PROIECT La FIZICĂ despre

ECO- schimbările climatice

AGENT va efectua cercetări reale în domeniul modificărilor climatice astfel încât să observe
aceste schimbări, să ofere explicaţii pertinente, să propună soluţii inovative pentru
Plan de Lectie încetinirea/stoparea procesului de încălzire globală. Identificaţi o cauză care
determină încălzirea globală, oferiţi o explicaţie pentru această cauză,
valorificându-vă cunoştinţele şi propuneţi o soluţie globală, adecvată.

Obiectivele proiectului
În acest proiect, elevii vor:
• integra cunoştinţele dobândite anterior, la fizică şi
discipline înrudite, în contextul <<Încălzirea climatică
– proces natural sau determinat de om?>>
• identifica cauze ale schimbărilor climatice, stabilirea
de ierarhii de impact
• dezvolta argumente asupra relaţiei cauză-efect în
problematica schimbărilor climatice
• valorifica aplicabilitatea unor cunoştinşe anterioare de
fizică la analiza cauzală a fenomenelor raportate de
litaratura de specialitate
• valorifica modelul oferit de fiziciana Maggie Aderin
pentru o viitoare carieră de om de ştiinţă
• dezvolta abilităţile de lucru în echipă, de reflecţie,
dezbatere şi comunicare valorificând o temă de interes
colectiv
• deveni deschişi către proiecte civice, care folosind
argumente ştiinţifice, să promoveze acţiuni comune de
protejare a mediului
•

Proiectul ECO - AGENT: Provocări

pentru elevi
La FIZICĂ despre schimbările climatice?
Clasa dvs. a fost selectată în finala concursului european ECO-AGENT, coordonat
de EEA (Agenţia Europeană de Mediu). Echipa dvs. va efectua cercetări pentru a
evidenţia cât mai multe dovezi şi cauze posibile ale acestei schimbări. În primul
rând va trebui să vă documentaţi folosind resursele bibliografice puse la dispoziţie

Pagina 1 din 28
Proiect ECO-AGENT
şi mai apoi să identificaţi cauzele cele mai relevante care se încadrează în categoria
pentru care s-a înscris echipa voastră.
Pasul următor veţi oferi pe scurt o explicaţie ştiinţifică care să susţină relaţia
cauzală.
Veţi realiza în final o prezentare pe structura dată, pe care o veţi prezenta clasei şi
veţi răspunde la întrebările clasei. Evaluarea va ţine cont de calitatea prezentării,
calitatea argumentelor şi corectitudinea explicaţiei oferite. Prezentarea fiecărei
echipă va fi cuprinsă în prezentarea cu care echipa câştigătoare va reprezenta clasa
la finala concursului european ECO-AGENT.

Proiectul ECO-AGENT: Sarcini

Categorii:
cauze naturale externe (planetei Pământ),
cauze naturale interne (legate de planeta noastră),
cauze determinate de OM
Roluri în cadrul echipei (4 membri):
(1 grafician,1 fizician, 1 raportor, 1 internaut.

Faceţi o analiză în echipa dvs. în legătură cu categoria de cauze aleasă precizând:

1. Dovezi ştiinţifice care susţin influenţa cauzei identificate

2. Mecanismul de influenţare a climei

3. În timpul prezentării convingeţi-vă colegii, folosind argumente, că

fenomenul prezentat este semnificativ şi ce efecte poate declanşa

4. Fiţi suficient de documentaţi şi deschişi pentru a răspunde la toate

întrebările celorlalte echipe

Proiectul ECO AGENT: Detalii

În acest proiect, elevii vor învăţa, prin descoperire, despre cauze fizice ale
schimbărilor climatice. Apoi vor alcătui o prezentare asupra tipurilor de cauye
naturale sau determinate de OM care determină fizic aceste schimbări pentru a
deveni avizaţi în legătură cu problematica de mediu. Elevii vor lucra pe echipe şi
vor face documentări în legătură cu fenomenele descrise, şi vor dezbate în final
asupra acestei problematici, valorificându-şi cunoştinţele şi dezvoltând o atitudine
activă de susţinere a iniţiativelor de protejare a mediului şi economisire a
resurselor.
Acest proiect este compus din 3 Module, fiecare având o temă complementară
temei generale şi cu obiective clare pentru elevi:

Pagina 2 din 28
Proiect ECO-AGENT
Modulul 1:
Eco-agentul avizat
• Elevii identifică cauze care au legătură cu schimbările climatice
• Elevii elaborează diagrame care să ilustreze fenomenele evidenţiate de
studiile parcurse din bibliografia recomandată

Modulul 2:
Eco-agentul conştient
• Elevii aleg o cauză pe care să o ilustreze, din categoria alesă de echipă
• Elevii învaţă să construiască explicaţii pentru fenomenul abordat
• Elevii învaţă să colaboreze la realizarea produsului echipei
• Elevii valorifică cunoştinţele dobândite la diferite discipline pentru a
descrie elocvent procesul studiat

Modulul 3:
Eco-agentul activ
• Elevii prezintă fenomenul abordat
• Elevii sunt activi în a oferi răspunsuri la întrebările colegilor
• Elevii dezbat caracterul semnificativ al efectelor fenomenului abordat
asupra schimbărilor climatice
• Elevii oferă soluţii practice de corecţie a fenomenului, acolo unde acest
lucru este posibil (cauze determinate de om)

Cerinţe şi abilităţi esenţiale pentru elevi

Internet
• Navigarea pe Internet
Microsoft Word
• Deschiderea unui document
Microsoft PowerPoint
• Deschiderea unei prezentări

Resurse tehnologice la clasa

• Access Internet şi aplicaţii de navigare pe Internet

Resurse la clasă

Pagina 3 din 28
Proiect ECO-AGENT
Aceste resurse sunt oferite pe CD-ul resursă „Proiect ECO-AGENT – La FIZICĂ
despre schimbările climatice” care însoţeşte acest proiect

În dosarul Ghidul Profesorului:

