-Contabilitate creativa-

Evaluarea stocurilor la ieşire utilizând metoda FIFO, LIFO si

CMP

Prof.Coordonator:
Prof.Univ.

BUCUREŞTI
2014

1
 Conceptul de contabilitate creativă este utilizat pentru descrierea procesul prin care
profesionişti contabili îşi folosesc cunoştinţele în scopul manipulării cifrelor incluse în conturile
anuale.
Contabilitatea creativă este o tehnică de comunicare ce vizează ameliorarea informaţiilor
furnizate investitorilor, este un proces prin care, se manipulează cifrele contabile şi, profitând de
flexibilitate, se aleg acele practici de măsurare şi divulgare ce permit transformarea
documentelor de sinteză din ceea ce ele ar trebui să fie în ceea ce managerii doresc;
este un proces prin care tranzacţiile sunt structurate de asemenea manieră încât să permită
“producerea” rezultatului contabil dorit.

Factori care au generat nevoia de creativitate contabilă

Printre factorii care permit dezvoltarea fenomenelui de contabilitate creativă amintim:
 acuritatea concurenţei într-un context de criză;
 factori de conjunctură:
 degradarea rezultatelor şi a situaţiei financiare;
 nevoia de finanţare: fonduri proprii insuficiente, necesitatea de a respecta anumiţi
indicatori (rata îndatorării, rezultatul pe acţiune);
 presiunea crescută asupra întreprinderilor în vederea comunicării rezultatelor
”înfrumuseţate”, venită din partea investitorilor şi analiştilor;
 dorinţa de a asigura un curs stabil la lansarea societăţilor private în dorinţa de a fi cotate.
Alţi factori:
 insuficienţa normelor contabile,
 eterogenitatea referenţialelor şi armonizarea în curs care se traduce prin spaţiu de libertate
şi de decizii lăsate de către fiecare organism normalizator.

Tehnici de contabilitate creativă: 1

1) regulile contabile
 permit companiilor să aleagă între diferite metode de contabilizare.
 De exemplu, referenţialul internaţional permite contabilizarea costurilor îndatorării
utilizând cele două metode: metoda capitalizării şi metoda rezultatului.

2) estimările contabile
 lasă loc liber manipulărilor.
 Sunt situaţii în care întreprinderea este nevoită să apeleze la doi evaluatori: evaluatorul A
care are un punct de vedere optimist şi evaluatorul B care are un punct de vedere
pesimist. În acest caz "contabilul creativ" poate manipula evaluarea în funcţie de
interesele urmărite, alegând fie opinia evaluatorului A sau a evaluatorului B. Durata de
viaţă contabilă se stabileşte în conformitate cu IAS 16- Terenuri si mijloace fixe
 O atitudine optimistă sau pesimistă din partea expertului evaluator în ceea ce priveşte
estimarea duratei de viaţă economică utilă poate lăsa loc liber oportunităţilor pentru
subiectivism şi contabilitatea creativă.
1
P. Diaconu, F. Guinea, M. Matei, Lucrări prezentate în cadrul simpozioanelor ştiinţifice ale Academiei
de Studii Econimice în perioada 2004-2005( capitolul „Metoda de contabilitate creativă ”in substace
defesance”şi impactul ei asupra indicatorilor de performanţă ai firmei”), pag 13

2
3) tranzacţiile artificiale
 pot constitui practici ale contabilităţii creative atât prin manipularea cifrelor contabile, cât
şi prin mutarea profitului între diferite perioade contabile.
 De exemplu operaţia de lease-back conform căreia o societate vinde un activ către o
bancă, pentru a-1 prelua concomitent print-un contract de locaţie. Preţul de vânzare sub o
astfel de tranzacţie poate fi fixat deasupra sau sub valoarea curentă a activului, deoarece
diferenţa poate fi compensată prin creşterea sau reducerea chiriilor.

4) tranzacţiile veritabile
 pot să ofere imaginea dorită în conturi.
 De exemplu, să presupune ca avem o afacere care constă într-o investiţie de l00.000
u.m., la cost istoric ce poate fi vândută pentru suma de 300.000 u.m. la costul actual.
Managerii afacerii sunt liberi să decidă în ce an vor vinde investiţia şi astfel să mărească
profitul.

Efectele folosirii tehnicilor creative:2

Majorarea sau diminuarea cheltuielilor

 Normele contabile lasă o anumită marjă de manevră în cuantificarea cheltuielilor care
aparţin unui exerciţiu.
 De exemplu, pentru anumite active se indică doar numărul maxim de ani în care trebuie
amortizate. O durată mai mare sau mai mică de amortizare afectează mărimea
rezultatului. În mod similar, se pot analiza provizioanele şi posibilitatea activării
anumitor cheltuieli.

Majorarea sau diminuarea veniturilor

 În anumite cazuri, se poate grăbi sau încetini recunoaşterea veniturilor prin aplicarea
principiului prudenţei sau a principiului conectării cheltuielilor la venituri.

Majorarea sau diminuarea activelor

 Existenţa unei flexibilităţi, în ceea ce priveşte calculul amortizării şi provizioanelor,
creează posibilitatea majorării sau diminuării valorii nete a activelor. De asemenea,
stocurile se pot evalua prin diferite metode şi, ca urmare, valoarea lor poate fi diferită, cu
efecte corespunzătoare asupra contului de profit şi pierdere. Modificările respective
afectează mărimea activelor curente şi necurente, precum şi indicatorii calculaţi pe baza
acestora.

Majorarea sau diminuarea fondurilor proprietarilor

 Modificarea veniturilor şi cheltuielilor afectează mărimea rezultatului şi, în consecinţă,
mărimea rezervelor.
 Se modifică, valoarea fondurilor proprietarilor şi toate ratele calculate pe baza acestora.

2
O Amat, J. Blake, Contabilidad creativă, ediţia a treia, Gestion, 2000, pag 14-15

3
Majorarea sau diminuarea datoriilor
 Normele contabile lasă posibilitatea regularizării anumitor datorii precum cele legate de
pensionare, pe un interval de timp. Ca urmare, o întreprindere interesată în majorarea
rezultatului va proceda la repartizarea datoriei pe o perioadă maxim permisă.

Manipularea informaţiilor prezentate în anexă

 Există părţi în anexă în care se pot include mai multe sau mai puţine informaţii. Lipsa
unor informaţii relevante poate afecta deciziile utilizatorilor externi.

Prezentarea informaţiilor
 Criteriile utilizate în prezentarea informaţiilor contabile pot să fie o portiţă pentru
manifestarea creativităţii.
 De exemplu, alegerea unei scale orizontale sau verticale într-un tabel poate modifica
substanţial impresia despre datele structurate în acesta.

OPŢIUNI CONTABILE ÎN STANDARDELE INTERNAŢIONALE DE RAPORTARE

FINANCIARĂ

Existenţa opţiunilor în contabilitate presupune existenţa mai multor şi/sau tehnici de

estimare pentru rezolvarea unei probleme.
Opţiunea presupune, deci, o alegere. Alegerea unei politici contabile sau tehnici de
estimare, dintre cele acceptate, stabilirea volumului şi genului de informaţii de furnizat precum şi
a formei sub care aceste informaţii trebuie să fie prezentate presupun stabilirea, dintre opţiunile
posibile, a celei ce garantează cea mai bună informare (altfel spus, cea mai sinceră) pentru luarea
deciziilor.
Cea mai benefică informare trebuie să fie în aceeaşi cu cea mai fidelă imagine privind
poziţia financiară, performanţele sau evoluţia poziţiei financiare. Opţiunile contabile apar, în
mod evident, atât la nivelul conturilor individuale, cât şi la cel al conturilor consolidate.

Opţiuni contabile referitoare la stocuri şi la lucrările în curs

Opţiunile contabile în domeniul stocurilor şi lucrărilor în curs, sunt legate, în special, de

evaluarea stocurilor, de volumul producţiei stocate şi de alegerea metodei de contabilizare a
contractelor de construcţii.
Stocurile sunt, conform IAS 2.6, active deţinute pentru a fi vândute în cursul normal al
activităţii, active în curs de producţie pentru a realiza o astfel de vânzare, sau deţinute sub formă
de materiale sau furnituri, care trebuie să fie consumate în cursul procesului de producţie sau al
prestării de servicii.
Principalele categorii de stocuri sunt (IAS 2.37) :
 mărfuri,
 materii prime şi consumabile,
 producţie în curs (inclusiv stocul unui furnizor de servicii)
 produse finite.

4
 Evaluarea iniţială se realizează la cost;
Evaluarea iniţială a stocurilor cumpărate se realizează la cost de achiziţie, care este format
din (IAS 2.11):
 preţul de cumpărare,
 taxe de import şi alte taxe nerecuperabile,
 cheltuielile de transport,
 manipulare şi
 alte costuri care pot fi atribuite direct achiziţiei de mărfuri, materiale şi servicii;
Reducerile comerciale sunt deduse din costul de achiziţie; pentru stocurile obţinute din
producţie, evaluarea iniţială se realizează la cost de producţie, care cuprinde toate cheltuielile
fixe şi variabile ocazionate de transformarea materiilor prime şi materialelor în produse finite;
cheltuielile fixe sunt incluse în cost ţinând cont de gradul de utilizare a capacităţii de producţie
(IAS 2.13). Astfel, costul subproducţiei diminuează costul total de producţie.

Evaluarea ulterioară se realizează la cea mai mică valoare dintre cost şi valoarea realizabilă
netă (IAS 2.9).
Valoarea realizabilă netă este preţul de vânzare estimat ce ar putea fi obţinut pe parcursul
desfăşurării normale a activităţii, mai puţin costurile vânzării (IAS 2.6).

Evaluarea la ieşire a stocurilor se realizează fie prin metoda costului mediu ponderat
(calculat după fiecare intrare sau la sfârşitul lunii), fie prin metoda primului intrat primul ieşit
(FIFO) (IAS 2.25).
IAS 2.36 arată că situaţiile financiare trebuie să prezinte pentru stocuri:
- politicile contabile adoptate pentru măsurarea stocurilor;
- valoarea netă contabilă;
- mărimea stocurilor care au fost recunoscute ca şi cheltuieli în cursul perioadei;
- deprecierea stocurilor contabilizată în cursul perioadei sau reluarea ajustării;
- circumstanţele care au condus la reluarea ajustărilor.

Exemplu

Modul de aplicare a metodei FIFO, LIFO si CMP după fiecare ieşire a stocurilor

Date iniţiale:
Stocul de materiale la 1 octombrie 2013 la o entitate a constituit 7 000 kg cu costul de
intrare 20,50 lei/kg. În cursul lunii octombrie 2013 la depozitul de materiale au avut loc
următoarele mişcări:

1) 06.10 – intrare 5 000 kg la preţul unitar de 19,0 lei/kg;

2) 11.10 – intrare 7 500 kg la preţul unitar de 19,50 lei/kg;
3) 15.10 – ieşire (consum) 11 800 kg;
4) 22.10 – intrare 9 600 kg la preţul unitar de 22,0 lei/kg;
5) 25.10 – ieşire (consum) 4 700 kg;

5
 6) 27.10 – intrare 1 500 kg la preţul unitar de 21,50 lei/kg;
7) 29.10 – ieşire (consum) 2 200 kg.
Inregistrari:

Achizitia de marfuri:

% = 401
371
4426

Vanzarea de marfuri:

4111 = %
707
4427

Descarcare din gestiune:

607=371 ? lei

Metoda primei intrari-primei iesiri

Metoda FIFO presupune ca bunurile iesite din gestiune se evalueaza la costul de achizitie
sau de productie al primei intrari. Pe masura epuizarii lotului, bunurile iesite din gestiune se
evalueaza la costul de achizitie sau de productie al lotului urmator, in ordine cronologica.
În baza datelor din exemplu la aplicarea metodei FIFO pentru evaluarea stocurilor se
întocmesc calculele prezentate în tabelul de mai jos.

Calculul costului materialelor consumate în baza metodei FIFO după fiecare ieşire
Data Intrări Ieşiri Sold
cant., preţ valoare cant., preţ valoarea cant., preţ valoarea,
kg unitar a, lei kg unitar , lei kg unitar lei
, lei , lei , lei
1.10.2013 - - - - 7 000 20,50 143 500
6.10.2013 5.000 19,0 95.000 - - 7 000 20,50 143 500
5 000 19,0 95 000
12 000 - 238 500
11.10.2013 7.500 19,50 146.250 - - 7 000 20,50 143 500
5 000 19,0 95 000
7 500 19,5 146 250
19 500 - 384 750
15.10.2013 - - 7 000 20,50 143 500 200 19,0 3 800

