Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Subiecte ORL !!!
Subiecte ORL !!!
Este anfractuos, pe el gasindu-se 3 proeminente longitudinale suprapuse inserate cu marg externa la peretele fosei
si libere in lumenul fosei cu marg interna. In ordinea succesiunii spatiale, ele se numesc: cornetul inferior – os
independent, cel mai bine dezvoltat, cornetul mijlociu, cornetul superior ce apartin etmoidului.Fiecare cornet are
o portiune anterioara mai voluminoasa, denumita cap si o portiune posterioara, mai efilata, denumita coada. Sub
fiecare cornet exista cate un sant denumit meat. In meatul inferior se deschide canalul lacrimo-nazal. In meatul
mijlociu se deschid sinusurile anterioare ale fetei (sinusul frontal in partea anterioara a meatului, sinusul maxilar
in cea posterioara, iar celulele etmoidale anterioare se deschid intre cele doua ostiumuri). In meatul superior se
deschid sinusurile posterioare (celulele etmoidale posterioare si sinusul sfenoidal)
2.Vascularizatia fosei nazale
Este foarte bogata si provine din sistemele carotidiene extern si intern. Artera carotida externa participa la
vascularizatia foselor nazale prin ramurile sale:
-artera maxilara interna, care emite ramul sau terminal, artera sfeno-palatina, care asigura irigatia celei mai mari
portiuni din fosa nazala. Aceasta du a ce strabate gaura sfeno-palatina se imparte in ramuri pt peretele lateral si pt
sept
-artera faciala participa prin artera unghiulara si artera subcloazonului. Aceasta din urma se anastomozeaza cu
ramuri ale arterei palatine anterioare.
Artera carotida interna prin arterele etmoidale anterioare si posterioare, iriga partea anterioara si superioara a
foselor nazale. La nivelul portiunii antero-inferioare a septului cartilaginos toate aceste artere se anastomozeaza
intre ele, realizand o retea foarte fina de arteriole. Aceasta zona poarta numele de pata vasculara Kisselbach si este
sediul majoritatii sangerarilor nazale.
Circulatia venoasa: este foarte bogata si in stransa legatura cu reteaua venoasa endocraniana. Se descriu: venele
anterioare, tributare venei faciale, venele posterioare, care urmeaza calea venei sfeno-palatine, venele superioare
(etmoidale anterioare si posterioare), tributare ale venei oftalmice si prin aceasta, in legatura cu sistemul venos
endocranian. La nivelul cornetului inferior si mai putin la cel mijlociu, reteaua venoasa capata un aspect cavernos,
cornetele putandu-se tumefia pana la un volum ce suprima lumenul foselor.
Limfaticele: vasele limfatice ale foselor nazale se indreapta spre rino-faringe, formand un bogat plex limfatic intre
orificiul faringian al trompei si coada cornetelor. Majoritatea limfaticelor nazale dreneaza in ganglionii jugulo-
carotidieni superiori, iar o parte in ganglionii retrofaringieni laterali. O mica parte din limfaticele situate in partea
anterioara a foselor nazale ajunge la ganglionii submandibulari.
1
sinusul cavernos. Prin lumenul sinusului cavernos trec: artera carotida interna, nervii motori oculari (III, IV, VI),
primele doua radacina ale trigemenului – nervul oftalmic si nervul maxilar.
4.Functia muco-ciliara
Asigura purificarea aerului inspirt. Fosele nazale asigura purificarea prin: vibrizii vestibulari, stratul mucos de pe
mucoasa pituitara, care inglobeazaparticulele straine si poseda proprietati bacteriostatice, bogata retea limfatica a
acestei regiuni care permite distrugerea bacteriilor prin diapedeza leucocitara, celulele cu cili vibratile, care
stabilesc in nas un current vibrator ondulatoriu de eliminare. Pt 2/3 anterioare ale fosei, cilii se deplaseaza dinapoi
inainte, proiectand impuritatile spre narine; iar pt 1/3 posterioara acestia se misca dinainte inapoi spre cavum.
Activitatea ciliara indeparteaza impuritatile din sinusuri si fosele nazale, fiind ajutata in aceasta actiune de directia
coloanei de aer inspirator si expirator sau spontan, prin stranut. Functia ciliara este dependenta de activitatea sist
nervos
5.Functia secretorie a foselor nazale
Asigura umezirea ei si sterilizarea aerului inspirit prin secretia: glandelor mucoase, glandelor calciforme,
transudatul mucos. Prin aceasta functie este asigurata pelicula de mucus indispensabila functiei ciliare. Corpii
straini sunt eliminate prin hipersecretie de mucus in care se aglutineaza pulberile de aer. Aerul inspirit este umezit
prin contactul cu stratul de mucus si serozitate. Un rol important in umectare il joaca si secretia lacrimala, care se
elimina prin canalul lacrimo-nazal.gratie lizozimului present in secretia nazala se produce o actiune
bacteriostatica si bactericida.
2
Rinite acute, rinite catarale cronice si hipertrofice – cele mai frecv cause, rinitele alergice, rinitele vasomotorii,
polipoza nazala, sechele posttraumatice, tumori benigne si maligne, rinice cronice specifice – TBC, lues, sclerom
10.Sindrom senzitiv nasal
Anestezia: se caracterizeaza prin pierderea sensibilitatii tactile, termice, dureroase si a refluxului de stranut;
cauzete de lezarea tractului sau centrului trigemenului prin traumatisme, nevrite, meningoencefalite. In isterie
poate fi prezenta anestezia pituitarei insotita eventual de anosmie. Apare si in stadiile avansate ale ozenei.
Hipererstezia: pituitara reactioneaza exagerat fata de excitanti, care la pers sanatoase nu produc nici o reactie
semnificativa. Apare de obicei in inflamatii si se mai intalneste in tulb neurovegetative si endocrine.
Hipoestezia: apare in rinitele atrofice banale sau in ozena.
Durerea: durerea din afect rinosinusale se proiecteaza de obicei in zona superficiala corespunzatoare sinusului
respectiv. In cazul sinusurilor posterioare se proiecteaza la baza craniului, retroorbitar sau occipital. Durerea poate
fi urmarea traumatismelor, inflamatiilor acute si cronice acutizate, tumorilor. Uneori are un character essential
survine in crize declansate de atingerea unor anumite zone – “trigger zone”, ca in nevralgia trigeminala. Deseori
se prezinta ca o hemicranie insotita de rinoree, lacrimare, congestie conjunctivala, ca in nevralgia de ganglion
sfenopalatin.