• Plan de Lecţie pentru Profesori (Proiect ECO-AGENT – Plan de
Lecţie.doc)
• Prezentare PowerPoint - Provocare (Proiect ECO-AGENT –
Provocare.ppt)
• Proiect 4: Evaluare (Proiect ECO-AGENT – Evaluare Proiect.doc)
• Chestionar limba engleză: Quiz with answers, hint and feedback.doc
• fisa 1 elev modul 1
• fisa 2 elev modul 3
• Filmul
În dosarul Lecţii pentru Elevi:
• Fişă de Lucru referitoare la Sarcinile şi provocările Proiectului (Proiect
4 Provocare.doc)
• Fişă de Lucru pentru Modulul 1: Eco-agent avizat (Proiect 4 – Lecţie
pentru Elevi - Modul 1.doc)
• Fişă de Lucru pentru Modulul 2: Eco agent conştient (Proiect 4 - Lecţie
pentru Elevi - Modul 2.doc)
• Fişă de Lucru pentru Modulul 3: Eco-agent activ (Proiect 4 - Lecţie
pentru Elevi - Modul 3.doc)
• referinte bibliografice online.doc
• tapescript maggie Aderin film romana.doc
In dosarul Ghidului de Utilizare:
o 1 La FIZICA despre schimbarile climatice - format pentru
elevi. ppt
o 2 La FIZICA despre schimbarile climatice - format pentru
elevi.ppt
o 3 La FIZICA despre schimbarile climatice - format pentru
elevi.ppt
o Quiz for students.doc

Referinţe bibliografice sugerate

http://ec.europa.eu/environment/climat/campaign/index_ro.htm The European Commission
Climate Change website.

Energie

http://www.managenergy.net/ ManagEnergy is an initiative of the European Commission Directorate-

General for Energy and Transport, which aims to support the work of actors working on energy efficiency
and renewable energies at the local and regional level.
http://www.bbc.co.uk/schools/asguru/index.shtml BBC's energy GURU page for kids
http://www.worldenergy.org/default.asp World Energy Council: Promoting the sustainable
supply and use of energy for the greatest benefit of all people

Pagina 4 din 28
Proiect ECO-AGENT
http://www.eere.energy.gov/kids/ U.S. Department of Energy's educational website for
kids
http://www.energyquest.ca.gov/index.html California government's energy webpage for
kids

Schimbări climatice

http://www.climatechange.eu.com/ he European Commission Climate Change website.

Includes factors affecting climate change and contributions you can make to stop its
progress.
http://www.dnr.state.wi.us/org/caer/ce/eek/index.htm Online environmental education
resource for kids. Great information and games on composting.
http://www.bbc.co.uk/bbcfour/documentaries/features/climate-shorts.shtml Eight short
films dealing with climate change around the world. The films are posted the day after they
are broadcast.
http://www.epa.gov/kids/garbage.htm A site designed by the US Environmental Protection
Agency with lots of teaching resources and activities for kids.
http://newsvote.bbc.co.uk/2/hi/in_depth/sci_tech/2004/climate_change/default.stm BBC
Climate change information page

http://www.greenerfutures.com/green/index.htm Greener Futures is a fun way to discover

the effect our everyday lives have on our surroundings and ourselves.

Deşeuri

http://www.recyclezone.org.uk/tz_wasteweb.aspx Recycle zone

Apă

http://www.environment-agency.gov.uk/default.aspx Learn about where our water comes

from, how much we use and what is in it.

Biodiversitate

http://www.noticenature.ie/links.html Ireland's Department of the Environment, Heritage

and Local Government page of Links

Solar Schools Forum

http://www.sundayeurope.net/ssf/ Open and free source that may be used by everyone and
which includes educational materials, good practice examples, collection of useful links and
places to visit.

Cauze
1. ^ Royer DL, Berner RA, Park J (2007). "Climate sensitivity constrained by CO2
concentrations over the past 420 million years". Nature 446 (7135): 530–2.
doi:10.1038/nature05699.
2. ^ Peter Bruckschen, Susanne Oesmanna and Ján Veizer (1999-09-30). "Isotope
stratigraphy of the European Carboniferous: proxy signals for ocean chemistry,
climate and tectonics". Chemical Geology 161 (1-3): 127. doi:10.1016/S0009-
2541(99)00084-4.
http://www.sciencedirect.com/science?_ob=ArticleURL&_udi=B6V5Y-
3XNK494-
8&_user=10&_rdoc=1&_fmt=&_orig=search&_sort=d&view=c&_acct=C000050

Pagina 5 din 28
Proiect ECO-AGENT
 221&_version=1&_urlVersion=0&_userid=10&md5=7db7616e9dc94e6ed49a817
195926851.
3. ^ "Panama: Isthmus that Changed the World". NASA Earth Observatory.
http://earthobservatory.nasa.gov/Newsroom/NewImages/images.php3?img_id=16
401. Retrieved on 1 July 2008.
4. ^ Sagan, C.; G.Mullen (1972). Earth and Mars: Evolution of Atmospheres and
Surface Temperatures.
http://www.sciencemag.org/cgi/content/abstract/177/4043/52?ck=nck.
5. ^ "NASA Study Finds Increasing Solar Trend That Can Change Climate". 2003.
http://www.nasa.gov/centers/goddard/news/topstory/2003/0313irradiance.html.
6. ^ "Causes of Climate Change". Physical Geography.net.
http://www.physicalgeography.net/fundamentals/7y.html. Retrieved on 2009-02-
02.
7. ^ "Volcanic Gases and Their Effects". U.S. Department of the Interior. 2006-01-
10. http://volcanoes.usgs.gov/Hazards/What/VolGas/volgas.html. Retrieved on
2008-01-21.
8. ^ IPCC. (2007) Climate change 2007: the physical science basis (summary for
policy makers), IPCC.
9. ^ See for example emissions trading, cap and share, personal carbon trading,
UNFCCC
10. ^ a b Steinfeld, H.; P. Gerber, T. Wassenaar, V. Castel, M. Rosales, C. de Haan
(2006). Livestock’s long shadow.
http://www.virtualcentre.org/en/library/key_pub/longshad/A0701E00.htm.
11. ^ Amos, Jonathan (2006-09-04). "Deep ice tells long climate story". BBC.
http://news.bbc.co.uk/2/hi/science/nature/5314592.stm. Retrieved on 21 January
2008.
12. ^ "World CO2 levels at record high, scientists warn". The Guardian. 2008-05-12.
http://www.guardian.co.uk/environment/2008/may/12/climatechange.carbonemissi
ons.
13. ^ | Future Atmosphere Changes in Greenhouse Gas and Aerosol Concentrations
14. ^ "Setting Targets in the Short, Medium, and Long Term – Necessity of the
Perspective Regarding the Timeframe". Environment Department, Government of
Japan. 2005-05-09. http://www.env.go.jp/council/06earth/r064-02/e_04.pdf.
15. ^ Charlson, R. J.; S. E. SCHWARTZ, J. M. HALES, R. D. CESS, J. A.
COAKLEY JR., J. E. HANSEN, and D. J. HOFMANN (1992-01-24). "Climate
Forcing by Anthropogenic Aerosols". Science 255 (5043): 423–430.
doi:10.1126/science.255.5043.423. PMID 17842894.
http://www.sciencemag.org/cgi/content/abstract/255/5043/423. Retrieved on 28
January 2008.
16. ^ Kohen, J. 1996. The Impact of Fire: An Historical Perspective. Australian Plants
[online]. [1]
17. ^ Leenhouts, B. 1998. Assessment of biomass burning in the conterminous United
States. Conservation Ecology [online] 2(1): 1. [2]
18. ^ Ruddiman, William (2005-12-05). "Debate over the Early Anthropogenic
Hypothesis". RealClimate.
http://www.realclimate.org/index.php/archives/2005/12/early-anthropocene-
hyppothesis/. Retrieved on 2008-01-21.
19. ^ California Warming Attributed to Growth by Mandalit del Barco. Day to Day,
National Public Radio. 30 Mar 2007.
20. ^ Ahlenius, Hugo (June 2007). "Climate feedbacks". United Nations Environment
Programme/GRID-Arendal. http://maps.grida.no/go/graphic/climate-feedbacks-
the-connectivity-of-the-positive-ice-snow-albedo-feedback-terrestrial-snow-and-
vegetation-feedbacks-and-the-negative-cloud-radiation-feedback. Retrieved on
2008-01-21.
21. ^ Climate Change 2001: The Scientific Basis

