Cuprins:

Cap.I. Introducere
1.1.Noțiunea și caracterele juridice ale contractului de consulting-engineering
2.1.Noțiunea contactului de consulting-engineering
2.2.Caracterele juridice ale contractului de consulting-engineering
3.Activitatea de consulting-engineering
4.Formele contractului de consulting-engineering
5.Obligațiile părților în contractul de consulting-engineering
5.1.Obligațiile furnizorului de consulting-engineering
5.2.Obligațiile beneficiarului de consulting-engineering

Cap.II. Răspunderea părților în contractul de consulting-engineering

6.1.Răspunderea convențională a părților contractante
7.Dreptul aplicabil contractului internațional de consulting-engineering
8.Încetarea contractului internațional de consulting-engineering

1
Capitolul I. Introducere

Pentru realizarea unei instalații industriale moderne sunt necesare o multitudine de prestații inginerești: pentru
fundamentarea tehnico-economică, pentru proiectarea lucrării, pentru furnizarea materialelor și echipamentelor
pentru executarea lucrărilor de construcții-montaj, pentru furnizarea tehnologiei, a brevetelor, know-how-ului.
Aceste prestații inginerești constituie obiectul de activitate al societăților de consulting-engineering, dar ele
pot fi efectuate și de ingineri și tehnicieni specialiști în mod individual.
Activitatea de consulting-engineering este o activitate complexă, de concepție, proiectare, realizare și punere în
folosință a unei instalații industriale, care constă, în principiu, în prestații inginerești, de natură preponderent
intelectuală. Ea a apărut relativ recent în sfera comețului internațional cu servicii, constituind un factor
important al transferului de tehnologie și al dezvoltării industriale.

Activitatea de consulting-engineering a devenit o activitate de sinestătătoare datorită mai multor factori:

1. Firmele industriale care la începutul activității lor aveau propriile birouri de studii tehnice9 al cărui
obiect de activitate era conceperea de studii complete pentru instalații sau unități de producție),
constatăm că acești specialiști sunt necesari pentru un timp limitat, și-au mărit aria activităților, astfel
devenind furnizori de engineering.
2. Beneficiarii de investiții au preferat să contracteze cu firmele de engineering realizarea obiectivelor
economice având ăn vedere diferite motive, cum ar fi:
a)posibilitatea acestora de a se ține la curent cu descoperirile științifice;
b)posibilitățile lor de a încheia contracte mai favorabile datorită relațiilor de afaceri pe care le aveau;
c)faptul că era prea costisitor să angajeze specialiști proprii, pe un timp limitat, în vederea proiectării
executării investiției în regie proprie;
d)lipsa de cadre specializate în cadrul țărilor în curs de dezvoltare;
3. Tendința generală din domeniul producției industriale de concentrare a firmelor înrudite prin
diversificare pe specialități, a dus la apariția unor mari societăți de engineering.

Inițial, această activitate cuprindea prestații cu caracter exclusiv intelectual, care se concretiza în principal,
în furnizarea de sfaturi sau studii tehnice (studii preliminare, concepția și realizarea planurilor-proiect)
necesare pentru realizarea unei instalații industriale. Prestațiile inginerești puteau fi prealabile și
concomitente cu realizarea unei lucrări, dar ”în nici un caz nu se considera ca în cadrul activității de
engineeering, se include executarea însăși a lucrărilor”. Executarea lucrărilor respective forma obiectul
unor contracte distincte și accesorii, cu furnizorii de materiale și echipamente, cu antreprenorii, cu autorii
de invenții.

2
Această etapă a fost depășită repede întrucât, datorită cerințelor vieții comerciale, societățile de consulting-
engineering și-au extins obiectul de activitate, asumându-și executarea lucrărilor industriale și furnizare a
materialelor și echipamentelor necesare executării unor astfel de lucrări, trecându-se astfel de la consulting-
engineering la comercial engineering.

Într-o asemenea ipostază, având rolul de furnizor general, societatea de engineering încheie contracte
comerciale cu furnizorii de materiale și echipamente industriale, cu antreprenorii de lucrări și construcții
industriale și titularii de brevete de invenții, cu autorii de know-how.

Asumarea acestor obligații de către societatea de engineering a fost necesară pentru ca realizarea acestor
obiectiective nu mai era posibilă și rentabilă decât dacă era făcută de societăți specializate pe domeni
determinate (chemical-engineering, electrical-engineering) sau pe categorii de operații de consulting,
engineering (fundamentare tehnico-economică, proiectare etc.) sau care, la rândul lor, erau integrate în
firme comerciale care contractează exporturi complexe sau livrări „la cheie” de instalații industriale.

