REFERAT

METODE ACTIV-PARTICIPATIVE IN PREDAREA

RELIGIEI

Ca dascăli ne punem întrebarea cum să desfăşurăm demersul

nostru didactic pentru a ajunge la sufletul copilului, la pătrunderea
adevărurilor de credinţă, la cunoaşterea lui Dumnezeu prin
Hristos” Lumina lumii”, la transpunerea în practică a acestor
adevăruri prin relaţionare cu semenii.
În activitatea didactică trebuie să avem în atenţie nu numai
pregătirea de specialitate, ci şi perfecţionarea pregătirii metodice,
pentru a realiza o proiectare optimă a activităţii instructiv–
educative, care vizează idealul disciplinei Religie, formarea
personalităţii religios-morale a elevilor.
Îmbinăm metodele tradiţionale cu cele specifice disciplinei
(cântarea religioasă, rugăciunea, lectura, interpretarea textului
biblic, lectura explicativă, exerciţiul moral, îndrumarea teoretică şi
practică), însă acordăm o atenţie deosebită metodelor activ-
participative, centrate pe elev.
Fiecare metodă pe care o aplicăm în anumite secvenţe de
lecţie poate fi considerată activă în măsura în care pune în mişcare
operaţiile gândirii şi trairile afective, dacă motivează elevul pentru
studiu şi îmbogăţeşte astfel bagajul său de cunoştinţe. Metoda în
sine este eficientă dacă este adaptată obiectivelor, conţinuturilor,
achiziţiilor în timp ale elevilor, particularităţilor individuale şi de
vârstă specifice ale acestora.
Se doreşte astăzi în şcoală, punerea în practică a unor
strategii activ-participative,care au un caracter dinamic, prin care
procesul de predare şi învăţare se realizează prin cooperare,
interdependenţă şi independenţă. Se urmăreşte astfel dezvoltarea
spiritului activ şi critic al elevilor.
Orice strategie didactică este eficientă numai în măsura în
care transmiţând cantitatea de informaţii reuşeşte să-i antreneze pe
elevi în asimilarea ei activă şi creatoare, Conlucrarea dintre
profesor şi elev conferă strategiei o dimensiune
psihosocială,datorită multiplelor relaţii interpersonale.
Proiectarea procesului de învăţământ în funcţie de
aptitudinile elevilor,de ritmul lor de lucru,axarea învăţării pe
aşteptările şi interesul lor pentru activitate,legarea şcolii de practica
vieţii creştine presupune în primul rând o activizare a proceselor
mentale care se obiectivează în competenţe, comportamente şi
conduite.
Va voi prezenta câteva metode interactive, ce pot fi aplicate
cu succes la orele de religie şi în cadrul unor activitati cultural-
religioase, în vizitele şi excursiile la mănăstirile din ţară, în cadrul
cercului de religie sau la pregătirea serbărilor şcolare realizate cu
elevii în preajma marilor sărbători creştine

Jocul de rol(dramatizarea) poate fi folosit în lecţiile de

transmitere şi însuşire a noilor cunoştinţe, de evaluare, de
recapitulare a cunoştinţelor, comunicarea şi fixarea cunoştinţelor,
aprecierea, asocierea lor sau la interpretarea unor scenete cu
caracter religios(serbările desfăşurate în aşteptarea Naşterii
Domnului sau a Învierii Domnului).
Aplicat la orele de curs, conduce la realizarea următoarelor
obiective:
- învăţarea modurilor de gândire, trăire şi acţiune specifice
unui anumit statut
- dezvoltarea empatiei şi a capacităţii de înţelegere a opiniilor
şi a aspiraţiilor
- stimularea atitudinii de a surprinde, înţelege şi evalua
orientările valorice ale partenerilor
- formarea experienţei şi competenţei de a rezolva situaţiile
problematice dificile. Pentru a fi eficient, scenariul trebuie să fie
spontan şi să nu dureze mai mult de 5-10 minute, după care
urmează intervenţiile şi comentariile.
 Metoda oferă posibilitatea de a te transpune în rolul
personajului. In timpul jocului ne adresăm personajelor şi la sfârşit
întrebăm cum s-au simţit şi ce au învăţat din această experienţă.
De exemplu se poate aplica aceasta metoda la lecţia „Pilda
fiului risipitor”(clasa a VI-a), „Învierea lui Lazăr”(clasa a VII-a),
etc.
Metoda cvintetului, ce favorizează reflecţia personală şi
colectivă, rapidă, esenţializarea cunoştinţelor, înţelegerea lor
profundă, manifestarea creativităţii.
Cvintetul este o poezie cu cinci versuri cu ajutorul căreia se
realizează şi se condensează informaţiile incluzându-se şi reflecţii
ale elevilor care pot lucra individual, în perechi sau în grup. Aplic
această metodă pentru dezvoltarea creativităţii, a limbajului
elevilor, mai ales la clasele V-VIII. Mulţi elevi sunt preocupaţi de
poezie şi încercăm să-i obişnuim să caute poezia şi literatura
religioasă, care exprimă trăiri profunde.
Structura algoritmică:
1.Primul vers conţine un singur cuvânt cheie, de obicei un
substantiv, subiectul poeziei care va fi explicitat în versurile
următoare.
2.Al doilea vers este format din două cuvinte, de obicei
adjective care descriu subiectul poeziei.
3.Al treilea vers este format din trei cuvinte, de obicei verbe
la gerunziu, care exprimă acţiuni.
4.Al patrulea vers, din patru cuvinte exprimă sentimentele
autorului faţă de subiectul abordat.
5.Al cincilea vers este format dintr-un cuvânt care exprimă
esenţa subiectului.
Exemplu- clasa a VI-a
Credinţa
Statornică,sfântă,
Păzind,sporind, făptuind,
Aduce în suflet,bucuria,
Iubirea.
 Clasa a IV-a
Mântuitorul,
Blând, smerit,
Iubind, iertând,jertfind,
Se roagă pentru noi,
Învierea

Metoda ,,Cubului” – presupune explorarea unui subiect, a unei

situaţii din mai multe perspective, permiţând abordarea complexă
şi interogatoare a unei teme.
Etape:
Realizarea unui cub pe ale cărui feţe sunt scrise cuvintele: descrie,
compară, analizează, asociază, aplică, argumentează.
Anunţarea temei, subiectului pus în discuţie.
Împărţirea clasei în 6 grupe, fiecare dintre ele examinând tema din
perspectiva cerinţei de pe una dintre feţele cubului.
De exemplu, la lecţia Sfânta Taină a Împărtăşaniei cls. a VI-a,
se poate aplica în etapa:
Comunicării noilor cunoştinţe
-în această secvenţă de lecţie vom lucra pe grupe şi vom
aplica metoda cubului.
- se împarte clasa în şase grupe de elevi (4/5 elevi în fiecare
grupă).
Sarcini de lucru în aplicarea metodei cubului:
Interacţiunea pe feţele cubului Sarcina de lucru pe care o
propun
Descrie! Cum arată?
Compară! Cu cine/ce seamănă şi de
cine/ce diferă?
Asociază! La ce te face să te gândeşti?
Aplică! Cum poate fi folosit?
Analizează! Din ce este făcut? Ce conţine?
Ce presupune?
Argumentează pro sau contra. Este bun sau rău? Dorit sau
nedorit? De ce?
 Fiecare grupă va avea de realizat o sarcină de lucru.
Grupa I – Descrie – Sfânta Taină a Împărtăşaniei (a
Spovedaniei).
Grupa II – Compară – cu celelalte slujbe la care ai participat
(Sfânta Liturghie, Spovedania, Maslul, Botez, Hirotonie, Nuntă).
Grupa III – Asociază urmatoarele componente: „Trupul şi
Sângele Domului” cu pâinea şi vinul (Hristos la Cina cea de taină)
– Momentul instituirii Sfintei Taine: „Luaţi, mâncaţi…”
Grupa IV – Aplică – cum ne pregatim inainte de a primi
Sfanta Impartasanie pornind de la cunoştinţele, prezentate in cadrul
lectiei, referitoare la aceasta dumnezeiasca Taina. Începând cu
clasa a II-a şi a III-a au participat în Postul Craciunului sau in
Postul Mare, împreună cu părinţii sau cu profesorul de religie, la
Spovedanie şi s-au pregătit sufleteşte pentru momentul
Împărtăşaniei.
Grupa V – Analizează – importanţa Împărtăşaniei şi ce
presupune ea :
 unirea cu Hristos şi viaţa de veci;
 pregătirea sufletească pentru acest moment;
 spovedania făcută cu părere de rău şi cu dorinţa
de îndreptare;
 împlinirea canonului.
Grupa VI – Argumentează pro sau contra – afirmaţia: „La
fiecare Sfântă Liturghie pâinea şi vinul aduse în dar de credincioşi
se preface prin puterea Duhului Sfânt în Trupul şi Sângele
Mântuitorului spre iertarea păcatelor şi spre viaţa de veci” sau
„Cina cea de Taină se reactualizează la Sfintele Paşti?”.
Forma finală a scrierii este împărtăşită întregului grup.
Lucrarea finală poate fi desfăşurată pe tablă.

