Tipuri de terpaii antialgice

Poate fi de mai multe feluri, iar efectele generale ale acestor curenti se bazeaza pe:
-efectul hiperemiant vasodilatator
-blocarea aferentatiei algice si a receptorilor
-modificarile fizice in transmisia informatiei
O forma cunoscuta de curenti de joasa frecventa cu impulsuri la care actiunea
antialgica este extrem de bine cunoscuta o constiei curentii diadinamici.
Curentii diadinamici sunt curenti cu impulsuri de joasa frecventa=>semiunde
pozitive ale unui curent alternativ sinusoidal astfel, din curentul alternativ de retea
care are frecvneta de 50 Hz deci, are 50 c/s fiecare ciclu reprezentand o semiunda
pozitiva si una negativa, prin redresare obtinem mai multe forme de curent.
Curentii au fost descrisi de Bernald si au fost obtinuti...
Pe baza curentului de retea se obtin urmatoarele:
-MF fix- curent pulsatil care se obtine prin redresare simpla a curentului alternativ
trecut printr o dioda simpla adica din curentul alternativ se pastreaza doar
semiundele pozitive, semiundele negative disparand si fiind inlocuite de pauze
egale cu semiundele pozitive=> frecventa impulsurilor va fi de 50 Hz, curentul va
fi pozitiv, unidirectional, dezvolta o senztie de vibratie, de compresie, are un efect
analgetic mai mic decat DF, care se instaleaza mai lent dar dureaza mai mult. MF
fix are un efect dinamogen important exprimat printr-o stimulare motorie lenta,
nedureroasa
-DF fix este un curent pulsatil obtinut prin dubla redresare, prin trecerea curentului
sinusoidal de retea printr-o dubla dioda, trec atat semiundele pozitive cat si
semiundele negative rasturnate in asa fel incat impulsurile vor avea o frecventa de
2 ori mai mare decat a ciclurilor de baza. Impulsurile se succed fara pauza,
frecventa fiind de 100 Hz si se obtine un curent unidirectional, pozitiv si se
constata ca scade rapid rezistenta cutanata, scade sensibilitatea cutanata. Efectul
analgetic este pronuntat si prin cresterea intensitatii curentului de cateva ori, sde
poate ajunge la contractie nedureroasa.
-RITMIC SINCOPAT( RS)- o forma de monofazat modulat, respectiv o alternanta
de monofazat o sec si o sec de pauza dupa care ciclul se reia=> stimulare,
electrodinamic
-PERIOADA SCURTA(PS)- o alternanata de MF si DF- cate 1 sec din fiecare;
ciclul se reia cat timp dureaza aplicatia=> dinanogen putand fi aplicat in cazul
hipotoniilor; stimuleaza contractia musculaturii netede fiind contraindicata in
spasticitate.
-PERIOADA LUNGA(PL)- apare ca un tip de stimuli combinati. In succesiune
exista o alternanta de 10 sec MF cu 5 sec MF dintre care se interfera sinusoide cu
amplitudinea in crestere de la 0 la maxim si apoi in descrestere de la maxim la 0.
Cele 2 pante sunt simetrice. Efectul obtinut este dinamogen mai putin intens dar si
un efect de stimulare a musculaturii netede.
Termenul dinamic provine de la miscarea unidirectionala a ionilor sub actiunea
acestui curent. Acest lucru se datoreaza faptului ca impulsurile sunt numai
pozitive.
Termenul DIA = contrar acestor forme de curent.
Pot avea capacitatea de inhibare sau adaptare la stimului=> scaderea sensibilitatii
=> efect analgetic sau capacitatea de excitare, facilitare a contractiei=> efect
dinamogen; frecventa, intensitatea, durata stimulilor, proprietatile organelor
strabatute sau de modificarile patologice locale aparute.