Noțiunile de consulting și engineering se întrepîtrund, formând un ansamblu unitar, ăntre ele nu se poate
face o distincție netă. Având un conținut asemănător, ele se utilizează de regulă împreună, dar se pot folosi
și separat. Astfel, se consideră că activitatea de consulting se referă, în principal, la realizarea de studii, iar
cea de engineering se referă la faza de execuție a obiectivului economic sau social.

Consulting-ul este definit ca fiind un ansamblu de prestații inginerești, de natură intelectuală ce constă în
furnizarea de idei și concepții, în realizarea de studii de cercetare și proiectare care au ca scop alegerea
soluțiilor celor mai adecvate și eficiente pentru realizarea unor obiective sau pentru desfășurarea anumitor
activități economice și sociale.

Aceste prestații efectuate de persoane fizice sau juridice specializate, pot lua aspectul unei misiuni de
asistență tehnică. Ele pot fi prealabile sau concomitente cu execuatarea unei lucrări.

Avantajele activității de consulting pentru beneficiar sunt multiple:

 Favorizează scurtarea perioadei și reducerea costurilor de implementare a unor proiecte;

 Favorizează obținerea de know-how și alte cunoștințe tehnice și economice;
 Ajută la punerea în practică a unor soluții constructive și tehnice noi;
 Ajută la perfecționarea activității de comercializare;

Engineering-ul se referă la faza de execuție și anume la coordonarea și executarea lucrărilor de

construcții-montaj pentru obiective economice sau sociale.

Societățile de consulting-engineering se clasifică după:

3
 Beneficiarii activității de engineeering cunoscând gradul de autonomie sau integrare al unei
societăți de engineering, în funcție de scopul pe care-l urmăresc, vor angaja sau nu acea societate
Astfel:
-„țările în curs de dezvoltare (datorită lipsei de cadre de specialitate și lipsei de experiență) se
îndreaptă către firme de consulting-engineering integrate, de cele mai multe ori solicitând și
executarea construcției, asistența de montaj, montajul, mergând până la formula „la cheie” sau
„produsul în mână”, deci inclusiv organizarea și conducerea procesului de producție pentru o
perioadă de timp , ceea ce presupune și o formare de cadre proprii pentru executarea producției și
conducerea întreprinderii;
-în activitatea organizațiilor economice internaționale (ex.B.I.R.D.), activitatea de consulting este
apreciată când firma dovedește obiectivitate și independență față de furnizorii de utilaje, trebuind să
opteze ori pentru elaborarea proiectului, ori pentru executarea lui.1

2. Noțiunea și caracterele juridice ale contractului de consulting-engineering

2.1.Noțiunea contactului de consulting-engineering

În literatura de specialitate contractul de consulting-emgineering a fost definit de mai mulți autori.Potrivit

unei opinii2, contractul de consulting-engineering este o înțelegere prin care furnizoru, de regulă o
societate specializată, prestează o gamă largă de operațiuni de consulting-engineering unui beneficiar, la
comanda și în folosul acestuia.

Într-o altă opinie3, contractul de consulting-engineering este definit ca un contract prin care o parte,
întreprindere de consulting-engineering (sau chiar inginer consultant) se obligă ca în schimbul unei sume
de bani (preț), să presteze în profitul celeilalte părți, beneficiar, diferite servicii de natură intelectuală,
precum studii de fundamentare tehnico-economică, studii preliminare de amplsare în raport de sursele
energetice, proiectare, planuri de execuții, întocmirea caietelor de sarcini și a listelor pentru furnizarea de
materiale și echipamente, opțiuni asupra efectelor celor mai avantajoase, coordonarea, conducerea și
supravegherea lucrărilor de construcții-montaj, punere în funcțiune, recepții de lucrări, toate urmând
realizarea în condiții de maximă eficiență a obiectivului avut în vedere de beneficiar.

1
http://www.creeaza.com/afaceri/comert/CONTRACTUL-INTERNATIONAL-DE-CO362.php, accesat la
19.02.2017
2
Mazilu, Dumitru. Op. Cit. 2011, p.521.
3
Căpățână, O. și Ștefănescu, Br, Op. Cit., 1987, p.242.
4
Alți autori4 susțin, că prin contractul de consulting-engineering, o parte, furnizor, se obligă, în schimbul
unei sume de bani, să păstreze în favoarea celelilalte părți, beneficiar, servicii de natură intelectuală pentru
realizarea fizică a unui obiectiv.