Pagina 6 din 28
Proiect ECO-AGENT
 22. ^ For additional discussion of feedbacks relevant to ongoing climate change, see
http://www.grida.no/climate/ipcc_tar/wg1/260.htm
23. ^ Arctic Change Indicators
24. ^ Bering Sea Climate and Ecosystem Indicators
25. ^ How scientists study climate change: Some important research concepts used by
scientists to study climate variations
26. ^ Baxter, JM; Buckley PJ and Wallace CJ, eds. (2008), Marine Climate Change
Impacts Annual Report Card 2007–2008, Lowestoft: Marine Climate Change
Impacts Partnership, http://www.mccip.org.uk/arc/2007/default.htm
27. ^ Petit, J. R.; J. Jouzel, D. Raynaud, N. I. Barkov, J.-M. Barnola, I. Basile, M.
Bender, J. Chappellaz, M. Davis, G. Delaygue, M. Delmotte, V. M. Kotlyakov, M.
Legrand, V. Y. Lipenkov, C. Lorius, L. PÉpin, C. Ritz, E. Saltzman and M.
Stievenard (1999-06-03). "Climate and atmospheric history of the past 420,000
years from the Vostok ice core, Antarctica". Nature 399: 429–436.
doi:10.1038/20859.
http://www.nature.com/nature/journal/v399/n6735/full/399429a0.html. Retrieved
on 22 January 2008.
28. ^ Langdon, PG; Barber KE, Lomas-Clarke SH (August 2004). "Reconstructing
climate and environmental change in northern England through chironomid and
pollen analyses: evidence from Talkin Tarn, Cumbria". Journal of Paleolimnology
32 (2): 197–213. doi:10.1023/B:JOPL.0000029433.85764.a5.
http://www.springerlink.com/content/t7m324u675701133/. Retrieved on 28
January 2008.
29. ^ Birks, HH (March 2003). "The importance of plant macrofossils in the
reconstruction of Lateglacial vegetation and climate: examples from Scotland,
western Norway, and Minnesota, USA". Quarternary Science Reviews 22 (5-7):
453–473. doi:10.1016/S0277-3791(02)00248-2.
http://www.sciencedirect.com/science/article/B6VBC-47YH3W8-
2/2/fde5760538b5b3adb92d8564ea968b9a. Retrieved on 28 January 2008.
30. ^ Coope, G.R.; Lemdahl, G.; Lowe, J.J.; Walkling, A. (1999-05-04). "Temperature
gradients in northern Europe during the last glacial--Holocene transition(14--9 14
C kyr BP) interpreted from coleopteran assemblages". Journal of Quaternary
Science (John Wiley & Sons, Ltd.) 13 (5): 419–433. doi:10.1002/(SICI)1099-
1417(1998090)13:5<419::AID-JQS410>3.0.CO;2-D.
http://www3.interscience.wiley.com/cgi-bin/abstract/61001707/ABSTRACT.
Retrieved on 18 February 2008.
31. ^ Fox, R.; Warren, M.S., Asher, J., Brereton, T.M. and Roy (2007). "The state of
Britain’s butterflies 2007". Butterfly Conservation and the Centre for Ecology and
Hydrology, Wareham, Dorset. http://www.butterfly-
conservation.org/downloads/75/The_State_of_Britain's_Butterflies.html. Retrieved
on 2008-01-21.
32. ^ McGuirk, Rod; Bernard Lagan, Joseph Kerr (2007-01-30). "Australian
Drought". http://www.lilith-ezine.com/articles/environmental/Australian-
Drought.html. Retrieved on 2008-01-21.
33. ^ Welbergen, J. A.; Klose, S. M., Markus, N. & Eby, P. (2008-02-22). "Climate
change and the effects of temperature extremes on Australian flying-foxes".
Proceedings of the Royal Society B (Royal Society Publishing) 275 (1633): 419–
425. doi:10.1098/rspb.2007.1385.
http://journals.royalsociety.org/content/2682344508637641/. Retrieved on 21
January 2008.
34. ^ "Biodiversity and climate change". United Nations Environment Programme.
UNEP-WCMC. http://www.unep-wcmc.org/climate/home.htm. Retrieved on
2008-01-28.

Pagina 7 din 28
Proiect ECO-AGENT
Rapoarte
• Ocean Motion: Satellites Record Weakening North Atlantic Current
• United Nations University's 'Our World 2' Climate Change Video Brief

Pagina 8 din 28
Proiect ECO-AGENT
Activităţi Proiect ECO-AGENT
MODULUL
Eco-agent avizat
1 Pe parcursul Modulului 1, elevii vor reflecta asupra
PLAN DE problematicii schimbărilor climatice şi-şi vor revizui
LEC IE cunoştinţele despre climă, factori care influenţează
clima, efect de seră, acorduri internaţionale privind
protecţia mediului înconjurător.
Familiarizaţi-vă cu conţinutul acestui modul citind activităţile şi explorând
portalurile indicate înainte să predaţi Modulul 1. În CD-ul resursă, veţi putea
consulta Lecţia pentru Elevi nr. 1 şi o prezentare PowerPoint pe care le puteţi folosi
la clasă.