6
 4 800 19,0 91 200 7 500 19,5 146 250
11 800 - 234 700 7 700 - 150 050
22.10.2013 9.600 22,0 211. 200 - - 200 19,0 3 800
7 500 19,5 146 250
9 600 22,0 211 200
17 300 - 361 250
25.10.2013 - - - 200 19,0 3 800 3 000 19,5 58 500
4 500 19,5 87 750 9 600 22,0 211 200
4 700 - 91 550 12 600 - 269 700
27.10.2013 1 500 21,50 2 250 - - 3 000 19,5 58 500
9 600 22,0 211 200
1 500 21,50 32 250
14 100 - 301 950
29.10.2013 - - 2 200 19,5 42 900 800 19,5 15 600
9 600 22,0 211 200
1 500 21,50 32 250
11 900 - 259 050
31.10.2013 23 484 700 18 700 - 369 150 11 900 - 259 050
600

Potrivit metodei FIFO materialele eliberate de la depozit se evaluează astfel:

Sold initial 1.10.2013 7.000 kg x 20,50 lei/ kg = 143.500 lei

Intrari 6.10.2013 5.000 kg x 19,00 lei/ kg = 95.000 lei
Intrari 11.10.2013 7.500 kg x 19,50 lei/ kg = 146.250 lei
Iesiri 15.10.2013 11.800 kg - > 7.000 kg x 20.50 lei/kg = 143.500 lei
- > 4800 kg x 19,00 lei/kg = 91.200 lei
234. 700 lei
Intrari 22.10.2013 9.600 kg x 22.00 lei/kg = 211.200 lei
Iesiri 25.10.2013 4.700 kg - > 200 kg x 19 lei/kg = 3.800 lei
- > 4.500 kg x 19,50 lei/kg = 87.750 lei
91.550 lei
Intrari 27.10.2013 1.500 kg x 21.50 lei/kg = 32.250 lei
Iesiri 29.10.2013 2.200 kg - > 2.200 kg x 19.50 lei/kg = 42.900 lei
42.900 lei

 la data de 15.10.2013:
7 000 kg la preţul de 20,50 lei/kg = 143 500 lei
4 800 kg la preţul de 19,50 lei/kg = 91 200 lei
Total 11 800 kg 234 700 lei

 la data de 25.10.2013:
200 kg la preţul de 19,0 lei/kg = 3 800 lei
4 500 kg la preţul de 19,5 lei/kg = 87 750 lei
7
 Total 4 700 kg 91 550 lei

 la data de 29.10.2013:
2 200 kg la preţul de 19,5 lei/kg = 42 900 lei
Total 2 200 kg 42 900 lei

Costul stocului final de materiale se determină astfel:

a) costul stocului iniţial – 143500 lei

b) costul materialelor intrate – 484 700 lei

= 95.000 lei (6.10) + 146.250 lei (11.10) + 211.200 lei (22.10) + 32.250 lei (27.10)
= 484.700 lei

c) costul materialelor consumate – 369 150 lei.

= 143.500 lei (15.10) + 91.200 lei (15.10) + 3.800 lei (25.10) + 87.750 lei (25.10) +
42.900 lei (29.10)
= 369.150 lei

Valoarea stocului final (a + b – c) 259.050 lei

= costul initial + costul materialelor intrate – costul materialelor consumate
= 143.500 lei + 484.700 lei – 396.150 lei
= 295.050 lei

Conform calculelor efectuate entitatea contabilizează:

- costul materialelor intrate în sumă de 484 700 lei – ca majorare concomitentă a stocurilor
şi datoriilor curente,
- costul materialelor consumate în sumă de 369 150 lei – ca majorare a costurilor
activităţilor de bază şi diminuare a stocurilor.

Modul de aplicare a metodei LIFO

Metoda ultimei intrari-primei iesiri

Metoda LIFO presupune ca bunurile iesite din gestiune se evalueaza la costul de achizitie
sau de productie al ultimei intrari. Pe masura epuizarii lotului, bunurile iesite din gestiune se
evalueaza la costul de achizitie sau de productie al lotului urmator, in ordine cronologicaMetoda
ultimei intrari-primei iesiri.