Contractul de consulting-engineering este convenția prin care o parte, denumită furnizor de engineering,
se obligă, în schimbul unei sume de bani să presteze în favpoarea celeilalte părți, denumită beneficiar,
diferite servicii de natură preponderent intelectuaă pentru conceperea, poriectarea, realizarea și dare în
folosință a unei lucrări sau instalații în industrie, agricultură sau ramuri conexe.5

2.2.Caracterele juridice ale contractului de consulting-engineering

Contractul de consulting-engineering este consensual, sinalagmatic, comutativ, cu titlu oneros. Este un

contract nenumit, complex, cu un conținut variabil în raport de voința părților. Are caracter intuitu
personae, pentru că obligațiile ce rezultă din acest contract urmează să fie executate personal de furnizorul
de engineering, dar părțile pot deroga de la această regulă mai ales în cazul prestațiilor care depășesc
limitele unei operații de consulting-engineering și deci, pot fi cesionate unei alte firme în condițiile stabilite
de părți. În toate cazurile, firma de engineering rămâne singura răspunzătoare de executare în mod
corespunzător a contractului.Obligațiile asumate de furnizorul de consulting-engineering sunt preponderent
de mijloace, iar îîn cazul commercial engineering obligațiile sunt preponderent de rezultat și cu executare
succesivă. De regulă, contractul de consulting-engineering se încheie în formă scrisă, care este cerută ad
probationem.6

3.Activitatea de consulting-engineering

Consulting-engineering contituie un complex de operațiuni de o mare diversitate. Pe parcursul

activității de engineering, de la conturarea concepției și până la punerea în funcțiune a unei
instalații industriale, se pot deosebi mai multe serii de prestații și anume7 :

 Studii pentru fundamentarea tehnico-economică, aprecierea oportunității și posibilităților de

realizae, stabilirea amplasamentelor, resurse energetice și de materie primă, căi de
comunicații și căi de acces, forța de muncă, alegerea procesului tehnologic, studii de piață,
organizarea obiectivului industrial sub toate aspectele sale etc.;

4
Macovei, Ioan, Op.cit., 2009, p.73.
5
http://www.creeaza.com/afaceri/comert/CONTRACTUL-INTERNATIONAL-DE-CO362.php, accesat la
19.02.2017
6
http://www.creeaza.com/afaceri/comert/CONTRACTUL-INTERNATIONAL-DE-CO362.php , accesat la
149.02.2017
7
Popescu, T.R. Op.cit., 1983, p.274-275.
5
 Întocmirea proiectelor de sarcini și a listelor pentru furnizarea materialelor și
echipamentelor, analiza ofertelor primite și lansarea comenzilor, încheierea contractelor cu
furnizorii, antreprenorii etc.;
 Studii de lucrări de proiectare preliminare, proiecte generale, proiecte și desene de executare
a planurilor și proiectelor;
 Coordonarea, conducerea și supravegherea lucrărilor de construcții-montaj, a furnizărilor de
echipamente, instruirea personalului, încercări, recepții etc.;

Consulting-ul constă în acordawrea de asistență în vederea organizării unor activități economice,

a perfecționării conducerii și funcționării unor întreprinderi și instituții prin sugerarea unor
soluții meniite să ducă la optimizarea deciziilor de ordin economic sau tehnic.

Consulting-ul este prestat de ingineri și tehnicieni specialiști, individual sau asociați în

organizații specializate.

În general, activitatea de consulting presupune servicii de prospectare tehnică și comercială,

servicii de proiectare și/sau adoptare de proiecte la condițiile concrete de realizare a obiectivului
de investiții, respectiv servicii tehnologice și de organizarea a producției și desfacerii, servicii de
administrare și conducere, servicii de pregătire a personalului, servicii de orientare a opțiunilor
beneficiarului.

Engineering-ul reprezintă ansamblul de operațiuni, în special cu caracter intelectual, care

urmăresc realizarea de investiții în condiții de eficiență maximă și care reprezintă totalul
activităților anterioare, concomitente și ukterioare, ce însoțesc realizarea unui proiect.