Încălzire globală?
Încălzirea globală este creşterea continuă a temperaturilor medii înregistrate ale
atmosferei în imediata apropiere a solului, precum şi a apei oceanelor, constatată în
ultimele decenii.

Temperatura medie a aerului în apropierea suprafeţei Pământului a crescut în

ultimul secol cu 0,74 ±0,18 °C.

Grupul interguvernamental de experţi în evoluţia climei (engleză

Intergovernmental Panel on Climate Change) afirmă că „cea mai mare parte a
creşterii temperaturii medii în a doua jumătatea a secolului al XX-lea se datorează
probabil creşterii concentraţiei gazelor cu efect de seră, de provenienţă antropică. Ei
consideră că fenomenele naturale ca variaţiile solare şi vulcanismul au avut un mic
efect de încălzire până în anii 1950, dar după efectul a fost de uşoară răcire.

Încălzirea globală are efecte profunde în cela mai diferite domenii. Ea determină
ridicarea nivelului mării, extreme climatice, topirea gheţarilor, extincţia a
numeroase specii şi schimbări privind sănătatea oamenilor. Împotriva efectelor
încălzirii globale se duce o luptă susţinută, al cărei aspect central este ratificarea de
către guverne a Protocolului de la Kyoto privind reducerea emisiei poluanţilor care
influenţează viteza încălzirii.

Evoluţia în perioada actuală

Conform temperaturilor reconstituite de climatologi, ultimul deceniu din secolul al

XX-lea şi începutul secolului al XXI-lea constituie cea mai caldă perioadă din
ultimii 2000 de ani. Epoca actuală este mai caldă cu câteva zecimi de grad faţă de
maximul medieval. Evoluţia temperaturilor, conform Global Historical Climate

Pagina 9 din 28
Proiect ECO-AGENT
Network (română GHCN - Reţeaua pentru urmărirea climatului global), în ultimii
ani este următoarea:

Creşterea temperaturii medii anuale faţă de media perioadei 1951 - 1980,

conform GHCN
Anul 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000
Creşterea de
temperatură 0,35 0,12 0,14 0,24 0,38 0,30 0,40 0,57 0,33 0,33
°C
Anul 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
Creşterea de
temperatură 0,48 0, 56 0,55 0,49 0,62 0,54 0,57
°C

România nu face excepţie, la conferinţa „Măsuri de adaptare şi reducere a

impactului schimbărilor climatice” raportându-se creşteri ale temperaturii cu 0,5 °C
în ultimul secol.

2007 a fost anul temperaturilor record. Iarna dintre 2006 - 2007 a fost cea mai caldă
din ultimii 100 de ani, de când există observaţii meteorologice în România.
Totodată, în prima lună a anului 2007, a fost depăşită temperatura maximă absolută
a lunii ianuarie la 24 de staţii meteorologice. Tendinţa de încălzire s-a menţinut şi
pe timpul verii. În luna iulie s-a înregistrat un număr record de 148 de cazuri cu
temperaturi maxime zilnice egale sau mai mari de 40 °C. Comparativ, în luna iulie
a anului 2004, maxima de 40 °C a fost atinsă sau depăşită doar de două ori. La
Calafat, în luna iulie s-a atins temperatura de 44 °C. Temperatura maximă absolută
a verii s-a înregistrat în toate cele trei luni: la 53 staţii în iunie, 94 staţii în iulie şi la
17 staţii în august. Totodată, a fost atins numărul maxim lunar de zile consecutive
caniculare, în care s-au înregistrat temperaturi de peste 35 °C şi de nopţi
consecutive tropicale, cu temperaturi mai mari de 20 °C.

Elevii de liceu sunt consideraţi unul dintre grupurile demografice cele mai potrivite
în ceea ce priveşte implicarea în proiecte de mediu. Educaţia pentru protecţia
mediului şi dezvoltare durabilă este deci extrem de importantă şi le permite să
acumuleze următoarele abilităţi:
• Cunoştinţe despre efectele determinate de om asupra mediului şi
schimbărilor climatice
• O mai bună înţelegere despre cum putem acţona activ în a proteja mediul
încojurător, dar şi în a economisi resursele
• Luarea de decizii corecte şi în cunoştinţă de cauză atunci când faceţi
activezi ca <<eco-agent>>
• Cercetarea, compararea şi analiza informaţiile referitoare la schimbările
climatice
• O mai bună înţelegere despre cum afectează clima pe glob diferite
fenomele naturale sau cele determinate de om

Pagina 10 din 28
Proiect ECO-AGENT
 • Impactul pe care îl are fiecare decizie la nivelul local asupra schimbărilor
pe termen mediu şi lung ale climei, şi accesului la resurse
• Înţelegerea impactului unei societăţi a consumatorului asupra societăţii şi a
mediului înconjurător
• Abilităţi de negociere mai bune, cunoştinţe despre cum să dezbaţi
constructiv asupra problemelor de mediu
• Alegerea unei cariere ştiinţifice, urmând modelul oferit de Maggie Aderin
Prima activitate pentru elevi, vizionarea filmului le permite să reflecteze asupra
efectelor încălzirii globale pe de o parte, iar pe de altă parte cum poate determina
alegerea unei cariere ştiinţifice accesul la programe care să sprjine umanitatea în a
evita o criză globală a mediului şi resurselor.
Profesorii sunt liberi să schimbe în lista prezentată mai jos şi alte probleme majore
de actualitate. După ce elevii vor fi notat, reflecţii individuale asupra acestei
problematici, diferitele opţiuni, soluţii propuse, rugaţi-i să îşi argumenteze soluţia.

Exerciţiul aplicarea chestionarului privind problematica schimbărilor

climatice
Răspundeţi la următoarele întrebări folosindu-vă cunoştinţele de limbă engleză,
chestionarul original fiind redactat în limba engleză. Pedagogic, metoda constă în
abordarea integrată a conţinuturilor şi limbilor studiate în şcoală, şi la alte
discipline, extinderea timpului de acces la un context lingvistic fiind extrem de
benefică pentru învăţare.

Climate Change Quiz

Q1: How would you define climate as opposed to weather?

1. Climate is the average pattern of weather, that is, average quantities of temperature,
rainfall or wind, in a given region over a long period of time ranging from months to
thousands or even millions of years.
2. Climate and weather are two words for the same thing.
3. Climate report is what you should check on T.V. before going on vacation so as to bring
appropriate clothing.
4. Weather includes climate.

