Musculatura din apropierea campului protetic

• In realizarea tratamentului protetic al edentatului total, ne intereseaza formatiunile musculare

ce au relatii directe cu periferia campului proetetic;
• In stabilitatea si mentinerea protezelor un rol esential il are raportul dintre directia de insertie a
fibrelor musculare si marginea campului protetic;
• In anumite zone, fibrele musculare se insera perpendicular pe periferia campului protetic –
marginea protezei nu trebuie sa depaseasca zona de insertie in caz contrar proteza fiind
mobilizata cu usurinta prin contractia muschilor;
• La maxilar- limita posterioara a campului protetic – zona AH
• La mandibula- insertia m. buzei inferioare si m. mentalis perpendicular pe mandibula, se
intalnesc in zn vestibulara labiala
- intreaga zn lingualaperiferica contine insertia perpendiculara a m. milohioidian (
situat posterior si lateral ) si a m. genioglos;
• In restul periferiei campului proetetic, musculatura prezinta fibre paralele cu marginea
protezei ce participa eficient la mentinerea protezei totale pe camp ( mm. orofaciali)
1. M. Buccinator
Prezinta insertii:
- superioara: insertia ososasa orizontala la nivelul tuberozitatii – pana in dreptul M1 sup
- Inferioara: un capat ce se insera pe fata exterioara a mandibulei , dealungul liniei oblice
externe, de la trigonul retromolar pana in dreptul M1 inf
- Posterioara : prezinta o insertie oblica aproape verticala pe lig. pterigomandibular
- Anterioara: fibrele buccinatorului se fixeaza pe pielea comisurii bucale formand nodulul
comisural - modiolus
Fibrele superioare ale buccinatorului se indreapta anteroinferior catre buza inferioara iar fibrele
inferioare se indreapta superior catre buza superioara;
• Cand gura este deschisa, m. buccinator se comporta asemanator unei perdele bine intinsa;
• Cand gura este inchisa, buccinatorul, acoperit de mucoasa orala, formeaza:
- in vestibului superior: un spatiu ampular descris de Eisering
- in vestibulul inferior: punga jugala a lui Fish
• M. buccinator are si fibre dispuse paralel cu marginea protezei si poate contribui la mentinerea
si stabilitatea protezei prin tonicitatea sa;
M. Orbicular al buzelor
 Situat in grosimea labiala
 Asemanator unui sfincter
 Prezinta fibre paralele cu marginea protezei deoarece are o directie aproape orizontala
 In timpul contractiei sale se aplica pe partea vestibulara a protezei, in dreptul dd frontali;
 Permite pretensiunea alimentelor si dirijeaza dechiderea orificiului oral in timpul functiilor
ADM
2. M. Marele zigomatic
 Se insera pe portiunea externa a osului malar si pe comisura
 In timpul contractiei trage comisura in sus si inapoi
3. M. Micul zigomatic
 Este paralel si mai intern de marele zigomatic
 Insertia inf se afla pe buza superioara
 Prin contractia acestui m, aspectul facial este trist;
4. M. Canin
 Ridicator al coltului gurii
 Se insera superior de fosa canina si inferior de comisura si buza inferioara
 Prin contractia sa se poate ridica buza inf ( tristete ) sau buza sup ( agresivitate )
5. M. Triunghiular al buzei inf
  Are inferior insertie pe linia oblica externa iar celalalt capat pe nodulul comisural
 Contractie- coboara comisura exprimand dezgustul
6. M. Patrat al buzei inferioare
 Se insera pe linia oblica externa in relatie stransa cu triunghiularul buzei
 Insertia superioara se face in segmentul buzei inf
 Contractie: se rasfrange buza inf
7. M. mentalis
 Se insera pe rebordul alveolar in dreptul frontalilor inferiori iar cu celalalt capat pe
tegumentul din proeminenta barbiei
 Limiteaza prin insertia sa superioara intinderea vestibulara frontala a proetezei inferioare
 Acesti mm orofaciali au rol in mentinerea si stabilitatea protezei cat si in delimitarea
ariilor de intindere a protezei
 Delimitarea ariilor se face prin modelarea functionala a marginii lingurii individuale si
apoi a amprentei functionale prin actionarea mm ororfaciali prin miscari tipice – miscari
test
 Mai exista si miscari executate de medic : rotarea nodulului comisural in exprimarea
buccinatorului, orbicular, marele zigomatic , canin, triunghiular si patrat al buzei
inferioare
 Insertiile acestor mm sunt asemanatoare spitelor unei roti permitand ca prin miscari
rotatorii sa se delimiteze foarte precis aria de intindere a viitoarei proteze
 In relatia proteza/camp protetic intervin si alti mm precum
-mm mobilizatori ai mandibulei ,
-mm limbii,
-mm valului palatin,
- m faringelui
8. Muschii ridicatori ai mandibulei
 M. maseter
 M. temporal
9. M. maseter
 Prin fasciculul sau superficial ce se insera superior de la marginea inf a arcadei
zigomatice si inferior de la unghiul mandibular , prin portiunea sa cea mai anterioara,
poate sa vina in contact cu marginea protezei inf
10. M. Temporal
 Are trei fascicule , anterior,mijlociu si posterior ce se unesc intr-un tendon ce inconjoara
apofiza coronoida a mandibulei si se prelungesc pana la nivelul trigonului retromolar unde
pot sa vina in contact cu marginea posterioara a protezei inferioare;
11. Muschii coboratori ai mandibulei
• M. milohioidian:
- -se insera cu un capat pe linia oblica interna si pe rafeul median fibros intern, de la osul
hioid la simfiza mentoniera
- Insertia perpendiculara a fibrelor pe periferia campului protetic duce la mobilizarea
protezei , proteza nu trebuie sa depaseasca spre lingual linia oblica interna
12. Mm. Limbii
 Sunt in nr de 17
 Cel mai important pt proteza totala – m. genioglos
13. M. genioglos
 Se insera pe apofizele genii si se desfasoara apoi ca un evantai in interiorul limbii
 Principalul muschi mobilizator al limbii
 M foarte puternic ce dezvolta o forta foarte mare in special in zona de insertie osoasa –
apofizele genii
14. Mm. Valului palatin
  Reprezinta limita pana la care trebuie sa se extinda proteza totala la maxilar
 Valul palatin este constituit din grupuri musculare pereche acoperite de mucoasa
 Se prezinta sub forma de 5 perechi, dintre acestea ne intereseaza m. ridicator si tensor al
valului palatin care modifica pozitia valului palatin in cursul emiterii vocalei A
15. Mm. Coboratori ai valului palatin
 Mm. palatoglosi si mm. Faringostafilini
 Permit determinarea marginii posterioare a amprentei- manevra Valsalva
 Acesti mm se insera perpendicular pe periferia campului protetic si de aceea marginea
lingurii individuale si apoi a protezei trebuie sa se situeze cu exactitate la acest nivel pt a
nu impiedica contractia acestora, in caz contrar mentinerea protezei este compromisa si
exista posibilitatea aparitiei leziunilor de decubit
16. M. faringelui
• M. constrictor superior al faringelui
- Fascicolul milohioidian poate sa vina in contact cu proteza mandibulara – instabilitatea protezei