Inovatii in evaluare-PIRLS

este o evaluare comparativă internaţională, administrată din cinci in cinci ani: 2001, 2006,
2011 etc.

evaluează performantele elevilor de clasa a IVa , in vârsta de 9 si 10 ani la citire/lectura,

precum si politicile si practicile legate de alfabetizarea (dobândirea capacitaţilor de baza)
la lectura/citire din tarile participante.

PIRLS, in extenso Progress in International Reading Literacy Study, respectiv

Progresul in Studiul Internaţional al Alfbetizarii la Citire/Lectura.

NOTĂ
Conceptul de Reading Literacy desemnează „abilitatea de a înţelege si a utiliza acele
forme ale limbii scrise cerute de către societate si/sau valorizate de către individ”

!!! In consecinţa, achiziţia capacitaţilor de baza la citire (alfabetizarea pentru citire) este
privita ca unul dintre procesele fundamentale ale şcolarizării, deoarece, prin intermediul
sau se constituie baza învăţării tuturor celorlalte discipline de studiu.

PIRLS investighează următoarele aspecte ale alfabetizării la citire:

 procesele de comprehensiune
 scopurile citirii/lecturii
 comportamentele şi atitudinile în procesul de citire/lectură

Studiul furnizează comparaţii internaţionale pentru:

 performantele la citire ale elevilor de clasa aIVa
 competenţele elevilor în relaţie cu scopurile şi standardele pentru educaţia la citire
 impactul mediului familial şi modului în care părinţii pot sprijini achiziţia
deprinderilor de bază la citire
 organizarea, timpul şi materialele pentru învăţarea citirii în şcoală
 abordările curriculare ale instruirii la citire

Prin intermediul PIRLS se vor găsi răspunsuri la întrebări de tipul:

 Cum, cât de mult şi cât de bine citesc elevii din propriul sistem educaţional în
comparaţie cu elevii din alte ţări?
 cum evoluează în timp performantele la citire/lectură ale elevilor? Către plus?
Către minus? Stagnează?
 Cum valorizează lectura elevii la finalul învăţământului primar?
 Cum influenţează performanţele la lectură un mediu familial care încurajează
citirea/lectura?
 Cum se organizează citirea în şcolile din sistemul educaţional, în relaţie cu
performanţele elevilor?
 Cum se compară practicile instituţionale ale învăţătorilor din propriul sistem
educaţional cu cele ale colegilor omologi din alte sisteme
 Procesele de comprehensiune la citire sunt definite astfel:

1. Identificarea şi regăsirea informaţiei explicit formulate.

Exemple de sarcini de citire:
 identificarea informaţiilor relevante pentru scopul specificat al procesului de citire
 urmărirea unor idei specifice
 căutarea definiţiilor unor cuvinte sau expresii
 identificarea timpului şi locului unei povestiri
 identificarea temei şi a ideii principale

2. Formularea de inferenţe directe urmăreşte realizarea de deducţii

simple, pe baza textului citit, cu depăşirea semnificaţiilor primare, de suprafaţă .
Exemple de sarcini de citire:
 deducerea faptului că un eveniment a cauzat un alt eveniment
 formularea concluziei unei serii de argumente
 identificarea generalizărilor făcute în text
 descrierea relaţiilor dintre două personaje

3. Interpretarea şi integrarea ideilor şi informaţiilor urmăreşte utilizarea

înţelegerii lumii, experienţei anterioare pentru găsirea de conexiuni între ideile si
informaţiile prezente în textul citit.
Exemple de sarcini de citire:
 compararea informaţiilor din text
 distingerea mesajului global sau a temei textului
 formularea de deducţii logice la tonul sau atmosfera generală a naraţiunii

4. Examinarea şi evaluarea conţinutului, a limbajului şi a elementelor

textuale, implică abordarea critică a textului, reflectarea asupra textului şi
evaluarea personală a conţinutului, a structurii, a utilizării limbajului, a
instrumentelor lingvistice, a perspectivei şi a specificului autorului.
Exemple de sarcini de citire:
 evaluarea probabilităţii ca evenimentele descrise în text să aibă loc în realitate
 descrierea modului în care autorul a construit un final surpriză pentru textul său
 determinarea perspectivei autorului cu privire la ideea centrala a textului

Scopurile majore ale citirii sunt:

1. Citirea/lectura pentru experienţa literară concepe întregul demers ca pe

relaţionarea cititorului cu textul, astfel încât să devină „angajat” în
evenimentele imaginate, să relaţioneze cu personajele, cu atmosfera,
sentimentele, să aprecieze limbajul folosit. PIRLS foloseşte ficţiunea
narativă ca formă literară de bază a textelor-suport pentru citire.

