Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Pneumonia Franca Lobara
Pneumonia Franca Lobara
SEM II
PNEUMONIA FRANCA LOBARA
Definitie: inflamatie acuta, exsudativa, bacteriana localizata strict pulmonar la unul sau mai multi
lobi pulmonari in intregime, mai frecvent in regiunea inferioara si posterioara si mai frecvent la
nivelul plamanului drept;
Transmitere: pe cale aeriana;
Apare la persoane aparent sanatoase, adulti, mai frecvent la tineri, mai frecvent la barbati.
Are caracter endemic: iarna, primavara.
Etiologie: - frecvent: Streptococul pneumoniae ( pneumococ );
- mai rar: - Klebsiella pneumoniae ( > 50 ani, tarati, in particular la alcoolici);
- Haemophilus influenzae ( adultii cu bronsita cronica, fibroza
chistica, bronsiectazii);
- Moraxella ( batrani );
- Stafilococ aurreus ( copii si adulti tineri );
- Escherichia Coli ( nou-nascuti );
Patogenie: aspirarea agentului patogen produce la nivel alveolar un proces de alveolita exsudativa ce
faciliteaza raspandirea germenilor de la o alveola la alta, prin porii lui Kohn si scaderea eficientei
mecanismelor de aparare pulmonara.
Rx: zona de pneumonie este o zona radio-opaca, triunghiulara, foarte bine delimitata.
Morfologic: leziunea se localizeaza pe un teritoriu strict delimitat, cu raspuns inflamator stadial
evolutiv in 4 faze: - congestie ( prehepatizatie )
- hepatizatie rosie
- hepatizatie cenusie
- rezolutie ( vindecare )
1. congestie ( prehepatizatie ): alveolite seroase / sero-hemoragice ( in alveole: exsudat seros,
proteinaceu, cu nr. crescut de bacterii; capilare hiperemiate in septurile alveolare );
2. hepatizatie rosie: alveolite fibrino-hematice ( in alveole: exsudat fibrinos, cu numeroase hematii,
rare PMN, rare celule alveolare; capilare hiperemiate in septuri );
3. hepatizatie cenusie: alveolite fibrino-leucocitare ( in alveole: exsudat fibrinos cu PMN; capilare
colabate, lipsite de hematii );
4. rezolutia: in alveole, macrofagele alveolare fagociteaza reteaua de fibrina si indeparteaza
detritusurile celulare; evolutia este spre vindecare cu restitutio ad integrum.
1
LP I
SEM II
Diagnostic de organ:
1. alveole: cavitati aeriene tapetate de epiteliu respirator cu celule de forme variabile asezate pe
membrana bazala, cu 1-2 hematii in lumen; alveolele sunt delimitate de septuri inter-alveolare
formate din fibre conjunctive si capilare;
2. bronhii mari si mijlocii: tapetate de epiteliu cilindric asezat pe memebrana bazala formata din
fibre conjunctive si travee cartilaginoase;
3. depozite de pigment antracozic:
- in vecinatatea bronsiilor;
- in plamanul adultilor si batranilor.
Vase:
- artere: perete conjunctiv mai gros, cu lumen gol;
- vene: perete mai subtire, cu lumen larg si hematii in lumen;
2
LP I
SEM II
3. Rezolutie: ~ zile.
Macroscopic: scade intensitatea culorii si a fermitatii; plamanul este rosu, cu serozitate abundenta;
- pe sectiune: se rade serozitate rosie ( datorata lizei continutului alveolar de catre macrofage ),
consistenta scazuta, suprafata umeda, neteda; la apasare: lichid galben, cremos;
- in timp, plamanul isi recapata culoarea, elasticitatea, crepitatiile;
- rezolutia completa si aeratia se refac in 2 - 3 saptamani;
Microscopic: in alveole, macrofage ( inlocuiesc PMN si indeparteaza continutul alveolar ), limfocite,
fibroblaste;
- exsudatul: - in parte se resoarbe - fiind lizat enzimatic, rezultand un detritus granular, semilichid ce
este resorbit.