Potrivit metodei LIFO materialele eliberate de la depozit se evaluează astfel:

Sold initial 1.10.2013 7.000 kg x 20,50 lei/ kg = 143.500 lei

Intrari 6.10.2013 5.000 kg x 19,00 lei/ kg = 95.000 lei
Intrari 11.10.2013 7.500 kg x 19,50 lei/ kg = 146.250 lei
Iesiri 15.10.2013 11.800 kg - > 7.500 kg x 19.50 lei/kg = 146.250 lei
- > 4.300 kg x 19,00 lei/kg = 81.700 lei

8
 227.950 lei

Intrari 22.10.2013 9.600 kg x 22.00 lei/kg = 211.200 lei

Iesiri 25.10.2013 4.700 kg - > 4.700 kg x 22.00 lei/kg = 103.400 lei
103.400 lei
Intrari 27.10.2013 1.500 kg x 21.50 lei/kg = 32.250 lei
Iesiri 29.10.2013 2.200 kg - > 1.500 kg x 21.50 lei/kg = 32.250 lei
- > 700 kg x 22.00 lei/kg = 15.400 lei
47.650 lei
 la data de 15.10.2013:
7 500 kg la preţul de 19,50 lei/kg = 146.250 lei
4 300 kg la preţul de 19,00 lei/kg = 81.700 lei
Total 11 800 kg 227.950 lei

 la data de 25.10.2013:
4.700 kg la preţul de 22.00 lei/kg = 103.400 lei
Total 4 700 kg 103.400 lei

 la data de 29.10.2013:
1.500 kg la preţul de 24,50 lei/kg = 32.250 lei
700 kg la preţul de 22.00 lei/kg = 15.400 lei
Total 2 200 kg 47.650 lei

Costul stocului final de materiale se determină astfel:

a) costul stocului iniţial – 143.500 lei

b) costul materialelor intrate – 484 700 lei

= 95.000 lei (6.10) + 146.250 lei (11.10) + 211.200 lei (22.10) + 32.250 lei (27.10)
= 484.700 lei

c) costul materialelor consumate – 369 150 lei.

= 227.950 lei (15.10) + 103.400 lei (25.10) + 47.650 lei (29.10)
= 379.000 lei

Valoarea stocului final (a + b – c) 249.200 lei

= costul initial + costul materialelor intrate – costul materialelor consumate

= 143.500 lei + 484.700 lei – 379.000 lei
= 249.200 lei

Conform calculelor efectuate entitatea contabilizează:

- costul materialelor intrate în sumă de 484 700 lei – ca majorare concomitentă a stocurilor
şi datoriilor curente,
- costul materialelor consumate în sumă de 249.200 lei – ca majorare a costurilor
activităţilor de bază şi diminuare a stocurilor.

9
 Modul de aplicare a metodei CMP

Date iniţiale
Entitatea evaluează ieşirile de materiale conform metodei CMP după fiecare intrare.
În baza datelor din exemplu, costul materialelor consumate se determină în modul
prezentat în tabelul de mai jos.
Calculul costului materialelor consumate conform metodei CMP determinat după fiecare
intrare:
Data Intrări Ieşiri Sold
cant., preţ valoare cant., preţ valoarea, cant., preţ valoare
kg unitar a, lei kg unitar, lei kg unitar, a, lei
, lei lei lei
01.10.2013 - - - - 7 000 20,50 143 500
06.10.2013 5 000 19,0 95 000 - - 12 000 19,875 238 500
11.10.2013 7 500 19,50 146 250 - - 19 500 19,731 384 750
15.10.2013 - - 11 800 19,731 232 825,8 7 700 19,731 151 924
22.10.2013 9 600 22,0 211 200 - - 17 300 20,990 363 124
25.10.2013 - - 4 700 20,990 98 653 12 600 20,990 264 471
27.10.2013 1 500 21,50 32 250 - - 14 100 21,044 296 721
29.10.2013 - - 2 200 21,044 46 296,8 11 900 21,044 250 424
31.10.2013 23 600 - 484 700 18 700 - 377 775,6 11 900 21,044 250 424

Sold initial 1.10.2013 7.000 kg x 20.50 lei/kg = 143.500 lei

Intrari 6.10.2013 5.000 kg x 19.00 lei/kg = 95.000 lei
12.000 kg 238.500 lei
CMP = 238.500 lei / 1200 kg = 19.875
+
Intrari 11.10.2013 7.500 kg x 19.50 lei/kg = 146.250 lei
19.500 kg 384.250 lei
CMP = 384.250 LEI / 19.500 kg = 19.731

Iesiri 15.10.2013 11.800 kg x 19.731 = 232.825, 80 lei

7.700 kg 151.924,20 lei
CMP = 19.731 (11.10.2013)

