aduse pe o banda transportoare
C. in masina de spalare Gilowy fiolele sunt aduse in spatiile de spalare pe o banda rulanta
D. operatia de spalare se continua cu cea de sterilizare la masinile Strunck sau Gilowy, destinate ambelor
operatii
E. operatia de spalare a fiolelor nu este riguros necesara datorita conditiilor optime de fabricare a fiolelor
(pag. Popovici,460)
F2238167. Ce tipuri de plastomeri se folosesc la fabricarea recipientelor pentru medicamente

parenterale
A. polietilena
B. polipropilena
C. clorura de polivinil
D. azotatul de celuloza
E. politetrafluoroetilena
(pag. Popovici,463)
F2238168. Ce particularitati se gasesc la fabricarea recipientelor pentru medicamente parenterale,

plecind de la plastomeri
A. polietilena se extrudeaza la cald, intr-un tub care s esufla intr-un mulaj,in mediu steril, flacoanele de umplu
si se inchid imediat cu solutii sterile
B. recipientele de polietilena nu suntcomplet transparente si nu suporta sterilizarea la 121 °C si prezinta
permeabilitate la gaze
C. polipropilena suporta autoclavarea iar transparenta este mai buna ca in cazul polietilenei de densitate inalta
D. clorura de polivinil produce recipiente transparente, are suplete, se fabrica saci care se pot termosuda, dar
are permeabilitate la vapori si capacitate de adsorbtie
E. recipientele din polimeri termoplastici nu se folosesc in mod curent la conditionarea solutiilor injectabile
sau perfuzabile
(pag. Popovici,463)
F2238169. Ce particularitati se intilnesc la prepararea perfuziilor

A. se conditioneaza in recipiente din sticla sau in saci de plastic de capacitati de 125-1000 ml
B. continutul electrolitilor se exprima in mEq sau mmol, iar presiunea osmotica in mosm
C. toate perfuziile sunt izotonice
D. nu se admite adausul de amestecuri tampon si nici de conservanti antimicrobieni
E. in cazul perfuziilor cu inlocuitori coloidali de plasma este permis adausul de conservanti
(pag. Popovici,497)
F2238170. Ce tipuri de solutii perfuzabile se prepara in industria farmaceutica, cu administrare

intravenoasa cu viteza constanta, in volume mari
A. pentru reglarea dezechilibrului hidric , ionic al organismului si pentru restabilirea echilibrului acido-bazic
B. pentru dializa si hemodializa
C. cu substante energetice
D. folosite in metabolismul reconstituant
E. cu inlocuitori coloidali de plasma
(pag. Popovici,507)
F2238171. Ce tipuri de perfuzii se folosesc in alimentarea parenterala totala

A. glucide
B. uleiuri vegetale emulsionate in apa
C. aminoacizi
D. oligoelemente, vitamine
E. inlocuitori de singe
(pag. Popovici,530)
F2238172. Cind se administreaza perfuzii medicamentoase

A. cind se doresc concentratii medicamentoase pe o perioada lunga de timp, care nu ar fi posibila cu injectiile
B. in cazul substantelor medicamentoase cu timp de injumatatire biologica scurt
C. pentru cresterea tolerantei la administrare
D. in cazul inactivarii substantei medicamentoase administrata oral
E. asocierile de uz intravenos nu sunt indicate deoarece pot apare interactiuni fizico-chimice periculoase
(pag. Popovici,526)
F2338173. Temperatura si timpul de sterilizare la etuva sunt:

A. 180° C, 30 min.
B. 170° C, 1 h.
C. 160° C, 2h.
D. 150° C, 4 h.
E. 120° C, 5 h.
(pag. 406)
F2338174. temperatura, presiunea si timpul de sterilizare cu vapori de apa sub presiune sunt:
A. 115-116° C, 1-7 bar, 30 min.
B. 121-123° C, 2 bar, 15 min.
C. 126-129° C, 2,4 bar, 10 min.
D. 123-138° C, 3 bar, 3 min.
E. 140° C, 3,5 bar, 2 min.
(pag. 348)
F2338175. Sterilizarea prin caldura umeda se efectueaza in:

A. autoclave cu dispozitiv de evacuare a aerului plasat la partea superioara
B. autoclave echilibrate cu aer
C. autoclave cu vid
D. autoclave cu orientarea vaporilor in partea superioara
E. autoclave cu orientarea vaporilor lateral
(pag. 408)
F2338176. Factorii care influenteaza sterilizarea cu oxid de etilen sunt:

A. umiditatea
B. presiunea
C. temperatura
D. gravitatia
E. lumina
(pag. 414)
F2338177. Metodele de sterilizare prevazute de F.R.X. sunt:

A. sterilizarea cu vapori de apa sub presiune
B. sterilizarea prin caldura uscata
C. sterilizarea prin filtrare
D. sterilizarea cu gaz
E. sterilizarea cu radiatii ionizante
(pag. 1071-1073)
F2338178. Caile principale de administrare a medicamentelor injectabile sunt:

A. intravenoasa
B. intramusculara
C. subcutana
D. intracardiaca
E. intraarticulara
(pag. 397)
F2338179. Caldura uscata se utilizeaza pentru a steriliza:

A. vase de sticla
B. aparatura din portelan si metal
C. uleiuri, grasimi, solutii injectabile uleioase, pulberi
D. recipiente din plastomer transparent
E. recipiente din plastomer opac
(pag. 406)
F2338180. Nu se admite adaugarea de conservanti antimicrobieni:

A. in cazul solutiilor injectabile folosite in volum mai mare de 10 ml.
B. in solutiile perfuzabile
C. in preparatele injectabile administrate intrarahidian, intracisternal si peridural
D. in preparatele aseptice
E. in preparatele tindalizate
(pag. 445)
F2338181. Metodele netermice de sterilizare sunt:

A. radiatii UV
B. gaze
C. filtrarea sterilizanta
E. sterilizarea in autoclav
(pag. 401)
F2338182. Solutiile perfuzabile sunt:

A. solutii apoase sterile si apirogene
B. emulsii tip U/A sterile si apirogene
C. suspensii apoase sterile si apirogene
D. suspensii uleioase sterile si apirogene
E. preparate care se administreaza cu dispozitivul de perfuzare, picatura cu picatura
(pag. 492)
F2338183. Procedeele pentru produsele care pot fi sterilizate dupa conditionarea definitiva a solutiilor
injectabile sunt:
A. sterilizarea prin caldura
B. sterilizarea prin substante antiseptice si gaze
C. sterilizarea prin radiatii
D. sterilizarea prin filtrare
E. prepararea aseptica
(pag. 402)
F2338184. Tindalizarea este o metoda de sterilizare:

A. repetata
B. fractionata
C. discontinua
D. bazata pe principiul osmozei
E. care distruge virusurile
(pag. 411)
F2338185. Sterilizarea prin fierbere este o metoda de sterilizare:

A. cu vapori fluenti sau destinsi
B. in autoclav cu robinetul deschis
C. la temperatura de 100° C, 60 min.
D. la temperatura de 121° C, 15 min.
E. mult folosita
(pag. 411)
F2338186. Radiosterilizarea este o metoda de sterilizare:

A. "la rece"
B. la temperatura de 121° C, 15 min.
C. la temperatura de 121° C, 30 min.
D. la 2,5 Mrad.
E. care dureaza 24 ore
(pag. 419)
F2338187. Filtrarea sterilizanta se produce prin mecanismele:

A. efectul de cernere
B. efectul de adsorbtie
C. efectul de osmoza
D. efectul de difuzie
E. clarificare a solutiei
(pag. 421)
F2538188. O solutie injectabila este considerata izohidrica daca:

A. are un pH egal cu cel al sangelui,
B. are un pH, conform cu FR X, de 2,5-9,5,
C. are un pH usor acid,
D. are un pH usor alcalin,
E. are un pH 7,35-7,40.
(pag. 436/Popovici)
F2538189. Amestecul tampon acid boric-borax:

A. se utilizeaza ca sistem tampon pentru preparatele injectabile,
B. se utilizeaza ca sistem tampon pentru colire,
C. nu se utilizeaza ca sistem tampon pentru preparatele injectabile,
D. administrat injectabil are proprietati hemolitice,
E. este cel mai folosit sistem tampon pentru preparatele injectabile.
(pag. 437/Popovici)
F2538190. Polietilenglicolii, ca solventi pentru preparatele injectabile:

A. se utilizeaza cei cu masa moleculara 200-600,
B. se utilizeaza cei cu masa moleculara 800-1000,
C. se folosesc pentru substantele care hidrolizeaza in apa,
D. se asociaza cu alcoolul si apa,
E. nu sunt miscibili cu alcoolul si apa.
(pag. 443/Popovici)
F2538191. Sticla de tip I se utilizeaza pentru:

A. fiole,
B. flacoane de perfuzii care pot fi recuperate,
C. conditionarea unguentelor,
D. conditionarea comprimatelor,
E. conditionarea capsulelor.
(pag. 456/Popovici)
F2538192. Preparatele perfuzabile se clasifica in functie de forma farmaceutica in:

A. solutii apoase,
B. solutii uleioase,
C. emulsii U/A,
D. emulsii A/U,
E. suspensii apoase.
(pag. 498/Popovici)
F2538193. In starea de alcaloza se administreaza:

A. carbonat acid de sodiu,
B. acetat de sodiu,
C. lactat de sodiu,
D. solutie izotonica de clorura de sodiu cu adaos de clorura de potasiu in formele usoare,
E. perfuzii de clorura de amoniu, clorhidrat de arginina in formele grave.
(pag. 518/Popovici)
F2538194. Emulsiile perfuzabile:
A. sunt de tip A/U,

B. sunt de tip U/A,
C. contin uleiuri vegetale ca faza externa,
D. contin apa distilata pentru preparate injectabile,
E. contin emulgatori tip A/U.
(pag. 519/Popovici)
F2538195. Selectati aminoacizii esentiali:

A. leucina,
B. arginina,
C. histidina,
D. lizina,
E. valina.
(pag. 521/Popovici)
F2538196. Se folosesc ca inlocuitori de plasma:

A. gelifundolul,
B. polividona,
C. dextranul 100
D. hemacelul,
E. plasmagelul.
(pag. 525/Popovici)
F2538197. Formele parenterale cu eliberare convenţională sunt:

A. soluţiile injectabile apoase
B. comprimatele pentru soluţii injectabile
C. pudrele sterile
D. emulsiile uleioase
E. soluţiile injectabile uleioase
(pag. 466/Popovici)
F2538198. În starea de alcaloză se administrează

A. carbonat acid de sodiu
B. lactat de sodiu
C. soluţii izotonice de clorură de sodiu cu adaos de clorură de potasiu, în formele uşoare
D. acetat de sodiu
E. soluţii acidifiante în formele mai grave
(pag. 518/Popovici)
F2538199. In metabolismul reconstituant se folosesc:

A. perfuziile pentru terapia afecţiunilor hepatice
B. perfuzii cu hidrolizate de proteine
C. perfuziile cu aminoacizi
D. perfuziile cu hemacel
E. perfuziile cu dextrani
(pag. 521/Popovici)
F2538200. Conditiile care trebuie indeplinite de substanţele coloidale înlocuitoare de volum plasmatic
sunt:
A. să prezinte presiune coloid-osmotică
B. masă moleculară relativă corespunzătoare
C. solubilitate în apă
D. solubilitate în lipide
E. să nu fie filtrabile renal
(pag. 525/Popovici)
F2538201. În funcţie de scopul terapeutic urmărit perfuziile se clasifica in:

A. emulsii U/A
B. emulsii A/U
C. soluţii pentru dializă peritoneală şi hemodializă
D. perfuzii folosite în metabolismul reconstituant
E. soluţii apoase
(pag. 498/Popovici)
F2538202. Principalele diferenţe între perfuzii şi preparatele injectabile sunt:

A. perfuziile nu conţin conservanti antimicrobieni,
B. volumul preparatelor injectabile este mai mic (circa 1-20 ml)
C. perfuziile se administrează numai în spital
D. numai perfuziile sunt preparate sterile
E. volumul perfuziilor este mei mic
(pag. 498/Popovici)
F2538203. Controlul impurităţilor pirogene nu se efectuează prin:

A. urmărirea numărului de globule roşii la iepuri
B. măsurarea hipertermiei la şoareci
C. urmărirea numărului de globule albe la iepuri după injectarea unui preparat pirogen
D. testul Limulus
E. măsurarea hipertermiei la iepuri
(pag. 492/Popovici)
F2538204. Dopurile de cauciuc folosite pentru închiderea flacoanelor de sticlă multidoză sau
flacoanelor pentru perfuzii îndeplinesc următoarele condiţii:
A. permit pătrunderea acului seringii fără a disloca fragmente de dop
B. nu-şi modifică calităţile fizico-chimice prin sterilizare la autoclav
C. sunt incompatibile cu substanţele active.
D. permit pătrunderea acului seringii fără a disloca fragmente de dop
E. asigură pătrunderea aerului în recipient
(pag. 461/Popovici)
F2538205. Sterilizarea cu substanţe gazoase foloseşte:

A. β-propiolactona
B. oxidul de etilen
C. formaldehida
D. oxigenul
E. dioxidul de carbon
(pag. 412/Popovici)
F2638206. Xantinol nicotinat este contraindicat în:

A. Ulcer varicos
B. Ulcer gastroduodenal
C. Arterite
D. Infarct miocardic acut
E. Retinopatii vasculare
(pag. 282)
F2638207. Xantinol nicotinat:

A. Scade fibrinogenul
B. Creşte elasticitatea hematiilor
C. Reduce hiperlipemia
D. Previne agregarea plachetară
E. Este derivat pirimidinic
(pag. 281)
F2638208. Pentoxifilina produce:

A. Vasodilataţie periferică moderată
B. Vasoconstricţie arteriolară
C. Agregare plachetară
D. Îmbunătăţirea proprietăţilor reologice ale sângelui
E. Scăderea secreţiei de gastrină
(pag. 282)
F2638209. Extractul de Gingko biloba are următoarele efecte:

A. Previne agregarea plachetară
B. Creşte rezistenţa capilară
C. Stimulează metabolismul neuronal
D. Antidepresiv prin inhibarea recaptării noaradrenalinei
E. Creşte permeabilitatea capilară
(pag. 281)
F2638210. Extractul de Gingko biloba se utilizează în:

A. Tulburări circulatorii cerebrale
B. Tulburări circulatorii la nivelul retinei
C. Tulburări psihocomportamentale la vârstnici
D. Tromboze venoase
E. Embolii pulmonare
(pag. 281)
F2638211. Cinarizina are următoarele indicaţii:

A. Tulburări circulatorii cerebrale
B. Ateroscleroză cerebrală
C. Sindrom Meniere
D. Sechele după accident vascular cerebral
E. Tromboză venoasă profundă
(pag. 280)
F2638212. Care dintre următoarele vasodilatatoare sunt derivaţi indolici şi acţionează prin mecanism
musculotrop?
A. Xantinol-nicotinat
B. Cinarizina
C. Naftidofuril
D. Vincamină
E. Vinpocetină
(pag. 279)
F2638213. Care dintre următoarele vasodilatatoare periferice sunt derivaţi xantinici şi acţionează prin
mecanism musculotrop?
A. Xantinol nicotinat
B. Pentoxifilină
C. Pentifilină
D. Cinarizina
E. Flunarizina
(pag. 279)
F2638214. Care dintre următoarele medicamente are efecte benefice în sindroamele ischemice
cerebrale:
A. Vinpocetina
B. Extractul de Gingko biloba
C. Vincamina
D. Vinblastina
E. Vincristina
(pag. 279-280)

Farmacie Part5 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Farmacie Part5 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

919 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

F1232001. Acidul pantotenic şi biotina

F1232002. Care dintre afirmaţii sunt corecte:

F1232003. Marcaţi răspunsul corect legat de vitaminele cu caracter hidrofob

F1332004. Selectati raspunsul incorect:

F1432005. Alegeţi afirmaţia corectă:

F1432008. Despre vitamina A se poate afirma:

F1532010. Care din următoarele afirmaţii sunt false?