In functie de frecventa- la o frecventa de 50 Hz de ex MF si derivatele sale=>
efectul predominant dinamogen
-la o frecventa de 100Hz=> efect inhibitor, antialgic respectiv DF si derivatele sale
In functie de intensitate- la cele mic=inhibitor; la cele mari=dinamogen
Formele fundamentale ale curentilor diadinamici si proprietatile lor:
DF fix- cea mai analgetica de curent diadinamic
-100Hz
-se inregistreaza scaderea cutanata, pragul sensibilitatii la durere creste
-intr-un interval relativ scurt se instaleaza acomodarea, intensitatea creste de cateva
ori
-efectul este cel analgetic prin cresterea pragului de sensibilitate la durere
-daca intensitatea creste suficient poate induce o contractie de tip tetanic
nedureroasa care insa risca sa emfizeze muschiul
-durata nu trebuie sa depaseasca 2 min mai ales daca DF este folosit ca forma de
inductie a altor tipuri de electro inclusiv a altor forme de curent
-este aplicat in durerile de tip spastic inclusiv la nivel de muschi paravertebral, in
hernii de disc
-DF fix are capacitatea de a creste circulatia arteriala prin inhibitie simpatica, fiind
deci indicat in toate conditiile patologice care presupun hipertonie simpatica
MF fix- forma de curent pulsatil obtinuta prin simpla redresare, curent
unidirectional pozitiv cu pauze egale cu impulsurile, impulsurile fiind repr de
semiundele pozitive
-50 Hz
-efectul este dinamogen, da senzatia de vibratie cu efect compresiv, efect analgetic
mai putin intens care se instaleaza mai lent dar care dureaza mai mult
-este indicata in stimularea contractiei motorii atunci cand vrem sa o stimulam lent,
fara durere
RS-este o forma compusa obtinuta din MF modulat in timp
-efect electrodinamic
PS- este o forma compusa obtiunuta prin alternanta MF-DF
-efectul este dinamogen
-actioneaza ca un masaj profund intens
-durata efectelor este mai scurta, nu apar efecte negative de tip algic sau
contractura, in conditiile in care aplicatiile sunt scurte
-stimularea este eficienta, inclusiv pt musculatura neteda in conditii de aplicare pe
punctele reflexe pt hipotonia diverselor viscere
-este important in tulburarile de dinamica
-efectul excitator tonizant se obtiune sub forma unui masaj profund mai intens
-componenta vasoconstrictoare determina un efect resorbtiv rapid, datorita acestei
componente, PS este indicata in tratamentul tulburarilor trofice al edemelor,
hematoamelor posttraumatice aparute pe baza stazei periferice
-este contraindicata total in cazul spasmelor abdominale
PL-apartia unor impulsuri
-efect dinamogen mai scazut decat PS si MF
-are un efect inhibitor semnificativ, efect analgetic miorelaxant persistent, ascociat
unui efect anticongestiv dar prezinta si un efect de stimulare a musculaturii netede
Observatie!!!! De regula curentii diadinamici nu se aplica de la 0, ci pe un pat
galvanic care poate reprezenta 10 pana la 20 % din amplitudinea maxima a
impulsului curentului diadinamic.
Principalele tipuri de aplicatii ale curentilor diadinamici
Aplicatii pe puncte circumscrie: se utilizeaza electrozi mici, de marime
egale(genelari), electrodul negativ se aseaza pe locul dureros iar cel pozitiv la 2
cms de primul
Aplicatiile transregionale in care electrozii sunt laterolaterali paraleli
Aplicatiile longitudinale in care electrodul pozitiv este mai mare si este proximal,
in timp ce negativul este mic si distal
Ganglionale-mici, rotunzi, electrodul negativ pe zona galnglionara, cel pozitiv la 2
cm distanta
In aplicarea curentilor diadinamici se tine cont:
-cel putin la inceput curentii se aplica pe un pat galvanic care trebuie reglat sub
pragul de curent continuu, deci fara sa produca senzatia de trece a curentului-1,2
ma
-sedintele de curenti diadinamici trebuie sa fie scurte pt a evita acomodarea, durata
aplicatiilor fiind cuprinsa intre 4-8 min, iar durata seriilor nu trebuie sa depaseasca
8-10 sedinte pe serie; duratele mai lungi determina scaderea efectului antialgic
Curentii de joasa frecventa cu efect analgetic, pe langa stimularea prin curent
galvanic si diadinamic, mai sunt si curenti stohastici fiind neregulati care au
capacitatea de a diminua capacitatea de adaptare si astfel de a creste si mentine, pe
perioade mai lungi de timp, efectul analgetic, se constatat tendinta de creste a
pragului la durere cele mai eficace, fiind impulsurile cuprinse intre 5-50Hz.