Intrari 22.10.2013 9.600 kg x 22.00 lei/kg = 211.200 lei

17.300 kg 363.124 lei
CMP = 363.124 lei / 17.300 kg = 20.990

Iesiri 25.10.2013 4.700 kg x 20.990 = 98.653 lei

12.600 kg 264.471 lei

10
 CMP = 20.990

Intrari 27.10.2013 1.500 kg x 21.50 lei/kg = 32.250 lei

14.100 kg 296.721 lei
CMP = 296.721 lei / 14.100 kg = 21.044

Iesiri 29.10.2013 2.200 kg x 21.044 = 46.296,80 lei

11.900 kg 250.424,20 lei
CMP = 21.044

!la iesire se ia ultimul cost!!!!

1. Conform metodei CMP calculat după fiecare intrare, materialele eliberate din depozit se
evaluează astfel:
 la data de 15.10.200X – în sumă de 232 825,8 lei (11 800 kg x 19,731 lei/kg);
 la data de 25.10.200X – în sumă de 98 653 lei (4 700 kg x 20,990 lei/kg);
 la data de 29.10.200X – în sumă de 46 296,8 lei (2 200 kg x 21,044 lei/kg).

2. Costul stocului final de materiale poate fi determinat prin una din următoarele două variante:

Varianta I
a) costul stocului iniţial – 143 500 lei;

b) costul materialelor intrate – 484 700 lei;

= 95.000 lei (06.10) + 146.250 lei (11.10) + 211.200 lei (22.10) + 32.250 lei (27.10)
= 484.700 lei

c) costul materialelor ieşite (calculate) – 377.775,6 lei;

= 232.825,80 lei (15.10) + 98.653 lei (25.10) + 46.296,80 (29.10)
= 377.775,6 lei

Costul stocului final (a + b – c) 250 424,4 lei

=143.500 lei + 484.700 lei – 377.775,6 lei
= 250.424, 4 lei

Varianta II
a) cantitatea stocului final – 11 900 kg;
b) costul mediu ponderat la sfîrşitul perioadei – 21,044 lei;
Costul stocului final (a x b) 250 424,4 lei.
11.900 kg x 21.044 lei = 250.424,4 lei

Conform calculelor efectuate entitatea contabilizează:

- costul materialelor intrate în sumă de 484 700 lei – ca majorare concomitentă a stocurilor
şi datoriilor curente,
- costul materialelor consumate în sumă de 377.775,6 lei – ca majorare a costurilor
curente şi diminuare a stocurilor.

11
 Propuneri pentru a îmbunãtãti credibilitatea situatiilor financiare

Utilizatorii se asteaptã ca situatiile financiare ale întreprinderii sã ofere informatii fiabile,

obiective, pertinente si care sã fie comparabile cu ale altor companii de la nivel naþional si
international, dar se pare cã tehnicile de contabilitate creativã, care reduc fiabilitatea informatiei
contabile, sunt din ce în ce mai des utilizate de cãtre entitãtile economice si sunt facilitate de
actualele reglementãri contabile.
Diferentele între standardele de contabilitate din fiecare tarã determinã lipsa de
comparabilitate a informatiilor contabile la nivel internaþional.
Prin urmare, sunt necesare schimbãri importante atât la nivelul reglementãrilor, cât si al
supravegherii contabilitãtii pentru a satisface asteptãrile utilizatorilor informatiei contabile.
În opinia mea, pentru ca informatia contabilã sã fie credibilã si de calitate trebuie sã se
reducã posibilitãtile de actiune ale contabilului creativ. Prin urmare, normalizatorii trebuie sã
elimine din standardele de contabilitate alternativele care permit contabilizarea în diferite moduri
a aceleiasi tranzacþii.
În acelasi sens, este necesarã limitarea posibilitãtilor de realizare a estimãrilor. Aceste
mãsuri vor reduce domeniul de aplicare pentru cosmetizãrile „legale”.
De asemenea, ar trebui limitate posibilitãtile de a folosi rezultatul extraordinar si
rezultatul reportat. Indicatã ar fi si introducerea, în mod obligatoriu, cel puþin de cãtre societãtile
cotate la bursã, în situatiile lor financiare, a rezervelor auditorilor, atunci când acestea pot fi
cuantificate.
În plus, este necesar sã se înãspreascã sanctiunile împotriva directorilor care
„cosmetizeazã” informatiile contabile.
Pe de altã parte, nu este suficient sã se amelioreze cadrul contabil. Este important sã se
asigure independenta profesiei contabile, iar organismele de supraveghere si sistemul judiciar sã
garanteze respectarea legislatiei în vigoare. Auditorii trebuie sã ia o pozitie clarã si fermã atunci
când existã semne de creativitate.
Pentru a împiedica dezvoltarea contabilitãtii creative ar trebui sã se acorde o mai mare
importantã principiului contabil al permanentei metodelor. În ceea ce priveste problema
diferentelor contabile internationale, este necesar ca organismele de reglementare si organismele
profesiei contabile sã accelereze procesul de adoptare cât mai curând posibil la nivel national a
Standardelor Internationale de Raportare Financiarã, cel putin de cãtre societãtile care depãsesc o
anumitã dimensiune si nu numai de cãtre cele cotate la bursã.
În cele din urmã, pânã ce toate aceste recomandãri vor fi puse în aplicare, este de dorit ca
analistii financiari sã includã în rapoartele lor informatii cu privire la practicile contabile creative
pentru a ajuta investitorii sã ia cele mai bune decizii de investitii.
De exemplu, atunci când utilizeazã datele contabile ar trebui sã tinã cont si de rezervele
incluse în rapoartele de audit.

12
 Concluzii
Contabilitatea creativã presupune cã întreprinderea în cauzã, profitã de lipsurile existente
în norme si de flexibilitatea acestora în vederea distorsionãrii informatiilor publicate,
managementul întreprinderii având posibilitatea ca, în functie de interesele urmãrite, fie sã
„netezeascã” rezultatul, fie sã ofere o imagine favorabilã asupra acestuia.
Desi existã o diferentã clarã între contabilitatea creativã si încãlcarea deliberatã a legii
(frauda), ambele fenomene apar în conditii de dificultate financiarã a întreprinderilor si au la
bazã intentia de a însela.
În consecintã, chiar dacã utilizarea contabilitãtii creative nu este întotdeauna ilegalã, ea
aratã faptul cã managerii, aflati sub presiune financiarã, cautã solutii fãrã a-si mai pune problema
respectãrii unor standarde etice.
Cu alte cuvinte, adevãrul spus pe jumãtate si minciuna pot fi considerate ca susceptibile
de posibile fraude.
Practicile de contabilitate creativã nu vor dispãrea decât odatã cu disparitia cauzelor care
le-au generat, astfel cã dorinta normalizatorilor contabili de limitare a contabilitãtii creative
trebuie sã aibã în vedere circumstanþele ce permit manifestarea acesteia.Însã de fiecare datã când
apare o normã nouã, entitãtile gãsesc o cale sã-i minimizeze impactul.
Astfel încât, oricât de multe reguli ar implementa profesia, întotdeauna vor fi unii care
vor gãsi o cale de a „bate” sistemul. Ca urmare, misiunea normalizatorilor si profesionistilor
contabili nu este una simplã: imaginatiei trebuie sã i se rãspundã cu imaginatie.

13
 Bibliografie

1. Cuc S.M., Studii şi cercetări privind guvernanţa corporativă în firme româneşti - teză de
doctorat, 2008

2. Feleagă (Malciu) L., Feleagă N., Contabilitate financiară: o abordare europeană şi

internaţională, Editura Infomega, Bucureşti, 2005

3. Feleagă N., Malciu L., Politici şi opţiuni contabile (Fair accounting versus Bad Accounting),
Editura Economică, Bucureşti, 2002

4. Groșanu A.,Contabilitatea creativă în România, working paper, lucrare prezentată la a treia

sesiune de comunicări ştiinţifice a cercetătorilor postdoctorali “Provocările crizei și răspunsurile
științei economice”, 2012

**, Manual de standarde internaționale de audit și control de calitate. Audit financiar 2009,
Editura Irecson, Bucureşti, 2009

***, Standarde Internaţionale de Raportare Financiară. IFRS-2009, traducere, Editura

CECCAR, Bucureşti, 2009

***, Codul etic al profesioniștilor contabili, Ediția 2010, Editura Irecson, București, 2010

***, http://static.anaf.ro/static/10/Anaf/Legislatie_R/Cod_fiscal_norme_2014.htm

14