Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1. Utilarea cabinetului stomatologic pediaric, instrumentele stomatologice. Cerinţele contemporane către sterilizarea
instrumentelor.
Conform normelor ,cabinetul stomatologic pentru un singur medic va avea o suprafata nu mai mica de 14 m2. Daca in cabinet se
instaleaza citeva fotolii, suprafata acestuia se calculeaza adaugind la normative inca cite 7 m2 pentru fiecare fotoliu si cite 10 m2 pentru
fotolii cu dispositive universale. Deoarece la plombarea dintilor se aplica amalgam se acorda atentie la finisarea dusumelilor, peretilor,
tavanului din cabinet. Dusumeaua cabinetului va fi tapetata cu linoleum, marginile carora vor trece pe pereti la o inaltime cel putin 10
cm. Peretii si tavanul cabinetului se vopesesc cu pasta de silicat. Dotarea cabinetului cu o nisa de ventilatie pentru prepararea lucrului cu
amalgam. Cabinetul va fi prevazut cu ventilatie prin refelare si aspiratie , cu ferestruici. Cabinetul medicului va fi inzestrat cu lampi de
cuart cu care se face dezinfectarea aerului.
Instrumentele stomatologice:
*Instrumente pentru examinare: pensa, oglinda, sonda in unghi, sonda dreapta, excavator.
*Instrumente pentru plombare: spatula metalica, spatula plastica, netezatoare, foluar, foluar pentru amalgam.
*Instrumente pentru prepararea caviatilor:
-separator (perii, iliod, inozi);
-instrumente de mina : excavator, bizotator de prag gingival, daltita de smalt, toporisca de smalt, lingurita de chiuretaj.
-instrumente rotative: piesele drepte, contraunghi, in unghi, pentru turbina, pentru micromotoare; frezele dentare sferice, cilindrice, conice, converse,
roata, flacara, cu partea active in forma de spirala, de infundat pragul gingival, circulate, lance, cu partea active triunghiulara; pietre abrazive pietre
rotunde.
3.Particularităţile examinării copiilor în pedodonţie. Formula dentară, inclusiv şi formula recomandată de OMS.
4.Succesiunea şi termenii de erupţie a dinţilor temporari. Eruperea precoce şi întârziată. Dinţii neonatali şi natali.
-incisiv central temporar 6-8 luni
-incisiv lateral temporar 8-12 luni
-caninul temporar 16-20 luni
-molarul I temporar 12-16 luni
-molarul II temporar 20- 24 luni
Ordinea:
1.incisivii centrali inferiori
2.incisivii centrali superiori
3.incisivii laterali superiori
4.incisivii laterali inferiori
5.primii molari inferiori si superiori
6.caninii inferiori si superiori
7.molarii doi inferiori si superiori
5.Formarea rădăcinilor dinţilor temporari şi permanenţi. Termenii. Zona de creştere a rădăcinii dintelui.
Temporari:
-incisiv central temporar 1,5 ani
-incisiv lateral temporar 2 ani
-caninul temporar 5 ani
-molarul I temporar 4 ani
-molarul II temporar 4 ani
Permanenti:
-incisiv central permanent 10 ani
-incisiv lateral permanent 10 ani
-caninul permanent 13 ani
-premolarul I permanent 12 ani
-premolarul II permanent 12 ani
-molarul I permanent 10 ani
-molarul II permanent 15 ani
In procesul de formare a apexului radacinii sunt citeva etape:
1.lungimea radacinii atinge dimensiunile normale,peretii ei sunt paraleli,canal radicular larg care trece in zona de crestere –un focar de osteoporoza
delimitat pe periferie prin lamina corticala a osului.
2.apexul radicular déjà format,zona de crestere lipseste,peretii canalului radicular sunt sunt si ei formati,canalul radicular este larg.
3.are loc maturizarea apexului datorita inkiderii orificiului apical cu cement.
9.Indicii frecvenţei şi intensităţii cariei dentare la copii. Nivelurile intensităţii cariei dentare propuse de OMS. Frecvenţa şi
intensitatea cariei dentare la copii de diferită vârstă în Republica Moldova.