Stimularea nervoasa electrica transcutanata TENS- a fost introdusa in anii 70
-curenti de joasa frecventa cu impulsuri dreptunghiulare cu 1 sau 2 canale de iesire
a curentului, beneficiind de 1 sau 2 circuite, putand deci aplica 2 sau 4 electrozi pe
suprafata de tratat.
-frecventa 15-500Hz
-durata este de 50-500 ms- electrozii placa
-intensitatea este toleranta fiecarui subiect, de nivelul la care se obtine vibratia de
tip furnicatura
-stimuleaza selectiv Alfa si dat acestui fapt, impulsurile ajung rapid in coarnele
posterioare ale maduvei pe care ii activeaza si inchid astfel poarta pt stimulii algici,
care circula pe fibrele nemielinizate si care ajung la neuroni tardiv, gasindu-i
inhibati
Implant - nervi periferici, coarne post medulare, puncte de acupunctura
Efectul analgetic al curentilor de joasa frecventa nu a putut fi explicat integral, cele
mai actuale teorii se bazeaza pe teoria transmiterii sinaptice si a controlului de
poarta medular dar, teoria este completata prin mecanismele inhibitorii ale etajelor
supraspinoase adica implicarea in mecanismele analgetice ale structurilor
trunchiului cerebral, mezencefal si scoarta cerebrala. Aceste mecanisme se
realizeaza descendent fiind activate prin impulsuri, si completand controlul de
poarta. Aceste mecanisme se numesc mecanisme centrifuge de inhibitie a
transmisiei si percepctiei durerii, ele fiind comprimate de efectele analgetice
obtinute prin stimularea structurilor nerovase, centrale supraspinale. Aceste
mecanisme se datoareaza producerii si eliberarii unor subst chimice cu rol de
mediator numite enkefaline sau endorfine, fiind subst pseudoopioide- cu efect ca si
opioidele care blocheaza transmiterea informatiei prin maduva.
De regula, electroanalgezia de joasa frecventa este pt stimulare, si implica
utilizarea unor curenti de joasa frecventa cu impulsuri, care, printr-o stimulare
corespunztoare sa implice transmisia algica.
CURENTII DE MEDIEFRECVENTA
Apartin intre 1000-100.000 Hz
-efectul excitomotor de profunzine determina: hipertofia unitatii motorii-
complexul fundamental la nivelul caruia se performeaza contractia, unitatea
motori- totalitatea fibrelor inervate de acelasi axon
-cresterea numarului de unitati motorii active prin recrutare temporala si spatiala
mai buna-cresterea nr de unitati motorii simultan activate
-din zona de frecventa a mediei frecventei clasice, initial a fost utilizat domeniul
intre 3000-5000 Hz; aparatele moderne au extins acest domeniu si au inceput sa
utilizeze forme combinate, acoperind domeniul de peste 10.000 de Hz
-indiferent de forma elementul il constituie intervalul de frecventa;
-intre 4000-5000 Hz se dezvolta cea mai mica excitatie pe nervii senzitivi ai pielii;
este posibila aplicarea unor proceduri suficient de mari pentru a se obt efecte
terapeutice fara sa se declanseze reactia dureroasa
Legea lui d'ARSONVAL conform careia in cazul curentului sinusoidal activ
evolutia excitabilitatii este: excitabilitatea creste paralel cu frecventa, se mentine in
platou dupa care, peste 5000 Hz scade care insa este caracteristica domeniului
inaltei frecventa.