2. Citirea/lectura pentru dobândirea şi utilizarea informaţiei concepe

demersul ca pe relaţionarea cititorului cu aspectele universului real, astfel
 încât cititorul să înţeleagă lumea să îşi explice modul său de funcţionare şi să
poată accede dincolo de achiziţia primară a informaţiei, utilizând-o în
propriile raţionamente şi acţiuni. PIRLS foloseşte în acest scop biografii,
relatări de evenimente, texte procedurale, diagrame, grafice, scheme.

Caracteristicile testului de citire/lectură:

 fiecare din cele 2 scopuri este evaluat pe o durată de 2 ore, materialul de testare
acoperind durata a 4 ore
 materialul de testare este repartizat în caietele elevului sub forma unor „blocuri”
formate din pasajele care vor fi citite, urmate de itemii la care elevii trebuie să
răspundă
 fiecare caiet al elevului conţine 2 blocuri, iar fiecare bloc prezintă unul sau mai
multe pasaje ce vor fi citite, urmate de aproximativ 12 itemi la care elevii răspund
în scris ,în caietul de test
 prin design-ul matriceal al studiului, fiecare din cele 10 caiete este legat de
celelalte, pe baza unui set comun de itemi-ancoră.
 fiecare elev primeşte un caiet de test cu durata de 80 minute
 formatul itemilor este diversificat: itemi cu alegere multiplă(aprox 7 pentru
fiecare bloc), itemi cu răspuns construit(3-4), Numărul total de itemi testaţi într-un
ciclu de testare este de aproximativ 100.
 Distribuţia pe procese şi scopuri ale citirii, la nivelul întregului studiu este
descrisă astfel:
1. scopurile citirii:
- experienţa literaturii - 50%
- dobândirea şi utilizarea informaţiei - 50%
2. procesele de comprehensiune:
- Identificarea şi regăsirea informaţiei explicit formulate-20%
- Formularea de inferenţe directe-20%
- Interpretarea şi integrarea ideilor şi informaţiilor-30%
- Examinarea şi evaluarea conţinutului, a limbajului şi a
elementelor textuale-30%

Elemente inovative aduse de PIRLS (perspectiva evaluării):

!!! – reflecţia metacognitivă joacă un rol esenţial în reprezentarea teoretică a procesului

de citire/lectură, iar rezultatele aşteptate – sens , semnificaţie, deducţie, asumare,
implicare - sunt apreciate în consecinţă
!!! – elevii evaluaţi sunt la finalul învăţământului primar, ei citesc ca să înveţe. Ceea ce
evaluează PIRLS vizează eficienţa strategiilor de citire/lectură utilizate de către cititori
în confruntarea cu o varietate de texte.
Raport final :
După ce toate datele au fost prelucrate la nivel internaţional a fost publicat un raport,
precum şi un clasament final. România se situează pe locul 22 în rândul ţărilor
participante, cu scorul mediu 512, peste media internaţională de 500, fiind devansatã de
19 ţări, şi devansând 11.

Studiul a dovedit că fetele sunt cititori mai eficienţi decât băieţii, atât în cazul textelor
literare, cât şi a celor informaţionale. Diferenţa de scor dintre fete şi băieţi de 14 unităţi
de scală, situează România pe locul opt în aceastã privinţă.

Surse informative:

Adrian Stoica, Roxana Mihail, Evaluarea Educaţională. Inovaţii şi Perspective, editura

Humanitas Educational,

http://timss.bc.edu/

http://nces.ed.gov/surveys/pirls/

http://www.gandul.info/articol_19240/bunicei_la_mate__slabi_la_citire.html