F1532011. Care sunt afirmaţiile adevărate?

F1532012. Precizaţi afirmaţiile corecte:

C. vitamina K1 nu produce efecte adverse la doze foarte mari;

F1532013. Precizaţi afirmaţiile incorecte:

F1532014. Referitor la vitamina K sunt false următoarele afirmaţii:

F1532015. Referitor la vitamine sunt adevărate afirmaţiile:

F1632016. Care din coenzimele menţionate nu conţin în structură adenina:

F1632017. Care dintre afirmaţii nu este corectă:

F1632018. Care dintre compuşii menţionaţi participă direct în procesul vederii:

F1632019. Indicaţi care din afirmaţii este corectă:

F1632020. Indicaţi care dintre afirmaţii nu este corectă:

F1632022. Indicaţi vitamina care conţine în structură nucleul cromanic:

F2132023. Despre provitaminele si vitaminele D se pot face urmatoarele afirmatii:

F2132024. Despre tiamina sunt corecte urmatoarele afirmatii:

F2132025. Despre acidul folic se pot face urmatoarele afirmatii:

B. Coenzima care provine de la acidul folic intervine in activitatea aminotransferazelor

F2132026. Evidentiati raspunsul fals:

F2132027. Referitor la cobalamine sunt adevarate urmatoarele afirmatii:

F2232028. Care dintre afirmatii sunt corecte:

F2232029. Vitamine liposolubile

F2232030. Marcati raspunsul corect legat de vitaminele cu caracter hidrofob

F2232033. Acidul pantotenic si biotina

F2232035. Vitamina A,activitate biologica

F2232036. Care din afirmatiile urmatoare sunt incorecte:

F2232037. Care afirmatii sunt corecte:

F2332038. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte ?

B. Vitamina C intervine in formarea din tirozina a hormonului melatonina

F2332039. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte ?

F2332040. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte ?

F2332041. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate ?

F2532042. Referitor la vitamina K sunt false afirmaţiile:

F2532043. Alegeţi afirmaţiile corecte:

F2532044. Referitor la vitamine sunt adevărate afirmaţiile:

(pag. 116 –2)

F2532045. Care sunt afirmaţiile corecte referitoare la vitamina K?

F2532046. Referitor la vitamine sunt adevărate afirmaţiile:

F2532047. Care sunt afirmaţiile adevărate?

F2532048. Alegeţi afirmaţiile corecte:

F2532049. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate?

F2532050. Alegeţi afirmaţiile incorecte :

F2532051. Precizaţi afirmaţiile corecte:

B. vitamina E creşte efectul anticoagulantelor orale;

F2532052. Alegeţi afirmaţiile corecte :

F2532053. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate?

F2632054. Nu produce tahifilaxie, acţionând pe o cale tiol-independentă:

F2632055. Sunt reacţii adverse specifice nitraţilor, cu excepţia:

F2632056. Acţionează prin coronarodilataţie inhibând recaptarea adenozinei:

F2632058. Sunt blocante neselective (nespecifice) ale canalelor de calciu:

F2632059. Avantajele comparative ale molsidominei faţă de nitraţi şi nitriţi sunt:

F2632062. Care este forma activă a acidului folic:

F2632063. Sub formă de coenzimă vitamina B12 este necesară în transformarea:

F2632064. Care dintre vitaminele enumerate conţin în structură piridina:

F2632065. Indicaţi care dintre coenzimele enumerate participă în reacţia de transaminare a

F2632066. Selectaţi afirmaţia incorectă: