Tulburari ale metabolismului proteic si lipidic.

Cai commune de
metabolizare a alimentelor

Tulburari in metabolismul lipidelor

Lipidele constituie un grup de substanțe organice, care îndeplinesc roluri multiple în cadrul
organismului animal:
-rol plastic, întrând în constituția membranelor celulare;
-rol energetic, prin utilizarea energogenică a acizilor grași;
-rol de protecție mecanică a unor organe (rinichii);
-rol de protecție termică a organismului (maniamentele subcutanate – depozite de grasime);
-rol de sursă de apă metabolică, utilizabilă în condiții de deshidratare și inaniție hidrică;
-rol de materii prime utilizate în scopul biosintezei unor substanțe liposolubile biologic active (hormoni steroizi).
Organismul își procură acizii grași, glicerolul și colesterolul, indispensabili biosintezei lipidelor proprii din două surse:
-hrana, care furnizează:
-trigliceride, digerate succesiv sub influența lipazei gastrice și a celei pancreatice, în glicerol și acizi grași;
-fosfolipide, digerate sub influența fosfolipazelor pancreatică și intestinală în glicerol, acizi grași, colină și radicali fosfat;
-colesterol esterificat, digerate sub influența colesterolesterazei pancreatice în colesterol și acizi grași.
-biosinteaza, la nivel hepatic a trigliceridelor, folosind ca materie primă glucide și proteine.
Digestia, absorbția și metabolismul lipidelor se derulează prin implicarea următorilor factori:
-enzimatici, precum: lipazele gastrică și pancreatică, fosfolipazele pancreatică și intestinală și colesterolesteraza pancreatică,
implicate în procesele de digestie a lipidelor din rație;
-secreția biliară, răspunzătoare (prin sărurile biliare) de emulsionarea lipidelor din rația alimentară și:
-facilitarea digestiei acestora;
-facilitarea absorbției acestora;
-hormonali, implicați în reglarea nivelului metabolismului proteinelor, precum:
-insulina, care amplifică anabolismul lipidelor;
-catecolaminele, STH, hormonii tiroidirni iodați (tiroxina), hormonii sexuali, glucagonul și hormonii glucocorticoizi, care
amplifică catabolismul ;
-prezența în rație a factorilor lipotropi (colina, inozitolul, acidul folic, vitaminele B6 și B12, metionina, proteinele ), care se opun
depunerii lipidelor în diverse țesuturi (ficat);
-prezența în rație a factorilor antilipotropi (biotina, vitaminele B1, B2, PP și cistina), care se opun depunerii lipidelor în diverse
țesuturi (ficat);
-nervoși, reprezentați de hipotalamus, care se implică:
-în calitate sa de centru de reglare a ingestiei de hrană;
-în calitatea sa de releu neuroendocrin, în sinteza unor hormoni implicați direct (STH ) sau indirect (TSH , ACTH , FSH ), în
metabolismul lipidelor;
-genetici, care pot predispune organismul, la dezechilibre metabolice, manifestate fie prin prevalența anabolismului (tendința de
îngrășare), fie prin cea a catabolismului lipidic (tendința de menținere la un nivel scăzut a depozitelor lipidice corporale).
În consecință, orice disfuncție în derularea acțiunilor specifice factorilor enumerați mai sus, are darul de a induce tulburări ale
metabolismului lipidelor.
Tulburările metabolismului lipidelor, intră în categoria lipidozelor se manifestă la nivelul:
-metabolismului lipidelor neutre;
-metabolismului lipidelor complexe.

Tulburările metabolismului lipidelor neutre

Tulburările metabolismului lipidelor neutre se grupează în două categorii:
-tulburări prin aport redus de lipide;
-tulburări prin aport crescut de lipide.

Tulburari in metabolismul proteinelor

Proteinele constituie un grup de substanțe organice, care îndeplinesc roluri multiple în cadrul organismului animal:
-rol plastic, întrând în constituția țesuturilor organismului;
-rol de transportator plasmatic al unor hormoni, lipide (lipoproteine), vitamine etc.;
1
-rol de biocatalizator (enzime);
-rol în apărarea specifică (imunoglobuline) și nespecifică (complementul);
-rol în menținerea echulibrului acido-bazic (prin grupările aminio și carboxil);
-rol hidropexic, de reținere a apei (generează presiunea oncotică);
-rol detoxifiant (conjugarea cu aminoacizi a toxicului, la nivel hepatic);
-rol energetic, prin utilizarea aminoacizilor:
-în sens energogenic;
-în sens neoglucogenic sau lipogenic.
Organismul procură aminoacizii, indispensabili biosintezei proteinelor proprii din două surse:
-hrana, care furnizează:
-proteine, digerate succesiv sub influența enzimelor proteolitice din sucurile gastric (pepsina și gelatinaza), pancreatic (tripsina,
chimotripsina, elastaza și carboxipeptidazele) și intestinal (enterochinazele, aminopeptidazele tri și dipeptidazele);
-biosinteaza în organism a aminoacizilor neesențiali.
Digestia, absorbția și metabolismul proteinelor se derulează prin implicarea următorilor factori:
-enzimatici, precum: pepsina, gelatinaza, tripsina, chimotripsina, elastaza, carboxipeptidazele, enterochinazele, aminopeptidazele,
tri și dipeptidazele, implicate în procesele de digestie a proteinelor din rație;
-hormonali, implicați în reglarea nivelului metabolismului proteinelor, precum:
-insulina, STH, hormonii tiroidirni iodați (tiroxina) și hormonii sexuali, care amplifică anabolismul proteinelor;
-glucagonul și hormonii glucocorticoizi, care amplifică catabolismul proteinelor;
-vitaminici, precum vitaminele hidrosolubile din complexul B (B2, B6, B12) și PP, precum și vitaminele liposolubile (A,D,E,K)
care se implică în metabolismul intermediar al proteinelor;
-nervoși, implicați în reglarea biosintezei și secreției unor componente proteice (Sistemul Nervos Vegetativ) sau asigurarea unei
balanțe pozitive a biosintezei proteice în anumite structuri, precum mușchii scheletici (Sistemul Nervos Central);
-genetici, constituiți de genele implicate în codificarea proteinelor proprii organismului.
În consecință, orice disfuncție în derularea acțiunilor specifice factorilor enumerați mai sus, are darul de a induce
tulburări ale metabolismului proteinelor.
Tulburările metabolismului proteinelor, intră în categoria proteineozelor și se manifestă la nivelul:
-metabolismului unor aminoacizi;
-metabolismului anumitor proteine sau categorii de proteine.