- partial, fagocitat de macrofage si eliminat prin bronsii ( expectorat prin tuse
determinand sputa ruginie );
- sau, se poate organiza: se transforma in tesut fibros fiind invadat de fibroblaste, uneori
ramanand in alveole – corpii Masson.
- vindecarea: aerul patrunde in alveole si structura pulmonara revine progresiv la normal, vindecarea
fiind completa: restitutio in integrum.
II. Complicatiile locale:
1. Hepatizatia galbena ( abcesul pulmonar )
Macroscopic: zona afectata este nodulara, galbena stralucitoare, consistenta elastica ( datorata
PMN );
- pe sectiune: serozitate galbena, cremoasa; etiologie: stafilococul.
2. Hepatizatia alba ( carnificare ):
- exsudatul alveolar nu se elimina, ci se organizeaza, cu formare de tesut conjunctiv matur, uneori
ramanand in alveole ( corpii Masson ), cu evolutie spre scleroza – tesut fibros compact ( cicatrice
triunghiulara ).
Alte complicatii:
1. locale: pleurezie parapneumonica ( concomitent cu pneumonia ) – pleurezie fibrinoasa;
pleurezie metapneumonica ( dupa pneumonie ) – pleurezie purulenta;
2. la distanta: datorate resorbtiei toxinelor microbiene: leziuni distrofice miocardice, hepatice,
renale.
- extensia microbiana pe cale sanguina: emboli septici, ce pot determina: meningita, abcese
cerebrale, endocardita, peritonita.
BRONHOPNEUMONIA
( PNEUMONIA LOBULARA )
3
LP I
SEM II
( DD. Rx: TBC miliara, metastaze, carcinom primitiv pulmonar ).
Factori favorizanti:
- pierderea reflexului de tuse, cu aspirarea de continut gastric ( in conditii de coma, anestezii, boli
neuromusculare, medicamente );
- agresiuni ale epiteliului ciliar ( fumat, gaze );
- afectarea functiei fagocitare a macrofagelor ( alcool, fumat, intoxicatie cu oxigen );
- acumulare de secretii ( fibroza chistica, obstructii bronsice );
- factori generali ( boli cronice, deficiente imunologice, tratament imunosupresiv, leucopenii );
Macroscopic:
- focare multiple, diseminate, dispuse la nivel bazal, bilateral;
- focarele sunt mici, 2-3 cm, centrate de o bronsiola, ferme, friabile, usor proeminente ( denivelate ),
cu limite imprecise, uscate, granulare, rosii-cenusii-galbene, cu inflamatie supurativa, separate intre
ele prin tesut neafectat;
- formarea de puroi ( cea mai agresiva leziune ) apare in centrul focarului, la nivelul bronsiolei; la
comprimarea acesteia, se scurge o secretie rosiatica-galbuie, tulbure – “dopuri de puroi”.
- focarele, se gasesc in diferite stadii de evolutie, din care cauza, tesutul pulmonar are aspect pestrit,
mozaicat;
- proba docimaziei: este negativa ( fragmentele prelevate cad la baza vasului ).
Microscopic:
- leziunea este neuniforma: focare inflamatorii peribronsice separate de zone sanatoase.
- focarul peribronsic cu alveolele inflamte din jur: nodul peribronsic.
1. la nivelul bronsiilor:
- in lumen: exsudat purulent - PMN ( in diferite faze de degradare );
- in vecinatatea bronsiei: arteriola ( axul bronho-vascular ) care centreaza nodulul peribronsic si
capilarele din jur sunt hiperemiate.
2. alveolele adiacente bronhiei inflamate: leziuni diferite astfel, dinspre bronhie spre periferie:
a) in jurul bronsiilor: alveolita purulenta ( PMN in lumenul alveolar );
- pot apare zone de necroza cu formare de abcese pulmonare ( germeni agresivi );
b) la periferia focarelor de alveolita purulenta: alveolita fibrinoasa / fibrino-hematica ( intra-
alveolar: hematii, rare pneumocite II, rare PMN ).
c) la periferia focarelor de alveolita fibrinoasa: alveolita seroasa ( intra-alveolar: secretie
eozinofila, palida, cu rare celule epiteliale descuamate, rare PMN, rare hematii ).
3. la periferia parenchimului pulmonar: edem alveolar si zone de emfizem.
4
LP I
SEM II
PNEUMONIA INTERSTITIALA
( Pneumonia atipica primara )
5
LP I
SEM II
Macroscopic:
1. plaman:
- leziunile interstitiale pot fi uni- sau bilaterale ( mai frecvent ), predominante in lobii inferiori si
regiunile posterioare.
- pe sectiune: zonele afectate sunt rosii-violacee, congestionate ( hiperemie difuza ), de consistenta
crescuta ( indurate ), cu crepitatii prezente / partial diminuate ( uneori absente, in functie de
intensitatea leziunilor interstitiale si de prezenta sau nu a exsudatului intra-alveolar – in formele
grave );
- leziunile sunt izolate sau confluente, fara zone de hepatizatie;
- proba docimaziei: este pozitiva.
( fragmentele prelevate plutesc intre “2 ape” ).
V. gripal: singurul care determina necroze vasculare cu inflamatie hemoragica.
2. pleura:
- este neteda;
- pleurita si efuziunile pleurale sunt rare;
Diagnostic diferential:
1. Pneumonita interstitiala din rujeola ( v. sincitial respirator )
- copiii < 2 ani;
- caracteristic: celule gigante multinucleate Warthin-Finkeday ( cu citoplasma acidofila, incluzii
virale intracitoplasmatice rotunde, proeminente, eozinofile si incluzii intranucleare ) prezente in
septurile alveolare, in lumenele alveolare si in bronhiile mici.
6
LP I
SEM II
5. Pneumonia interstitiala cu Pneumocystis carinii
- la cei cu HIV ( criteriu de diagnostic ) / copiii cu malnutritie protein – calorica, imunodeficienta;
- caracteristic: alveolele: contin un exsudat spumos, eozinofil, proteinaceu, amorf, cu paraziti si
resturi de celule descuamate; septurile alveolare: largite, ingrosate, cu infiltrat inflamator
plasmocitar abundent.
Macroscopic: plamani fermi - elastici, rosii / rosii-gri, cu zone de emfizem intins cu bule de aer ,
aspect de “ colier de perle”, cu desen vascular proeminent lobular.
Emfizemul: afectiune pulmonara cronica caracterizata prin distensia ( dilatarea ) spatiilor alveolare,
distal de bronsiolele terminale, cu constituirea de spatii aeriene mari, confluente, ireversibile /
partial reversibile, insotita de distrugerea peretilor alveolari, a peretilor bronsiolelor terminale si
modificari vasculare.
Cauze: - obstructia prin mucus;
- carenta mucoasei in IgA;
- bronsita cronica repetata, cu slabirea peretilor bronsici, astmul bronsic;
- mecanism de supapa: hiperpresiunea aerului retinut;
Patogenie:
1. la tinerii fumatori, factorul determinant:
- deficienta / absenta enzimei alfa 1AT ( prin defect ereditar, familial ), ceea ce determina o sinteza
crescuta de elastaza ( enzima ); alfa1AT are rolul de a inhiba elastaza;
- elastaza, in cantitate crescuta: determina scaderea elasticitatii pulmonare prin afectarea fibrelor
elastice ale bronhiilor mici si bronhiolelor care, se colabeaza in expir si cantitatea de aer rezidual
creste, determinand ruperea peretilor alveolari.
2. la batrani ( emfizem senil / constitutional ):
- apare o atrofie pura a septurilor alveolare, alveolele parand mai mari.
- se reduce capacitatea functionala de efort ( hiperinflatie senila ), nefiind vorba de un plaman
bolnav; daca, nu se complica, nu apare CPC ( cord pulmonar cronic ).
! In toate afectiunile pulmonare care produc o restrictie functionala / anatomica a retelei vasculare
pulmonare apare o crestere a presiunii sanguine in mica circulatie cu dilatarea consecutiva a
cordului drept ( CPA – cord pulmonar acut ), urmata de hipertrofia ventriculului drept ( CPC – cord
pulmonar cronic ) si hipercapnie.
Tipuri de emfizem:
1. emfizem localizat:
- mai sever in zonele apicale pulmonare ( emfizem centroacinar ) / in zonele inferioare si margini
anterioare, dinspre baza spre apex ( emfizem panacinar ).
- produs printr-un proces de scleroza localizata, ce afecteaza tesutul pulmonar si bronhiile din jur;
2. emfizem difuz / generalizat ( emfizem senil ):
- scade capacitatea functionala de efort, ca urmare a atrofiei pure a septurilor alveolare si retinerea
unei cantitati de aer mai mare.
Macroscopic: emfizem senil
- leziune uni- / bilaterala ce incepe de la varf ( apex ) spre baza ( ca urmare a distensiei senile a
orificiului superior al toracelui ).
1. plamanii: sunt mariti de volum, expandeaza la deschiderea cavitatii toracice, acopera pericardul,
palizi, albi ( datorita destinderii alveolelor, cu distrugerea septurilor, bronhiilor si a vaselor care sunt
7
LP I
SEM II
colabate ), cu margini rotunjite si impresiuni ( amprente costale ) pe suprafata; la comprimare, lasa
godeu; crepitatii diminuate.
2. varful plamanului:
- rotunjit, cu aspect de “cupola romana” la cei cu emfizem senil;
- ascutit, cu aspect de “cupola gotica” la tineri ( emfizem localizat );
- pe sectiune: spatii largi, mai ales la nivelul apexului si marginilor, aspect de “fagure de miere”.
Microscopic:
1. alterarea peretilor alveolari: subtiri, rupti;
2. alveolele: largite, cu formarea de spatii alveolare mai mari, numite bule de emfizem, ce determina
comprimarea bronhiolelor respiratorii si a vaselor.
3. exista adesea leziuni asociate de bronsita cronica.
Consecinte:
- distensia, cu distructia alveolelor, cu alterarea tesutului elastic si afectarea retelei capilare duc la
tulburarile ventilatiei pulmonare si cord pulmonar cronic.
Histologie:
Acinul pulmonar: unitatea functionala a plamanului, unde au loc schimburile de gaze respiratorii;
- cuprinde: tesutul pulmonar corespunzator unei singure bronhiole terminale ( diametru de 1 mm )
care patrunde in lobulul pulmonar si se divide in 5-6 bronhiole respiratorii care, la randul lor, se
continua cu canalele alveolare si alveolele.
- fiecare lobul contine intre 12-18 acini pulmonari.
8
LP I
SEM II
plamanului.
- apare in cazurile de pneumotorax spontan la tineri.
Microscopic: aspect de spatii aeriene mici cu diametre cuprinse intre 0,5 – 20 mm, cu aspect de
structuri chistice.
4. Emfizemul neregulat
- acinii sunt lezati neregulat, asociindu-se invariabil cu cicatrici fibroase.
- leziunile sunt asimptomatice, fiind evidentiate la autopsie in plamanii cu cicatrici dupa vindecarea
unor procese inflamatorii ( TBC ).
- apar ca distensii neregulate a acinilor adiacenti, insotiti de leziuni distructive.
5. Emfizemul vicariant ( compensator )
- distensia alveolelor nu este insotita de rupturi de septuri alveolare.
9
LP I
SEM II
- sensibilitatea tesutului la tuberculina ( PPD: derivat de proteina purificata din mediul in care creste
bK ) se evidentiaza la 2 - 4 saptamani dupa infectia cu bK.
- injectarea intradermica a PPD determina dupa 48 de ore o induratie eritematoasa de minim 5 mm
in diametru;
3. imunitatea sau rezistenta gazdei
- odata cu aparitia sensibilitatii reactive inflamatorii, aceasta devine granulomatoasa, cu necroza
cazeoasa centrala, formand tuberculii tipici.
4. geneza granulomului TBC
- microscopic: este organizat prin agregarea de macrofage ( celule epitelioide ) patognomonice si
obligatorii pentru diagnosticul pozitiv de TBC.
TBC II:
- apare pe un plaman sensibilizat anterior, chiar multe decade mai tarziu de la prima infectie;
- localizare: la nivelul segmentelor apicale / posterioare ale unuia sau ambilor lobi pulmonari
superiori, in apropierea claviculei ( focare Simon );
Microscopic:
- foliculii TBC ( Koster ) / granuloame TBC: in diferite stadii de evolutie:
I. Foliculul TBC matur: dinspre centru spre periferie:
1. necroza de cazeificare: intens eozinofila ( roz pal ), fin granulara, anhista ( acelulara ), cu
depuneri de calciu;
- este patognomonica dar neobligatorie.
2. in jurul zonei de necroza:
a) celule gigante Langhans: citoplasma eozinofila, granulara, omogena, cu numerosi nuclei dispusi
la periferie in “coroana incompleta”/ “potcoava”;
- sunt patognomonice dar nu obligatorii.
b) celule epitelioide: dispuse radiar, cu citoplasma abundenta, clara, si nuclei cu aspect de “piscot
de sampanie”;
- sunt patognomonice si obligatorii;
3. infiltrat limfocitar: dispus in “coroana” la periferia zonei de necroza si a celulelor gigante;
- este patognomonic si obligatoriu.
II. Foliculi giganto-epiteloizi:
- inconjurati la periferie de coroana de limfocite, fara necroza;
III. Foliculi epiteloizi:
- cu limfocite la periferie, fara necroza si fara celule gigante.
10
LP I
SEM II
- granuloamele TBC au tendinta la confluare;
- intre foliculi: diverse alveolite:
1. alveolita catarala:
- in lumen: celule epiteliale descuamate si cateva hematii ( de la ruptura capilarelor );
2. alveolita hemoragica:
- in lumen: hematii;
3. alveolita edematoasa:
- in lumen: serozitate eozinofila;
4. alveolita fibrino-leucocitara:
- in lumen: secretie slab eozinofila, cu leucocite ( PMN ) si pneumocite tip II.
DD: sarcoidoza
- granuloame epitelioide noncazeoase, neconfluente, cu tendinta la fibroza.
SILICOZA
Definitie: afectiune pulmonara cronica, profesionala produsa prin inhalarea de pulberi cristaline
de siliciu ( cuart ), sub forma de bioxid de siliciu / saruri de siliciu in plaman ( <4 microni ) care, nu
mai pot fi eliminate cu aerul expirat, ramand cantonate la nivelul alveolelor.
- este cea mai frecventa boala profesionala cronica ( pneumoconioza ): mineri, taietori de piatra,
turnatori, sticlari.
- apare la mai multe decade de la expunere si progreseaza chiar daca expunerea la pulberile de siliciu
inceteaza.
- este letala, datorita fibrozei pulmonare progresive ( tesut conjunctiv bogat in fibre de colagen, cu
formare de noduli colagenosi );
Evolutie: 1. silicoza nodulara simpla ( cea mai frecventa );
2. fibroza progresiva masiva;
3. silicoza acuta
Patogenie: nu este inca elucidata.
- particulele de siliciu inhalate ( 0,2-2 microni ) ajung la nivelul alveolelor pulmonare si
interactioneaza cu celulele epiteliale alveolare II ( siliciu poate stimula direct pneumocitele II ) si
macrofage; macrofagele incarcate cu siliciu ( fagolizozomi ) patrund prin epiteliul alveolar in
septurile alveolare, in vasele limfatice ( uneori pana in cele subpleurale si interlobulare ), cat si in
ganglionii hilari.
- o parte din macrofage sunt distruse in urma fagocitarii, intrucat particulele de siliciu determina
eliberare de acid silicic ce lezeaza membrana lizozomilor si produc moartea macrofagelor cu
agregarea lor, determinand formarea de noduli celulari; alte macrofage vor fi ulterior activate si vor
elimina diferiti mediatori: IL1, TNF, fibronectina, citokine fibrogene, ce vor determina cresterea
producerii de fibre conjunctive de colagen – fibroza si fibrozarea nodulilor de siliciu.
11
LP I
SEM II
Macroscopic:
1. plamanii:
- caracteristic - aspect macronodular;
- suprafata de sectiune: uscata ( este umeda in caz de antracoza pura );
- initial: noduli fini, 0,4 cm, greu palpabili, palizi-cenusii, izolati, localizati in zonele superioare si
inferioare ale plamanilor.
- ulterior: cresc in dimensiuni pe masura ce boala avanseaza si se extind, putand ocupa intreg
plamanul: noduli mari ( ~ cm - 4cm ) dispusi frecvent in zona mijlocie a lubului pulmonar,
fermi, foarte duri ( piatra ) - duritate pietroasa, gri-cenusii.
- sunt dispusi izolat sau pot conflua, cu formare de cicatrice colagenica dura.
2. ganglionii hilari:
- mariti de volum, fermi, duri, gri, uscati, cu aspect de “coaja de ou”: zona centrala colagena
( consistenta mai scazuta ), cu zona periferica calcificata ( dura );
- vizibili Rx.
- in 75 % din cazuri se asociaza cu TBC.
Microscopic:
Nodulii colagenici: in interstitiul pulmonar; sunt eozinofili, hipocelulari, 2 zone:
1. zona centrala, areactiva:
- formata din fibre de colagen hialinizate, ce se dispun in lamele concentrice, avand aspect in “bulb
de ceapa”, separate intre ele prin spatii inguste ( fante ) ce contin spiculi cristalini de siliciu;
- uneori, central: zona de necroza.
-in lumina polarizata: se vad particulele de siliciu birefringente printre fibrele de colagen.
- nodulii se maresc, prin depuneri de noi fibre de colagen.
2. zona periferica, reactiva:
- in jurul nodulilor: infiltrat limfo-plasmocitar, macrofage si reactie de corp strain cu celule gigante.
- in stadiile avansate, nodulii pot conflua, inchisi in fibre de colagen, cu prinderea bronhiolelor
respiratorii, ce determina hiperinflatie alveolara si emfizem.
D+: noduli colagenosi hialinizati.
DD:
1. alte pneumoconioze producatoare de coalgen.
2. azbestoza: fibroza interstitiala difuza ( corpii de azbest vizibili in lumina polarizata ).
3. TBC intercurenta
Evolutie: expunerea prelungita la siliciu: boala pulmonara restrictiva progresiva si ireversibila.
12
LP I
SEM II
Factori favorizanti:
1. fumatul de tigarete ( fumatorii au un risc 20 x mai mare decat nefumatorii mai ales daca, fumeaza
peste 40 tigari/zi, timp de peste 10 ani);
2. radiatii
3. azbest
4. factori genetici.
Clinic: - silentioasa;
- sdr. paraneoplazic: hipercalcemia ( celulele tumorale secreta o proteina inrudita cu
parathormonul – PTHrP );
Transmitere: limfatica si hematogena.
- 50 %: ganglionii traheo-bronsici si mediastinali.
Metastaze: suprarenale, ficat, creier, os.
Macroscopic:
- masa tumorala neincapsulata, prost delimitata, localizata central ( la nivel hilar ), la nivelul bronhiei
principale, gri-albicioasa, consistenta ferma ( dura ), cu extensie in parenchimul pulmonar din jur;
- pot sa apara focare de hemoragie si necroza ( zone galbui, de consistenta scazuta ), cu formare de
cavitate;
- se poate extinde la nivel pleural si pericardic.
Microscopic: frecvent G1
- proliferare de celule tumorale maligne, mari ( ~ cu cele scuamoase ), poligonale, cu margini celulare
distincte, citoplasma eozinofila, uneori vacuolata ( picaturi de keratina ), nuclei hipercromi, contur
nuclear neregulat cu angulari, pleomorfi, monstruosi, cu nucleoli unici sau multipli, cu frecvente
mitoze tipice si atipice;
Celulele tumorale se dispun in:
1. insule, separate intre ele prin benzi de fibroza.
2. cordoane
3. cuiburi sau plaje compacte;
- indiferent de modul de dispunere: celulele tumorale determina distrugerea septurilor alveolare si
invadarea alveolelor.
- pot apare: - zone de necroza si hemoragie;
- zone de metaplazie scuamoasa, CIS ( carcinom “in situ” );
In functie de gradul de diferentiere tumorala, carcinoamele pot fi:
1. carcinom bine diferentiat ( G1 ):
- celulele tumorale se dispun in insule celulare si seamana foarte bine cu cele de origine
( scuamoase );
- in centrul insulelor tumorale: perle de keratina ( keratinizare ), cu aspect de “bulb de ceapa” -
carcinom scuamos keratinizat.
2. carcinom moderat diferentiat ( G2 ):
- celulele tumorale sunt mai agresive;
- se dispun in insule tumorale, fara perle de keratina dar, cu predominenta zonelor solide - carcinom
scuamos nekeratinizat.
3. Carcinom slab diferentiat ( G3 ):
- celulele tumorale sunt dispuse in mase solide, fara insule, cu celule extrem de agresive care nu se
mai aseamana deloc cu cele scuamoase.
13
LP I
SEM II
DD:
I. Macroscopic:
a) Rx. la nivel mediastinal:
1. limfom Hodgkin: ganglioni voluminosi ( in forma cu scleroza nodulara ).
2. sarcoidoza ( Besnier-Boeck-Schamann ): ganglionii hilari pulmonari mariti bilateral, rotunzi.
3. TBC ganglionara: ganglioni voluminosi, neregulati, cazeificati, unilaterali.
b) alte tipuri de extensie tumorala:
1. Tumora Pancoast
- T este periferica, bombeaza in spatiul subclavicular, invadeaza plexul brahial
( nevralgii - brat, umar ), insotita de enoftalmie: sdr. Claude Bernard-Horner.
Microscopic: aspect de carcinom scuamos;
2. Carcinom pe cicatrice:
- TM periferica, frecvent subpleurala, mica, greu de evidentiat Rx si chiar la autopsie dar, cu
metastaze voluminoase.
Microscopic: aspect de adenocarcinom ( ADK ).
3. Carcinoamele bronhopulmonare difuze: forme miliare, multinodulare;
4. Metastaze pulmonare: multinodulare ( cancer gastric / pancreatic ).
14
LP I
SEM II
- cresc in monostrat de-a lungul septurilor alveolare ingrosate, intacte, ce servesc ca schela, fara sa
invadeze stroma sau alveolele ( ADK in situ ), numit model de crestere “lepidic” ( crestere
lepidica - fara stroma ), datorita asemanarii celulelor tumorale cu “fluturii asezati pe un gard,
vazuti dintr-o parte”, reproducand arhitectura alveolelor terminale.
b) pattern difuz:
- celulele tumorale se dispun difuz la nivelul alveolelor, fara sa distruga peretii.
15