Sunteți pe pagina 1din 3

R E FE RAT

asupra lucrării metodico - ştiinţifice pentru obtinerea gradului didactic I,


intitulată:

”Jocul didactic la lecțiile de științe ale naturii și


implicațiile lui în dezvoltarea creativității elevilor”,

realizată de profesor pentru învățământul primar gradul II


PETRE (NEDELEA) MIHAELA

Lucrarea realizată de Doamna profesoară Petre (Nedelea) Mihaela de la Școala


gimnazială nr. 149 din București reprezintă un demers științific pentru a demonstra rolul jocului
didactic la lecțiile de științe ale naturii pentru dezvoltarea creativității elevilor. Din cele trei
capitole ale lucrării – atent documentate, corect structurate și coerent argumentate – decelăm
experiența Doamnei profesoare în aplicarea acestei metode didactice pentru transmiterea unor
concepte și noțiuni, pentru explicarea unor fenomene și demonstrarea unor procese din natură.

Alegerea acestei teme este motivată de Doamna profesoară tocmai prin spiritul ludic al
copiilor în primii ani ai școlarității în relație cu eficiența didactică a acestei metode pentru multe
conținuturi relaționate cu natura. Încă de la debutul lucrării Dumneaei ne explică – din propriile
experiențe - faptul că jocul îi ajută pe copii să se mobilizeze mai ușor; pe fondul acestuia și a
bucuriei create de joc cunoștințele, priceperile și deprinderile intelectuale au șanse să fie mai
bine fixate; jocul este un factor motivațional important al învățării active și, nu în ultimul rând,
are rol terapeutic pentru că diminuează stress-ul și încordarea întâlnite uneori în procesul
educațional la începutul școlarității.

În primul capitol sunt prezentate detaliat aspecte teoretice și practice ale jocului didactic
bazate atât pe experiențele personale ale Doamnei profesoare Petre (Nedelea) Mihaela cât și pe
repere bibliografice recente. Este întărit rolul jocului care e probabil cea mai importantă formă de
manifestare a copilului la 6-7 ani, dar atunci când este folosit de un pedagog, el capătă valențe
educative semnificative. Trecerea de la joc la metodă educațională se poate face doar printr-o
proiectare atentă, prin alegerea corectă a conținuturilor și a mijloacelor utilizate, printr-o evaluare
eficientă și coerentă. Valența cognitivă a jocului se regăsește în procesul de asimilare și
cosolidare a cunoștințelor, iar caracterul formativ al acestuia se reflectă în dezvoltarea
personalității elevilor. În acest capitol sunt prezentate diverse clasificări ale jocurilor care au rolul
de a demonstra capacitatea de sinteză a Doamnei profesoare, rigoarea algoritmizării și
capacitatea de a esențializa o informație bibliografică foarte amplă. Sunt detaliate unitățile
constitutive ale jocului: conținutul de transmis, sarcina didactică, regulile jocului și acțiunea
propriu-zisă, sunt exemplificate chiar câteva asemenea jocuri și sunt detaliate etapele lor tocmai
pentru a le valoriza laturile formativ-cognitive.

Ca orice cadru didactic matur și cu experiență la catedră și Doamna profesoară utilizează


cu foarte mare ușurință resursele prezente în programa școlară pentru dirijarea propriei sale
1
activități. Din analiza programelor de Științe ale naturii la învățământul primar Dumneaei
decelează coținuturile ce pot fi transmise elevilor cu ajutorul metodei jocului și subliniază rolul
acesteia pentru stimularea învățării și a creativității la copii. Extrem de interesante – și originale
– sunt două tabele sintetice (pentru clasa pregătitoare, clasa I și a II-a respectiv clasele a III-a și a
IV-a) în care regăsim exemple de jocuri relaționate pe de-o parte cu conținuturi și pe de altă parte
cu competențe ce pot fi formate prin aplicarea la clasă a acestora.

Pentru că ne aflăm într-o perioadă de intense transformări în învățământul românesc și


pentru că – alături de transdisciplinaritate – acum vorbim și despre utilizarea instrumentelor
digitale în instruire, un capitol consistent al lucrării este dedicat ofertei de soft-uri educaționale și
modului în care acestea pot fi inserate în metoda jocului didactic. Sunt prezentate detaliat
valențele formative ale soft-ului educațional în cadrul ariilor curriculare Matematică și Științe:
stimularea interesului față de nou, a imaginației, a unei gândiri logice dar și modul în care acesta
poate fi integrat în procesul de predare-învățare în învățământul primar. Regăsim în acest
subcapitol tabelul sintetic ce relaționează conținuturile și competenețele ce pot fi formate prin
exemple de jocuri didactice. Este un instrument extrem de eficient pe care l-a produs Doamna
profesoară Petre (Nedelea) Mihaela care poate ajuta cadre didactice mai tinere în alegerea
resurselor de lucru, pentru a evita eventuale greșeli procedurale printr-o alegere/aplicare
incorectă a jocurilor în timpul predării conținuturilor despre științele naturii.