Q2: What is the “greenhouse” effect?

1. The effect of painting your house green.

2. The effect of greenhouse gases trapping heat on Earth and thus warming the planet.
3. The practice of burning forests, which heats up the Earth.
4. The effect of not airing out the greenhouse where farmers grow vegetables.

Q3: What greenhouse gases released into the atmosphere by human

activities contribute the most to climate change?

Pagina 11 din 28
Proiect ECO-AGENT
1. Carbon dioxide (CO2), methane, nitrous oxides and some fluorinated gases are the major
culprits.
2. Carbon dioxide and methane only.
3. The black smoke released from the exhaust pipes in cars and planes.
4. Methane, the gas released when cows burp while digesting.

Q4: What are fossil fuels?

1. The remains of ancient plants and animals (like dinosaurs), that have been buried under
the Earth for millions of years and turned into fuels that release energy when burned.
2. Synthetic substances produced by humans.
3. Fuels derived from fossils, which release energy when burned.
4. Both remains of living organisms and fuels derived from fossils.

Q5: What human activities are mostly responsible for contributing to

global warming?

1. Burning fossil fuels such as gas, oil and coal for energy.
2. Using renewable sources of energy to heat our homes, power our cars and produce
electricity.
3. Turning up the thermostat during winters and cooling down our homes with air
conditioners during hot summers.
4. Steaming up the bathroom when taking long, hot showers, and thus releasing water
vapour into the atmosphere.

Q6: How does producing energy from fossil fuels harm the Earth?

1. Energy is released from burning fossil fuels and that is when CO2, a major contributor to
global warming, is released.
2. By drilling for dirty and smelly crude oil in underground reservoirs of the Earth and sea
bed.
3. By creating too much heat from burning the fossil fuels thus warming up the Earth.
4. By stinking up the Earth when burning the fossil fuels.

Q7: What is the difference between renewable as opposed to non-

renewable sources of energy?

1. Renewable sources of energy can be replenished and last forever.

2. Non-renewable sources, such as oil, natural gas and coal are being used faster than they
are being made and they won’t last forever.
3. Renewables can be replaced and are unlimited. Non-renewables have an expiry date and
one day we will run out of them.
4. All of the answers are correct.

Q8: The Kyoto Protocol is:

1. A protocol on how to behave when in Kyoto, Japan.

2. An international United Nations agreement ratified by 175 countries worldwide to limit
greenhouse gas emissions and halt global warming.
3. An international United Nations agreement to stop emitting CO2 once and for all.
4. A joke.

Pagina 12 din 28
Proiect ECO-AGENT
Q9: Which of your daily activities contribute to global warming?

1. Taking a bath or a long hot shower.

2. Having your parent drive you to school every day instead of walking, cycling or taking
the bus.
3. Leaving electrical appliances, such as your computer, on for long periods of time even
when you’re not using them.
4. All answers apply.

Q10: What are the predicted consequences of global warming?

1. Melting of the polar glaciers, which would increase the sea level thus flooding the
coastlines.
2. A large number of plant and animal species are at risk to disappear.
3. Increased number of natural disasters such as floods, hurricanes, earthquakes, tsunamis,
volcanic eruptions, landslides and extreme weather conditions.
4. All of the answers are correct.

Pagina 13 din 28
Proiect ECO-AGENT
 MODULUL Eco-agent conştient
2
PLAN DE
LEC IE Modulul 2 va familiariza elevii cu efectele încălzirii globale.
Acum că elevii au devenit mai conştienţi de cum relaţiile cauzele,
putându-se concentra pe cautarea unor explicaţii pertinente în
legătură cu fiecare cauză analizată. Vor fi valorificate creativ cunoştinţe anterioare dobândite
la fizică.
Familiarizaţi-vă cu conţinutul acestui modul citind activităţile şi exerciţiile de mai jos înainte
de a preda Modulul 2. Pe CD-ul resursă veţi găsi Lecţia pentru Elevi pentru Modulul 2 şi o
prezentare PowerPoint pe care o puteţi utiliza la clasă

Efecte asupra atmosferei

Efectele asupra atmosferei se manifestă prin creşterea vaporizaţiei, a precipitaţiilor şi a
numărului furtunilor. După cum s-a spus mai sus, creşterea temperaturii duce la creşterea
cantităţii de vapori de apă care poate fi conţinută în atmosferă. Deşi în secolul al XX-lea
vaporizaţia s-a redus ca urmare a întunecării globale, în perioada actuală vaporizaţia creşte
datorită încălzirii oceanelor. Pentru a se realiza echilibrul circuitului apei în natură trebuie să
crească şi nivelul precipitaţiilor. Creşterea precipitaţiilor poate duce la intensificarea eroziunii
în unele zone, de exemplu în Africa, ceea de poate duce chiar la deşertificare, sau la
favorizarea creşterii vegetaţiei în zonele aride.

Unii oameni de ştiinţă consideră că vaporizaţia crescută va genera furtuni. În general

uraganele apăreau doar în Atlanticul de nord. Totuşi, în 2004 a apărut primul ciclon în
Atlanticul de sud, ciclonul Catarina, care a afectat Brazilia. Deşi a avut o viteză a vântului de
40 m/s (144 km/h), unii dintre meteorologii brazilieni zic că n-ar fi fost uragan. Nu există
consens cum că acest uragan ar fi legat de încălzirea globală, dar unele modele climatice
prevăd apariţia cicloanelor în Atlanticul de sud ca urmare a încălzirii globale. Se spune că în a
doua jumătate a secolului al XXI-lea va creşte numărul de furtuni în zonele temperată şi
arctică din emisfera nordică şi în zona antarctică, însă mecanismul furtunilor nu este limpede.
Furtunile care nu sunt de origine tropicală depind de gradientul termic, care scade în emisfera
nordică, deoarece regiunile polare se încălzesc mai mult decât restul emisferei.

Efecte asupra hidrosferei

Observaţiile din satelit indică o reducere treptată a suprafeţelor calotelor polare. Vârsta medie
a gheţurilor arctice a scăzut în perioada 1988 - 2005 de la 6 la 3 ani. Încălzirea climei în
această regiune este de cca. 2,5 °C, (în loc de 0,7 °C în medie pe planetă), iar grosimea medie
a gheţurilor a scăzut cu 40 % în perioada 1993 - 1997 faţă de perioada 1958 - 1976. În 2007,
observaţiile din satelit au relevat o accelerare a topirii banchizei arctice, cu o scădere a
suprafeţei sale cu 20 % în decursul unui singur an. Dacă tendinţa continuă, unele observatoare
consideră că banchiza se va topi complet vara deja din 2013, în loc de 2030 cât se estima

Pagina 14 din 28
Proiect ECO-AGENT
înainte. Se speră că satelitul specializat CryoSat-2, care va fi lansat pe orbită în 2009 să
furnizeze informaţii mai exacte cu privire la acest fenomen.

