Masajul reprezinta un grup de excitari mecanice de tip manual sau tehnic prin care,

luandu-se contact cu tegumentul se efectueaza diferite manevre, care initial stimuleaza

pielea determinand reactie vasculara, biochimica, de stimulare senzitiva si induc reactii
de tip reflex in vecinatatea zonei de masat sau la distanta.

Locul masajului si al terapeutului in recuperarea fizical-kinetica

-este cea mai veche forma de terapie cunoscuta si sistematizata de catre om
-la inceput avea o valoare empirica, ulterior capata o valoare terapeutica cu o
metodologie fundamentata stiintific
Importanta masajului in cadrul medicinii fizice este determinata de efectele fiziologice,
tehnicile si metodele de masaj fiind dependente de :
-afectiunea careia i se adreseaza
-scopul urmarit
-toleranta pacientului
-particularitatile constitutionale, anatomice, psihice si patologice ale pacientului
Tehnicile de masaj se combina din ce in ce mai mult cu tehnici de terapie ocupationala,
psihoterapie, aromoterapie, etc. si reprezinta una dintre metodele de restabilire a
obiectivelor terapeutice privind vindecarea alaturi de alte metode.

Dotarea si conditiile salii de masaj

-iluminarea optima
-temperatura din sala de masaj, in timpul verii intre 22-24 garde Celsius si iarna, intre 24-
26 grade Celsius
-patul de tratament : lungimea 1,90-2,00 cm, latimea 80-90 cm, un sistem mecanic de
reglare a inaltimii, scarita cu doua trepte
-scaun reglabil
-carpeta langa patul de masaj
-masuta pentru depozitarea materialelor
-dulap pentru depozitarea lenjeriei
-perne de diferite dimensiuni
-cearsafuri, prosoape
-cuier, cantar
-chiuveta, grup sanitar si cabina de dus

Calitatile si obligatiile maseurului

-cunoasterea anatomiei si fiziologiei omului
-stapanirea perfecta a tehnicilor de masaj
-cunoasterea indicatiilor si contraindicatiilor masajului
-pregatire fizica buna (pentru a rezista efortului fizic depus)
-indemanare si abilitate manuala
-simt tactil si al auzului bine dezvoltate
-amabilitate si maniere placute
-onestitate si corectitudine

Obligatii privind tinuta vestimentara si comportamentala

-bluza alba cu maneca scurta
-sosete si incaltaminte albe
-purtarea de bratari, ceas sau inele este interzisa
-taierea si ingrijirea unghiilor
-adoptarea unei frizuri/coafuri corespunzatoare
-mentinerea unei igiene igiene orale sanatoase
-folosirea rezonabila de parfumuri sau deodorante
-inainte de inceperea tratamentului, maseurul trebuie sa-si incalzeasca mainile
-consumul de alcool, droguri, fumatul este interzis

Metodologia masoterapiei
1. Diagnostic corect si complet clinic si functional
Examenul clinic si paraclinic va confirma daca :
-este vorba de un proces inflamator, un proces degenerativ, posttraumatic, neurologic,
etc.
-faza de activitatea : acuta, subacuta, cronica
-implicatiile functionale ale afectiunii : compensata sau decompensata functional
-implicatiile indirecte asupra altor organe ce nu tin de aparatul locomotor
-implicatiile asupra procesului de adaptabilitate familiara, sociala si profesionala
2. Diagnosticul diferential va fi efectuat de catre medicul specialist pentru a exclude
erorile terapeutice
3. Respectarea principiului metodologic in selectarea, adaptarea si combinarea
mijloacelor balneofizioterapeutice
4. Diagnosticul bolilor asociate si al complicatiilor

Clasificari ale masajului terapeutic

I. Din punct de vedere anatomic (al zonei la nivelul caruia se practica masajul),
masajul terapeutic se clasifica in :
Masaj partial :
-masaj local
-masaj segmentar
-masaj regional
Masaj general :
-masaj cosmetic
-masaj de intretinere
-masaj sportiv
II. O alta clasificare se refera la efectele sale asupra organismului :
1. Efecte directe: ex. netezirile si lovirile usoare maresc elasticitatea si supletea
tegumentului si al tesutului subcutanat, activeaza circulatia la nivelul tesutului
conjunctiv, favorizeaza functionalitatea nervilor senzitivi si motori etc.
2. Efecte indirecte sunt obtinute pe cai reflexe umorale si nervoase la distanta si pot
fi : profunde, simetrice, la distanta, reflexe.
Efectele profunde se manifesta la nivelul organelor interne.
Efectele simetrice, cum ar fi de exemplu masajul membrului opus celui imobilizat in
aparat gipsat.
Efecte la distanta de locul masat ca in lumbago discal, cand se practica un masaj de
apel la distanta de locul dureros.
 Efectele reflexe sunt bazate pe teoria hologramei sau holistica, ce demonstreaza faptul
ca fiecare componenta a corpului uman contine informatii despre alte componente,
deci intreg corpul este privit ca un tot unitar.
III. Clasificarea dupa durata actinuii. Din punct de vedere al momentului instalarii
efectelor, acestea pot fi imediate sau tardive. Cele imediate sunt obiectivizate
prin hiperemie locala, mai ales pentru efectul antalgic si sedativ, pe cand cele
tardive, efectele terapeutice apar pe intervalul a catorva minute, pana la 30
minute- o ora, in special pentru efectul antialgic si decontracturant.
Din punt de vedere al evaluarii directe ale influentei masajului se descriu efecte
subiective, cum sunt cele antialgice, sedative sau tonifiante si cele obiective-
hiperemie cu incalzire usoara a tegumentului ca expresie a vasodilatatiei locale.
Din punct de vedere al obiectivelor urmarite masajul se clasifica in masaj profilactic,
curativ si masaj recuperator.
IV. Exista o diversitate de tehnici de masaj, clasificate astfel :
Msajul a sec care se executa uscat, cu pulberi, creme sau uleiuri.
Masajul cu gheata se excuta cu calupul cu gheata, cu gheata granulata.
Hidromasajul consta in frictiuni umede, masaj cu apa, dus masaj, dus subacval, whirpool.
Masajul electric se poate efectua sub forma curentului continuu, curent diadinamic,
interferential si faradic.
IV. Clasificarea in functie de manevrele de masaj aplicate. Manevrele de masaj au
capatat denumiri sugestive in functie de tipul de manevra efectuata si dupa
influentele pe care le au asupra tesuturilor.

Clasificarea procedeelor de masaj dupa efectele lor asupra organismului :

a. Procedee principale de masaj
-netezirea sau alunecarea la suprafata corpului-effleuraj
-frictiuni
-vibratii
-framantatul sau stoarcerea tesuturilor
-baterea sau loviri usoare ritmice ; tapotarea sa tapotament cu variantele : tocat,
percutat, plescait (lipait), batatorit, percutat
b. Procedee secundare de masaj
-cernut sau rulat
-presiuni
-tractiuni si tensiuni
-scuturari
-diverse (ciupirile, pensarile, stoarcerile, ridicarile musculare etc.)
c. Tehnici speciale de masaj
-masaj al tesutului conjunctiv
-masaj articular
-masaj periostal Vogler
-masaj muscular
-masaj transversal profund Cyriax
-masaj pe nervi periferici
-masaj vascular
-masaj de drenaj veno-limfatic
-masaj in edeme hidrostatice, ulecere varicoase si limfedeme
-masaj miofacial
-masaj on site
-criomasaj
-hidromasaj
-masajul organelor toracice
-masajul viscerelor abdominale
-electromasaj
d. Mari scoli de masaj
-masaj suedez
-masaj chinezesc
-masaj japonez
-masaj Sarawaki
-masaj indian
-masaj Thai
-masaj marocan
-masajul bailor turcesti
e. Automasajul
f. Masajul reflex segmentar al tesutului conjunctiv
g. Masajul terapeutic in functie de varsta si starea fiziologica
-masajul in timpul nasterii
-masajul lauzei
-masajul nou-nascutului
-masajul pentru copii
-masajul sportiv
-masajul pentru varstnici

Efectele masajului terapeutic

Efectele asupra pielii
Pielea este formata din trei straturi dispuse de la exterior spre interior : epiderma,
derma si hipoderma. Principalele functii ale pielii sunt : de protectie (impotriva
agentilor externi de natura chimica, fizica, microbiana), de termoreglare, de excretie
si de respiratie.
Efectele masajului asupra pielii :
-imbunatateste calitatile fizice ale pielii-elasticitatea, supletea-si a legaturilor cu
straturile profunde
-deschiderea canalelor de excretie a glandelor
-favorizarea procesului de eliminare a sudorii si a secretiilor sebacee
-acclerarea procesului de indepartarea a reziduurilor toxice
-curatarea epidermei de impuritati
-intensificarea circulatiei sangelui si a schimburilor nutritive la nivelul tuturor
tesuturilor prelucrate
-stimularea procesului de regenerare a celulelor
-imbunatatirea functiei respiratorii a pielii
-imbunatatirea functiei de termoreglare a pielii
-sporirea vitalitatii si a capacitatii functionale a tesutului
-indepartarea cicatricilor cheloide
-cresterea temperaturii locale

Efectele asupra tesutului conjunctiv

Aproximativ 15% din masa musculara este reprezentata de tesut conjunctiv, vase si
nervi. Tesutul conjunctiv are un rol primordial in mentinerea formei corpului si
favorizarea functiilor motrice. Tesuturile subcutanate (formate din celule si fibre
conjunctive) sunt strabatute de numeroase vase de sange si o vasta retea de nervi.
Tesutul conjunctiv se gaseste sub piele, in tendoane, ligamente si cartilaje.
Efectele masajului asupra tesutului conjunctiv constau in :
-stimularea si imbunatatirea circulatiei sangvine in tesutul conjunctiv
-sporirea moibilitatii, supletei si elasticitatii fibrelor conjunctive
-cresterea temperaturii locale (vasodilatatie)
-indepartarea stazelor si a depunerilor de minerale
-stimularea functiilor de regenerare a celulelor conjunctive

Efectele asupra tesutului muscular

Muschii scheletici (circa 30-40% din greutatea corporala) au un rol deosebit in

functionarea aparatului locomotor. Acsetia reprezinta principala sursa de caldura a
corpului si favorizeaza circulatia venoasa si limfatica. Principalele proprietati fizice
ale muschilor sunt elasticitatea, extensibilitatea, contractilitatea si tonicitatea.
Efectele masajului asupra tesutului muscular constau in :
-relaxarea muschilor (prin manevrele lente de masaj)
-activarea circulatiei in capilare si in venele care strabat muschii, porecum si cresterea
temperaturii locale
-activarea circulatiei prin comprimarea vaselor profunde sangvine si limfatice
-imbunatatirea tonusului si a elasticitatii fibrelor musculare (prin compresiune si
relaxare)
-accelerarea proceselor metabolice din muschi
-mentinerea si stimularea calitatii fibrelor musculare
-indepartarea stazelor si a depunerilor de minerale
-regenerarea tesutului muscular (prin indepartarea celulelor imbatranite)

Efectele asupra articulatiilor

-intretinerea bunei functionari a articulatiilor
-stimularea si imbunatatirea supletei, elasticitatii si mobilitatii elementelor articulare
-restabilirea pozitiei anatomice in urma producerii unor leziuni articulare
-imbunatatirea circulatiei, indepartarea stazelor si cresterea temperaturii locale
-actiune sedativa asupra durerilor de tip nevralgic
-inlaturarea lichidelor interstitiale de staza
Efectele asupra unor aparate si sisteme
-La nivelul aparatului cardiovascular, are efect de stimulare a circulatiei periferice a
sangelui, prin activarea circulatiei de intoarcere ce se indreapta dinspre periferie la
centru, usurandu-se astfel activitatea cordului.
-La nivelul aparatului excretor, masajul permite indepartarea si mobilizarea toxinelor
-La nivelul aparatului digestiv, masajul faciliteaza tranzitul intestinal direct si indirect,
prin cresterea tonusului muscular al peretelui abdominal si prin marirea presiunii
asupra organelor interne
-La nivelul sistemului nervos, masajul reda elasticitatea fibrelor nervoase ;
tehnicile profunde si puternice au efecte stimulatoare, de crestere a sensibilitatii si
conductibilitatii nervoase ; tehnicile lente si superficilae au efecte sedative.
Atat masajul clasic, cat si cel oriental, prin mecanism direct sau reflex, au ca scop
relaxarea pacientului prin diminuarea stresului psihic si fizic, inducand o stare de
parsimpaticotonie.
-La nivelul sitemului endocrin, masajul indeparteaza stazele si determina
imbunatatirea circulatiei
-La nivelul aparatului respirator, masajul imbunatateste respiratia, oxigenarea tuturor
tesuturilor si faciliteaza eliminarea bioxidului de carbon
-Asupra circulatiei limfatice-favorizeaza drenajul veno-limfatic, actionand la nivel
interstitial, capilar si arteriolar, determinand ameliorarea reintoarcerii veno-limfative
din sens disto-proximal. In acest mod, masajul are rol de prevenirea si tratarea
insuficientelor veno-limfatice, al edemelor limfatice si venoase. Aceste modificari
sunt datorate cresterii vitezei de circulatie, cresterii presiunii intratisulare si
favorizarea deschiderii sistemului valvular.

Indicatiile terapeutice ale masajului :

-aderentele si sechelele posttraumatice (frictiuni, neteziri)
-limfedem (drenaj limfatic)
-afectiuni tendinoase si ligamentare (frictiuni liniare)
-celulite si obezitate (petrisaj, frictiuni)
-neuromialgii (efleuraj)
-contractura musculara (eflueraj, criomasaj, masajul tesutului conjunctiv)
-nevralgii (vibratii, neteziri)
-tulburari trofice si leziuni cutanate hipertrofice cu cicatrici cheloide (petrisaj,
frictiuni)
-escare si ulceratii (frictiuni, drenaj limfatic)
-masajul de intretinere al sportivilor (tehnici stimulante, profunde)
-boli degenerative articulare
-boli ale sistemului nervos central si periferic
-boli inflamatorii articulare
-boli metabolice
-masajul cosmetic al fetei si corpului
-masajul de intretinere al omului sanatos pentru obtinerea unei bune forme fizice si
psihice
-ca tratament adjuvat in obezitate si celulita (neteziri, frictiuni, framantari profunde)
 Contraindicatiile terapeutice ale masajului
Contraindicatii generale
-tromboflebite
-boli infectioase acute si cronice
-fracturi neconsolidate
-fragilitate vasculara :
-in caz de fibroza tisulara excesiva
-infectiile tesutului fibros sau procese infectioase incapsulate
-infectii cutanate locale cu bacterii sau fungi
-leziuni cutanate ulcerative
-alergii sau iritatii cutanate
-neoplasmele
-afectiuni cardiovasculare : miocadite, endocardite, anevrism disecant de aorta
-abdomen acut chirurgical
-psihoze decompensate, psihoze majore
-afectiuni reumatismnale inflamatorii in puseu evolutiv

Preparate folosite in masoterapie

In masoterapie sunt utilizate urmatoarele preparate: pulberi, grasimi, unguente si uleiuri.

Pulberile sunt mai putin utilizate in practica curenta cu exceptia pudrei de talc (silicat de
magneziu, hidratat) care este bine suportat de pacient, neaderand de tegument, absoarbe
secretiile sudorale si sebacee, nu se combina cu alte substante, nu ataca tesuturile.
Practicienii masajului chinezesc utilizeaza pudra de orez care prezinta insa dezavantajul
formarii de compusi iritanti prin procese de fermentatie in contact cu secretia sudoripara.
Grasimile utilizate in masoterapie pot fi de origine :
-animala (untura folosita in speciala in medicina populara)
-vegetala (intra in compozitia preparatelor dermatologice sau cosmetice : ulei de masline,
seminte de in, rapita, floarea-soarelui, ricin, etc)
-minerala (sunt obtinute prin distilarea petrolului : vaselina, glicerina ce intra in
compozitia cremelor sau emulsiilor de grasimi, sapunurilor, etc)
In masaj, cele mai utilizate unguente sunt dermopreparatele cu actiune antiinflamatorie
(hormonii corticosteroizi, ungunete cu AINS), actiune epitelizanta, cu substante
vasculotrope, cu actiune revulsiva, cu vitamine.
I. Dermopreparatele cu actiune antiinflamatoarie, cum ar fi :
a) Hormonii corticosteroizi-se folosesc in preparate cu uz topic
-efect rapid, absenta fenomenelor alergice
-compatibilitate cu cea mai mare parte a substantelor active utilizate in
dermatologie
-sunt derivati ai hidrocortizonului
-suprima reactiile inflamatorii si alergice
-diminua durerea, dar nu influenteaza cauza bolii
-calea de patrundere transfoliculara
 Se prescriu sub forma de creme, unguente, spray-uri.
Unguentele grase sunt indicate pentru suprafetele uscate.
Cele mai folosite preparate sunt : acetatul de hidrocortizon in concentractie de
0,25-2,5%, ungunet de hidrocortizon 1%.
Contraindicatiile locale ale corticoterapiei sunt : leziuni tuberculoase, sifilis,
varicela, zona zoster, viroze, infectii cutanate. Pot apare reactii sistemice.
Nu se vor aplica in cantitati mari si pe suprafete intinse la gravide, la copii
pana la 3 ani si in special la sugari.
Pot provoca infectii bacteriene si fungice, deoarece inhiba capacitatea de
aparare a pielii. Fiind preparate active se vor administra cu prudenta.
b) Unguentele cu antiinflamatorii nesteroidiene-aplicarea topica are doua
mecanisme de actiune :
1. Actiune locala prin difuziunea directa transcutanata a preparatului care
patrunde astfel la nivelul tesuturilor inflamate sau prin actiunea lor asupra
circulatiei capilare in special si a terminatiilor nervoase.
Preparate sub forma de geluri au penetrabilitate mai profunda decat cele sub
forma de unguente.
Nu au penetrabilitate profunda pana la nivelul articulatiilor mari pentru a fi
eficiente terapeutic la acest nivel.
2. Actiunea sistemica este datorata patrunderii in capilarele dermice, a substantei
active prin intermediul vaselor capilare si a terminatiilor nervoase periferice.
Produce vasodilatatie locala. Acest efect este accentuat prin masaj terapeutic prin
cresterea fluxului sanguin in tesuturile superficiale ce vor determina vasodilatatie
profunda.
Reactiile cutanate adverse dupa aplicarea locala a unguentelor cu AINS :
-reactii de fotosensibilitate si fotoalergice (Piroxicam unguent)
-eritem polimorf (Fenilbutazona unguent)
-urticarie, prurit (orice AINS)
II. Dermopreparatele cu actiune epitelizanta
-ele contin substante active, cicatrizante, reepitalizante care grabesc vindecarea :
vitamina A, uleiul de peste, germeni de porumb, alantoina, heparina, oxizii si proxizii de
Zn si Mg ; acidul pantoteic, preparatele apicole, acetat de hidrocortizon 1%, clorofila.
III. Dermopreparatele cu substante vasculotrope
-amelioreaza staza venoasa si favorizeaza circulatia de intoarcere a sangelui venos de la
periferie spre cord
In insuficienta venoasa cronica : heparina 20000 U.I., Prednisolon 0,02 g, Dimedrol
0,03g, anestezina 2g, Ulei de piersic 120g, Lanolina 80g.
Pentru actiunea venotonica se poate utiliza escina sau extractele de castan (Castanil).
Dintrele preparatele farmacologice citam : Hepatrombin, Troxevasin, Venoruton,
Doxivenil etc.
IV. Dermopreparatele cu actiune revulsiva
–sunt utilizata mai ales in tratamentul prin masaj al degeraturilor, avand un efect
stimulator si de normalizare a circulatiei sanguine prin vasodilatatia pe care o produc
In tratamentul degeraturilor se utilizeaza tanin, rezorcina, ihtiol cate 2 g, glicerina 10
g sau iodura depotasiu 2,2g, apa 5g, solutie de acid bazic cu pH 8, ungunet simplu de
15g.
V. Dermopreparatele cu vitamine-cele cu continut de vitamina A, B, C, D, E, F, H, P,
PP.
-vitamina C scade permeabilitatea capilara, avand efect de regenerare a tesutului de
granulatie si creste capacitatea de aparare impotriva infectiilor
-biotina (vitamina H) are rol in procesul de crestere si a fost numita vitamina
tegumentului datorita efcetului protector asupra tegumentului
-rutin (vitamina P) creste rezistenta capilarelor, scade permeabilitatea vasculara,
stimuleaza circulatia avand efecte pozitive in insuficienta venoasa cronica
-vitamina PP are rol in metabolismul proteinelor, glucidelor, stimuleaza hematopoeza,
are actiune vasodilatatoare.

Uleiuri pentru masaj

-uleiul ajuta mana sa alunece mai usor asupra tegumentului si accentueaza efectul
benefic al tratmentului
Uleiuri de baza-au un continut bogat in vitamine, albumine si saruri minerale, mentin
starea de hidratare a tegumentului si ii confera elasticitate
-cele mai utilizate uleiuri sunt din migdale dulci, samburi de caise, floarea soarelui,
soia si seminte de struguri
-de preferat uleiuri presate la rece, intrucat acestea sunt de calitate mai buna decat
cele tratate termic sau obtinute prin amestecuri
-pentru cresterea starii de hidratare si a calitatii nutritive la uleiurile folosite se dauga
10-20% uleiuri speciale ca de exemplu : ulei de avocado, susan, tarate de grau au
jojoba
Amestecuri de ulei
-uleiurile aromatice intotdeauna sa fie diluate cu un ulei de baza, inainte de a-l aplica
pe tegument
-dilutie normala 2% : la fiecare 10ml (2 linguri de ceai) ulei de baza adaugati 4
picaturi de ulei aromat
-dilutie inferioara 1% : la fiecare 10ml (2 linguri de ceai) ulei de baza adaugati 2
picaturi de ulei aromat
-dilutie slaba de 0,5% se recomanda copiior, sugarilor si celor cu piele sensibila : la
fiecare 10ml ulei de baza adaugati o picatura de ulei aromat, dar se poate masa si cu
uleiul de baza simplu
Pregatirea amestecului de ulei are loc in doi timpi :
1. Cantitatea de ulei de baza se toarna intr-un vas de culoare
inchisa. Pentru dilutie se aleg doua-trei uleiuri aromate.
2. Se inchide sticla si se amesteca bine continutul. Se scrie pe sticla
numele uleiurilor, concentratia si data. Amestecul este bine sa se
foloseasca in cateva saptamani.

Conditii tehnice si ambietale

1. Pregatirile pentru masaj
-loc linistit, cald, aerisit
-spatiu suficient pentru a aborda pacientul de o parte si de alta
2. Confortul pacientului
-saltea mai dura
-pozitia corpului sa fie relaxata
Decubit dorsal
-o perna mica asezata sub genunchi relaxeaza musculatura lombara, abdomenul si
membrele inferioare
Decubit ventral
-perna sub glezne este relaxanta pentru pacient
-cand curbura lombara este mai accentuata perna se aseza sub abdomen
-sprijinirea la nivelul regiunii toracice anterioare ajuta la relaxarea musculaturii
gatului
3. Asigurarea temperaturii optime
4. Confortul masseurului
-atitudine corporala adecvata
-intotdeauna cu fata la zona care se maseaza
-distanta optima fata de pacient

Frictiunile
-este o manevra de masaj care mobilizeaza planul superficial pe cel profund care
ramane fix
-isi au actiunea la nivelul tesuturilor mai profunde
-se adreseaza in special tesutului celular subcutanat si stucturilor moi periarticulare
-este o manevra usor excitanta si se aplica in mod deosebit in masajul de tonifiere
-pentru un efect mai bun frictiunea se combina cu vibratia
-pe suprafete mici se efectueaza cu : fata palmara a degetelor, pulpa degetelor, cele
trei degete mijlocii
-pe suprafete mari se efectueaza cu fata palamara a mainii, articulatia RC, pumnul
inchis, cu ambele palme, cu degetele intinse
-pe suprafete dureroase frictiunea se efectueaza cu eminenta tenara si hipotenara
-pe suprafete bogate in tesut muscular se efectueaza cu fata dorsala a mainii;
articulatiile IFP, IFD, pumnul inchis; se poate executa cu o mana, ambele maini,
simultan si simetric
-poate fi aplicata cu intensitate usoara, medie sau profunda, forta de patrundere fiind
dependenta de unghiul sub care mana vine in contact cu tegumentul si care variaza
intre 30-60 grade

Forma frictiunilor
-liniare, la nivelul articulatiilor, tendoanelor sau ligamentelor
-du-te vino, frictiuni ritmice si scurte-masaj transversal profund Cyriax
-ondulante sau in zig-zag la nivelul coloanei vertebrale
-circulant “dilacerant in stea” in masajul periostal Vogler
-frictiuni cu cuburi de gheata
-circular “in cleste”-la nivelul aderentelor, cicatricilor vicioase, cheloide
 Efectele fiziologice:
-vasodilatatie locala si reflexa
-efect biotrofic ameliorand schimburile nutritive locale
-efect antialgic daca este efectuata lent, reduce sensibilitatea locala
-efectuata la un ritm mai alert are efect excitator
-efect decontracturant
-efect la nivelul tendoanelor: frictiunile vibrante au rol de crestere a supletei,
amelioreaza circulatia locala, combate stazele sanguine si limfatice
-la nivelul articulatiilor: frictiunile asociate cu neteziri si vibratii detremina:
ameliorarea circulatiei la nivelul capsulei si membranei sinoviale, la nivelul
ligamentelor, cresterea mobilitatii articulare

Vibratiile (tremuraturi, trepidatii)

-constau din impulsuri manuale sau mecanice cu frecvente si amplitudini variabile,
realizandu-se o succesiune de comprimari si decomprimari si care realizeaza deplasari
mici ale tegumentului si tesuturilor profunde (subcutanat, conjunctiv, muscular)
Tehnica de excutie:
-cu varful degetelor ca ‘presiune vibratorie’ sub forma unui punct ce se deplaseza
liniar pe un traiect neural sau tendino-muscular sau vascular
-fata palmara a degetelor departate sau unite
-articulatia RC a mainii
-pumnul inchis sau deschis
-cu fata palmara a mainii si degetele intinse
Se fixeaza mana (palma, degetele sau partea cubitala) pe tegument, la limita
inferioara a zonei de tratat. Se executa miscari oscilatorii stanga-dreapta, prin
contractarea muschilor antebratului si bratului, se blocheaza articulatiile pumnului,
cotului si umarului. Prin alunecarea mainii sau a degetelor pe tegument sau a partii
cubitale a mainii se executa vibratii pana la limita superioara a zonei de tratat.
Miscarile vibratorii rezuta din contractii rapide ale muschilor antagonisti ai degetelor
mainii, antebratului si bratului.
Ritmul vibratiilor nu sunt perfect ritmice, fiind determinate de dozarea efortului
masseurului.
Presiunea de executie este neuniforma, datorita inexistentei unei sinergii de contractie
musculara a segmentelor ce sunt implicate in efectuarea masajului.
Avantajele vibratiilor mecanice: oscilatiile sunt ritmice, rapide si uniforme.
Efectele fiziologice ale vibratiilor sunt:
-vasodilatatie
-efect sedativ-prin manevre lejere si prelungite, reducand anxietatea, stresul, oboseala
psihica si musculara
-efect antialgic-cresterea pragului sensibilitatii dureroase
-efect decontracturant, imbunatateste capacitatea de efort muscular

Framantatul sau pietrisajul

-consta din prinderea sub forma de cuta a muschilor sau a altor tesuturi, atat cat permite
propria elasticitate si stoarcerea prin comprimare intre degete si palma sau prin presiune
pe planul profund
-se adreseaza in special muschilor, imbunatatindu-le mecanic calitatile, iar prin activarea
circulatiei sanguino-limfatice si schimburile nutritive si eliminarea toxinelor
-consta din apucarea, ridicarea, ‘stoarcerea’ tesuturilor moi si apoi presarea pe planul de
sprijin osos, urmata apoi de slabirea presiunii dar fara a desprinde mainile de pe zona;
acest lucru se realizeaza in directa longitudinala pe fibrele musculare:
-in sensul circulatiei de intoarcere venoasa si limfatica
-de la extremitate spre radacina membrelor
Poate fi executata :
-cu o mana sau cu ambele amini, in aceeasi directie sau in sens invers, mai ales pentru
spate si abdomen
-cu doua sau trei degete de la fiecare mana, mai ales pentru tendoane si muschii de volum
mic
Din punct de vedere tehnic poate fi realizata:
-circular ca un vartej
-ca o cuta care este plimbata sub forma de ‘val’ sau ‘serpuit’
-masajul rindea, care se executa cu miscarile pe care le face masajul la rindea
-in regiunea abdominala, framantand cuta abdominala cu mainile
-la membre: apucandu-le ca o bratara, sub forma unei stoarceri intrerupte
-ca o cuta lunga ce este prinsa intre palme si degete ca intr-un cleste si apoi este presata
pe planul osos fara o scapa din maini
-ca si ciupituri cu doua sau trei degete, de la o mana sau de la ambele, plimbate de-a
lungul planului muscular
Stoarcerea-este o manevra cu un efect mai profund decat simpla framantare
-cu o mana ridicati masa musculara, apoi cu o miscare de rasucire-asemanatoare
stoarcerii unui prosop ud-se impinge spre cealalta mana, in timp ce cu policele se
preseaza muschiul
Framantarea cu o singura mana-cu o mana se sprijina zona, in timp ce cu cealalta se
strange si se elibereaza masa musculra. Pentru masajul bratului, strangerea si apoi
eliberarea consecutiva se poate realiza prin alternanta celor doua maini de-o parte si de
alta a bratului.
Framantarea cu pulpa degetelor-este o miscare mica si precisa, cu degetele de la o
mana se ridica si se preseaza muschiul, apoi de deplaseaza in directia opusa.
Rulatul-se aseaza palmele pe suprafata pielii in asa fel incat intre police si celelalte
degete sa se formeze un ‘V’, apoi fara a aluneca degetele pe suprafata pielii se impinge
tesutul subcutanat catre police.
Efecte fiziologice:
-vasodilatatie musculara
-efect biotrofic
-amelioreaza contractilitatea, excitabilitatea si conductibilitatea musculara
-ameiloreaza tonusul muscular
-efect stimulator asupra SNC si SNV

Tapotamentul sau baterea (tapotaj)

-reprezinta o lovire usoara si ritmica a tesuturilor moi, este o manevra excitanta, care se
executa pe masa musculara bine dezvoltata
Manevra se poate executa pe toata suprafata corpului fara a se tine cont de sensul
circulatiei venoase, in functie de zona tratata si de afectiunea pacientului, se efectueaza
diverse forme de batere: cu o mana sau cu ambele maini sub forma de caus, cu partea
cubitala a mainii, cu pumnul, prin ciupitura sau cu degetele (ca la pian).
-manevra nu trebuie sa fie dura, trebuie sa fie placuta
Dupa tehnica de efectuare se disting:
Baterea cu degetele de la ambele maini, ori cu partea cubitala a degetului V sau a MCF
corespunzator. In regiunile cu masa musculara bine dezvoltata se efectueaza cu marginea
cubitala a mainii.
Tocatul tangential aplicat pe regiunile foarte sensibile, cum ar fi abdomenul, fara a
patrunde in profunzime.
Tocat in ventuza (cu palmele facute caus).
Tocat in ‘manunchi de nuiele’, cu degetele rasfirate intensitatea loviturii fiind data de
greutatea si forta mainii, miscarile fiind efectuate din articulatia pumnului.
Baterea cu pumnul-se loveste usor cu marginea cubitala a pumnului zona de masat
Baterea cu mana-mai intai cu una, apoi cu cealalta margine cubitala a mainii
Baterea cu degetele-se executa bateri ritmice ale zonei respective cu miscari energice,
galopante
Percutatul-efectuat cu varful degetelor flectate ce cad perpendicular pe zona masata, se
efectueaza cu ambele maini, miscarea fiind simultana sau alternativa
Plescaitul-lovire usoara efectuata cu fata palmara a degetelor sau cu palmele prin miscari
repezi si suple
Batatoritul-se efectueaza cu palmele si degetele intinse si apropiate prin miscari scurte si
frecvente
Batatoritul in ventuza-efectuat cu palmele si degetele stranse in caus
Batatoritul cu pumnul-se plica pe regiunile cu tesut musclat bine dezvoltat si putin
sensibile, se efectueaza cu pumnul inchis, deschis sau incomplet inchis
Batatorit in ‘picatura de ploaie’ aplicat la nivelul vertexului si alunecand spre tample
Ciupirea-stimuleaza reteaua nervoasa existenta in piele, este enrgizanta, dar poate avea si
efect de relaxare
Tapotamentul-se formeaza o bolta din mana, se executa cu palma, cu dosul mainii sau cu
degetele
Efecte fiziologice:
-efect excitant, stimulator, se efectueaza numai dupa pregatire anterioara prin neteziri,
vibratii
-creste excitabilitatea musculara favorizand contractia musculara, creste tonusul muscular
-efect vasodilatator, amelioreaza circulatia si nutritia locala

Tehnici secundare de masaj

Cernutul si rulatul
-se aplica ambele maini de o parte si de alta a segmentului care este tratat, prin miscari in
sens lateral si de jos in sus, prin ridicari si presiuni alternative asemanatoare cernutului cu
o sita
-ritmul este viu, rapid, insistent
-sensul este din aproape in aproape, in jos si in sus de-a lungul membrului masat
Rulatul consta din rularea prin prinderea tesuturilor moi sub diverse unghiuri si rularea in
ritm viu in toate sensurile.
-sunt tehnici specifice membrelor superioare si inferioare
-se efectueaza dupa tehnicile de framantare si tapotament
Efectele fiziologice:
-efect decontracturant, miorelaxant
-efect antialgic
-efect hiperemiant, vasodilatator, vasculotrofic
-efect sedativ, calmant

Presiunile
-sunt specifice masajului periostal
-ele intaresc actiunea tehnicilor principale cum ar fi frictiunile, netezirile si framantarile
Masajul periostal: presiuni pe zone bine delimitate, numite zone Vogler, se intercaleaza
cu neteziri profunde, frictiuni vii, vibratii
-la inceput se produce o crestere a sensibilitatii dureroase, urmata apoi de anestezie,
hiperemie locala de lunga durata producandu-se si o relaxare musculara si sedare
generala
Presiunile pe nervi: presiune progresiva continua sau vibranta la nivelul radacinii, scad
sensibilitatea dureroasa
Presiuni profunde cu alunecare: presiuni exercitate cu forta crescuta la nivelul
tegumentului sau muschilor cu ritm lent 4 sec/faza, cu directie longitudinala, cu sens
cranio-caudal sau caudo-cranial.
Presiuni locale statice: efectuate cu una sau ambele maini asezate una peste alta, sau cu
talonul mainii, policele sau antebratul, exercitand o presiune perpendiculara pe zona
masata. Intensitatea acestora creste progresiv pana la un nivel maxim, dupa care scade
gradat. Ritmul 12 sec/faza.
Presiuni glisante complete:netezirile devin presiuni glisante cand sprijinul este crescut si
ritmul incetinit.
Presiuni glisante lombare transversale:miscarile sunt transversale simultan, dar in sens
invers.
Presiuni glisante cu dosul falangelor: la nivelul santurilor paravertebrale
Presiuni glisante cu marginea cubitala a mainii:mana este fixata pe marginea cubitala
perpendicular pe regiunea paravertebrala, pumnul fiind inchis sau deschis.
Petrisajul prin presiune glisanta:este o varatie in axa de sprijin in cursul presiunii
glisante.
Presiunea circulara:miscari circulare ale mainii asupra retelei musculare superficiale, pe
care le deplaseaza spre tesuturile profunde.

Tractiunile si tensiunile
-actioneaza asupra articulatiilor si tesuturilor periarticulare
-se executa la sfarsitul sedintei de masaj
-reprezinta tractiunea in ax a diverselor segmente ale coloanei, membrelor sau trunchiului
-pot fi continue sau intermitente, se combina cu usoare scuturari ale segmentului
mobilizat
Indicatii:
-sindroame dureroase cervicale si lombare de origine mecanica, determinate de afectarea
discului, ligamentelor sau muschilor
Contraindicatii:
-hiperalgii cervicale si lombare
-procese inflamatorii, infectioase
-procesele artrozice avansate, osteoporoza severa
-persoane anxioase, cu labilitate psiho-afectiva

Scuturarile
-miscari oscilatorii executate ritmic, cu segmente de membre, cu membre in intregime
sau cu tot corpul
Tehnica difera in raport cu regiunea pe care se aplica:
-spatiile interosoase de la maini si picoare
-membrul superior sau inferior in intregime
-degetele de la maini sau picioare
-scuturarea toracelui ritmat de miscarile respiratorii
-scuturarea corpului in intregime
Efecte fiziologice:
-efect decontracturant
-efect de stimulare generala
-efect antialgic

Balansarea
-este o manevra sedativa, cu efect relaxant
-o mana se aseaza pe spatele pacientului, cealalta pe coapsa, se balanseaza intreg corpul
inainte-inapoi
-balansul trebuie sa fie continuu si ritmic
Tremuraturile superficiale
-este o manevra sedativa, atinge numai suprafata pielii, dar este perceputa in interg corpul
Manevra alternativa
-o palma se aseaza cruce peste cealalta si se realizeaza tremuraturi cu mana aflata
dedesubt, in timp ce mana aflata deasupra exercita presiuni usoare

Tehnici speciale de masaj

Masajul tesutului conjunctiv
Tesutul conjunctiv
-este tesut de legatura intre tegument si celelalte tesuturi si organe
-indeplineste un mare numar de functii mecanice si fiziologice
-rol mecanic: functie de protectie, functia de sprijin si de miscare a corpului
-are o bogata retea vasculara si nervoasa; au loc fenomene hormonale, procese de
aparare, de regenerare si de vindecare
-aici se depoziteaza adipocitele si substantele de rezerva ale organismului
-numar mare de fibre elastice→supletea tesutului conjunctiv
-pierderea elasticitatii prin cicatrizare, sclerozare sau degenerare→↓rolului mecanic si
fiziologic
In masajul tesutului conjunctiv se folosesc aceleasi manevre ca si pentru tegument:
netezirea si frictiunea, la care se adauga framantarea, baterea, vibratiile si pensarile.

Alunecarile
-mai puternice pentru a patrunde in profunzimea tesuturilor, pentru a influenta circulatia
limfatica
-se folosesc manevre de netezire in “pieptene”, executate cu pumnul inchis
-pentru circulatia limfatica se folosesc alunecarile apasate si intrerupte ritmic sau sacadat

Frictiunea
-este procedeul specific pentru tesutul conjunctiv
-mentinem si dezvoltam elasticitatea si consistenta proprie
-manevre mai puternice si mai insistente in caz de fibrozari, sclerozari si cicatrici prin
care dezagregam si dezorganizam aceste formatiuni patologice
Framantatul
-mai ales sub forma de cuta cand actionam asupra depozitelor grasoase
Baterea
-cele mai utile sunt tocatul, percutatul si plescaitul care influenteaza functiile vegetative
ale sistemului nervos local
Vibratiile au efecte calmante si relaxante.
Pensarile au infleuente mecanice de excitare a nervilor periferici.

Masajul tesutului conjunctiv

-este indispensabil in masajul sportiv→asigura desfasurarea libera a functiilor aparatului
locomotor
-are un efect vascular derivativ prin stimularea fucntiilor hormonale si de aparare
-previne si combate depunerile grasoase in exces
Se face: local, segmentar sau regional, se poate incadra foarte bine in masajul general.

Masajul articular
Articulatia, structurile periarticulare pot sta la baza deficitului aparatului mioartrokientic
prin pierderea stabilitatii, a echilibrului si a gradului de mobilitate.
Afectarea structurilor periarticulare pot fi determinate de: durere, inflamatie, deficit
mecanic si pierderea functiei musculaturii adiacente→redoare sau anchiloza
articulara→dificultati de mentinere a unei posturi si a unui aliniament corect
postural→dificultati la mers sau in abilitatea de a executa o serie de gesturi cotidiene.
Redorile articulare:limitari patologice ale miscarii articulare. Pot fi congenitale sau
dobandite prin:
leziuni tegumentare si ale tesutului celular subcutanat: infiltratii edemetoase, infiltratii
sanguine, inflamatie, scleroza, cicatrice
leziuni aponevrotice: prin retractura pot bloca mobilizarea unui segment
leziuni capsuloligamentare: traumatice directe, inflamatorii (cicatrice retractila, calcifieri,
osificari)
leziuni musculotendinoase de diferite cauze: ruptura, hematom, calcifiere, scleroza,
inflamatie
leziuni sinoviale: de origine inflamatorie determina: hidartroza, hiperplazie, procese
fibroadezive, cicatrici fibroase
leziuni cartilaginoase si osoase: cele mai severe si de obicei ireversibile
proces de retractie: rezulta in urma imobilizarii articulare prelungite
Anchilozele articulare: pierderi definitive ale miscarii si reprezinta stadiul final al unor
procese ce au reprezentat initial redoare. Ele pot fi fibroase sau osoase.
Mobilitati articulare exagerate: reprezinta inversul redorilor.
Relaxarile, rupturile ligamentare, elongatiile tendinoase, hipotoniile musculare sunt cele
mai importante si mai frecvente cauze.
Tehnicile folosite in masajul articular sunt urmatoarele:
Netezirea-alunecari scurte adaptate structurii anatomice a articulatiei, efectuate cu
intensitate mica sau medie in sensul circulatiei veno-limfatice.
Frictiunea-efectuata punctual pentru a influenta toate structurile moi periarticulare, mai
ales ligamantele si capsula articulara.
Vibratiile-influenteza atat elementele articulare, cat si cele extraarticulare.
Tractiunile-se efectueaza numai la nivelul articulatiilor mici ale degetelor: IFP, IFD,
MCF, MTF etc.
Torsiunile-se utilizeaza pentru articulatiile mici si mijlocii.
Masajul articular
-se efectueaza anterior sedintei de kinetoterapie sau terapie ocupationala
-anterior prescrierii se va efectua o analiza a mecanismelor fiziopatologice
Efectele fiziologice ale masajului articular:
-activarea circulatiei tesuturilor peri si intraarticulare, este influentata atat circulatia
superficiala cat si cea profunda
-favorizeaza resorbtia colectiilor lichidiene, seroase sau sanguinolente, situate in
interiorul articulatiei (hidartroze, hemartroze), fie la nivel periarticular in bursele seroase
periaarticulare
-previne aparitia aderentelor, retractiilor musculare periaarticulare, redorilor si
anchilozelor, ori fixarea articulatiilor in pozitii nefunctionale
-efect antialgic cu cresterea pragului dureros
-efect biotrofic cu favorizarea nutritiei articulare ca o consecinta a vasodilatatiei locale,
ce va determina un aflux crescut de sange oxigenat bogat in substante nutritive
Indicatiile terapeutice ale masajului articular:
-leziuni tegumentare si ale tesutului celular subcutanat
-leziuni capsulo-ligamentare. Elasticitatea aparatului capsulo-ligamentar este influentat
de varsta, secretii endocrine, fenomene vasculotrofice, reflexe locale. Se recomanda
neteziri, frictiuni, vibratii.
-leziuni sinoviale de etiologie inflamatorie ce determina hiperplazie, procese
fibroadezive, cicatrici fibroase, corpi straini fibrocartilaginosi intraarticulari. Se
efectueaza neteziir profunde, frictiuni insistente, frictiuni vibratnte, ascociate imobilizarii
articulare.
-leziuni cartilaginoase si osoase, cum ar fi fragmentarea cartilajului cu caderea
fragmentelor in interiorul articulatiei, atrofie sau fisura, vor limita mobilitatea articulara.
Rolul masajului aici este mai redus, adeseori este necesara interventia chirurgicala.
-retractia/adaptarea post imobilizare prelungita, duce la limitarea mobilitatii. Se asociaza
cu masajul vascular, deoarece exista tulburari vasculotrofice ce vor determina organizarea
unui edem local difuz.
-anchiloze articulare: se efectueaza neteziri usoare, frictiuni insistente, tensiuni, tractiuni.
-medicina sportiva pentru pregatirea aparatului mioartrokientic pentru efortul
competitional.

Masajul periostal Vogler

-se efectueaza atat profilactic, terapeutic, cat si recuperator
-face parte din grupul manevrelor masajului reflex, producand o vasodilatatie si
decongestionare, atat locala, cat si reflexa, la nivelul tesuturilor din acelasi segment
Determina reactii reflexe prin actiuni asupra forrmatiunilor nervoase receptoare-
mecanoreceptori situati la nivelul periostului, asa numitele zone Vogler.
-influenteaza periostul, oasele si articulatiile in mod reflex, procesele fiziologice si
patologice ce se desfasoara la nivelul organelor interne
-de asemenea actioneaza asupra structurilor conjunctivale si musculare
Consta in executarea unor manevre foarte puternice pe punctul cel mai dureros de pe
periost.
Tehnica de executie:
-este asemantoare masajului transversal profund Cyriax
-se executa in punctul de maxima durere periostala si constau din presiuni circulare
“dilacerenate in stea” impingand tesutul superficial spre periferia zonei masate, fara ca
degetele sa alunece pe tegument, fiind insotite de frictiuni liniare sau circulare, pentru a
provoca o durere egala cu cea spontana. Se maseaza alternativ mai multe puncte
dureroase.
Durata sedintei de masaj: la inceput 2-3 min, se creste progresiv la 20 de minute.
Ritmul sedintelor: in durerile acute de 2-3 ori/zi cu mici pauze intercalate, in durerile
cronice ritmul este de 2-3 ori/sapt. In medie 5-6 sedinte sunt suficiente. In cazurile rebele
la tratament sunt necesare pana la 20 de sedinte. Numarul total al sedintelor va fi
determinat de intervalul de timp necesar disparitiei durerii.
Se vor evita punctele de emergenta nervoasa si vasculara, trunchiurile nervoase si
arteriale, precum si masajul la nivelul apofizelor spinoase vertebrale, cutia craniana,
rotula si clavicula.
Efectele masajului local se vor urmari atat la nivelul periostului, cat si la distanta, la
nivelul zonelor situate la acelasi segment. Dupa masaj se acopera regiunea cu un cerceaf
sau o patura, pacientul fiind lasat in repaus 15-30 minute.
Efectul se stabileste in general, dupa 3-4 sedinte.
Masajul periostal nu influenteaza cauza durerilor, el se bazeaza pe mecanismul unei
hiperemii locale a regiunii, diminuarea durerii si a spasmelor musculare la nivelul zonei
masate, dar si reflex la distanta.
Efectele fiziologice ale masajului periostal:
-reglarea circulatiei sanguine si limfatice, atat prin mecanism local, dar si reflex la
distanta, ducand la echilibrarea circulatiei periferice, atat a celei superficiale, cat si a celei
profunde
-mobilizarea depozitelor de sange din depozite
-diminuarea durerii prin excitarea terminatiilor senzoriale, ce se afla la nivelul periostului
-influentarea prin mecanism reflex a durerii viscerale, cum ar fi cea din ulcerul gastro-
duodenal, colica biliara, renala etc
-influentarea prin mecanism reflex durerilor ce apar in procesele inflamatorii de origine
reumatismala
-efect sedativ prin diminuarea excitabilitatii nervoase, cu inducerea unei stari de
simpaticotonie, diminuanad depresia sau anxietatea, determinate de durere
Indicatiile principale ale masajului periostal:
-afectiuni ale aparatului mioartrokinetic in puseu dureros: boli degenerative articulare,
reumatisme abarticulare, reumatisme inflamatorii, cum ar fi poliartrita reumatoida sau
spondilatropatiile seronegative, leziuni posttraumatice
-dureri acute din suferinta aparatului digestiv: gastrita hiposau hiperacida, ulcerul
gastroduodenal, colica bilara, colica renala etc.

Masajul muscular
-se adreseaza muschiului striat scheletal prin efect stimulant, sedativ sau decongestionant
Fiziopatologia musculara se refera la urmatoarele modificari, asupra carora actionam prin
masaj:
Atrofie musculara
Contractura musculara
Distrofia musculara
Oboseala musculara

Starea de tensiune musculara, efectele fiziologice si tehnicile folosite

Efectuarea masajului va lua in considerare urmatoarele aspecte: topografia musculara,
starea de tensiune, efectele fiziologice, tehnicile folosite.
Din punct de vedere topografic se efectueaza la nivel:
-local (ex. biceps brahial, cvadriceps)
-segmentar (muschii bratului sau antebratului)
-regional (muschii membrelor superioare sau inferioare, muschii abdominali)
-general (masaj de intretinere, masajul din medicina sportiva)
In functie de starea de tensiune din interiorul fibrelor muscular, masajul muscular se va
efectua pe:
-muschi relaxati, in absenta contractiei musculare
-muschi contractati voluntar
In functie de efectele fiziologice masajul muscular va fi:
-excitant
-decongestionant
-sedativ
In functie de tehnicile folosite, acestea se vor adapta scopului urmarit:
-in masajul sedativ: neteziri lente, usoare, superficiale, vibratii, cernutul si rulatul
-in masajul excitant: neteziri mai apasate, mai profunde, framantari, frictiuni,
tapotamentul, percutatul, tocatul, ciupirile

Particularitatile adaptative ale tehnicilor principale si secundare ale masajului

muscular
Netezirile-se efectueaza de-a lungul fibrelor musculare de la o insertie la alta, mai lejer la
nivelul jonctiunii tendon-muschi, mai pround la nivelul corpului muscular. Sunt efectuate
la nivelul fasciilor si aponevrozelor.
Se efectueaza cu pulpa degetelor infiltrandu-se in spatiile intermusculare, sau cu fata
dorsala a degetelor, cu articulatiile MCF, cu marginea cubitala a mainii, sau cu fata
palmara a mainii.
Frictiunile-se efectueaza la nivelul: corpului muscular, insertii musculare, aponevrozei,
fasciilor, tendoanelor. Se efectueaza cu fata palmara a mainii, articulatia radio-carpiana,
cu ambele palme si degetele rasfirate.
Presiunea si amplitudinea de executie trebuie sa fie mai mare.
Framantul
-este tehnica specifica masajului muscular
-in cuta sau serpuita la nivelul regiunilor anatomice in tesut adipos
-sub forma de cerc sau bratara la nivelul membrelor
-efecte mai bune daca se asociaza cu frictiunea
-framantatul nu se aplica la nivelul regiunilor tendinoase sau pe fascii
-rupe micile aderente membranoase si fibroase determinate de inactivitate, determinand
cresterea contractilitatii musculare
-este tehnica cu actiunea cea mai profunda, actionand si la nivelul muschilor subiacenti
Tocatul
-se aplica pe corpul muscular, fie in lungul fibrei musculare, fie transversal
-batatoritul cu palmele si pumnii se aplica numai pe muschii voluminosi
-nu seaplica pe tendoane si fascii
Cernutul si rulatul
-pe segmentele musculare ale membrelor produc relaxare musculara
-efectele sedative sunt intarite daca se asociaza cu vibratii
Vibratiile
-manuale sau mecanice combinate cu netezirea si frictiunea, maresc eficienta terapeutica
-efectele lor depind de amplitudinea, presiunea si durata de executie
-se efectueaza mai ales pe muschii lati

Masajul tendoanelor.
Pentru tendoane, la nivelul unde se face legatura dintre fibrele tendinoase si cele
musculare se aplica tehnici sedative de masaj pentru a combate staza si a diminua
colectiile serosangvinolente. Masajul tendoanelor este complementar celui muscular.
Poate fi sedativ sau stimulant in functie de tehnica de executie
Particularitatile masajului tendinos.
Netezirile se efectueaza dupa izolarea tendonului intre degetul I, II si III “in cleste’’,
sensul va fi de la nivelul insertiei pe os, spre cel muscular sau longitudinal.
 Frictiunile vor fi liniare, longitudinale cum sunt cele de la nivelul tendonului ahilian sau
transversal “in fierastrau”. Frictiunile pot fi si vibrante.
Nu se efectueaza framantatul, baterea cu variantele sale. Asocierea masajului muscular
cu contractia voluntara , are ca si scop intarirea aferentelor proprioceptive a muschiului,
fara a solicita mecanoreceptorii articulari in deplasarea segmentelor osoase.
Cand determina denclansarea strech –reflexului- metoda Rabe, sedinta de masaj se
termina cu frictune si netezire a tegumentului cu efect decongestionat asupra muschiului.
Nivelul de actiune al masajului este urmatorul:
iritarea terminatiilor nervoase senzitive↔durere si spasm reflex↔staza
circulatorie↔toxie si diminuarea fluxului sanguin
Masajul poate sa intrerupa ciclul in oricare punct al sau.
Efectele fiziologice ale masajului musculo-tendinos sunt:
Ameliorarea circulatiei musculare prin tehnici cum ar fi: framantarile, stoarceri,
presiuni care favorizeaza circulatia venoasa si capilara crescand debitul sangvin muscular
si accentuand circulatia limfatica. Este influentata atat prin mecanism direct cat si reflex ,
hormonal sau nervos. Framantarile exercita o actiune de stoarcere a corpului muscular cu
golirea si umplerea alternativa cu sange a vaselor.
Ameliorarea proprietatilor fundamentale ale muschilor prin tehnici excitante
insistente de framantat, frictiuni, presiuni, tensiuni, scuturari cum ar fi: conductibilitatea,
excitabilitatea si contractilitatea influentand astfel contractia musculara voluntara.
Efectul excitant stimulator prin actiune asupra mecanoreceptorilor musculari favorizand
trasmiterea influxului nervos la nivel central de unde vor fi retrasmisi la periferie fie sub
forma impulsurilor stimulatoare de cresterea a tonusului, fie sedative de scadere a
tonusului muscular.
Efectul biotrofic ce rezulta din activarea circulatiei ceea ce va determina accelerarea
proceselor metabolice cu cresterea afluxului de sange bogat in oxigen si glucoza
favorizand eliminarea produselor reziduale toxice.
Diminuarea oboselii musculare prin inlaturarea hipoxiei musculare determinata de
acumularea acidului lactic favorizand astfel refacerea depozitelor energetice musculare
prin aportul de oxigen si glucoza pentru a creste adaptabilitatea muschiului la efort.
Creste elasticitatea, supletea tendoanelor si fasciilor prin tehnici sedative.
Combate staza si infiltratele locale.
Combate atrofia de inactivitate prin ruperea aderentelor si fibrozelor la nivel ul fibrelor
musculare secundare unui traumatism sau unei interventii chirurgicale.
Indicatiile terapeutice ale masajului musculo-ligamentar sunt reprezentate de:
-prevenirea si combarterea oboselii musculare
-combaterea spasmelor musculare
-hipotonii si atonii musculare
-hipertrofii musculare
-tratamentul zonelor de miogeloze
-leziuni ligamentare posttraumatice
-fibroze secundare edemelor
-retractia aponevrozei palmare sau plantare
-masajul general de intretinere
-masajul in medicina sportiva
Contraindicatiile cele mai importante sunt:
-afectiuni inflamatorii reumatismale aflate in puseu evolutiv
-rupturi ligamentare
-tendinite sau tendinoze secundare: tumorale, tbc sau din colagenoze
-rupturi musculare
-hematoame recente
-tumori musculare (benigne sau maligne)

Masajul transversal profund Cyriax

-are ca scop mobilizarea tegumentului, a tesutului conjunctiv si a straturilor musculare
superficiale pe elementele anatomice profunde
-este o manevra care se efectueaza punctual
Principiile de tratament:
-se aplica in faza acuta, subacuta sau cronica, ceea ce difera este numai intensitatea de la
frictiuni usoare cu miscari superficiale in leziunile acute, in timp ce in cele cronice forta
de efectuare va fi mai mare
-numai locul dureros necesita tratament prin masaj transversal profund
Degetele terapeutului si tegumentele bolnavului formeaza un tot, ele miscandu-se
impreuna prin efectuarea unei frictiuni profunde, dar fara a leza tegumentul.
-se pot folosi substante uleioase, creme, pudre, dar eficacitatea este mai buna pe
tegumentul uscat
-degetele terapeutului in momentul in care efectueaza frictiunea se misca transversal,
ceea ce duce la ruperea aderentelor si dezagregarea fibrozelor
-structurile ferme si masive necesita un masaj mai viguros (muschii gluteali, cvadricepsul
femural)
-forta trebuie sa fie dat de frictiune si nu de presiunea locala
-musculatura trebuie sa fie relaxata, bolnavul sa fie intr-o stare de relaxare fizica si
psihica
-in timpul masajului tendoanele vor fi mentinute in pozitie laxa
Particularitati metodologice. Efectuarea masajului Cyriax impune stabilirea cat mai
precisa a:
-diagnosticului lezional
-tehnicii de masaj utilizata
-zonei de masaj (se maseaza intotdeuna epicentrul leziunii)
-profunzimii de efectuare a masajului
-mobilizarea tesuturilor mastate (intotdeauna transversal fara de directia fibrelor
ligamentare sau tendinoase)
Exista 4 pozitii de folosire a mainii:
1. Indexul incrucisat peste degetul III-se foloseste pentru arii liniare (ligamentul
supraspinos, insertia occipitala a muschiului trapez)
2. Varful a doua degete-indexul si mediusul sau mediusul si inelarul, se folosesc in
muschii atrofiati
3. Policele si cele patru degete in opozitie “in furculita”-este indicata la nivelul
muschiului trapez, biceps brahial si tendon achilian, se aplica in jurul leziunii
4. Efectuarea masajului prin superimpunerea policelui-se efectueaza la nivelul
structurilor profunde, se aplica fata in fata cele doua police efectuandu-se
mobilizari in sens opus, in balans.
 Mecanismul de actiune al masajului transversal profund:
Leziuni recente-in functie de structura afectata poate fi un punct de pornire al
facilitatii mobilizarii
Leziunile cronice-reclama efectuarea masajului in lugimea fibrelor musculare, cea ce
va activa circulatia veno-limfatica. Totusi masajul transversa profund da rezultate mai
bune prin diminuarea formarii zonelor de miogeloza, si faciliteaza separarea fibrelor
musculare.
Indicatii terapeutice ale masajului Cyriax:
-Leziuni musculare: rupturi musculare sechelare
-Leziuni tendinoase
-Leziuni ligamentare
-Leziuni articulare
Contraindicatii:
-sinovite inflamatorii
-osteite
-traseele nervilor periferici
-smulgeri tendinoas, ligamentare sau osoase
-calcificari periarticulare
-artrite septice
-artropatie gutoasa
Masajul nervilor periferici
-se executa pe nervi in anumite puncte de excitatie situate fie la nivelul radacinilor
nervoase, fie la nivelul ramificatiilor ori trunchiurilor nervoase periferice
Tehnicile utilizate:
Netezirile superficiale, usoare, aplicate pe zone sensibile pentru a diminua durerea,
continuata cu neteziri mai profunde pe traiect nervos periferic.
Frictiunile aplicate difuz pe toata zona dureroasa, fie la nivelul trunchiului nervos. Sunt
folosite frictiuni liniare de intensitate mica sau medie.
Presiunile sunt tehnici specifice pentru masajul nervilor periferici, precum framantarile in
masajul muscular. Se utilizeaza presiunile inamice unimanulae sau bimanuale continue
sau intermitente, efectuate local la nivelul radacinii, trunchiului sau ramificatiilor
nervoase sau la nivelul unei zone dureroase.
Batatoritul au tocatul cu intensitate mica, medie sau mare se aplica la nivelul unor nervi
periferici ce sunt acoperiti de tesuturi abundente (tegument, tesut celular subcutanat,
muschi).
Vibratiile manuale reduc sensibilitatea si conductibilitatea nervoasa. Efectele lor depind
de intensitate, amplitudine si durata de executie. Sunt bine tolerate.
Efecte fiziologice:
-actioneaza asupra terminatiilor nervoase periferice; executate energic au efecte
stimulatoare, cresc sensibilitatea si conductibilitatea nervoasa; executate lent au efecte
sedative, diminua sensibilitatea
-actioneaza asupra nervilor vasomotori; prin tehnici excitante se produce vasoconstrictie
locala, daca durata de executie este lunga, vasoconstrictoare este inlocuita cu
vasodilatatie reflexa
-efect antialgic
-efect biotrofic
Indicatii terapeutice:
-hipotonii musculare
-atrofii musculare
-contracturi musculare
-nevralgii

Masajul vascular
-este o metoda de activare a circulatiei periferice a sangelui si a limfei, activeaza
circulatia de intoarcere ce se indreapta dinspre periferie spre centru
Tehnici de masaj:
Netezirea goleste vasele de sange si limfa, frictiunea scade si creste alternativ sangele
circulant
Presiunea asupra tesuturilor si vaselor actioneaza ca o pompa aspiro-fulanta
Framantarea stoarce ritmic cotinutul vaselor profunde
Tocatul, plascaitul si batatoritul cu palmele sau vibratia isi exercuta efectul atat prin
actiune mecanica directa, cat si reflex la distanta pe cale nervoasa si umorala.
Efecte fiziologice:
-vasodilatatie cutanata
-vasodilatatie musculara
-prin mecanisme reflexe este influentat circulatia in organele profunde
-sunt favorizate schimburile nutritive
-sunt favorizate cicatrizarile
-este influentat termoreglarea
La inceput se produce vasoconstrictie de scurta durata, urmata de vasodilatatie de durata
mai lunga.
Circulatia din capilare, vene si vase limfatice este mai lenta decat in artere, in conditii
fiziologice. In conditii patologice, aceasta este si mai incetinita (staze, edeme).
Indicatiile masajului vascular:
-edeme de origine venoasa sau limfatica
-tulburari trofice distale cu insuficienta venoasa cronica
-relaxare psihica si fizica
-drenajul limfatic Leduc in edemul membrul superior dupa mastectomie sau AND
-edeme hidrostatice
-hematoame mici, difuze sau organizate fibros
Masajul vascular Leduc va favoriza resorbtia edemului, cu tendinta la organizare
fibroasa, asociat tulburarilor trofice sau functionale.
Se asociaza masaj abdominal, crural, gambier si plantar. Tehnicile de masaj aplicate sunt:
presiuni locale etajate, presiuni in bratara, presiuni cu alunecare profunda, framantari in
cuta sau bratara.

Masajul pneumatic
-masseurul se plaseaza in spatele pacientului si isi trece mainile in regiunea inferioara a
toracelui, actionand ca un manson pneumatic ce imprima miscari ritmice, alternative de
comprimare si decomprimare
-bolnavul face inspiratie profunda de tip abdominal
Efectele fiziologice:
-efect sedativ
-efect decontracturant, miorelaxant
-ameioreaza circulatia veno-limfatica
-efect antialgic

Masajul in edemele hidrostatice

Obiectivele:
-impingerea sangelui in mod mecanic de-a lungul vaselor
-reducerea presiunii hidrostatice intravasculare
-impingerea lichidelor din tesut in vase, prin cresterea presiunii tisulare
Pozitia pacientului:
-membrele inferioare in pozitie antidecliva
Principii:
-membrele inferioare sunt impartite pe sectiuni, segmentele proximale vor fi masate
primele inaintea celor distale
Tehnicile utilizate:
Netezirile: se efectueaza in asociere cu contractiile musculare statice sau in inspir
profund, ca sa utilizam efectele de tractiune ale toracelui
Framantarea profunda se efectueaza in tesuturile mai profunde.
Succesiunea tehnicilor de masaj este: effleuaj-vibratii, effleuraj-framantare profunda-
effleuraj, dupa care se repeta. Aditional se fac mobilizari articulare pentru a favoraza si
mai mult masajul.
Spatiile MCF si MTF, spatiile din jurul maleolelor vor fi netezite cu policele, urmate de
vibratii pentru a inlatura staza limfatica.

Masajul miofascial
Punctele miofasciale apar datorita unor factori ce altereaza circulatia locala in fibrele
musculare (posturali, mecanici, metabolici sau de nutritie).
Aceste puncte apar in musculatura ce a fost tinuta intr-un exces de tonus sau spasm
pentru o perioada de timp. Fibrele respective devin ischemice sau chiar fibroase.
Presiunea sau apasarea produc durere, se simte o induratie locala, cand degetul aluneca
de-a lungul fibrei musculare apare un raspuns reflex de crestere a contracturii musculare.
Tratamentul are doua stadii: dezactivare-ce inseamna combaterea durerii si scaderea
apasticitatii fibrelor musculare, intinderea.
Dezactivarea se poate face cu : injectii cu AINS, acupunctura, frictiuni cu gheata,
ultrasunet, presiune directa prin tehnici de masaj bland.
Cea mai buna metoda este masajul care se face la 90˚ perpendicular pe fibre aproximativ
20 min.
Pentru a evita eritemul se schimba locul de abord fata de piele.
Dezactivarea insistenta determina o ameliorare pe termen scurt fiind urmata de intindere
pasiva pentru a reveni la lungimea initiala a fibrei musculare.
Tehnica de masaj miofascial:
Netezirile pentru a creste debitul circulator.
Presiunea statica pentru echilibrarea lichidelor tisulare.
Apasarea cu degetul pentru a distruge fibroza.
Rularea tegumentului pentru a restabili mobilitatea interfetelor articulare.
Masaj profund muscular pentru a promova remodelarea colagenului.
Frictiuni cu gheta pentru distrugerea aderentelor.

Masajul onsite
-avanatajul este ca poate fi executat oriunde (birou, sali de asteptare, locuri publice)
Atingerea in vederea stabilirii comunicarii:
-pacientul asezat calare pe scaun, sprijinit de spatar-palmele masseurului se aseaza pe
spatele pacientului
-se apasa umerii apox 10 sec, dupa care se maseaza usor spatele
Partea superioara a trunchiului
Presiunea cu radacina mainii
-se aseaza cele doua maini, de o parte si de alta a coloanei in partea superioara realizand
presiuni egale, apoi presiunea se scade si mainile coboara de-a lungul spatelui
Framantarea
-pe muschii superiori ai umarului, intai cu o mana apoi cu cealalta, impingand ritmic
masele musculare dintr-o parte in cealalta
-apoi se deplaseaza catre partea superioara a bratului
Presiuni profunde
-cu mana stanga se sprijina zona data si cu cotul drept se executa presiuni de jur
imprejurul omoplatului
-bratul trebuie sa fie relaxat pentru a nu provoca durere
Netezirea circulara
-cu cele doua maini se executa neteziri circulare in jurul omoplatilor, dupa presiunile
realizate cu cotul
Metoda Nelson
-in vederea unei presiuni profunde pacientul isi aseaza bratul stang inapoia trunchiului
-masseurul asezat in spatele pacientului, cu ajutorul antebratului stang relaxeaza bratul
asezat la spatele pacientului
- cu marginea cubitala a mainii drepte sau cu policele aplica presiuni profunde in partea
inferioara a omoplatului
Netezirea in V
-cu o mana se sprijina fruntea pacientului, iar cu policele si aratatorul de la mana cealalta
formand o deschidere in V, se realizeaza neteziri de la radacina gatului catre craniu, prin
miscari apasate
-apoi se realizeaza miscari ale capului pacientului de flexie-extensie, intainzand astfel
muschii
Bratul si mana
Scuturarile
-cu ambele maini se prinde pumnul pacientului
-se scutura in sus, in jos, dreapta-stanga cu efect relaxant bun
Framantarea
-se incepe din apropierea umarului si se coboara spre pumn alternand mainile
Presiunea cu falangele
-cu o mana se tine antebratul drept al pacientului si cu falangele de la cealalata mana se
realizeaza un masaj puternic, circular si descendent al antebratului
Relaxarea articulatiilor degetelor
-se prind degetele de la nivelul articulatiei MCF si apoi se aluneca spre varful degetului
Indoirea pumnului
-cu degetele se tine palma pacientului si se realizeaza miscari de flexie palmara si dorsala
la nivelul artic. RC
Portiunea inferioara a spatelui
Netezirea circulara
-se executa la inceput neteziri circulare in zona sacrata in vederea relaxarii musculare
Presiuni
-se executa presiuni profunde, statice si circulare cu degetele da la o mana in timp ce
cealalta sprijina talia pacientului
Sowing (actiune asemanatoare taiatului cu fierastraul)
-se frictioneaza cu marinea cubitala a mainii regiunea lombo-sacrata, cu miscari
asemanatoare taierii cu fierastraul
-are efect hiperemiant si mioralaxant in acelasi timp
Atingeri de incheiere
Linistirea
-pentru a mentine starea de relaxare profunda se netezeste cu pulpa degetelor cat mai
incet si mai lent posibil in sens descendent spatele si membrele superioare de la umeri
catre maini
Trezirea
-cu pumnii relaxati, usor si prin miscari rapide se bate zona umerilor
Criomasajul
-actiunea unui stimul rece cu actiune profunda duce la relaxare musculara si stimulare
specifica de scurta durata care faciliteaza contractia musculara, racirea in profunzime
ducand la o blocare la rece a procesului excitant in receptor sau fibrele aferente
asemanatoare cu blocajul produs de anestezia locala
Se efectueaza cu calup cu gheata invelit in plastic, cauciuc subtire, tifon fin, poros, sau in
panza de bumbac, nu se aplica direct la nivelul tegumentului.
Se efectueaza timp de 3-5 minute, obtinandu-se o anestezie locala.
Pentru asigurarea durabilitatii efectelor se aplica e 2-3 ori pe zi.
Efectele fiziologice
-efect antalgic: prin scaderea conductibilitatii informatiei nociceptive
-efect vasomotor: vasoconstrictia initiala prin influx scurt de axon, daca se prelungeste,
este urmata de vasodilatatie
-diminuarea excitabilitatii fusurilor neuro-musculare prin scaderea vitezei de conducere
nervoasa
-diminuarea proceselor metabolice locale
-cresterea vascozitatii pe structurile conjunctive, de colagen, capsulare etc
-ameliorarea dexteritatii
-scade viteza de transmitere a influxului nervos la nivel muscular cu blocarea sinapsei,
ceea ce va determina relaxare musculara cu decontracturare prelungita
Indicatii terapeutice
Pentru efectul decontracturant: spasme musculare, contracturi musculare localizate,
antalgice
Pentru efectul antialgic: patologia aparatului abarticular: dureri fasciale, musculare,
tendinite, bursite, epicondilite
Pentru efectul antiinflamator: traumatisme acute in primele 24-48 ore (entorse, lixatii,
hematoame, fracturi, edeme posttraumatice), leziuni de nervi periferici
C-iceng-aplicarea de cuburi de gheata timp de 3-5 secunde pe tegument, se stimuleaza
fibrele senzitive de tip C cu un inalt prag de sensibilitate
A-iceing-consta din aplicarea de lovituri scurte, puternice, rapide cu calupul de gheta pe
tegument; efectul este bilateral
Quick-ice-pentru facilitarea deglutitiei in efectiunile neurologice ce prezinta tulburari de
deglutie si de masticatie cum ar fi: boala Parkinson, AVC hemoragice sau ischemice.
Aplicata in interiorul cavitatii bucale stimuleaza mucoasa si favorizeaza inghitirea.
La nivelul buzeleor favorizeaza strangerea buzelor si deschiderea orala, intinderea si
stimularea faciala cutanata.
La nivelul muschiului buccinator va favoriza tinerea alimentelor in cavitatea bucala.
In hipotoniile musculare se aplica pe tegument prin trei atingeri rapide.
Aplicata dorsal interdigital, pe palme sau plante obtinem un reflex de retractie.
Stimuleaza procesele mentale aplicata pe palme sau police.
Se evita Quick-ice la pacientii cardiovasculari.
Hidromasajul
-completeaza efectele benefice ale masajului
Apa in functie de temperatura actioneaza diferit asupra corpului:
-apa fierbinte: incalzeste corpul si relaxeaza muschii
-apa rece: activeaza circulatia sanguina, amelioreaza inflamatia si tonifica tegumentul
Hidromasajul consta dintr-un ansamblu de tehnici aplicate pe intreg corpul sau pe regiuni
ale acestuia, cand este imersionat in apa termala sau apa obisnuita.
Dusul masajul
Efectele fiziologice sunt datorate asocierii actiunii termice ale apei calde (38-40˚) cu
actiunile mecanice determinate de presiunea jetului de apa, precum si a tehnicilor de
masaj utilizate.
Consta din aplicarea jetului mai multor dusuri rozeta la temperatura de 38-40˚,
concomitent efectuandu-se masajul subacval.
Frecvent masajul este partial, la nivelul anumitor regiuni:
regiunea toracica posterioara, partea posterioara a membrelor, pacientul fiind in decubit
ventral ori pe regiunea toracica anterioara si pe fata anterioara a membrelor sau pacientul
este in decubit dorsal pe o masa sau bancheta care este acoperita cu un material
impermeabil inclinata spre membrele inferioare pentru a facilita scurgerea apei.
Pentru aplicarea dusului exista instalatii speciale cu 4-6 dusuri rozeta verticale situate
unul langa celalalt care functioneaza simultan sau separat.
Apa dusului se imprastie uniform in ploaie sau in jet uniform liniar in diferite sensuri si
planuri.
Manevrele de masaj efectuate sunt: netezirile, frictiuni, framantari sau se poate efectua
automasajul. Nu se efectueaza tapotamentul. Durata masajului este de 8-15 minute.
Efectele fiziologice ale dus masajului se clasifica in:
-efecte locale: hiperemie datorata vasodilatatiei locale, efect antialgic superficial; efect
miorelaxant, decontracturant sau de crestere a tonusului muscular in functie de tehnica
de masaj folosita; efect sedativ sau excitant; stimulare a metabolismului
Aceste efecte sunt dependente de temperatura apei, presiunea jetului, tehnica de masaj
utilizata, durata procedurii.
-efecte regionale: ameliorarea circulatiei de intoarcere veno-limfatica, cresterea secretiei
sudoripare prin mecanism reflex
-efecte generale: cresterea ritmului respirator, a frecventei cardiace, relaxare generala prin
actiune asupra sistemului nervos, cresterea sudoratiei si diurezei, stimularea proceselor
metabolice
Indicatiile sunt reprezentate de:
Afectiuni de origine posttraumatica: sechele dupa fracturi, luxatii, entorse, sechele
postoperatorii.
Boli degenerative, boli ale aparatului abarticular (tendinite, miozite, fasceite,
tenosinovite, epicondilite), boli reumatismale inflamatorii
Contraindicatiile sunt cele ale hidroterapiei si masajului terapeutic in general.
Dusul subacval
-este o procedura de hidromasaj bine tolerata de catre bolnavi
-intruneste efectele favorabile ale apei calde, calitatile fizice ale apei si presiunea
centripeta reglabila a coloanei de apa calda
-temperatura apei este cuprinsa intre 30-38˚, presiunea jetului 2-4 atmosfere
Efecte:
-amelioreaza circulatia venolomfatica
-induce relaxarea musculara
-scade excitabilitatea cutanata
-activeaza metabolismul muscular

Masajul organelor toracice

Masajul regiunii precordiale

-pacientul este posturat in decubit dorsal cu capul si trunchiul usor flecatate pe un plan
oblic, cu membrele inferioare usor flectate
-masseurul va aborda pacientul din partea sa dreapta
-scopul urmarit este acela de sedare, de relaxare.
Tehnicile utilizate sunt: netezirile, frictiunile si vibratiile.
Vibratia: cu cele doua maini, una la nivelul regiunii precordiale, iar cealalta la nivelul
regiunii dorsale va influenta activitatea inimii avand un efect sedativ, de scadere a
frecventei cardiace si a tensiunii arteriale. Pentru a avea un efect si mai linistitor aceasta
tehnica poate fi atat de superficiala incat abia sa se atinga tegumentul.
Frictiunea trebuie sa aiba un ritm lent si usor la nivelul tegumentului si tesutului
subcutanat.
Tapotamentul este contraindicat in masajul regiunii precordiale.
Aplicabilitatea este in masajul de intretinere profilactic sau in tratamentul reflex al unor
reactii secundare cardiovasculare ce apar in timpul altor mijloace terapeutice:
acupunctura, crioterapia, termoterapia etc.
Durata unei sedinte este de 10-15 minute.
Masajul organelor respiratorii
-indirect, organele respiratorii vor fi influentate prin masajul superficial al peretelui
toracic anterior, lateral si posterior
-se influenteaza reflex pe cale circulatorie prin tehnici de masaj cum suntnetezirile,
frictiunile si framantarile combinate cu cu actiunea profunda mecanica a baterii cu
variantele sale ori cu presiunile statice locale a vibratiilor
-tehnica de electie o reprezinta baterea
-masajul este legat de timpii respiratori
Masajul aparatului respirator se asociaza altor mijloace BFT, cum ar fi posturarile,
drenajul postural, inhaloterapia, exercitii respiratorii, baile Hauffe etc.
Este recomandat in special pacientilor imobilizati la pat pe perioade lungi de timp.
La pacientii cu astm bronsic nu se recomanda deoarece stimulii mecanici pot influenta pe
cale reflexa starea de echilibru a sistemului nervos vegetativ putand determina o crestere
a frecventei crizelor de astm.
In medicina sportiva este recomandat postcompetitional pentru a inlatura tahipneea sau
plipneea.

Masajul organelor abdominale

Pozitia pacientului
-decubit dorsal, membrele inferioare usor flectate, rulou sub cap, capul usor ridicat,
bratele pe toracele anterior
Masajul abdomen poate fi:
Masajul peretelui abdominal-superficial
-Calmant prin neteziri, se executa prin miscari circulare superficale cu partea palmara a
mainii in regiunea hipogastrica, circular in sensul acelor de ceasornic la inceput mai
rapid, apoi mai lent
-Stimulent prin framantat: se executa transversal cu policele si cele patru degete, ciupituri
profunde; frictiuni; baterea pe suprafata abdomenului cu fata dorsala a degetelor relaxate,
sau cu palma
Masajul stomacului
-are drept scop intarirea musculaturii acestuia, si de a favoriza evacuarea continutului
Masajul ficatului
-este adjuvant si ocupa un loc secundar in tratamentul afectiunilor hepatice
Masajul colonului
-se efectueaza in principal presiuni statice sau glisante si frictiuni
-contractia muschilor prin aceste manevre cresc in mod considerabil eficacitatea asupra
tranzitului intestinal
Masajul intestinului subtire
-este indicat in constipatiile habituale, colite, tratamentul postoperator
Masajul rinichilor
-se aplica la nivelul polului inferior al rinichilor
-se executa vibratii profunde in timpul expiratiie cu palma si varful degetelor de jos in sus

Reguli generale ale masajului organelor abdominale:

-pacientul va fi in stare de relaxare fizica si psihica
-de obicei masajul viscerelor abdominale este un tratament adjuvant, combinat cu alte
mijloace terapeutice
-masajul se efectueaza pe namancate sau la 3 ore dupa masa, cu evacuare prealabila a
vezicii urinare
-se vor urmari permanent reactiile pacientului in expresia sa faciala
Pentru a evita aparitia reactiilor negative, se va efectua astfel:
-se vor trata succesiv diferite zone
-se va progresa lent pe directia pe care se lucreaza
-se vor folosi tehnici ce vor fi lente, usoare si numai ulterior acestea vor fi puternice, mai
energice
-daca apare durerea sau ea se augmenteaza in timpul masajului, inseamna ca tehnica a
fost inadecvata si se abandoneaza
-in timpul masajului se va respecta metodica de lucru stabilita
Masajul peretelui abdominal incepe cu efleuraj, care se face din zona supraombilicala in
sus si lateral spre baza cutiei toracice, pe traiectul ultimelor spatii intercostale, se coboara
apoi spre flancuri, apoi spre simfiza pubiana.
Urmeaza frictiunea-procedura de baza in masajul peretelui abdominal. Se face prin
miscari circulare mai mult sau mai putin profund efectuate.
Se intercaleaza netezirea, apoi se efectueaza framantatul, care consta din formarea unei
cute de tesuturi intre degete si palma, cu rularea insistenta.
Rularea si apasarea se face cu atat mai intens, cu cat dorim o prelucrare si liza a tesutului
celular subcutanat mai mare si o tonizare mai importanta a musculaturii peretelui
abdominal.
Se intercaleaza netezirea, dupa care se trece la tapotament, care trebuie efectuat cu
blandete, usor, numai cu degetele, datorita riscului de leziuni intrene.
Urmeza din nou efleuraj, la care se pot asocia vibratii usoare.
In incheiere se pot adauga respiratii profunde, chiar combinatie intre miscarile
respiratorii, mai ales expir, cu manoperele de masaj a peretelui abdominal care sa
favorizeze expiratia.
Se pot face manopere active ascendente concomitent cu expiratia cu facilitarea acesteia.

Masajul capului
-necesita un prealabil examen medical si o indicatie terapeutica atenta; o atentie mai mare
din partea maseurului, o buna pregatire si experienta practica
-se face la nivelul tuturor structurilor anatomice de la acest nivel, cu exceptia ochilor
-tehnica se va adapta conformatiie anatomice, dispozitia circulatiei venolimfatice si
scopului tratamentului pe care dorim sa-l aplicam
-circulatia de intoarcere are o dispunere care merge de la mijlocul fruntii lateral spre
regiunilr temporoparietale, in sus spre crestetul capului, la nivelul calotei, din zona
mijlocie inspre partile laterale ale craniului si spre ceafa
-piela paroasa a capului are o sensibilitate mai mare-tehnicile de masaj vor fi efectuate cu
blandete
-masajul se poate face pe zone limitate sau in totalitate
-manevrele de masaj utilizate sunt: efleurajul, frictiunile, vibratiile si tapotamentul usor
-trebuie sa se tina cont de sensibilitatea zonei si toleranta pacientului

Masajul fetei
-este diferit daca se aplica in scop terapeutic sau in scop cosmetic
-se utilizeaza: alunecari scurte din efleuraj, frictiuni, framantat, tapotament, vibratii si alte
manopere secundare sau variante de tehnica (pensari, scuturari)
In masajul terapeutic manoperele de masaj se fac asemanator cu cele clasice cu
particularizare si insistenta dupa tipul de modificare patologica prezenta.
In masajul cosmetic suplimentar se folosesc preparate cosmetice, la care se adauga
tehnicile de masaj cu scopul cresterii actiunii trofice, regenerative, sau cu scopul
combaterii ridurilor, a hipotrofiilor sau modificarilor legate de varsta.

Masajul gatului
Regiunea anterioara a gatului
-la acest nivel sunt dispuse o serie o serie de formatiuni anatomice care au la nivelul o
structura anatomica si functionala particulara
-rezistenta fizica la intindere si tractionare
-capacitate de raspuns reflex la anumite atingeri semnificativa
-masajul se va adresa in special musculaturii anterioare a a gatului
-procedeele de masaj utilizate sunt: efleurajul, frictiunea, framantatul si vibratii usoare
Regiunea posterioara a gatului
-nu sunt necesare precautiile masajului regiunii anterioare
-masa musculara este mai bine dezvoltat si sensibilitatea mai redusa, reactiile reflexogene
sunt mai putin ample
-se practica: efleurajul, frictiunea, framantatul, tapotamentul si vibratiile
Efecte:
-activeaza circulatia la nivelul musculaturii, circulatia cerebrala si la nivelul tegumentului
regional
-are efect antialgic, miorelaxant si sedativ
-influenta importanta prin mecanism reflex asupra circulatiei si durerilor cervicale

Masajul general
-este o optiune care tine de necesitatile de tratament si de experienta clinicianului
-nu constituie o forma aparte de masaj, ci reprezinta o aplicare a masajului medical clasic
la nivelul intregii suprafete corporale
-se utilizeaza aceleasi manopere cunoscute si particular folosite pentru fiecare regiune de
tratat, in parte
-se respecta regula sensului de curgere a circulatiei de intoarcere veno-limfatica
-nu este obligatorie utilizarea tuturor manoperelor de masaj cunoscute
-nu exista o succesiune obligatorie a regiunilor care trebuie masate
-in general se incepe masajul pe fata posterioara a corpului, continuand cu membrele
superioare sau inferioare, dupa care se trece la fata anterioara a corpului
-manevrele se fac de regula mai amplu decat la masajul partial, mai lung, peste mai multe
segmente si mai rapid decat la masajul partial
-se pot utiliza manoperele singular sau combinate intre ele
-se efectueaza cu o mana sau cu ambele, poate fi facut de o persoana sau de doua
persoane
-intensitatea manoperelor este mai mare la nivelul zonelor mai sensibile (abdomen,
toracele anterior)
-se insista pe zonele modificate patologic si se trece mai usor peste zonele indemne si
fara acuze clinice
-durata unei sedinte de masaj va fi de circa 30 min, maxim o ora
-nu se recomanda o durata mai mare, deoarece apar fenomene de epuizare tisulara cu
efecte negative
-la incheiere se vor efectua mobilizari articulare, insistand pe segmentele modificate
patologic

Automasajul
-sunt folosite aceleasi tehnici principale sau secundare ca si masajul clasic
-se conduc dupa aceleasi reguli metodice, avand aceleasi indicatii si contraindicatii
Pentru a nu fi obositor si a nu suprasolicita anumite grupe musculare sunt recomandate
pozitiile cu cea mai mare suprafata de sprijin:
-ortostatism cu membrele inferioare usor indepartate, ortostatism cu membrul inferior
sprijinit pe un scaun plasat in fata, pentru automasajul membrului inferior si al coapsei
-sezand rezemat sau asezat pe o bancheta pentru masajul membrului inferior
-decubit lateral pentru masajul regiunii fesiere si al soldurilor, al peretelui abdominal si al
toracelui
-sezand pe un scaun pentru automasarea membrelor superioare, coloanei cervicale si
gatului
Dozarea tehnicilor in intensitate, ritm, viteza si durata se conduce dupa toleranta proprie.
Efectele fiziologice caracteristice automasajului sunt:
-descoperirea si tratarea punctelor dureroase
-diminuarea stresului fizic si psihic
-ameliorarea circulatiei veno-limfatice priferice
-prevenirea sau inlaturarea oboselii musculare

Pacientii in varsta nu isi vor efectua masaj decat cu recomandarea medicala. Automasajul
se va intercala cu exercitii respiratorii si de relaxare.
La automasajul general se urmareste succesiunea: spate, regiunea posterioara a
membrelor inferioare, se continua cu fata anterioara a membrelor, trecand apoi la trunchi,
masand separat abdomenul si toracele si terminand cu membrele superioare.
Succesiunea in masajul extins este urmatoarea:
-membrele inferioare incepand la extremitati, spre radacina, fie segmentar, fie pe toata
lungimea unuia sau a amandurora, continuat la trunchi, peretele abdominal
-perete toracic-membre superioare. Este un masaj segmentar.
Se poate folosi orice tehnica de masaj: principale, secundare, ori speciale.
Masajul gravidei

-orice manevra de masaj efectuata in timpul sarcinii, trebuie efectuata numai la indicatia
medicului specialist ginecolog, cu excluderea contraindicatiilor
-are un efect benefic in sarcina, are efect sedativ, amelioreaza durerile articulare si
contracturile musculare, ameliorarea circulatiei venolimfatice
-efectuarea unui masaj intempestiv, mai ales asupra cavitatii abdominale, poate sa duca la
efecte nedorite, contractii abdominale sau chiar pierderea sarcinii
-prezenta unor dureri abdominale, vertebrale lombare, dureri locomotorii cu alte
localizari, edeme ale membrelor inferioare, nu reprezinta intotdeauna o indicatie sigura
de masaj
-se poate aplica pe toata perioada sarcinii
-este importanta pozitia comoda a gravidei: decubit dorsal, decubit lateral, pozitia sezand,
eventual patrupedie cu sprijin pe perne in regiunea toracica
Tehnicile utilizate sunt: netezirile, framantarile, frictiunile si presiunile usoare
Indicatii:
-sindroame algice in special vertebrale
-hiperlordoza din sarcina, mai ales la cele cu o patologie vertebrala lombara prezenta
inaintea sarcinii
-tulburari de statica vertebrala anterioare sarcinii (scolioze, cifoscolioze, asimetrii ale
bazinului)
-tratamentul insufientelor venolimfatice

Masajul in timpul nasterii

-are efecte miorelaxante, ajuta relaxarea intre doua contractii dureroase
-este de preferat sa se utilizeze uleiuri sedative, cu efect calmant
-pentru ulei se poate utiliza lampa de aroma sau pulverizator electric
In timpul nasterii se maseaza partea inferioara a spatelui si membrele inferioare:
-gravida face anteflexie si se sprijina de perete, in timp ce cu palma dreapta se aplica
presiuni circulare in jurul sacrului, iar cu mana stanga se sprijina zona respectiva
-pentru ameliorarea durerilor aparute in partea inferioara a spatelui se sprijina degetele pe
partile laterale ale bazinului, in timp ce cu policele se aplica presiuni profunde la nivelul
muschilor
-se continua masajul, netezind cu ambele maini fata dorsala a membrelor inferioare

Masajul lauzei
-masajul abdominal se efectueaza la aproximativ 6 saptamani de la nastere
-ajuta in recuperarea si refacerea tonusului peretelui abdominal, a musculaturii
paravertebrale, relaxare fizica si psihica
Se maseaza spatele, gatul si abdomenul.
Spatele si gatul
-se realizeaza la acest nivel presiuni circulare cu efect miorelaxant
-cu o mana se sprijina spatele, iar cu policele de la mana opusa se maseaza bine zona
gatului si omoplatului
Abdomenul
-cu mana dreapta se sprijina abdomenul, iar cu degetele de la mana stanga sub forma
literei “V” se realizeaza neteziri ascendente de la nivelul osului pubian catre ombilic
-se revine la punctul de plecare si se repeta de trei ori manevra
-se aseaza mainile una peste alta, apoi foarte lent si profund se netezeste ascendent
abdomenul

Masajul copilului
-amelioreaza colicile abdominale, somnul devine mai linistit, stimuleaza sistemul
imunologic si de relatie a nou nascutului, care se adapteaza mai usor, va creste mai rapid
in greutate, va fi mai dinamic, mai tonic, cu o mai buna adaptare la mediu
-se practica cu durata de 15 min, o data sau de doua trei ori pe zi
-se maseaza membrele superioare si inferioare, abdomenul, spatele, fata si capul
-sunt necesare conditii optime: spatii calde, pe perne sau prosoape moi, mari, pentru a nu
traumatiza nou nascutul
-se tine cont de reactia copilului si se aleg acele tehnici care relaxeaza si-i fac placere
copilului

Masajul varstnicului
-este util in tratamentele geriatrice
-trebuie sa se tina cont de aspectele specifice varstnicilor
-sunt aceleasi tehnici ca si cele aplicate adultilor, dra se aplica mai bland si se adapteza la
starea fizica, morfologica si functionala, precum si psihica a acestora
Efecte:
-amelioreaza starea psihica, ii cresc increderea in sine
-ii diminua durerea si amelioreaza mobilitatea
Trebuie sa se tina cont de faptul ca tegumentul este mai subtire, uscat, cu elasticitate
scazuta, prezinta teleangiectazii, se asociaza cu diverse modificari locale de tipul
ridurilor, distrofii tegumentare, nevi, papiloame etc., pentru care se impune un examen
dermatologic.
Prezenta hipotoniilor sau hipotrofiilor musculare impune o atentie in plus la acesti
bolnavi.
Bolile asociate sunt de asemenea un factor de care trebuie sa se tina cont in indicatia de
tratament a acestor bolnavi.
Manoperele se practica cu blandete, intensitatea procedurilor se va creste progresiv la
limita de toleranta a fiecarui bolnav, in asa fel incat sa nu produca disconfort.
Durata unei sedinte este de 15 minute, efectuata zilnic sau de doua ori pe saptamana,
masaj local sau regional.
Nu se recomanda masaj general de lunga durata, datorita efectelor iritante care pot sa
apara prin masarea prelungita in timp a acestor bolnavi.

Masajul in sport
-activitatea sportiva este insotita de masaj, efectuat inainte sau dupa efortul sportiv ori
chiar in timpul competitiei sportive sau meciului, in caz de mici incidente sau accidente
sportive
-masajul este benefic in activitatea sportiva, dar niciodata efectuarea sa indiferent de
metoda sau tehnica utilizata, nu va duce la cresterea fortei musculare sau performantei
fizice, daca nu va fi insotita de exercitii fizice adecvate, de un antrenament sportiv
corespunzator
Efectele masajului in sport:
-completeaza miscarile fizice, ajuta la mentinerea performantei fizice
-creste elasticitaea musculoligamentara
-amelioreaza circulatia
-diminua contractura musculara sau durerea musculara
-previne instalarea unor injurii sportive prin disfunctionalitati musculoligamentare in
lipsa unei “incalziri” corespunzatoare inaintea efortului sportiv
-reduce tensiunea psihica din timpul competitiilor sportive
-creste atentia si performanta sportivilor
-faciliteaza refacerea mai rapida a sportivului dupa efort
Masajul medical inaintea efortului sportiv combinat cu exrctii fizice de intindere
musculara vor duce la cresterea prformantei fizice, un muschi relaxat avand performante
fizice mai bune decat un muschi rigid.
De asemenea complicatiile dupa efortul sportiv vor fi mai mici in cazul unei musculaturi
elastice, bine pragatita prin intindere si masaj.
In functe de tipul de sport practicat se va alege masajul general sau se va prefera masarea
zonelor musculare care sunt folosite mai mult in activitatea sportiva respectiva.
Dupa incheierea competitiei sportive, masajul are rol in:
-eliminarea substantelor rezultate in urma metabolismului muscular crescut, respectiv
acidul lactic si dioxidul de carbon, care sunt raspunzatoare de aparitia febrei musculare, a
rigiditatii, a contracturii musculare si chiar a unor leziuni musculare
-efectul este mai bun daca se combina masajul cu exercitii fizice usoare, relaxante
-sub actiunea masajului combinat cu exercitii fizice usoare se impiedica fibrozarea sau
aderarea fibrelor musculare iritate sau lezate

Masajul mecanic vibrator

-se realizeaza cu ajutorul unor aparate si dispozitive speciale
Componenta mecanica are o pondere variabila, producand de la un “micromasaj” local la
un “electromasaj” local cu efectele unui masaj, in functie de intensitatea stimularii si pana
la vibratia intregului corp
Dispozitivele care realizeaza un micromasaj si electromasaj local:
Diferite tipuri de impulsuri de curent electric si camp magnetic
Impulsuri de curent electric de joasa frecventa: de tip rectangular, exponential,
trapezoidal, mai rar cei sinusoidali si triunghiulari
-CDD (Curenti diadinamici) : MD (monofazat fix), PS (perioada scurta), RS (ritm
sincopat) au efecte excitatorii, tonicizante, actionand ca un masaj profund intens,
realizand o adevarata gimnastica musculara
Impulsurile de camp magnetic generate de magnetodiaflux sub forma regimurilor
intrerupte, modulate ritmic sau aritmic, creeza un micromasaj.
Curenti de medie frecventa-curentii interferentiali
-frecventele mici<10Hz au efecte excitomotorii, cu indicatii in hipotoniile musculare de
inactivitate, in redorile articulare posttraumatice, in constipatiile atone etc.
-se aplica in tehnica stabila cu ajutorul electrozilor de tip placa, pernuta sau vacuum
-se aplica in tehnica dinamica cu electrozi palmari (manusa), care permit efectuarea in
dinamica a electromasajului pe diferite regiuni ale organismului
Undele mecanice
-se aplica sub forma ultrasunetului, a carui componenta fundamentala este cea mecanica,
realizand un micromasaj prin vibratia produsa si transmisa din aproape in aproape,
fiecare molecula fiind pusa in miscare cu o frecventa egala cu cea a sursei
-se poate aplica direct prin intermediul unei substante de contact sau indirect (in apa)

Dispozitive ce realizeaza un masaj vibrator

Ventuze cu vid: reprezinta ventuze speciale atasate la o pompa cu vid ce creeaza
alternanta de vacuum de 0,4Kg/cm2; realizand astfel suctiuni si decompresii succesive
ale tesuturilor, cu intensitatea unui masaj clasic
-la acestea , prin intermediul unor electrozi introdusi in ventuze, se pot aplica si variate
forme de impulsuri de curent electric, in acest fel actiunea si efectele celor doua
proceduri se insumeaza
Fotolii, mese, paturi vibratorii (oscilante)
-un angrenaj mecanic asociat acestora realizeaza oscilatii cu frecventa mare si
amplitudine mica, sau cu frecventa mica si amplitudine mare, a intregului dispozitiv sau
numai a unor parti
-de asemenea in timpul vibratiilor dispozitivul poate bascula in diverse directii
Aparate vibratorii portabile
-sunt usoare, simplu de manipulat, se folosesc pentru masajul partial