Activitatea de engineering cuprinde:

o După domeniul la care se referă, societățile de engineering pot fi specializate în

chemical engineering, electrical engineering, naval engineering, military
engineering, commercial engineering etc.
 După natura prestațiilor la care se obligă scoietățile de consulting-engineering pot fi
specializate în următoarele domenii:
a)engineering economic, având ca obiect determinarea științifică, pe bza unor principii
economice, a selectării celei mai eficiente pentru realizarea unui anumit obiectiv;
b)engineering de proiectare, având ca obiect lucrările de proiectare necesare pentru
realizarea fizică a acestora ( adică întocmirea planurilor, a proiectelor de executare a
acestora, a specificațiilor de utilaje etc.);
c)engineering industrial, având ca obiect alegerea utilajelor și optimizarea exploatării lor,
6
 îmbunătățirea tehnologiilor , organizarea și coordonarea activității oamenilor, organizarea și
normarea muncii, salarizarea, organizarea conducerii obiectivului industrial în scopul
obținerii la termen cu cheltuieli minime a unor produse competitive (după principiul
„randament maxim, costuri minime”).
 După obiectul lor, societăți de consulting-engineering sunt de mai multe tipuri:
a)societăți de proiectare și construcții, organizate în domenii diverse:chimie, energetică,
petrol, construcții civile etc. și care efectuează studii, întocmesc proeicte de execuție,
supraveghează lucrările de construcții-montaj și orice alte operații necesare pentru realizarea
unei lucrări „la cheie”.
b)societăți specializate în conducerea activității societățilorcomerciale, care execută
prestații referitoare la problemele generale:
-ale conducerii (schema funcțională, organizarea procesului tehnologic etc.);
-ale producției (elaborarea programelor de producție, alegerea tehnologiei și a utilajelor,
normarea și perfecționarea procesului de producție);
-ale desfacerii produselor etc.
c)societăți de cercetare, care se ocupă cu elaborarea de noi procedee sau produse și
materiale, precum și cu introducerea lor în producție și/sau în circuitul comercial.
 În funcție de gradul de autonomie, sunt firme de consulting-engineering:a)autonome și
b)integrate.
-în cazul firmelor autonome, gradul lor de autonomie depinde de aportul pe care băncile sau
firmele industriale participă la constituirea capitalului social.
-societățile integrate depinde nemijlocit de firmele industriale, fiind filiale ale acestora sau
compartimente de studii, ce lucrează pentru terți.

Societățile de engineering se află în raporturi contractuale cu întreprinderile producătoare, în

cadrul cărora societăților de engineering le revine misiunea de avant vente, adăugând o
contribuție recunoscută la proiectarea unor mașini și utilaje performante.

Societățile de engineering îndeplinesc, inter alia, funcțiile de prestare a unor servicii solicitate și
pe cele de prezentare a unor prestații inginerești care sunt de natură să contribuie la
perfecționarea tehnică a mașinilor și utilajelor, produse de întreprinderea cu care se află în
raporturi contractuale.

Consulting-engineering-ul este o activitate intelectuală care se concretizează, în principal, prin

furnizarea de sfaturi sau studii tehnice. Ele reprezintă rezultatul unor cercetări raționale,

7
operation research, oferind partenerului contractual posibilitatea de a lua decizii obiective și
eficiente8.

Activitatea de consulting-engineering, pe lângă operațiile tehnice sau concomitent cu acestea,

implică și operațiuni juridice privind cele mai diverse prestații ce țin de realizarea obiectivului
contractual, precum și operațiuni de furnizare și montaj a materialelor de echipament la export
sau import.
Uni autori au menționat9 că în practica de comerț internațional activitatea de consulting-
engineering se manifestă ca un tot întreg, dificil de dezmemebrat în cele două laturi
componente. Se apreciază, totuși, că obiectul activității de consulting constă, în principal, în
realizarea de studii și proiecte la solicitarea beneficiarului, în timp ce engineering-ul depășește
faza de studii, mergând până la coordonarea și executarea montajului instalațiilor în cadrul unui
obiectiv economic sau social.

4.Formele contractului de consulting-engineering

Deși în activitatea de engineering se utilizează o mare diversitate de contracte, se poate

considera că există trei tipuri principale de contracte de consulting-engineering și anume:
contractul „ la cheie”, „contractul pentru serivcii” și contractul unic.

1. Contractul „la cheie”, se caracterizează prin faptul că în temeiul lui , furnizorul de

engineering se obligă să livreze beneficiarului obiectivul contractat în stare de
funcționare, fără ca beneficiarul să aibă altă obligație decât aceea de a plăti un preț
forfetar prestabilit. Acest tip de contract este mai rar folosit în practică din
următoarele motive:
- de regulă, clienții pretind să contribuie la realizarea obiectivelor industriale, punând
la dispoziție mâna de lucru și utilitățile și furnizând o parte din utilaje și materiale.
De asemenea, pretind furnizorului de engineering formarea și instructajul
personalului local chemat să ia parte la funcționarea obiectivului industrial;
-fiscalitatea suportată de societățile de egineering este mai mare în cazul livrării unei
instalații „la cheie ”, decât în cazul prestării unor servicii de consulting-engineering.
Pentru aceste motive se utilizează alte forme de contracte, între care și contractul
„aproape la cheie”.
2. „Contractul pentru servicii”
În cazul acestui tip de contract, clientul încheie contracte distincte pentru fiecare

8
Macovei, Ioan. Op.cit., 1987, p.240.
9
Puiu. A. și colab.Relațiile economice internaționale. Editura Didactică și Pedagogică. Buucurești, 1983, p.233.
8
 dintre prestațiile esențiale necesare pentru realizarea instalației: lucrări de construcții-
montaj, furnizarea de materiale și utilaje, furnizarea de tehnologie, brevete și know-
how etc.
Dezavantajul acestui contract constă în primul rând, în faptul că încheindu-se
contracte separate pentru fiecrae operație de consulting-engineering, fiecare dintre
contractanți răspunde numai pentru prestație proprie, în limitele contractului încheiat
și nu pentru funcționarea întregului ansamblu.
În al doilea rând, dezavantajul „contractelor pentru servicii” constă în faptul că în
lipsa convenției părților, fiecăreie dintre ele i se aplică legea determinată conform
normelor conflictuale ale forului și ca urmare, nu toate contractele vor fi cârmuite de
aceeași lege, lucru ce va creea incertitudini pentru client.
Avantajul acestui tip de contract este dat de prețul mai mic al realizării instalației,
față de cazul încheierii contractului „la cheie”.
Rolul determinant în realizarea unei instalații îl are tehnologie. Deținerea acesteia de
către beneficiar influențează în mare măsură costul instalației. Astfel, în cazul în care
clientul deține tehnologia, el trebuie să mai încheie contracte cu un antreprenor
pentru executarea construcțiilor civile și cu furnizorul utilajelor. În acest caz,
antreprenorul și furnizorul răspund în limitele contractelor respective.

În cazul în care clientul nu are tehnologia, aceasta poate fi cumpărată de la furnizorul

echipamentelor sau de la un terț, care poate pretinde să livreze el o parte din echipament.

3. Contractul unic (abordat în doctrină și sub denumirea de „contract combinat” sau

„contract mixt”) se încheie de beneficiar, de regulă, cu executantul uneia dintre
prestațiile esențiale (furnizor sau constructor), care își poate asuma răspunderea
pentru toate serviciile și lucrările cerute de realizarea instalației, inclusiv pentru
subprestații.
În cazul acestui tip de contract, construcțiile civile sunt realizate de beneficiar, care
poate livra și o parte din utilaje (executate după desenele oferite de furnizor).
Uneori, societatea de engineering apare în relațiile contractuale ca furnizor general,
calitate în care pe lângă activitatea de engineering, mai îndeplinește și pe aceea de
furnizor al mașinilor și utilajelor necesare pentru realizarea lucrărilor industriale, pe
care le obține de la societățile producătoare (care au rolul de subfurnizori) și de
furnizor al licențelor de fabricație pe care le obține de la institutele de proiectări (care
au calitatea de subproiectanți).
Alteori, beneficiarul încheie contractul pentru realizarea instalației cu un consortiu
9
 format prin asocierea furnizorului cu constructorului, situație în care consortiul
răspunde pentru toate obligațiile asumate în vederea executării contractului. În aces
caz, este necesar ca legislațiile naționale să permită constituirea unor societăți între
furnizori și constructor, dacă aceștia sunt de naționalități diferite.
Avantajul acestui tip de contract (contract unic) constîă în faptul cî există un regim
juridic unitar pentru toate prestațiile efectuate.

5.Obligațiile părților în contractul de consulting-engineering

5.1.Obligațiile furnizorului de consulting-engineering

În contractul internațional de consulting-engineering , în principal, furnizorul are

următoarele obligații:

 Să efectueze cercetările și analizele de inginerie tehnologică solicitate.