Cel de-al doilea capitol al lucrării explorează – pe baze teoretice și practice – creativitatea
la elevii mici și modul în care aceasta poate fi dezvoltată prin inserarea jocului în activitatea
didactică. Este o prezentare amplă a acestei caracteristici psihologice transpusă permanent în
nivelele pe care trebuie/pot să le atingă la elevii de vârstă mică. Imaginația este o altă fațetă a
dezvoltării psihologice care evoluează sinergic cu creativitatea. Și analizei procedeelor
imaginației sau rolului lor în actul creator le dedică Doamna profesoară un subcapitol pentru a
întări importanța lor în desfășurarea jocurilor didactice. Ca orice dascăl cu experiență, autoarea
nu neglijează nici căile prin care poate fi descoperit potențialul cretiv la școlarul mic pentru a
putea adapta tipurile de jocuri la capacitățile cognitive și creatoare cu scopul eficientizării
procesului educațional. Metodele de dezvoltare a potențialului creativ la școlarul mic sunt
prezentate detaliat în lucrare de Doamna profesoară Petre (Nedelea) Mihaela din perspectiva
caracteristicilor psihologice ale elevului mic și a receptivității acestuia la fiecare metodă în parte.
Capitolul se încheie prin detalierea metodelor de dezvoltare a creativității prin joc în relație cu o
serie de conținuturi și cu obiectivele pe care autoarea și le-a formulat pentru etapa de cercetare
aplicativă.

Ultimul capitol prezintă detaliat cercetarea psiho-pedagogică ce a vizat implicațiile


jocului didactic în dezvoltarea creativității copiilor la lecțiile de științe ale naturii. Firesc, acest
capitol debutează cu prezentarea scopului cercetării: importanța și locul jocului didactic în
dezvoltarea creativității. Sunt trecute în revistă caracteristicile clasei de elevi (vârstă, sex,
particularități intelectuale), activitățile de învățare, resursele procedurale și materiale folosite.
Demersul științific continuă cu prezentarea evaluării inițiale bazate pe aplicarea unui test de
creativitate elaborat de E.P. Torrace prin care copii au fost îndemnați să creeze desene amuzante
în baza a trei activități: folosește, combină, completează. Astfel s-a constatat că cei mai mulți
dintre elevii clasei au originalitatea destul de bine dezvoltată, după care urmează fluiditatea și
flexibilitatea gândirii. A doua etapă a constat în aplicarea la clasă a unor jocuri didactice
(detaliate în lucrare) ce valorizează originalitatatea și pot reprezenta suportul pentru un ghid

2
metodic. Fiecare joc are prezentat scopul, conținutul, sarcina didactică, materialele folosite,
regulile și elementele sale, dar și o serie de variante pentru complicarea lui sau pentru realizarea
unor sarcini suplimentare. Capitolul se încheie cu prezentarea rezultatelor cercetării și cu
interpretarea acestora în tabele și grafice corect executate.

Concluzia formulată de Doamna profesoară Petre (Nedelea) Mihaela după finalizarea


experimentului este că jocul are eficiență didactică, iar ea poate fi augmentată prin educarea
creativității la copii. Tactul pedagogic al autoarei este relevat nu doar din formularea concluziilor
ci și din stabilirea unor direcții de intervenție pe viitor ce vizează relația profesor-elev, atitudinea
adultului față de elev și atmosfera manageriată de cadrul didactic în clasă.

Lucrarea se distinge prin: calitatea și diversitatea documentării, rigoare științifică și


argumentativă, citări realizate corect, material didactic expresiv/augumentativ la care se adaugă
gradul ridicat de originalitate și aplicabilitate.

Urmare a examinării lucării "Jocul didactic la lecțiile de științe ale naturii și implicațiile lui în
dezvoltarea creativității elevilor ", realizată de Doamna profesoară pentru învățământul primar
Petre (Nedelea) Mihaela acordăm nota 10 (zece).

24.08.2015

Lect.univ. dr. Mioara Clius

Facultatea de Geografie
Universitatea din Bucureşti

S-ar putea să vă placă și