.
14.Metode de oprire ale epistaxisului
Sunt gradate in functie de importanta hemoragiei si de posibilitatile de tratament.
Compresiunea digitala: este mijlocul cel mai simplu si care reuseste sa opreasca majoritatea sangerarilor. In
pozitie sezanda, bolnavul se va apleca cu fata in jos, in timp ce cu indexul mainii omonime isi va presa aripa
nazala pe sept. aceasta pozitie va fi mentinuta 10-12 min. metoda este mai eficace daca sa introduce in vestibulul
nasal o buleta de vata, presiunea facandu-se pe aceasta. Odata oprita hemoragia, se va recomanda bolnavului sa
3
evite efortul fizic, baile calde, aplecarea capului in jos, pt o perioada mai lunga sau mai scurta, in functie de cauza
epistaxisului.
Cauterizarea petei vasculare: prin rinoscopie anterioara se poate vedea locul sangerarii, la niv petei vasculare, sub
forma unui jet pulsatil. In aceasta situatie se poate incerca cauterizarea chimica a vasului cu perla de nitrate de
argint sau se poate aplica criocauterul. Nu este permisa cauterizarea concomitenta bilaterala, precum si la copil,
datorita pericolului perforatiei septului nasal.
Tamponamentul fosei nazale se practica in conditii de cabinet. Dupa aprecierea starii generale si bilantul
circulator ( TA, puls), se aseaza bolnavul pe un scaun sau in decubit, daca are tendinta la lipotimie. Apoi este
invitat sa-si sufle nasul deasupra unei tavite renale, fiecare nara pe rand, golind astfel fosele de cheaguri. Bolnavul
va apleca apoi capul in jos, putandu-se observa din care nara se prelinge sangele, stabilindu-se astfel fosa care
trebuie tamponata.
Tamponamentul anterior se face prin rinoscopie anterioara cu ajutorul unei pense Lubet-Barbon (in cioc de
barza), introducand in fosa una sau mai multe mese de tifon late de 1 cm si lungi de 50 cm. mesa o imbibam in
prealabil in vaselina sau in oleu gomenolat 1%, usurand astfel atat manevra de introducere cat sic ea de scoatere.
Pt e evita caderea capatului mesei in cavum, ceea ce provoaca bolnavului senzatii f neplacute, vom introduce
mesa prinsa in sa la circa 10 cm de capt, care va ramane astfel in afara fosei. Se tamponeaza intreaga fosa
incepand de sus in jos si dinapoi inainte. Tamponamentul trebuie sa inceapa cat mai posterior posibil,
progresandu-se anterior si plisand mesa “in armonica”, pana se ajunge la narine. Dupa efectuarea
tamponamentului se controleaza prin bucofaringoscopie daca epistaxisul nu continua posterior. Tamponamentul
se termina prin aplicarea la narine a unui capastru, confectionat din fasa, care se leaga in partea post a craniului,
avand sub narine un cosulet care se umple cu vata. Acesta se executa prin effect a 2 noduri la distanta de 5 cm
unul de altul. Tamponamentul se mentine 48 de h. se va admin un tratament antialgic si hemostatic. Pt a diminua
riscul de ap a unei sinuzite sau a unei cimplicatii otice, se vor admin antibiotice pe durata tamponamentului.
Tamponamentul posterior se executa mai dificil, este greu de suportat de bolnav si prez mai des complicatii
septice rino-sinusale si auriculare. El consta in introd unui tampon de tifon in rinofaringe, unde este prest contra
orificiilor coanale si face oficiul de dop la acest nivel. Materiale necesare: sonda Nelaton, o pensa Lubet-Barbon,
un specul nasal, un apasator de limba, fire groase de matase, lungi de 50-60 cm, comprese sterile. Confectionam
din comprese un tampon a carui marime este in raport cu marimea cavumului respective. De regula la adult acesta
va avea forma unui cub cu latura de 3 cm. compresele vor fi puternic presate, astfel secretiile din cavum, inmuind
dopul, permit sangerarii sa continue. Se inoada puternic in crucis 2 fire de matase la mijlocul tamponului. In locul
firelor tamponul poate fi legat cu o mesa de tamponament anterior, la mijlocul ei. Pt tamponare se introduce o
sonda subtire de cauciuc prin fosa sangeranda, al carei capat il scoatem prin gura cu ajutorul unei pense, imediat
ce apare in faringe. Se leaga de acest capat firele de ata sau extremitatile mesei ce inconjoara tamponul si se trage
sonda inapoi. Tamponul va patrunde in cav bucala, apoi va trebui condus in cavum cu ajutorul degetului
medicului. In mod obisnuit tamponul va agata valul si-l va impinge in rinofaringe, unde stand preset, risca sa se
necrozeze (accident grav). Din acest motiv medical va introduce degetul inapoia valului si-l vat rage inainte,
astfel ca tamponul sa alunece posterior de val pana in rinofaringe. Prin tinerea in tensiune a firelor, tamponul este
adus astfel si alipit de orificiile coanale, oprind sangerarea spre faringe. Se poate face apoi si tamponamentul
anterior al fosei nazale. Capetele anterioare ale firelor le innodam in jurul unui tampon fixat la orificiul narinar.
Celelalte 2 fire, innodate, sunt scoase din gura si fixate cu leucoplast pe pielea obrazului. Acestea vor servi la
detamponarea cu usurinta.
.
25. Polipoza nazala – dg, tratament
Polipoza rino-sinusala corespunde unei reactii inflamatorii a tesutului conjunctiv a mucoasei pituitare. Polipul
nasal nu este o tumora, ci un edem pediculat a carui origine este de obicei in celulele etmoidale. Simptomatologia
este de obstructie nazala uni sau bilaterala, la care se adauga semnele bolii cauzale: alergia, infectia sau tumora.
Obiectiv se vad formatiuni albe-cenusii, gelatinoase, piriforme, asemanatoare cu boabele de strugure alb, de
diferite dimens, mobile si nedureroase, nesingerinde. Forme clinice: alérgica-insoteste alergia nazala este
bilaterala-radioscopic se obs-voalare in chenar a sinusurilor, infectioasa insoteste sinuzitele cronice, polipul
solitary Killian, polipoza deformanta juvenila sau sinr Woakes, polipoza de acompaniament. Tratamentul este
chirurgical, de extirpare, insotit de tratamentul afectiuniicauzale.
26. Polipul sangerand al septului nasal – dg, tratament
Este un angiofibrom localizat la nivelul petei vasculare.este muriform plasat pe1/3 ant a septului la niv petei
kisselbach extrem de friabila si sangeranda la cea mai mica atingere sau la suflatul nasului sau stranut.
Dg.rinoscopie ant. Tratamentul este chirurgical,se excizeaza formatiunea impreuna cu mucoasa si parte din
cartilaj septal subdiacent ptr k altfel recidiveaza
tratamentul precoce si corect al afectiunilor cauzale.Simptome:epistaxis ,obstr naz
27. Malformatiile nasului
Fosele nazale pot fi malformate partial sau in totalitate. Afectiunile malformative ale nasului pot fi congenitale
sau dobandite. Malformatiile congenitale: se descriu malformatii ale piramidei nazale, ale septului si atreziile
nazale. Prin dezvoltare embrionara incomplete sau vicioasa, piramida nazala poate fi absenta uni sau bilateral,
poate fi despicata pe linia mediana, realizand diferite aspecte monstruoase – nas dublu, proboscis, nas de dog.
Cele mai cunoscute malformatii exonazale sunt chisturile sau fistulele nasului, care pot fi mediene sau laterale.
Meningocelul si meningoencefalul reprezinta hernieri ale continutului endocranian, ce pot surveni datorita
dehiscentei osoase a lamei ciuruite etmoidale. Din cauza posibilitatii de rupere a peretilor, meningocelul prezinta
risc vital. Angioamele, limfangioamele si disembrioamele (tumori mixte) sunt f rar intalnite si au tendinta la
crestere si recidiva postoperator. Malformatiile endonazale cuprind chisturile septului nasal, deviatiile de sept si
atreziile nazale. Mai frecv sunt intalnite atrezia narinara si atrezia sau imperforatia coanala. Daca prima nu pune
probleme de diagnostic, imperforatia coanala este de obicei unilaterala si se poate depista introducand 2 stilete cu
vata in fose, cel de partea afectata patrunzand mai putin in fosa. Imperforatia coanala bilaterala este incompatibila
cu viata, determina asfixie la nastere si necesita interventie chirugicala. Introducerea unei pipe de tip anestezie in
cavitatea bucala si faringe, poate salva nou-nascutul. Tratamentul malformatiilor congenitale este chirurgical,
rezultatele efiind totdeauna f bune.
Malformatiile dobandite sunt mult mai putin caracteristice decat malformatiile congenitale. Ele pot fi consecinta
unor leziuni posttraumatice, inflamatorii sau tumorale. Piramida nazala poate suferi deformari accentuate dupa
obstructia nazala prelungita sau polipoza deformanta juvenila. Ca urmare a traumatismelor nazale pot surveni
cicatrizari vicioase la nivelul piramidei sau foselor nazale. Una din cele mai frecvente malformatii este deviatia
septului nasal. Omul prezinta aproape intotdeauna septul deviat, dar se vorbeste de o deviatie patologica atunci
cand se produce obstructia unei fose sau apar fenomene datorita insuficientei aerari. Solutia este intotdeauna
chirurgicala si consta in rezectia partiala a septului urmata eventual de repozitia sa. Secundar unor inflamatii – in
special in cadrul infectiilor specifice acute sau cronice – pot ramane sechele cicatriceale inestetice. Astfel apar:
stenozele narino-vestibulare dupa rinite gonococice, difterice, nasul “in sa” este caracteristic pt sifilisul
congenital. Tumorile exo si endonazale deformeaza, de asemenea, nasul. Pe langa tratamentul chirurgical al
malformatiilor dobandite, se va avea in vedere si profilaxia ce vizeaza tratamentul precoce si corect al afectiunilor
cauzale.
28. Anatomia topografica a faringelui
Faringele este un conduct musculo-fibrinos situate inaintea col vert cervicale si inapoia foselor nazale. Se intinde
de la baza craniului si pana la nivelul vertebrei a VI-a cervicale, in dreptul cartilajului cricoid. El este constituit
din aponevroza faringiana, care se insera pe baza craniului si coboara apoi pe apofizele pterigoide, mandibula,
7
osul hyoid si aripile cartilajului tiroid. Aponevroza faringiana este acoperita la exterior de munschii constrictori ai
faringelui. Raporturile externe ale faringelui: posterior col vert, sup sinusurile sfenoidale, apofiza bazilara si
gaurile rupte anterioare, lateral pachetul vasculo-nervos al gatului (artera carotida, vena jugulara, nervul vag),
nervii cranieni IX,XI si XII, simpaticul cervical, ganglionii limfatici jugulo-carotidieni, glanda parotida superior
si lobii glandei tiroide inferior.
.
36. Angina din agranulocitoza
8
Apare izolat sau in cadrul mielopatiilor, cu afectarea concomitenta a tuturor seriilor medulare. Apare frecv dupa
admin de salicilati, piramidon sulfamide, cloramfenicol, saruri de aur, antitiroidiene, citostatice, expunerea la
radiatii. Poate surveni si dupa unele boli infectioase ca gripa, febra tifoida, difteria. Angina ulceronecrotica nu se
insoteste de adenopatie. Diag este hematologic si necesita punctie sternala. Bolnavul prez leucopenie marcata.
Tratam va combate intai manif hematologice prin transfuzii sanghine. Penicilina se va admin in doze massive pe
cale generala si locala, acid folic, ACTH, vitamine. Este indicat transp medular.
37 Angina din leukemia acuta
Det o angina ulcero-necrotica bilaterala, cu tendinte la sangerare. Stomatita ulceroasa fetida precede 80% din
cazuri angina. Adenopatia totdeauna prezenta, este importanta, cu ganglioni de consistenta moale. Bolnavul este
anemic, are hepatosplenomegalie. Leucocitele cresc la cifre intre 200000-1000000/nmc, cu predominanta
formelor immature blastice. Tratamentul anginei se rezuma la antibioterapie si dezinfectie locala.
38 Tumorile benigne ale faringelui
Au in general o evolutie f inceata si in majoritatea cazurilor sunt descoperite intamplator, daca au ajuns la un
volum sufficient de mare, pt a prod tulb functionale. Fibromul nazofaringian este o tumora dura, fibroasa, f
sangeranda, cu punct de plecare nazofaringian, ce apare aproape exclusive la sexul masculine. Cauza este
necunoscuta, dar se pare ca un rol joaca tulb endocrine ale pubertatii masculine. Dozajul hormonal arata un exces
de 11 dezoxicetosteroizi si un deficit de hormone masculini. Anatomo-patologic este vorba de o tumora neteda,
roz palida, boselata uneori, dura, inserata sesil la niv cadrului coanal. Bolnavul prez epistaxisuri repetate si o
respiratie bucala, hipoacuzie prin obstructie tubara, apoi tulb de miros si de gust. Debut insidios, cu obstructie
nazala initial unilaterala, apoi bilat. La rinoscopia anterioara se vad secretii muco-purulente si polul anterior al
tumorii. Evolutia este de obicei latenta in 6 ani prin hemoragii sau complicatii endocraniene. Tratam este
chirurgical de extirpare pe cale nazala sau faringiana.
Fibromixomul sau polipul coanal ia nastere pe cadrul coanal sau pe bolta etmoido-sfenoidala, ca un polip
pediculat in cavum, care nu sangereaza. Se aseamana cu polipii mucosi ai foselor nazale, insa consistenta lor este
mai dura.
Polipul sinuso-coanal sau polipul solitar este un polip mucos, cu punct de plecare in sinusul maxilar, mai rar in cel
sfenoidal si are un pedicul f lung, de care atarna ca o limba de clopot in nazo-faringe.
Tumorile benigne ale bucofaringelui si hipofaringelui: papiloame, angioame, fibroame, lipoame,condroame.
41 Fiziologia deglutitiei
Deglutitia faringiana este actul II al deglutitiei prin mechanism reflex. Bolul alimentar patrunde in bucofaringe,
istmul faringian se inchide prin apropierea stalpilor si ridicarea bazei limbii, valul palatin obstruand comunicarea
cu rinofaringele. In acelasi timp laringele este tras sub baza limbii. In acest mod alimentele sunt impinse in
hipofaringe si de aici in esofag, prin contractie peristaltica.
11
Scheletul laringian este format din 5 cartilaje principale dintre care 3 sunt nepereche(cricoidul.tiroidul,epiglota) si
2 sunt perechi-aritenoizii.
Cartilajul cricoid are forma unui inel un pecete, situat deasupra traheei. Este mai inalt in port sa post.Lumenul
inelului cricoidian, deschis permanent este esential in respiratie.
Cartilajul tiroid este format din 2 lame verticale,unite anterior,realizand aspectul unei carti deschise post.Este
situat deasupra cricoidului
Epiglota are forma unei frunze al carei petiol insera inunghiul intern al laringelui
Cartilagiile aritenoide de forma trunghiulara sunt mobile, se articuleaza cu cricoidul pe muchia port post a pecetei
acestuia.Pe varful lor se gasesc asezate cartilajele Santorini, 2 mici formatiuni fara importanta practica.Cartilajele
cricoid, tiroid si aritenoizii au o struct hialina, iar epiglota este formata din cartilaj elastic.Cartilajele hialine incep
sa se osifice de la 25-30 de ani si continua treptat, pt ca in jurul 65 ani osificarea sa fie completa
58.muschii.laringelui
Sunt formati din 2 grupe:
-extrinseci: sternotiroidian,tirohioidian si constrictor inf al faringelui. Ei participa atat la actul deglutitiei cat si al
fonatiei, unde rolul este secundar
-intrinseci: se fixeaza prin ambele extremitati pe cartilaje si ligamentele laringelui,imprimand acestuia diferite
miscari.Se impart in 3 grupe:
.dilatatori ai glotei sau abductori ai corzilor vocale-muschiul crico-aritenoidian post sau posticus. Este singurul
muschi care deschide glota, fiind numit si muschiul respirator.
-constrictori ai glotei sau adductori ai corzilor vocale: muschiul crico-aritenoidian este antagonistul cevlui de mai
sus-prin actiunea sa,apropie corzile vocale,avand rol in fonatie, muschiul interaritenoidian sau transvers.el apropie
aritenoizii, inchizand astfel si port post a glotei
-tensori ai corzilor vocale: muschiul tiroaritenoidian sau vocal, se insera in unghiul intern al cartilajului tiroid.de
aici merge spre post in plan orizontal, pana la cartilajele aritenoide.prin contractia sa produce o scurtare a corzii
vocale si muschiul cricotiroidian, prin contractie basculeaza tiroidul in jos si inainte, punand astfel in tensiune
coarda vocala
59.inervatia laringelui
Inervatia senzitiva:nv laringeu sup, ram al vagului.
Inervatia motorie:nv recurent. Acesta se separata din tr pneumogastricului in dr la niv art sublavie si in stg la niv
crosei aortice. Ei inconjoara aceste vase si se intorc, mergand recurent la muschii laringelui, prin santul format de
trahee si esofag. Recurentul emite si un ram sensitiv care se anastom cu laringeul sup prin ansa Galien
67.traumatismele.laringelui-clasificare,dg,atitudine terapeutica
Traum mecanice:
a)inchise:au ca rezultat contuzii,luxatii si fracturi.se intalnesc mai frecvent la varsta medie.sunt produse de act
directa sau indirecta a fact traumatici
-direct:cadere pe corpuri dure,lovituri cu latul palmei,strangulare,spanzurare
-indirect:cadere cu capul flectat,
Semne clinice:
-durere vie uneori sincopala
-disfagie,odinofagie
-disfonie dureroasa sau afonie
-tuse uscata
-dispnee progresiva de tip laringian
Dureri la palpare in pct fix
Semne generale:
-transpiratii profuze, angoasa
Laringoscopia poate arata modificari diferite in fct de intensitatea actiunii agentului vulnerant:
-marul lui Adam deplasat, lateralizat, dureros
-edeul si emfizemul mascheaza uneori aceste semne
-echimoze,hematoame obstruante,imobilizarea corzilor vocale,ingustarrea lumenului
Radiografia si tomografia vor completa studiul modificarilor lumenului laringian
Tratament:
-repaus absolut vocal
-antibioterapie de protectie
-supravegherea atenta a respiratiei
-calmarea tusei cu codeina
-se va administra cortizon(antiedematos) si alfachemotripsina
-in caz de fracturi cu prabusiri, se face traheostomie, urmata de reducerea fracturii prin manevre ext sau repozitie
sangeranda
-daca trat este tardiv el se va adresa stenozelor sec
b)deschise:sunt plagi cervico-laringiene intalnite in accidente de circulatie, de munca, tentative de suicid,
agresiuni, razboi
Plagile pot fi netede sau anfractuoase, neperforante sau perforante si distructive cu fracturi de cartilagii si eschile,
zdrobiri alelaringelui, emfizem subcutanat.