 Să acorde asistența tehnică necesară.
 Să colaboreze în permanență cu beneficiarul lucrărilor.
 Să coordoneze activitatea antreprenorilor.
 Să valorifice lucrările de montaj.
 Să furnizeze materialele necesare, licențele, brevetele, know-how-ul.
 Să conducă nemijlocit realizarea instalației.
 Să garanteze funcționarea instalației.
 Să păstreze secretul profesional asupra tuturor informațiilor și realizărilor.

De exemplu, Codul Etic elaborat de FIDIC prevede pentru inginerii consultanți obligația
de a-și menține cunoștințele și abilitățile la niveluri compatibile cu dezvoltarea în
domeniul tehnologiei, legislației și managementului și să aplice calificările în cauză cu
diligență în serviciile prestate clienților 10.

Aceste obligații nu sunt aceleași în toate cazurile, fiind determinate de obiectul concret al
contractului de engineering. Ele pot consta în acordarea unei simple consultații inginerești
sau în acordarea de asistență tehnică până la finalizarea obiectivului industrial sau până la
recepția lui, ori până la recepția lui, ori până la verificarea eficienței lui în exploatare sau
pot consta în prestări servicii (precum efectuarea de studii, acordarea de asistență tehnică,
conducerea realizării întregului obiectiv industrial sau numai în coodonarea activității
antreprenorilor, în verificarea lucrărilor know-how, garantarea funcționării obiectivului,
păstrarea secretului asupra informațiilor și realizărilor etc.

10
Codul Etic, vezi http://fidic.org/node/743 , accesat la 19.02.2017
10
 Furnizorul de engineering poate avea obligația de a presta servicii de engineering doar una
sau alta dintre fazele de executare a lucrării industriale sau poate avea răspunderea realizării
întregii instalații.

Chiar în cadrul unei anumite faze, obligațiile furnizorului de engineering pot fi diferite , în
funcție de voința părților contractante. De exemplu, în faza punerii în funcțiune a instalației
industriale, societatea de engineering poate avea obligația de a da clientului indicații pentru
punerea în funcțiune a instalației sau de garanta demarajul instalației . În raport de
obligațiile asumate, se va putea angaja și răspunderea societății de engineering.

Obligațiile furnizorului de engineering trebuie evidențiate în contract, pe faze de executare a

lucrării, începând cu studiile de fezabilitate și proiectare continuând cu executarea
(supravegherea) lucrărilor de construcții-montaj, furnizarea materialelor, utilajelor, soluțiilor
tehnologice, realizarea recepției și punerea în funcțiune a echipamentului industrial,
verificarea eficienței în exploatare a instalației etc.

Obligațiile societății de engineering pot fi completate cu termene de executare și cu

penalități pentru cazul respectării lor.

Furnizorul de engineering are obligația de a colabora permanent cu clientul în timpul

executării contractului și de a respecta prevederile contractului și indicațiile
clientului.executării contractului și de a respecta dreptu

5.2.Obligațiile beneficiarului de consulting-engineering

În contractul internațional de consulting-engineering , beneficiarul de consulting-

engineering are următoarele obligații:

1) Să plătească prețul în modul convenit de părți în contract. Prețul poate fi stabilit pentru
întreaga lucrare sau după natura prestațiilor . Prețul trebuie să fie plătit de către client, iar
valoarea retribuției include și cheltuielile cu caracter permanent , adică acele cheltuieli pe care
compania de consulting-engineering le-a efectuat pentru creșterea potențialului tehnico-
științific. În principal, sunt utilizate următoarele metode de determinare a prețului 11:

 Metoda timpului folosit, în care retribuirea se face prin aplicarea unor nivele de plată pe
unitate de timp consumat, la care se adaugă cheltuielile specifice, egale cu baremurile
organismului profesional;

11
Macovei , Ioan, Op. Cit., 2009, p.76.
11
  Metoda cost plus onorar, conform căreia plata de determină prin adăugarea la cheltuielile
societății pentru realizarea misiunii sale, a unei sume convenite anticipat, cu titlu de
onorariu;
 Metoda sursă forfetară, prin care volumul plății se stabilește sub forma unei sume
globale, corectabile pe parcurs dacă intervin modificări, care cuprinde toate investițiile
societății;
 Metoda procentajului, în care suma de plată se precizează prin aplicarea, la valoarea
finală a lucrării, a unei taxe proporționale fixe, prevăzute prin contract;
 Metoda prețului maxim garantat, prin care se plătesc numai serviciile de asistență ,
deoarece comanda și remunerarea furniturilor revin clientului beneficiar.