Şi în Antarctica apar fenomene de topire. Încălzirea s-ar datora schimbării direcţiei vânturilor
dominante, a măririi concentraţiei gazelor cu efect de seră şi a deteriorării stratului de ozon.
Desprinderea gheţurilor de pe şelful Antarcticii a crescut în ultimul deceniu (până în 2008) cu
75 %.

Şi gheţarii tereştri suferă un proces de topire. Observaţii disparate indică retragerea gheţarilor
începând din anul 1800. Măsurători regulate au fost făcute începând din anul 1950 de către
Serviciul Mondial de Urmărire a Gheţarilor (engleză World Glacier Monitoring Service -
WGMS) şi de Centrul Naţional de Date pentru Zăpadă şi Gheaţă (engleză National Snow and
Ice Data Center - NSIDC).

Retragerea gheţarilor alpini, în special în vestul Americii de Nord, în Groenlanda, Asia, Alpi,
Indonezia, Africa (Kilimandjaro) şi în America de Sud a fost folosită de IPCC în raportul său
din 2001 drept probă a încălzirii globale.

Cazul particular al zăpezilor de pe Kilimandjaro, care a fost iniţial controversat, a fost

reevaluat în urma rapoartelor IPCC. În galeria următoare se prezintă comparativ două
fotografii, prima făcută la 17 februarie 1993, iar a doua la 21 februarie 2000. Kilimandjaro a
pierdut în secolul al XX-lea 82 % din gheţarii săi, care se estimează că vor dispărea complet
în jurul anului 2020.

Topirea gheţurilor Gheţarul Lewis în 1992,

arctice. Retragerea gheţarului
Topirea zăpezilor de complet topit.
Helheim din
pe Kilimanjaro.
Groenlanda.

Ridicarea nivelului mării, acidifierea oceanelor, oprirea termosifonului salin

Pagina 15 din 28
Proiect ECO-AGENT
Unul din efectele încălzirii globale este creşterea nivelului mării, efect care are două cauze:

• creşterea volumului apei prin dilatare în urma încălzirii;

• adaosul de apă provenit din topirea gheţurilor din calotele polare şi gheţarii tereştri.

Conform rapoartelor IPCC, în secolul al XX-lea nivelul oceanelor a crescut cu 0,1 - 0,2 m,
însă efectul de creştere va mai dura mult timp. Nu se pot face previziuni exacte, deoarece
rezultatele depind de modelele emisiilor gazelor cu efect de seră. În ritmul actual, se prevede
o creştere a nivelulul mării de 0,18 - 0,59 m la sfârşitul secolului al XXI-lea şi de 2 m la
sfârşitul secolului al XXIII-lea.

Schimbări ale pH-ului suprafeţei oceanelor între 1700 - 1990.

Dizolvarea în oceane a CO2 suplimentar din atmosferă, presupus de origine antropică, a dus
la scăderea pH-ului apei de la suprafaţa oceanelor, adică la acidifierea lor. Se estimează că
între anii 1751 şi 1994 pH-ul suprafeţei oceanelor a scăzut de la 8,179 la 8,104 (o schimbare
de -0,075).

Al Gore demonstrând în filmul Un adevăr incomod funcţionarea termosifonului salin.

Termosifonul salin este un fenomen de circulaţie globală a apelor oceanice. El începe în

nordul Oceanului Atlantic cu mişcarea apelor sărate reci spre fund, ape care curg de-a lungul
continentelor America de Nord, de Sud şi Antarctica până în oceanele Indian şi Pacific.
Acolo se încălzesc şi se ridică la suprafaţă, urmând un traseu invers, împinse şi de vânturile
alizee. Prin această mişcare o cantitate imensă de căldură este transportată de la ecuator spre
nordul Europei, care astfel are o climă mult mai blândă decât alte regiuni de la aceeaşi

Pagina 16 din 28
Proiect ECO-AGENT
latitudine, de exemplu Siberia. Prin topirea gheţurilor arctice, la apele reci se adaugă o mare
cantitate de apă dulce, cu densitate mai mică decât a apei sărate, ceea ce micşorează presiunea
activă care determină scufundarea apelor reci. IPCC consideră că în secolul al XXI-lea
circulaţia termosifonului salin se va încetini, iar pe termen lung este posibil chiar să se
oprească definitiv.

Efecte asupra litosferei

Încălzirea globală determină ridicarea temperaturii solului, ceea ce duce la uscarea lui,
favorizând incendiile de pădure. Între 20 iunie şi 8 iulie 2008 în California se declanşaseră
deja 18 000 de incendii, devastând 241 600 ha. În afară de perturbarea ciclului carbonului,
incendiile pot duce la eroziunea solului, analog cu efectele despăduririlor. Deşi prin ardere se
creează un efect sinergic, totuşi, prin încălzire regiuni mai nordice devin propice pentru
dezvoltarea pădurilor, astfel că efectul incendiilor de pădure asupra fenomenului de încălzire
globală este incert.

Un efect cert este însă eliberarea metanului prin topirea permafrostului siberian şi a gheţii. Se
estimează că în următoarele decenii ar putea fi eliberate până la 70 de miliarde tone de metan,
un gaz cu efect de seră foarte puternic.

Efecte asupra biosferei

IPCC prezintă o serie de observaţii privind influenţa încălzirii globale asupra biosferei,
observaţii care arată destabilizarea locală a climei şi dereglarea anotimpurilor. Aceste
observaţii nu sunt însă distribuite uniform, 96 % din ele au fost efectuate în Europa şi
America de Nord şi doar 2,75 % în alte continente. Conform acestora, anotimpurile apar
desincronizat faţă de prevederile astronomice, cu un avans local de până la două săptâmâni.
Acest lucru influenţează de exemplu perioadele de migraţie ale păsărilor. Un studiu asupra
comportamentului sezonier al 130 de specii de animale a arătat un decalaj de cca. 3,2 zile pe
deceniu, iar în unele zone, de exemplu la Torino, chiar mai mult, de 4,4 zile pe deceniu.