Semne clinice:
-soc,dispnee si hemoragie
-disfonie,disfagie,tuse cu expectoratie spuoasa si sangeranda, emfizem cervical
Tratament:
-combaterea socului,supravegherea respitatiei(intubatie nazo sau orotraheala sau prin plaga, traheostomie)
-antibioterapie,hemostaza chirurgicala si medicamentoasa
-profilaxie antitetanica
-toaleta si sutura plagii
-se va plasa endolaringian un mentor de tifon pt recalibrarea lumenului
c)lovitura de bici a laringelui:apare la profesionistii vocali,care fac un efort brusc in timpul fonatiei
Factori favorizanti:
-laringite ac
15
-malmenaj vocal
-per menstruala
Bolnavul prezinta disfonie accentuata ce se instaleaza brusc in timpul fonatiei.La laringoscopie se obs echimoze
pe o coardavocala,dar poate fi si o ruptura a muschiului vocal, caz in care vocea nu mai revine la normal.
Tratament:repaus vocal,aerosoli calzi si tratament foniatric
d)arsurile:contactul mucoasei cu lichide sau vapori fierbinti
Semne clinice:
-durere,spase laringiene cu dispnee consecutiva,tuse quitoasa,odinofagie,disfagie.Laringoscopia evidentiaza
congestia difuza,edem,ulceratii sangerande sau acoperite de false membrane.
Tratament:
-repaus vocal
-calmarea tusei si a durerii
-aerosoli cu cortizon sau adrenalina
-alimentatie lichida sau parenterala
68.corpii straini laringieni-dg. si tratament
Semne clinice:
-sufocatie,accese de tuse,anguasa,apnee-dupa care urmeaza o per de toleranta a corpului strain unde intalnim
semne respiratorii(dispnee laringiana,tuse),fonatorii(voce ragusita),subiective(durere),obiective(tiraj)
La exam endoscopic se vizualizeaza corpul strain.
Radiografie.daca este opac apare pe film
Tratament
-asigurarea respiratiei, prin traheostomie la nevoie, oxigen, calmararea durerii si a tusei
-medicul va extrage corpul strain pè cai nat, prin laringoscopie directa si in mod exceptional prin laringotomie,pe
cale ext
.
69.laringita acuta-dg.si tratament
Semne clinice:
-hiperestezie, tuse seaca,iritativa,disfonie
-uneori febra,frison,mialgii
Semnul principal este disfonia, manifestat prin voce voalata sau ragusita si care isi revine la normal in 14 zile
Tratament:
-repaus vocal absolut, intr-o cameracurata,bine aerisita
-se suprima fumatul,alimentatie lipsita de condimente
-se vor aplica pe gat comprese calde,se vor administra bauturi caldute,calmante ale tusei,inhalatii,antiinflamatoare
71.laringitele cronice-clasificare,dg,tratament
16
Se descriu 3 forme:
-catarala
-hiperplazica
-atrofica
Semne clinice:
-disfonia det de ingrosarea marginii libere a corzilor vocale si a prezentei secretiilor,este cronica,insa variaza in
intensitate in raport cu durata espunerii la fact etiologici
-tuse seaca,iritativa,oboseala fonatorie,hemaj(efortul de indepartare al secretiilor laringiene)
-jena retrotiroidiana
Tratament:
-eliminarea cauzelor determinante si favorizante
-respectarea riguroasa a igienei vocale
-inhalatii,aerosoli,pulverizatii cu antiinflamatoare,cure si aerosoli cu ape sulfuroase,propolis, vit A
-trat chirurgical: ablatia lez pseudotumorale,excizii in lez hipertrofice,decorticari ale corzilor vocale in pahidermie
si leucoplazie
-trat foniatric urmareste corectarea viciilor de emisiune vocala
Tusei
72.polipul laringian-dg si tratament
Tumora localizata pe corzile vocale, constituita din tes conj sau vasc.opate fi sesil(baza larga de implantare) sau
pediculat.
Semne clinice:
-disfonie permanenta sau intermitenta
Laringoscopia:tumoreta rosie,rosie-violacee pe marg libera a corzii vocale, de dimens unui bob de piper
Tratament:
-chirurgical:extirpare prin laringoscopie
73.papilomatoza laringiana-dg. tratament
Tumora cu struct epiteliala,centrata de un schelet conjuctiv.
Papilomatoza copilului:
-benigna dar cu evol grava
-recidive frec
-frecv intre 2-8 ani,debuteaza cu disfonie permanenta si progresiva,dupa apare si dispneea cu caracter
progresiv,permanent
Tratament:
-extirparea maselor papilomatoase,preferabil sub anestezie gen
-ablatia papiloamelor se face cu pensa,prin electrocoagulare sau pot fi distruse cu laser cu CO2
Papilomul adultului:
-numai la niv corzilor vocale si apare ca o tumora mica de aspect cornos,unica sau in nr redus.
-recidive rare
-stare precanceroasa importanta, lez impunand o biopsie urmata de exereza pe cale endoscopica sau prin
laringofisura
-
80.forme anatomoclinice de laringite cronice
- -in laringite catarale:congestia mucoasei,infiltratie in corion
- -in laringitele hipertrofice:hiperplazie epiteliala cu sau fara cheratinizare
- -in laringita atrofica:mucoasa are un aspect hipotrofic si este acoperita de crusta
- -leucoplazia:paracheratoza cu acantoza moderata sau hiperacantoza(stare precanceroasa)
- 81.cancerul laringian-etiologie , factori de risc
- Etiologia este obscura, dar se cunosc o serie de factori favorizanti:
- -fumatul(peste 200.000 de tigari fumate)
- -alcoolul(in special preparatele tari)
- -varsta peste 40 de ani
- -sexul masc este interesat in proportie de peste 90% din cazuri
- -atmosfera poluata-praf cu crom
- -starile precanceroase:leucoplazia,pahidermia,papilomul adultului
-
82.Diagnosticul diferential al laringitei cronice
Examenul obiectiv laringoscopic evidenţiaza urmatoarele imagini:
- in laringita catarala cronică prezinta la nivelul corzilor vocale o congestie moderata şi o pareza miopatică
asociata, mucoasa laringiana este acoperita cu o secreţie sero mucoasa;
- in laringita cronică hipertrofică, corzile vocale sunt congestionate intens, au aspect cilindric sau
fusiform, uneori sunt denivelate. In cadrul acestor laringite se pot diferenţia cateva aspecte particulare
ca:
- monocordita, care se traduce pe plan clinic printr-o tumefiere unilaterala şi care poate mască un debut de
tumora maligna, tuberculoza sau sifilis. Pahidermia rosie este caracterizata de ingrosari insulare ale mucoasei, iar
forma de pahidermie interaritenoidiana banala trebuie diferenţiata de pahidermia TBC.
Eversiunea ventriculara reprezinta o hipertrofie şi o herniere a mucoasei din ventriculul MORGAGNI cu
evoluţie spre lumenul laringian.
19
- ulcerul de contact reprezentat de o mică ulceraţie pe o coarda vocala şi de o granulaţie simetrică pe
coarda opusa;
- in laringita leucoplazică, apreciata ca o stare precanceroasa, apare o degerescenta insulara cu tedinta la
extindere (aspect de mucoasa oparita) şi apariţia unor leziuni de hipercheratoza, acantoza şi leziuni
exofitice;
- laringita pseudomixomatoasa cronică este mai frecventa la marii fumatori şi este caracterizata de o
degenerescenta edematoasa a mucoasei de la nivelul corzilor vocale cu un edem gelatinos care “flutura”
in fonaţie;
- laringita cronică atrofică poate fi simpla, banala sau secundara procesului ozenos. Examenul obiectiv
laringologic evidenţiaza o mucoasa palida, uscata, acoperita cu secreţii mucopurulente sau cu secreţii
galbui sau galben verzui (in ozena).Uneori se poate constata şi o mucoasa congestionata – uscata,
acoperita parţial de cruste galbui.
- laringita hiperchinetică apare la copilul care face eforturi vocale excesive (strigate) avand obiectiv
caracteristicile laringitei cronice catarale şi o pareza miopatică supraadaugata (disfonie + fenastenie).
Nodulii vocali apar ca doua mici proeminente sidefii la unirea 1/3 medie cu 1/3 posterioara a corzilor
vocale, pe un fond de laringita cronică şi favorizata de efortul vocal prelungit.
- 83.tuberculoza laringiana –dg. , tratament
- Poate prezenta mai multe aspècte clinice:
- -monocordita:inflamatia unei singure corzi care ramane mobila
- -forma miliara:cea mai grava,dar si cea mai sensibila la trat specific
- -forma ulcero-vegetanta:produce distrugeri importante
- -formele tumorale:au o evol torpida si raspund slab la trat
- Dg de certitudine se pune pe baza exam radiologic pulm si a exam histopat din mucoasa laringiana
prelevata prin biopsie
87.anatomia casei timpanului
Casa timpanului este de forma unei lentile biconcave, sapata in stanca temporalului.Are 6 pereti:
-extern(timpanic):deoarece timpanul acopera aproape toata suprafata,restul peretelui fiind osos
-intern(labirintic):bogat in elem anatomice,are in centru o ridicatura numita promontoriu,care corespunde
primului tur de spira al melcului.Deasupra se gaseste un orif ovalar numit fereastra ovala,care este acoperita de
talpa scaritei(platina).La marg sup a ferestrei ovale, trece dinainte-inapoi un conduct osos(conductului lui
Fallope)care gazduieste a 2-a port a nv facial.In port inf si post a promontoriului, in fundul unei nise,se gaseste
fereastra rotunda acoperita de o membrana
-sup(cranian):o fina lama osoasa separa casa de fosa cerebrala mijlocie
-inf(jugular):separa casa de golful venei jugulare int
-ant(tubo-tiroidian):in port sa sup prezinta un orif care nu este altul decat orif timpanic si trompa lui Eustachio, iar
mai jos o lama osoasa care separa casa de canalul carotidian
-post(mastoidian):in port sa sup se gaseste orif timpano-mastoidian,iar inf o ridicatura, piramida de unde iese
tendonul muschilui scaritei si orif de intrare a nv coarda timpanului care incruciseaza timpanul si iese din casa
prin scizura lui Glasser, situata pe peretele ant, deasupra orif trompei.
Continutul casei:aparatul de acomodare al auzului, oscioarele si muschii lor.
Ciocanul are un cap, un gat,un maner si 2 apofize.El intra in textura timpanului prin manerul lui,iar un lig sup si
unul ext il fixeaza de peretii casei.Muschiul ciocanului se insera de gatul sau.
Nicovala se art cu capul ciocanului,iar prin apofiza sa verticala se art cu scarita.
Scarita prezinta un cap(art cu apofiza vert a nicovalei), 2 brate si o talp(platina),fixata printr-un lig de marg
ferestrei ovale.De capatul scaritei se insera muschiul scaritei.
- -mucoasa casei tapeteaza atat peretii cat si oscioarele si lig de sustinere a oscioarelor
91.functia acustica
a)urechea externa:undele sonore colectate de pavilion,se propaga pana la membrana timpanala prin coloana de aer
din conduct, care are un protector prin:
-sensibilitatea sa
-reteaua de fire de par
-glandele ceruminoase
b)urechea medie:continua transmisia sunetelor si dozeaza intensitatea lor, protejand urechea int. Aceste fct se
realiz prin vibratia timpanului, a lantului osicular si prin jocul muschilor ciocanului si al scaritei care, prin
contractia lor, tempereaza zgomotele preá violente. Muschiul ciocanului si al scaritei actioneaza
antagonic,muschiul ciocanului prin contractia sa intinde membrana timpanului,trage manerul ciocanului spre int
20
si infunda platina spre vestibul.Acest muschi va proteja urechea interna pt zgomotele puternice.Muschiul scaritei
prin contractie va trage scarita in exterior, relaxand astfel
membrana timpanica.Va creea conditiile favorabile sunetelor slabe.Muschiul scaritei este muschiul ce asculta.
Trompa lui Eustachio prin deschiderea ei intermitenta(in timpul deglutitiei) favorizeaza mentinerea unei presiuni
egale pe ambele fete ale timpanului.
Iritatia nv coada timpanului este suficienta pt a provoca o hipersecretie a glandelor submaxilare si sublinguale.
Hipersalivatia va declansa actul deglutitiei si deschiderea trompei
c)urechea interna(aparatul de receptie)Vibratiile sonore se transmit prin oscioare la niv ferestrei ovale unde
platina scaritei se infunda in vestibul, facand sa vibreze lichidele labirintice din rampa vestibulara. Vibratiile se
transmit in rampa timpanica si vibrand membrana vor fi excitate cel org Corti, care transforma energia mecanica
in curent bioelectric, preluat de nv cohlear si transmis pe cale auditiva la scoarta in centrul auditiv.Aici se face
analiza sunetului ca frecventa si intensitate dupa Rutheford.
92.functia de echilibru
Fct complexa la care contribuie:
-impresiile tactile
-impresiile kinestezice
-impresiile vizuale
-impresiile labirintice
Toate aceste informatii culese sunt transmise nucleilor de la baza. Canalele semicirculare prin miscarea lichidului
cu directie ampulipeta sau ampulifuga, impresioneaza crestele acustice si transmit date privind rotatia capului
intr-una din cele 3 directii ale spatiului
Utricula: furnizeaza date despre miscarea de deplasarea a capului ant-post sau post-ant.
Sacula: furnizeaza date privind deplasarea capului in plan lat
Impresiunile colectate sunt transmise prin nv vestibular, nucleilor de la baza craniului care au numeroase
conexiuni cerebeloase, oculare, vagale si medulare, fapt ce explica complexitatea simptomatologiei sd vestibular
-
- 93.cauzele hipoacuziei de perceptie
- a)cohleara:malformatii congenitale,traumatisme mecanice,degeraturi
cohleare,presbiacuzia,ototoxicoza,labirintite,sd Meniere, tulb vasculare variate
- b)radiculara:tumori ale nv acústico-vestibular(neurinom),intoxicatii nervoase,meningo-nevrite,zona
zooster
- c)centrale:apar in afectiuni ale SNC
- 94.cauzele hipoacuziei de transmisie
- Cauze:
- -conductul auditiv ext: atrezie sau stenoze de conduct, corpi straini in conduct, dop de cerúmen,
inflamatii ac si cr, tumori benigne si maligne
- -membrana timpanala: perforatii timpanale,aderente cicatriciale,otite adezive
- -lantul osicular. Imobilizarea lantului osicular prin sechele otoreice, anchiloza stapedo-vestibulara
inflamatorie sechelara, otospongioza, intreruperea lantului osicular
- -modificari de presiune in urechea medie: barotraumatisme, obstructia trompei lui Eustachio, otita
seroasa sau catarala
95.sindromul vestibular periferic
Apare atunci cand anumite cauze produc excitatii puternice sal lez la niv aparatului vestibular sau a cailor
vestibulare. Cand lez se produc la niv nucleilor centrali, sd vertiginos este de origine centrala si are alte
manifestari.
-sd. iritativ:Excitatie exagerata vestibulara(rau de maré-rotatia brusca a capului) sau un dezechilibru intre excitatia
celor 2 labirinte(spalatura auriculara cu apa rece)
-sd. distructiv: distrugere a unui labirint(fractura de stanca,traumatism auricular)
Simptome:
-vertij:rotativ,fie cu senzatia de rotire a individului, fie cu cea a pers din jur
-greata,varsaturi,paloare,transpiratie-simptome vegetative dat conexiunilor cu nucleii bazei
-nistagmusul:devierea rítmica si conjugata a gl oculari-cu o secuza lenta in directia labirintului mai putin activ si
o secuza rápida care bate de partea labirintului cel mai excitat
-tulb de echilbru statice, in mers sau sezand
- -deviatiuni segmentare de partea inversa a batailor nistagmusului.daca bolnavul tine bratele intinse si
ochii inchisi, bratele vor devia de partea inversa a batailor nistagmusului
21
- 98.othematomul – dg si tratament
- Colectie sero-sanghina intre cartilaj si pericondru, care se formeaza in jumatatea sup a pavilionului.
Apare in urma loviturilor sau compresiunilor pavilionului pe craniu.
- Tratamentul:chirurgical. Se evacueaza colectia si se mentine un pansament compresiv o per mai lunga
100.furunculul conductului auditiv extern – dg si tratament
Inflamatie ac la niv unui folicul pilos, de obicei infectie stafilococica care apare in urma gratajului practicat cu
unghia sau diverse obiecte de scarpinat, la bolnavii care au prurit auricular.
Otoscopie:tumefactie a conductului auditiv extern intr-un punct,ingustarea conductului care impiedica
introducerea speculului si in zilele urmatoare tumefactia este centrata de un punct galben.Aspectul normal al
timpanului, palparea nedureroasa a mastoidei,mobiliazarea dureroasa a pavilionului si aspectul radiologic normal
al mastoidei ne vor preciza dg de furuncul.
Tratament:
In faza de formare a furunculului cand nu au aparut burbionul si adenopatia, se aplica revulsive(comprese cu
rivanol sau alcool) si antibioterapie(eritromicina).
- In faza de colectare si adenopatie se recomanda incizia, drenajul colectiei si tratament cu mesi
dezinfectante
- 101.otita externa difuza-dg., tratament
- Inflamatia difuza a pielii conductului auditiv ext.Cauzele sunt inflamatii produse prin instrumente de
scarpinat.Alteori corpii straini favorizeaza inflamatia pielii conductului sau manevre de extractie a
corpilor straini,lichidele introduse in scop terapeutic sal scurgerea puroiului de la o otita medie supurata.
- Durerea este variabila in fct de grd de inflamatie, de la simpla senzatie de saldura si tensiune,la dureri
foarte intense la deglutitie.
- Otoscopie:conduct stramtat care nu permite introducerea speculului preá mult,congestionat intens,pielea
uneori uscata,insa in general umeda
- Tratament:
- -spalaturi,aspiratii ale colectiei,introducerea de mesi imbibate in antibiotic,se dreneaza colectiile daca
este cazul
- 102 eczema conductului auditiv extern-dg si tratament
- Afectiune frecventa ce apare sub forma exudativa, umeda(forma ac) cand pielea este congestionata,
tumefiata si bolnavul acuza um prurit intens.
- Tratament:
- -general:antihistaminice de tipul feritol,tavagil, zadinet, calciu
- -local:in forma umeda se aplica comprese sub forma de mesi imbibate in sol slabe de nitrat de Ag. In
forma uscata se aplica unguente decapante,daca scuamele sunt foarte abundente
- -roentgenterapia se poate asocia cu succes
- .
- 103.micoza conductului auditiv extern-dg si tratament
- Este det de inocularea teg cu paraziti vegetali de tipul aspergilius, fumigatus. Teg conductului sunt
congestionate,usor infiltrate, prezinta fongezitati albe-galbuicare se detaseaza la spalaturi.Bolnavul are
prurit si hipoacuzie.
- Tratamentul consta in spalaturi zilnice,aspiratii, instilatii de álcool boricat sal iodat, pulverizatii de ac
boric iodat si pulberi antimicotice de tipul iadit.
- In formele mai usoare se pot face badijonaje ale conductului cu unguente antimicotice de tipul Nidoflor,
Canesten.
- 104.otita seroasa dg si tratament
- Forma clinica a otitei catarale caracterizata prin mentinerea lichidului din casa, ingrosarea lui, care
devine cleros si se elimina cu dificultate prin trompa din cauza grosimii lui.
- Simptome: hipoacuzie,autofonie, acufene si in mod special senzatia de lichid in casa timpanului.
- Tratamentu:eliminarea cauzei de obstructie tubara, iar local se incearca injectii transtimpanice cu
alfachemotripsina si hidrocortizon.In caz de esec se face drenajul casei timpanului cu ajutorul unui
tubusor de polietilen care se introduce in casa printr-o perforatie creata in timpan, tubusor ce se lasa pe
lpc intre 2-4 sapt, pana la eliminarea completa a lichidului si pana cand trompa isi va relua activitatea de
echilibrare a presiunii in casa timpanului.
- 106.otita medie supurata cronica –forme anatomo-clinice
- Se caracterizeaza printr-o inflamatie a mucoasei casei timpanului cu hipertrofie de mucoasa, proliferarea
celulelor secretorii,edem, dar niciodata ulceratii ale mucoasei, sau procece subiacente de osteita,ceea ce
explica caracterul benign al afectiunii.La niv timpanului exista o perforatie mezotimpanala, niciodata in
22
Schrapnell perforatie a carei marginii este uneori sediul unor granulatii sau polipi care pot avea drept pct
de pornire si peretele int al casei, mai ales promontoriul.
- 107.otomastoidita acuta-dg. tratament
- Cea mai frecventa complicatie a otitelor acute. Cauza favorizanta este retentia de puroi in antru, atunci
cand drenajul nat nu se realizaeaza sau este insuficient.
- Simptome: complicatiile apar dupa 3-4 sapt de la debutul unei otite ac, cand se observa ca boala se
agraveaza, febra creste, durerile mastoidiene se accentueaza si devin pulsatile, otoreea se intensifica.
Pielea se tumefiaza, devine rosie. Daca nu se intervine la timp abcesul mastoidian fistulizeaza in interior.
- La otoscopie se constata secretie purulenta abundenta in conduct, stramtorarea conductului in port sa
interna prin prabusirea peretelui post-sup,iar timpanul este congestionat intens, si bombeaza spre
exterior.
- Tratament:este chirurgical si consta in descoperirea antrului, chiretrea cel bolnave si mentinerea deschisa
a plagii retroauriculare, pe unde va drena puroiul, atat in casa timpanului cat si in
mastoida.Antibioterapie
- 108.otomastoidita cronica –dg. tratament
- Este continuarea unei otomastoidite acute neglijate sau insuficient tratata.
- Simptomatologia seamana cu cea a unei otite supuratecronice. Puroiul este fetid , cu semnalari a
rezentei de granulatii sau poli auriculari si lamele de colesteatom. Perforatia este in general marginala.
Durerea este inconstanta, mai ales ca o jena.
- Radiografia mastoidei indica existenta procesului de condensare a mastoidei, disparitia septurilor
intercelulare si prezenta focarelor osteitice.
- Tratament: este chirurgical si are o indicatie relativa in cazurile cu evolutie lenta. In cazul in care
tratamentul conservator este ineficace se impune met chirurgicala.
- 115.DG meningitei otogene
- Complicatie endocraniana a otitelor ac si cr. Clinic apare sub 2 forme:séptica si aseptica
- -forma aseptica seroasa este de fapt o reactie meningeala la focarul de infectie otic, caracterozata printr-o
hiperproductie de LCR
- -forma aseptica puriforma: meningele actioneaza un numai prin manifestare edematoasa ci si prin
infiltrare leucocitara pòlinucleara
- -forma séptica purulenta.LCR este purulent si prezinta germeni
- --forma seroasa séptica:procesul este exudativ, se gasesc insa si germeni in LCRcare este limpede
- -forma localizata:meningele se poate apara in procésele mai lente, determinand pahimeningite localizate
cu tes fibros si de granulatie.
- Simptomatologie:
- -cefaleea este constanta cu paroxisme, in special la efort, la lumina, cu localizare la ceafa
- -rahialgii variabile, vomismente inconstante, fara efort, constipatie sau diaree
- -tulb motorii:redoarea cefei,durere cand ridicam gamba de pe planul patului
- -tulb senzitive: hiperestezie generalizata.Bolnavul poate prezenta deficite privind diversi nuclei de la
baza craniului
- -tulb psihice: bolnav lucid, dar lent,mergand pana la o pseudocoma
- Semne generala:puls bradicardic,inapetenta,oligurie
- Otoscopia:presenta unei otite ac sau cr colesteatomatoase
- Pct lombara: cresterea mare a leucocitelor,hiperalbuminurie
- Tratament:
- Eliminarea focarului infectios declansator, focarul otic. Evidare petromastoidiana larga, cu descoperirea
pe o suprafata mare a durei. Concomitent antibioterapie
116. DG abcesului extradural
Colectie purulenta intre tabla interna osoasa a cutiei craniene si dura mater cerebrala sau cerebeloasa.
Este frecventa dupa otitele acute.
Localizarea poate fi la niv fosei cerebrale mijlocii, deasupra peretelui sup al casei timpanului
Prezinta 3 sd:
-sd compresiv-cefalee unilat, moderata, dar persistenta, adesea intensificata de percutía zonei craniene,
bradicardie, varsaturi, constipatie,somnoletnta-sunt inconstante in fct de dimensiunea abcesului
-semne de supuratie: subfebrilitati,slabire si alterarea starii generale
-semne de localizare: paralizia oculomotorului ext si afazie
Semne de lab:leucocitoza crescuta
Pct lombara negativa
23
Arteriografía pòate pune in evidente colectia, iar CT precizeaza dg.
Evolutie: abcesul se poate deschide in cav mastoidiana, intensificand otoreea, care se poate deschide in interior,
dand nastere unui abces intradural, sau meningitei difuze.
- Tratamentul:chirurgical, evidare petromastoidiana larga, completata cu drenajul abceuslui si
antibioterapie.
-
24