Tulburări ale metabolismului proteinelor, cu manifestare la nivelul aminoacizilor

Aceste tulburări au un caracter congenital, intrând în categoria enzimopatiilor, fiind datorate unor deficite enzimatice
(cantitative sau calitative), care stopează derularea unor lanțuri metabolice, determinând sindroame specifice, precum:
-fenilcetonemia, produsă de incapacitatea enzimei fenilaalaninhidroxilaza de a transforma fenilalanina în tirozină;
-tirozinoza, produsă de deficitul în aminotransferază, fapt care face imposibilă transformarea acidului b tri fenil piruvic în acid
homogentizinic;
-alcaptonuria,
-leucinoza,
-cistinuria;
-albinismul, (imposibilitatea transformării tirozinei în melanină).Albinismul este o afecţiune ereditară, fiind caracterizată prin
absenţa pigmentului (melanina) care conferă culoare pielii, părului şi ochilor.

Aceste tulburări se concretizează prin afectarea nivelului cantitativ și calitativ al unor proteine specifice organismului,
fiind induse prin:
-deficite congenitale manifestate prin afectarea cantitativă sau calitativă a biosintezei unor proteine specifice organismului
(hemofiliile);
-afectarea biosintezei unor proteine specifice, în urma:
-alterării funcționale a organelor care găzduiesc aceste procese (tulburări de coagulabilitate consecutive și disfuncții consecutive
alterării nivelului proteinelor plasmatice, induse de insuficiența hepatice);
-carențe alimentare, inductoare de:
-diminuarea fondului de aminoacizi necesari biosintezei proteice (malnutriție);
-tulburări ale sintezei proteice, precum carențele în vitamina C (inductoare de deficiențe ale biosintezei colagenului) și K
(inductoare de deficiențe biosintetice ale factorilor plasmatici II, VII, IX și X, ai coagulării sângelui);
-diminuarea fondului de aminoacizi necesari biosintezei proteice,urmare a maldigestiei și malabsorbției(tulburări digestive )
-amplificarea biosintezei proteice (hipergamagobulinemia specifică unor stări infecțioase);
-procese patologice concretizate prin distrugerea sau eliminarea crescută a unor proteine specifice (hemoragii și plasmoragii,
inductoare de hipoproteinemii și respectiv hiperproteinemii).

2
 Organismul este un sistem deschis care face schimb de substanţă şi energie cu mediul extern. Acest schimb permanent se
numeşte metabolism. Metabolismul începe odată cu ingestia alimentelor şi sfârşeşte cu excreţia produşilor neutilizabili. El se
desfăşoară în trei etape: digestivă, celulară şi excretorie. Legătura dintre aceste etape o asigură sângele şi circulaţia acestuia.

Reactiile biochimice, care au ca suport nutrientii, sunt exergonice si endergonice. Reactiile exergonice sunt cele asociate
cu degradarea nutrientilor, fiind furnizoare de energie; ele constituie latura catabolicã a metabolismului sau catabolismul.

Reactiile endergonice sunt cele consumatoare de energie, necesarã reconstructiei sau sintezelor celulare; ele constituie
latura anabolicã a metabolismului sau anabolismul.

Calcul metabolism bazal

Formula Harris-Benedict - este bazata pe varsta (V), greutate (G), inaltime (I)

• pentru femei (kcal): 655 + (9,56 x G) + (1,85 x I) - (4,68 x V)

• pentru barbati (kcal): 655 + (13,75 x G) + (5 x I) - (6,78 x V)

Formula Mifflin-St.Jeor - pentru adulti cu varsta cuprinsa intre 19-78 ani

• pentru femei: (10 x G) + (6,25 x I) - (5 x V) - 161

• pentru barbati: (10 x G) + (6,25 x I) - (5 x V) + 5

Calcum greutatea ideala

Greutatea ideala(kg)=(inaltimea-100)+varsta/10x0,9

Calcul indice de masa corporala

m [kg]

IMC[kg/m2] =

h2 [m2]

Calcul numar de calorii arse

Formula : Greutate corporala x 33