Fenomenul se observă şi la plante. În Europa, frunzele şi florilor apar în medie mai repede cu
2,4 - 3,1 zile, iar în America de Nord cu 1,2 - 2,0 zile pe deceniu. Momentul atingerii
maximului anual al CO2 în atmosferă în emisfera nordică confirmă avansul anotimpurilor, în
1990 el fiind atins cu 7 zile mai devreme ca în 1960.

Dezbateri asupra cauzelor naturale şi

determinate de om
Elevii sunt antrenaţi în dezbaterea, în cadrul echipelor desemnate a cauzelor care determină
încălzirea globală, analizând în cadrul fircărei echipe o anume cauză selectată ca fiind cea
mai impotantă ac aport în încălzire. Vor face o prezentare a mecanismului de influenţare a
creşterii de temperatură şi vor pregăti argumente pentru a-şi susţine demonstraţia. Raportorii
vor fi cei care vor prezenta concluziile pentru fiecare echipă şi vor răspunde întrebărilor
celorlalte echipe. Prezentarea va fi realizată de fiecare echipă în Power Point, urmând

Pagina 17 din 28
Proiect ECO-AGENT
modelele oferite în Ghidul de utilizare. Pe coli de flipchart vor fi notate observaţiile şi
soluţiile la întrebările formulate de auditoriu.

Deoarece echipele sunt în competiţie, se va realiza evaluarea tuturor prezentărilor folosind

instrumentul de evaluare adecvat obiectivelor lecţiei.

Evaluarea prezentărilor
Punctaje pentru evaluarea prezent rii
1 = Criteriul nu este deloc 3 = Criteriul este într-o bună măsură
îndeplinit îndeplinit
2 = Criteriul este îndeplinit doar 4 = Criteriul este îndeplinit în totalitate
în mică măsură

1. Toţi membrii echipei întreprind activităţi de documentare, parcurgând resursele

bibliografice pus ela dispoziţie şi culeg date pentru una dintre categorii
1 2 3 4

2. Fiecare membru îndeplineşte rolul pe care îl deţine în cadrul echipei. Membrii

echipelor conlucrează la realizarea unei prezentări de calitate
1 2 3 4

3. Prezentarea respectă structura recomandată

1 2 3 4

4. Explicaţia cuprinsă în prezentare este clarificatoare pentru public

1 2 3 4

5. Grafica este elocventă pentru procesul prezentat şi clarificatoare pentru public

1 2 3 4

6. Maniera de prezentare este atractivă şi implică publicul

1 2 3 4

7. Membrii echipei sunt receptivi la întrebările publicului şi formulează răspunsuri

pertinente pentru toate întrebările publicului
1 2 3 4

8. Prezentarea echipei demonstrează că membrii au cunoştinţe în toate ariile

acoperite de proiect.
1 2 3 4

9. Membrii echipei vorbesc cu voce tare, comunică într-un mod foarte clar conţinutul
prezentării, şi stabilesc contact vizual cu audienţa.
1 2 3 4

Pagina 18 din 28
Proiect ECO-AGENT
10. Membrii echipei oferă explicaţii suplimentare la solicitarea publicului, pe flip-
chart

1 2 3 4

Rezultatul evaluării tuturor echipelor va desemna echipa câştigătoare a concursului de

selecţie pentru ECO AGENT. Echipa câştigătoare va participa cu prezentarea finală, după
înregistrare la competiţia europeană ECO AGENT, concurs educaţional sub patronajul
Agenţiei Europene de Mediu.

Proiectul/ele cu care se vor califica la fazele următoare va fi pregătit ulterior.

Pagina 19 din 28
Proiect ECO-AGENT
 MODULUL Eco – agent activ
3 În Modulul 3, elevii se vor concentra asupra factorilor climatici determinaţi
de OM, vor căuta soluţii la scenariile apocaliptice ape încălzirii globale, în
PLAN DE absenţa oriceror măsuri. Se vor dezbate în echipe şi apoi în plen cele mai
LEC IE fezabile soluţii valorificând cunoştinţe anterioare şi fişele de lucru. Fişele
propuse elevilor vor valorifica conţinuturile prezentărilor elaborate de elevi
în echipele 1-6. Echipele vor fi reorganizate în aşa fel încât în fiecare
echipă să se găsească câte un membru din vechile echipe.
Familiarizaţi-vă cu conţinutul acestui modul citind activităţile şi explorând exerciţiile înainte să
predaţi Modulul 3. Pe CD-ul resursă veţi găsi Lecţia pentru Elevi pentru Modulul 3 şi un fişier Word
cu fişele de lucru.

Lupta împotriva încălzirii globale - măsuri

In cadrul UE se discută despre limitarea încălzirii globale, care prevede măsuri pentru limitarea
încălzirii globale la 2 °C, în contrast cu adaptarea la încălzirea globală, care prevede măsuri pentru
reducerea efectelor încălzirii globale.

Limitarea încălzirii globale se reduce practic la limitarea concentraţiilor de CO2 la 400 - 500 ppm în
volum. Valorile în ianuarie 2007 sunt de 383 ppm şi cresc anual cu 2 ppm. Pentru a evita foarte
probabila depăşire a celor 2 °C ar trebui ca nivelele de CO2 să fie stabilizate imediat, ceea ce nu se
întrezăreşte prin prisma programelor actuale. Calea propusă este reducerea emisiilor de gaze cu efect
de seră prin reducerea consumurilor energetice şi utilizarea energiei din surse regenerabile.

Economia de energie
Una dintre cele mai bune acţiuni pentru reducerea încălzirii globale este reducerea consumului de
energie prin:

• Adoptarea de tehnologii moderne, care nu sunt energointensive. Acest lucru este valabil în
special pentru România, a cărei industrie se bazează pe tehnologii vechi. Consumul specific
de energie primară pe unitatea de venit naţional este în România de circa două ori mai mare
decât media din Uniunea Europeană.
• Reducerea consumului energetic prin reducerea iluminatului artificial. Pentru popularizare,
Sydney a avut iniţiativa stingerii în 29 martie 2008 a luminilor timp de o oră, iniţiativă la care
au aderat încă 23 de oraşe mari din lume.
• Eficientizarea transportului prin folosirea hidrogenului drept combustibil în locul
hidrocarburilor, prin folosirea biodieselului drept combustibil regenerabil şi prin înlocuirea
transportului cu camioanele cu cel pe calea ferată.

Prin reducerea consumului de energie scade sarcina termocentralelor. Proporţional scade cantitatea ce
combustibil consumată, deci emisiile de CO2 în atmosferă. Producţia de CO2 în România depăşeşte pe
cea a Regatului Unit al Marii Britanii datorită tehnologiilor ineficiente.