Indicele de frecventa reprezinta procentul persoanelor afectate prin carie in cadrul unui grup de populatie.
OMS recomanda urmatoarele niveluri ale frecventei cariei dentare la copii de 12 ani:
1.joasa(0-30%)
2.medie(31-80%)
3.inalta(81-100%)
Indicele de intensitate este format din numarul mediu de dinti cariati (C),obturati (O) si extrasi (E) ce revine la o persoana.Valoarea COE
exprima gravitatea procesului.
OMS a propus urmatoarele nivele de intensitate a cariei dentare la copiii de 12 ani:
1.foarte joasa(0-1,1)
2.joasa(1,2-2,6)
3.moderata (2,7-4,4)
4.inalta(4,5-6,5)
5.foarte inalta(6,6 si mai mult).
Preparate remineralizante:
1.sol.de fluorura de sodiu 1-2%
2.sol.de fluorura de staniu 2-10%
3.sol. de gluconat de calciu de 10%
4.sol.glicerofosfat de calciu 2,5%
5.Aminofluorurile:elmex fluid,elmex fluid Gele,sol.Fluoromin de 1%
6.Lacuri de fluor:lac fluorat,fluoridin,fluor protector,vivadent.
La unii copii se depisteaza ca dintii permanenti incomplet erupti deja sunt afectati de carie.Evolutia rapida a cariei se explica prin faptul ca
smaltul in primul an dupa eruperea dintelui este insuficient mineralizat,contine mai putine elemente minerale,dar mai multe organice avind o
rezistenta slaba catre carie.In fisurile dentare are loc retentia alimentelor ceea ce creaza conditii vitale favorabile germenilor.Molarii de 6 ani
sunt primii dinti permanenti ce erup,fiind supusi timp indelungat actiunii factorilor locali cariogeni.Urmatorii dinti cariati sunt incisivii
superiori care sunt mai frecvent afectati dupa virsta de 7-9 ani.Localizarea cariei este predominant simetrica pe suprafetele de contact si
foramen cecum pe suprafata palatina.Dupa virsta de 11-13 ani defectele carioase se depisteaza la premolari pe suprafetele ocluzale,apoi pe
suprafetele de contact.Suprafata ocluzala a molarului 2 este afectat de la 11-12 ani,apoi urmata de lezarea suprafetei meziale si a regiunii
coletului.Evolutia cariei este rapida,progresiva,frecvent dukind la complicatii.Rata cariei este mare:4-5 dinti pe an.
30.Particularităţile evoluţiei clinice ale pulputei cronice fibroase a dinţilor permanenţi la copii.
Tabloul clinic:bolnavul acuza dureri paroxistice in dinte de la diferiti excitanti:termici,mecanici,chimici.Durerile spontane apar rar si pot sa
lipseasca definitiv.Prin sondarea fundului cavitatii deseori se constata prezenta unui orificiu de comunicare intre cavitatea carioasa si
cavitatea coronara.Sondarea pulpei este dolora,pulpa singereaza.
Diagnosticul diferencial:de caria profunda,de pulpita acuta de focar,de pulpita cronica gangrinoasa.
31.Particularităţile evoluţiei clinice ale pulputei cronice gangrenoase a dinţilor permanenţi la copii.
Tabloul clinic: bolnavul acuza dureri sikiitoare de la orice fel de excitanti,mai ales de la fierbinte,care dupa inlaturarea excitantului durerea
nu inceteaza.deseori acuzele de dureri lipsesc,miros fetid din cav.bucala.Examenul releva o cavitate carioasa profunda cu o deschidere
frecvent larga a cavitatii dentare.Smaltul uneori are o nuanta cenusie.In stadiile incipiente ale afectarii gangrenoase prin sondare se releva
dureri in pulpa si singerare.Sondarea profunda dureroasa,superficiala indolora.Electroexcitabilitatea dintelui e foarte redusa 50-80
microamperi,ceea ce vorbeste despre necroza definitiva a pulpei sau in orice caz de necroza partii ei coronare.
Diagnosticul diferential: de pulpita fibroasa cronica,de periodontita apicala cronica.