Principalele caracteristici ale curentilor de medie frecventa sunt urmatoarele
-rezistenta pielii- scade efectul legii lui Jul de incalzire a pielii deci, cantitatea
scade semnificativ pana la disparitie paralel cu cresterea frecventei
-sensibilitatea cutanata scade II cu cresterea frecventei
-penetrabilitatea cutanata este foarte buna - se pot aplica proceduri intense care nu
mai produc arsuri si care permit efecte de profunzime
-sensibilitatea la piele este foarte mica deci, aplicatiile sunt nedureroase, suficiente
pentru a obtine efectele dorite
-pragul de excitabilitatea neuromusculara creste II cu cresterea frecventei
-datorita acestor calitati constatam urmatoarele: exista un max de excitabilitate
neuromusculara, nici un alt tip de curent nu atinge acest nivel; senzatie pe
musculatura=>efect trofic; scadere considerabila a rezistentei la piele
-acesti curenti se pot folosi pt electrogimnastica numai pt fibrele motorii normal
inervate intr-un sistem nerv-muschi intact; pt fibrele denervate se utilizeaza
triunghiul dreptunchiular
-la un curent peste 1000 Hz este cu mult mai mica decat perioada refractara a fibrei
musculara deci, nu exista posibilitatea de contractie a fibrei la fiecare stimul. In
aceste conditii fibra raspunde la insumarea stimulilor, insumarea temporara a
stimulilor= efect GILDEMEISTER
Dezavantajul major al acestui fenomen este faptul ca adaptarea este rapida si,
pentru a depasi acest dezavantaj este modificarea permanenta a parametrilor
Proprietatile biologice:
-efectul GILDEMEISTER- curent alternativ sinusoidal-sincron; fiecare stimul este
urmat de o contractie; peste 1000 Hz nu exista excitatie sincrona si functioneaza
efectul GILDEMEISTER- insumarea efectelor unor succesiuni de impulsuri
-curba IT- este valabila si se poate realiza si cu media frecventa conditia fiind
aceeasi ca, complexul muschi nerv sa fie intact; muschiul denervat nu raspunde la
curentii de medie frecventa
-excitatia apolara( WYSS)- nu apar efecte polare sub electrozi inclusiv nu apar
fenomenele interpolare este una dintre cele mai importante consecinte ale aplicatiei
curentilor de medie frecventa indiferent de intensitatea curentilor, conditia este ca,
curentul sa fie perfect simetric ca, variatia amplitudinii sa fie lenta si ca durata sa
fie suficienta
-scade excitabilitatea la nivelul nervilor senzitivi ai pielii=> toleranta pielii este
foarte mare
S a constatat ca daca se fol 2 curenti de medie frecventa cu amplitudine constanta
fiecare in parte dar, cu frecvente diferite, amble frecvente in domeniul mediei
frecvente si diferenta dintre frdcvente in domeniu joasei frecvente si daca cei 2
curenti sunt orientati pe directii perpendiculare in 2 circuite perfect simetrice
rezultatul obtinut un nou curent numai Interferential de medie frecventa cu
amplitudine variablia in functie de directia considerata dar cu frecventa de variatie
egala cu diferenta dintre frecventele celor 2 curenti deci, corespunzatoare unei
variatii de joasa frecventa. Primul curent are 5000 Hz circula pe CI si al II-lea are
4950 Hz circula pe CII=> diferenta de 50 Hz, dif care se incadreaza in joasa
frecventa iar, in campul dintre circuite ia nastere un curent nou numit curent
interferential cu amplitudine variabila. Maximul eficientei curentului nou format se
inregistreaza la bisectoarea unghiului creat intre cele 2 circuite(45), eficienta scade
treptat catre circuite unde va fi 0. Frecventa de amplitudine repr dif de frecventa
intre cei 2 curenti in cazul nostru 50 Hz. Deci curentul interferential obtinut
mentine toate proprietatile si efectele curentilor de mediefrecventa din care au luat
nastre dar este modular in joasa frecventa.
In cazul distributiei pastratice a curentului interferential adica atunci cand circuitele
perpendiculare sunt simetrice este valabila acesta lege a distributiei eficientei in
conditiile in care distanta dintre electrozi este egala. In cazul distributiei in
dreptunghi apare un fenomen secundar care se numeste curent exogen de cuplaj
care creeaza un efect neplacut de electrizare, limiteaza intensitatea curentului
interferential(corector de distanta)