Beneficiarul de engineering ( denumit și cumpărător sau client) mai poate avea și următoarele
obligații:

 Să furnizeze toate informațiile (datele primare) cerute de societatea de engineering;

 Să furnizeze anumite bunuri sau să presteze unele servicii ori să obțină autorizațiile
necesare;
 Să exploateze instalația în conformitate cu instrucțiunile furnizorului de engineering;
 Să respecte termenele stabilite pentru aprobarea planurilor prezentate de furnizorul de
engineering, termenele pentru alegerea furnizorilor de materiale și utilaje etc.

O obligație comună ambelor părți se referă la păstrarea secretului asupra documentațiilor,

proiectelor, planurilor, know-how-ului (care poate fi și propriu sau dobândit), datelor economice
etc., atât pe durata executării obiectivului industrial cât și un anumit timp după terminarea
acestuia.

Capitolul II.Răspunderea părților în contractul de consulting-engineering

Această răspundere poate fi angajată în următoarele situații:

 Pentru executarea cu întârziere a prestațiilor;

 Pentru executarea necorespunzătoare a prestațiilor;
 Pentru neexecutarea prestațiilor

Pentru cazul neexecutării în termenul convenit a prestațiilor, pot fi prevăzute penalități (care
să vizeze livrarea docementației , materialelor și echipamentelor, recepția instalației etc.).

12
Penalitățile sunt limitate în timp pentru că dacă întârzierea depășește o anumită durată, se poate
cere rezilierea contractului.
b)Executarea necorespunzătoare a prestațiilor. Furnizorul de engineering trebuie să asigure
următoarele garanții:

 Ca toate planurile, desenele și celelalte documente care fac obiectul contractului sunt
conforme cu specificațiile și că vor fi executate potrivit normelor profesionale, fără ca
acceptarea acestora și viza beneficiarului să-l exonereze de răspundere;
 Ca toate serviciile vor fi prestate potrivit normelor tehnice și de calitate ale profesiei,
furnizorul de engineering obligându-se să depună toate diligențele pentru a obține de la
furnizori cele mai bune condiții de garanție și să asigure conformitatea comenzilor livrat
cu specificațiile și normele stabilite.

Alte garanții date de furnizorul de engineering se pot referi la următoarele aspecte:

 La completările ce pot fi aduse instalației pentru buna funcționare a acesteia sau

pentru realizarea parametrilor conveniți, în condiții de funcționare normală;
 La defecțiuni (de concepție ți/sau execuție );
 La pretențiile terților u privire la utilizarea tehologiei.

În cazul în care prestația furnizorului de engineering nu este corespunzătoare și instalația ce

a făcut obiectuyl contractului nu realizează parametrii conveniți, dar este reținută de către
client, acesta trebuie să plătească cheltuielile efectuate pentru a obține parametrii respectivi.

c)În cazul neexecutării prestațiilor, ca și în cazul executării lor necorespunzătoare,

furnizorul de engineering va fi obligat să plătească daune-interese compensatorii. Acestea au
următoarele particularități:

 Pot cuprinde numai daunele directe și previzibile în momentul încheierii

contractului;
 Trebuie să fie proporționale cu onorariul la care era îndreptățit furnizorul de
engineering conform contractului, fără a putea depăși acest onorariu.

În temeiul principiului colaborării părților, partea care invocă neexecutararea contractului,

are obligația să depună toate diligențele necesare pentru a limita prejudiciul, altfel cealaltă
parte poate să ceară o micșorare corespunzătoare a despăgubirii.

Răspunderea furnizorului de engineering se angajează în funcție de dimensiunile

obligațiilor asumate.
13
 Atfel:

 În cazul în care societatea de engineering a avut calitatea de coordonator genertal al

tuturor lucrărilor, răspunderea se referă la nu numai la concepția lucrării, ci și la
construcții-montaj și la calitatea și randamentul utilajelor, dacă acestea au fost
procurate la inițiativa societății de engineering (chiar dacă există și garanțiua
antreprenorilor și furnizorilor de utilaje);
 În cazul în care societatea de engineering a avut sarcini limitate la pestarea
serviciilor și executarea lucrărilor , răspunderea sa va fi angajată în funcție de
importanța sau ponderea pe care fiecare darcină a avut-o în cadrul întregii lucrări.

Răspunderea societății de consulting-engineering este guvernată de următoarele principii:

 Răspunderea societății de engineering va fi angajată în funcție de natura obligației

asumate (de rezultat sai mijloace).

În cazul contractului de consulting-engineering predomină obligația de mijloace, iar în cazul

contractului de commercial-engineering predomină obligația de rezultat;

 Societatea de consultin-engineering poate fi obligată să repare doar daunele

previzibile;
 Despăgubirile trebuie să fie proporționale cu onorariul, fără a depăși cuantumul
acestuia.

6.1.Răspunderea convențională a părților contractante

Prin contract, părțile pot stabili daunele sau penalitățile pentru neexecutarea sau executarea
cu întârziere a obligațiilor ce le revin, condițiile în care poate solicita desființarea
contractului, garanțiile pe care le oferă societatea de engineering. De regulă, contractul de
consulting-engineering conține și o clauză de arbitraj.
Dacă beneficiarul contractului de engineering renunță la efectuarea lucrării acesta se
întrerupe din culpa sa, va fi obligat să plătească lucrările executate și să restituie
cheltielile făcute de societatea de consulting-engineering.

7.Dreptul aplicabil contractuli de consulting-engineering

Contractul de consulting-engineering este o creație a practicii americane și pentru că nu a fost

reglementat în legislațiile naționale ori prin convenții internaționale, în practica internațională
acest contract este cârmuit de uzanțele comerciale care s-au conturat sub forma de contracte

14
tip(elaborate de asociații de ingineri consultanți, specializați pe domenii), sub forma de
condiții generale (elaborate de asociașii profesionale sau de organismele ONU), sub forma de
recomandări sau prin repetarea aceluiași tip de contract reglementând același tip de relații.

Aceste condiții generale și contracte-tip (sau contracte-model) sunt aplicate unui contract
iternațional concret, numai dacă părțile convin xpres în acest sens, în temeiul principiului lex
voluntatis, conform căruia părțile au dreptul să aleagă legea care să guverneze fondul și efectele
contractului.

În cazul în care părțile contractante nu desemnează legea aplicabilă contractului lor, practica
(arbitrală și judecătorească) folosește ca soluții subsidiare:

 Fie legea prestației caracteristice (denumită și legea furnizoului de engineering), adică

legea în vigoare în țara unde-și avea sediul societatea de engineering în momentul
încheierii contractului;
 Fie legea locului încheierii contractului;
 Fie legea locului executării contractului (denumită și legea beneficiarului), adică legea
locului unde se efectuează construcția. Acestă soluție este consacrată și de Condițiile
generale elaborate de CEE/ONU, ținându-se seamă și de faptul că în acea țară există de
multe ori reglementări imperative în aceadstă materie.

Conținutul contractului de consulting-engineeering internațional, va fi influențat de prevederile

acordurilor comerciale, de plăți și de cooperare economică internațională, încheiate de țările a
căror naționalitate o au părțile contractante.

8.Încetarea contractului internațional de consulting-engineering

Contractul încetează prin ajungerea la termen sau prin reziliere. În situația în care lucrarea este
anulată sau întreruptă din motive ce nu revin societății de consulting-engineering, beneficiarul
va plăti lucrările executate și va restitui societății cheltuielile pe care le-a suportat. În acest caz
clientul va fi obligat să plătească societății de consulting-engineering și o indemnizație de
despăgubire în valoare de 20 % din sumele ce ar reveni societății de consulting-engineering12

12
Macovei , Ioan, Op. Cit., 2009,p.77
15
Bibliografie:

1. Mazilu. Dumitru, Dreptul comerțului internațional, Partea specială, București, Editura

Lumina Lex, 2001;
2. Florescu, D.A, Mrejeru. T, Contractul de comerț internațional, Editura Cores,
București;
3. http://fidic.org , accesat la 19.02.2017;
4. Macovei , Ioan, 2009 ;

5. Codul Etic, vezi http://fidic.org/node/743 , accesat la 19.02.2017

6. Puiu. A. și colab.Relațiile economice internaționale. Editura Didactică și Pedagogică.
Buucurești, 1983;
7. http://www.creeaza.com/afaceri/comert/CONTRACTUL-INTERNATIONAL-DE-
CO362.php, accesat la 19.02.2017

16