32.Particularităţile evoluţiei clinice ale pulpitei acute de focar a dinţilor permanenţi la copii.
Pulpita acuta de focar constituie stadiul de debut al inflamatiei pulpei si focarul acestuia se localizeaza de obicei in portiunea cea mai
apropiata de cavitatea cariata.Debuteaza mai frecvent in regiunea cornului pulpei si mai apoi afecteaza toata pulpa coronara,ulterior si cea
radiculara.
Tabloul clinic:dureri intense la orice fel de excitanti,durerea nu trece dupa suspendarea excitantului.durerea poate aparea spontan,frecventa si
durata acceselor de dureri variaza de la 10 la 30 minute,accesul de durere cedeaza locul unei perioade indolore care tine kiteva ore,durerea nu
iradiaza,in timpul noptii durerile sunt mai pronuntate.Prin inspectie determinam o cavitate carioasa cu dentina ramolita in cantitate
mare.Peretii si fundul cavitatii carioase sunt indurati ,iar prin sondare se deceleaza o portiune mai dureroasa situata maii aproape de cornul
pulpar.Electroexcitabilitatea pulpei frecvent este scazuta ,insa doar la cuspidul in regiunea caruia e localizat focarul de inflamatie.Percutia de
regula este indolora.
Diagnosticul diferential:de caria profunda, de pulpitele acute difuza si cronica fibroasa,precum si de inflamatia papilelor.
33.Particularităţile evoluţiei clinice ale pulpitei acute difuze a dinţilor temporari la copii.
Subiectiv: durere intensiva,difuza,cu caracter pulsatil de durata mai lunga ,cu scurte intervale de remisiune,poate fi localizata,insa mai
frecvent iradiaza,inkit copilul nu poate indica dintele afectat.Durerile pot fi provocate de excitanti calzi si se linistesc la cei reci.La copii sub
4 ani sunt frecvent dereglari ale starii generale,este iritat,plingaret,refuza sa manince,poate avea febra.
Obiectiv: cavitate carioasa profunda cu dentina ramolita,cavitatea pulpara este inchisa,sondarea planseului cavitatii este sensibila sau
indolora,percutia este sensibila sau dureroasa,pulpa este edemata si inflamata.La inlaturarea dentinei ramolite poate fi deschisa usor cavitatea
pulpara cu eliminarea unei picaturi de puroi,urmata de singerare si de micsorarea intensitatii durerilor.
34.Particularităţile evoluţiei clinice ale pulpitei acute difuze a dinţilor permanenţi la copii.
Este o pulpita acuta de focar cu simptome caracteristice care dureaza 1-2 zile dupa care procesul inflamator se extinde in pulpa coronara si
radiculara si se considera drept pulpita difuza acuta.
Tabloul clinic: bolnavul acuza accese indelungate de durere cu intervale mici indolore,uneori durerile nu dispar ci doar se atenueaza pe un
anumit timp.Durerea nocturna persistenta si durere indelungata de la excitanti.Durata durerii e de la 2 la 14 zile,nu este localizata si iradiaza
pe traiectul ramurilor nervului trigemen :in pulpita dintilor maxilarului superior –in regiunea temporala,supraorbitala,in regiunea
mandibulara,in dintii arcadei inferioare;la maxilarul inferior-in regiunea occipitala,la ureche,in regiunea submandibulara,temporala,in dintii
maxilarului superior.Prin examen si sondare se determina o cavitate carioasa profunda.Sondarea si percutia dureroasa.
Diagnosticul diferential:de pulpitele acuta de focar si cronica acutizata,de periodontita acuta apicala si cronica acutizata,de nevralgiile nerv.
Trigemen,de sinuzita si de durerile alveolare.
36.Fractura coroanei dentare cu deschiderea cavităţii pulpare a dinţilor temporari şi permanenţi. Alegerea metodei de tratament.
La examinare se stabileste fractura coroanei dentare in limitele dentinei cu deschiderea camerei pulpare de citiva milimetri.Pulpa poate
singera,la sondare este dureroasa.Dintele poate avea mobilitate de gradele 1-2.Percutia orizontala si verticala este dureroasa.Dureri intensive
de la iritanti termici.Pe radiograma se stabileste lipsa de substanta a coroanei dentare si gradul de formare a radacinii.In unele cazuri spatiul
periodontal este largit.
