Stilul artistic (beletristic)
Nivelul fonetic: Nivelul fonetic:
 Se impleteste cu nivelul prozodic (acent, ritm, contur intentional)
 Accidente de sunete (eliminari, adaugari, modificarea ordinii)
 Se poate ajunge la antifraza : Emitatorul spune altceva decat
gandeste : Ce faci, urato?
 Figuri fonetice: asonanta(repetitia vocalelor), aliteratia(repetitia
consoanelor),rima, ritm (trohaic , iambic, anfibrahic)
 Prelungirea unor sunete: negrrru
 Fonetisme populare/regionale: pa, da, dupe
Nivelul lexico-semantic: Nivelul lexico-semantic:
 Sincronie ( Cuvinte populare,regionale, familiare, argotice) si
diacronie ( arhaice, neologisme)
 Predomina polisemia- sensuri figurative, metaforice
 Imbogatirea vocabularului prin miloace interne (derivare,
conversiune, compunere), cat si prin mijloace externe (imprumuturi)
Stilul publicistic
 Se impleteste cu nivelul prozodic in varianta orala (intonatie,
accent) si cu cel grafic (in varianta scrisa)
 Frecventa abrevierilor (stilul stiintific): SUA, PSD
 Patrunderea unor grupuri consonantice nespecifice limbii romane
: Canaberra, Djibouti
 Politizarea vocabularului (partd,politica)
 Internationalizarea vocabularului ( make up, briefing)
 Intelectualizarea vocabularului (obtuz, miopie, strabism)
 Neologia denotativa :
 Calcul semantic (imprumut de sens, model strain ; a
ingheta pentru moment – to freeze)
 Restrangerea sferei semantice
 Extinderea sferei semantice
 Neologia stilistica:
 Metafora (metafora populara”cumetrie”, metafora culta
”Calcaiul lui Ahile”)
 Metonimie (symbol pt cee ace reprezinta “tricolor”)
 Sinecdoca (Don Juan, Casanova
Nivelul morfologic:
 Nu exista preferinte pentru o anumita parte de vorbire
 Utilizarea numelor proprii cu flexiune de gen si nr. “Ionestii, Popestii”
 Frecventa Acuzativului prepositional : “L-am vazut pe tata”
 Nume proprii cu valoare descriptiva :” Piele”, “Osu”
 Superlativizarea adjectivului / adjective gradabile:
 Fonetic : negrrru
 Lexico-gramatical: superdestept
 Grammatical: repetitii, repetitii cu schimbare a cazului
 Retoric (antifraza)
 Preferinta pentru pronumele personale, reflexive, de politete,
posesive, de intarire
 In genul liric si dramatic predomina pers. I si II, iar in cel epic pers. a
III-a, pe cand in cel memorialistic pers. I
 Valoare pronominala generica : “Ai carte, ai parte”
 Valoare pronominala a neutra: “ Da-i cu vere, da-i cu vin”
 Valoare pronominala expletiva:” Nu tu casa, nu tu masa”
 Dativul etic: “Si unde nu mi ti-l apuca”
 Dativul posesiv : “I-au venit”
 2 timpuri specific naratiunii: imperfectul si perfectul simplu
 Mai mult ca perfectul : anterioritatea se asociaza cu cauzalitatea
Nivelul morfologic:
 Stil predominant nominal
 Structura nominala a titlurilor (titluri fara verb) si acauzala
:”Convorbiri ruso-turce”
 Frecventa genitivului : Romaniei, saptamanii
 Frecventa dativului prepositional:conform/potrivit
 Prezenta apozitiilor
 Frecventa substantivelor postfinitivale (se termina in re)
 Adjective negradabile (stil stiintific) : judecatoresc
 Predomina prezentul si perfectul compus
 In textile informative predomina indicativul si conjunctivul
 In varianta scrisa predonmina pers. A III-a, in cea orala pot fi pers. I
si pers. a II-a
 Dezvoltarea comparativului progresiv :”din ce in ce/tot mai”
 Diateza reflexiv pasiva (s-a anuntat)
 Diateza pasiv perifrastica ( a fost anuntat)
Nivelul sintactic: Nivelul sintactic:

 Enunturi exclamative, retorice, interrogative  Constructii nominale ( inclusive in titluri) cu valoarea

 Repetitii cu valoare intensiva metalingvistica( focalizeaza atentia, centreaza idea textului )
 Raporturi sintactice ( coordonare, subordonare)  Caracter eliptic al enunturilor
 Topica emfatica bazata pe inversiune  Stilurile vorbirii
 Elipse  Verbe semnal de anuntare si introducere a vorbirii straine : a zice,
 Anacolut a face, a declara, a afirma
 Vorbire directa legata  Elemente nominale de anuntare si intorducere a vorbirii straine:
 Vorbire indirecta libera porecle, grade, nume de institutii
 Conjunctia subordonatoare : ca/sa
 stilul direct a secventei citate → servește la caracterizarea prin
limbaj a locutorului

Nivelul stilistic:

 Figuri semantice:
 Metafora: schimbare de sens a cuvintelor
 Metonimie : schimbare de sens pe baza unei relatii intre ob. si pers.
 Sinecdoca : parte pentru intreg, singular pt plural, gen pentru specie
 Epitet
 Comparatie
 Alegorie
 Figuri de gandire: antiteza, antifraza, ironie, paradox, hiperbola,
eufemism
 Figuri sintactice; enumeratie, climax, anticlimax, elipsa, anaphora
(repetarea unui cuv. La inceputul unei fraze), epifora ( repetarea unui
cuvant la sf. Unei fraze)