Tehnica „Turul galeriei”

Este o tehnică de învăţare prin cooperare, care promovează
gândirea şi învăţarea eficientă, încurajând elevii să-şi exprime
opiniile cu privire la soluţiile propuse de colegii lor. Paşii în
aplicarea acestei tehnici.
1.Elevii organizaţi în grupuri de trei sau patru rezolvă o
sarcină de lucru care permite mai multe perspective de abordare
sau mai multe roluri.
2.Produsele activităţii grupurilor de elevi sunt notate pe o
planşă realizându-se un poster.
3.Posterele se expun pe pereţii clasei care se transformă într-
o galerie expoziţională.
4.Grupurile trec apoi pe rând pe la fiecare poster şi fac
comentarii direct pe acesta.
5.După ce se încheie „turul galeriei”, fiecare grup îşi
examinează propriul poster şi discută observaţiile făcute de colegi.
Aplicăm această metodă atunci când urmărim înţelegerea
sensului unui citat sau a unui verset biblic.
„Drept aceea privegheaţi, că nu ştiţi nici ziua, nici ceasul
când va veni, Fiul omului”(Mt. 25,13).
„Credinţa fără fapte, moartă este.”(Iacov 2,26)
„Să vorbim şi altora despre Hristos.”
„Alcătuiţi în scris(desen) portretul unui bun creştin”- clasa a
VI-a
Se poate aplica metoda şi la lecţii de Consiliere şi orientare:
Traficul de fiinţe umane, Consumul de droguri, Cine sunt eu,
Şcoala în care învăţ…

Aplicarea teoriei „Inteligenţelor multiple”

In proiectarea activităţilor se pot crea modele alternative de
învăţare activă centrate pe diferite tipuri de inteligenţă, asigurând o
diferenţiere a instruirii pentru fiecare elev.
Studiile au arătat că „fiecare persoană posedă cele opt
inteligenţe (lingvistică, logico-matematică, muzical-ritmică,
spaţială, naturală, kinestezică, interpersonală, intrapersonală - după
Gardner). Gândim, învăţăm şi creăm în moduri diferite.
Dezvoltarea potenţialului nostru depinde de ceea ce învăţăm cu
inteligenţa noastră specifică.
 Avem în atenţie această abordare diferenţiată a elevilor, atât
în timpul orelor, dar în mod special în cadrul activităţilor
extracurriculare când se poate valorifica cu succes inteligenţa
specifică a fiecăruia.
Spre exemplu, metoda se poate aplica la lecţia de la clasa a-
III-a „Invierea Domnului”, unde într-o secvenţă se pot valorifica
inteligenţa lingvistică, muzical-ritmică, spaţială, interpersonală.
1. Fixarea cunoştinţelor

 Se poate realiza prin activitate pe grupe:

Grupa I
Priviţi desenul de mai jos. Coloraţi pătrăţele în care sunt scrise
propoziţii adevărate. Ce aţi obţinut?
Arhiereii i-au Iisus a fost Soldaţii i-au
cerut sfaturi prins în adus flori lui
lui Iisus Grădina Iisus
Ghetsmani

Iisus a fost Sinedriul l-a Pe capul lui

bătut, condamnat Iisus s-a pus
scuipat, pe Iisus la o coroană de
batjocorit moarte spini

Hristos a fost Judecata trebuia Cina cea de

răstignit în aprobată de taină a avut
suveranul
Joia Mare roman
loc miercuri
seara

Iuda nu a Sutaşul a spus Mulţimea a

primit cei „cu adevărat vrut ca Iisus
Fiul lui Dumne-
treizeci de zeu este Acesta să fie eliberat
arginţi

De Paşti ducem Hristos a Hristos a fost

la Biserică înviat răstignit pe
ramuri verzi de
salcie
duminică dis- muntele
de-dimineaţă Măslinilor
Grupa a II-a
Scrieţi pe coroniţa lui Iisus (pe fiecare floare) o faptă bună pe care
aţi făcut-o în aşteptarea Învierii. Au mai rămas şi spini?
Grupa a III-a
Desenaţi o felicitare de Sf. Paşti şi scrieţi un gând către părinţii
voştri.
Grupa a IV-a
Alcătuiţi o compunere cu titlul Învierea Domnului, folosindu-vă de
cuvintele: Hristos, dragoste, sărbătoare, bucurie, duminică, familie,
lumină.
Grupa a V-a
Scrieţi cum puteţi fi şi voi mărturisitori ai Învierii Domnului
asemeni mironosiţelor.
 Fiecare grupă îşi prezintă activitatea realizată în faţa
colegilor.
 Se fac aprecieri.

Concluzii:
Gama metodelor interactive este diversă. Depinde de
măiestria profesorului aplicarea eficientă a acestora la clasă. Să nu
uităm că profesorul este cel care conduce, îndrumă, motivează,
,,urmăreşte activitatea independentă a elevilor, pentru ca aceştia să
se implice activ în procesul de predare-învăţare.

Bibliografie:
Biblia sau Sfânta Scriptură,Ed. IBM al BOR, Bucureşti,1968
Muşata Bocoş, Instruire interactivă,Ed.E.P.U.,Cluj Napoca, 2000.
Ghid - Instruire diferenţiată - Aplicaţii de teoria inteligenţelor
multiple,Bucureşti, M.E.C.,2001.