Tratament:coafajul direct este contraindicat,cea mai rationala metoda este amputatia vitala.
Amputarea vitala este o metoda chirurgicala prin care se indeparteaza pulpa coronara,mentinindu-se pulpa radiculara vie , sub anestezie
locala
Tehnica:
anestezie locala sau generala, izolarea d, prepar cav car si trat medic, deschid cam pulp, amputarea pulp coroncu un excavator sau freza
sferica, hemostaza, coafajul bonturilor radiculare cu preparate med, aplic bazei de ciment si a obtur definitive. supravegherea 2 sapt, 3,6,
12 luni.
mater folos p/u coafaj
-pe baza de hidroxid de calciu
-pe baza de zinc eugenol
-pe baza de formocrezol(se aplic pe 5 min in cam pulp, apoi se aplic pasta zinc eugenol)
58.Amelogeneza imperfectă.
Patologie a smaltului de origine ereditara ,ca rezultat al dereglarilor patologice ale ectodermei.Factorii genetici sau diferiti factori de mediu
general sau local pot perturba procesul normal de amelogeneza dukind la aparitia amelogenezei imperfecte,varietatea cea mai mare de forme
clinice fiind generata de mutatiile genetice.Deosebim 4 forme de manifestari clinice:
1.Forma 1: dereglari cantitative si calitative neinsemnate.De obicei dintii erup in termene medii,uneori pot fi mai mici in volum,ceea ce duce
la aparitia tremelor.Suprafata smaltului este neteda,lucioasa insa este de culoare galbena sau cafenie.
2.Forma 2: modificari cantitative si calitative insemnate.Dintii erup in termene medii insa au forma conica sau cilindrica.Suprafata smaltului
este rugoasa deoarece smaltul este pastrat partial(mai frecvent in regiunea coletului).Culoarea poate varia de la galben la cafeniu
inchis.Dentina nu are dereglari patologice.
3.Forma 3: dintii pot fi de dimensiuni,forma si culoare normala sau smaltul poate fi subtire si skimbat in culoare.In ambele cazuri se poate
depista brazde pe suprafata dintelui,care mai frecvent au o orientare verticala.Sunt afectate nu numai grupe de dinti care au aceleasi termene
de formare,dar toti dintii atit temporari kit si permanenti.
4.Forma 4: coroanele dentare au dimensiuni si forma normale,insa smaltul are suprafata cretoasa ,fara luciu ,smaltul este fragil,putin rezistent
la actiuni mecanice,dentina ramasa fara de smalt este galbena ,insa treptat devine cafenie,se determina frecvent hipersensibilitatea tesuturilor
la agenti termici.
La toate formele numarul ,forma radacinilor,camerei pulpare si canalelor radiculare nu se modifica.Mai frecvent se depisteaza formele 1 si 4.
59.Dentinogeneza imperfectă.
Este o tulburare ereditara in dezvoltarea dentinei.Clinic in momentul eruperii dintilor nu se manifesta: dintii au culoare ,dimensiuni si forma
normale.Caria afecteaza rar astfel de dinti ,se poate determina numai la dintii permanenti la maturi.Insa copii pot acuza dureri de la rece sau
fierbinte.Radiologic se observa: in timpul formarii radacinilor zona de crestere este comparativ mica,marginea coronara in preajma zonei de
crestere este o linie dreapta(in mod normal o curba cu margini ascutite).Dupa terminarea formarii radacinii la unii dinti practic lipseste
cavitatea pulpara sau este foarte mica.La toti dintii radacinile sunt scurte,cu apexurile ascutite,canalele radiculare nu se desting,uneori ele pot
fi observate numai in regiunea apicala si fiind foarte inguste.In cavitatea pulpara pot fi denticuli de diferite dimensiuni.In regiunea apexului
poate fi stabilita osteoporoza tesutului osos.Virfurile septurilor interradiculare sunt situate mai jos de jonctiunea smalt-cement.