Energiile alternative
În scopul reducerii emisiilor de CO2 se recomandă utilizarea energiilor care nu se bazează pe
tehnologia de ardere, cum sunt energia solară, energie hidraulică şi energia eoliană. Captarea energiei
solare este dificilă, actual recomandările sunt ca ea să fie captată sub formă de biomasă. Energia
hidraulică exploatabilă actual este limitată şi nu poate satisface cererea, însă ea joacă un rol cheie în
acoperirea vârfurilor de sarcină. Energia eoliană este disponibilă doar în anumite zone, iar
randamentul captării sale este scăzut.

Biomasa
Arderea biomasei s-a practicat din cele mai vechi timpuri, oamenii folosind drept combustibil lemnul.
Din punct de vedere al ciclului carbonului arderea plantelor este ecologică. Deşi prin arderea lor
carbonul coţinut în ele este eliberat în atmosferă sub formă de CO2, acest carbon provine chiar din
CO2 din atmosferă, captat în procesul de fotosinteză. Deci arderea plantelor este un proces de reciclare
a carbonului, spre deosebire de arderea combustibililor fosili, care introduce în atmosferă noi cantităţi
de CO2. Totuşi arderea lemnului nu este o soluţie bună, deoarece ritmul de regenerare al copacilor este
mic, regenerarea lemnului durând cca. 30 de ani. O soluţie alternativă este arderea porumbului, care în
cultură se reface anual. În acest caz culturile de porumb joacă rolul unui imens captator solar,
ecologic. Pentru asigurarea necesităţilor energetice este nevoie de cultivarea cu porumb destinat
arderii a cca. 15 % din suprafaţa agricolă. Opţiunea este sprijinită de American Corn Growers
Assocication (AGCA - română Asociaţia Cultivatorilor de Porumb Americani) şi National Corn
Growers Assocication (NGCA - română Asociaţia Naţională a Cultivatorilor de Porumb). Arderea se
poate face atât în termocentrale, care însă trebuie echipate cu instalaţii de ardere adaptate acestui tip
de combustibil, cât şi în instalaţii de încălzire individuale care ard boabe de porumb în loc de peleţi,
instalaţii care se găsesc în comerţ.

Altă cale este fermentarea porumbului în vederea producţiei de etanol, însă aceasta este considerată o
cale mai puţin eficientă.

Tot drept culturi energetice pot fi considerate culturile de floarea soarelui, soia şi în special rapiţă,
uleiul rezultat (biodiesel) putând înlocui relativ simplu combustibilul pentru motoarele diesel ale
autovehiculelor.

Energia nucleară
Deşi în urma accidentului de la Cernobîl energetica nucleară a intrat într-un con de umbră, recent, prin
prisma reducerii emisiilor de CO2, este reluată fezabilitatea acestei soluţii.

Concluzii
• Încălzirea globală este, conform observaţiilor, un fapt incontestabil.
• Comunitatea ştiinţifică admite că principala cauză a încălzirii globale este creşterea
concentraţiei de CO2 din atmosferă ca rezultat al activitatăţii umane.
• Efectele încălzirii globale degradează calitatea vieţii pe Pământ.
• Omenirea poate şi trebuie să ia măsuri pentru oprirea contribuţiei sale la încălzirea globală.
Fişe pentru elevi
FIŞA DE GRUP GRUPUL DE LUCRU 1
NOTAŢI CAUZA ____________________________________
Numele grupei
(daţi un nume grupei care să vă reprezinte în legătură cu tema):_________________________________________
Membrii grupului de lucru: ___________________________________________________
Numiţi-vă raportorul: _______________________________________________________
•Reflectati împreuna
Activitatea asupra întrebarii
 Ciclurile solare sunt variaţii
solară Este încălzirea globală un
ciclice ale activităţii solare.
 Materialul ejectat constă în
PROCES NATURAL sau este
Câmpul magnetic al Soarelui
principal din fluxuri de electroni şi
îşi schimbă polaritatea aprox. protoni, dar şi mici cantităţi de DETERM INATĂ DE OM ?
la fiecare 11 ani, iar polii elemente mai grele precum heliu,
magnetici revin la aceeaşi oxigen şi fier, plus câmpul
stare după ce se inversează magnetic coronar antrenat
încă o dată, adică după circa
Faceti o analiza a
22 ani. grupului in legatura cu
din observaţii rezultă clar o

ciclicitate care poate varia
tema data de fisa
de la 11 ani (ciclul Schwabe), precizand:
22 de ani (ciclul Hale) al
2300 de ani (ciclul Hallstatt) 1.citaţi dovezi
 activitatea Soarelui este ştiinţifice care susţin
legată şi de prezenţa petelor
solare care costau în explozii influenţa cauzei abordate
de plasmă solară. 2. mecanismul de
influenţare a climei
3. propuneţi o idee de
proiect în care să
reduceţi efectele
Activitatea determinate de această
cauză asupra Pământului
solară
 Urmărind relaţia dintre
 Timp de lucru 15 minute
petele solare şi  Timp de prezentare 2
iluminarea energetică a
radiaţiei solare pe
minute, puteti folosi
suprafaţa Terrei în timp pezentarea expusa
se pot constata variaţii
ciclice cu maxime de
circa 11 ani, legate de
activitatea solară. Rezumaţi pe fişa ideile, şi schiţaţi
 Cu toate acestea în proiectul pe fişa tip proiect de la final
2005, anul maximelor de
temperatură la sol se
poate constata o minimă  Timp de lucru 15 minute
influenţă a Soarelui
asupra acestui fenomen.  Timp de prezentare 2
minute, puteti folosi
pezentarea expusa
FIŞĂ DE GRUP GRUPA DE LUCRU 2
NOTAŢI CAUZA ____________________________________
Numele grupei
(daţi un nume grupei care să vă reprezinte în legătură cu tema):_________________________________________
Membrii grupului de lucru
Numiţi-vă raportorul: _______________________________________________________
•Reflectati împreuna
Mişcările asupra întrebarii
Pământului Este încălzirea globală un
PROCES NATURAL sau este
 Precesia(1): Axa Pământului efectuează
un ciclu complet de precesie (1) DETERM INATĂ DE OM ?
1
aproximativ o dată la 26.000 de ani. Faceti o analiza a
 Înclinaţia axei (2): Unghiul dintre axa de grupului in legatura cu
rotaţie a Pămîntului şi planul orbitei
variază de la 21,5º la 24,5º şi înapoi în
tema data de fisa
41.000 de ani. În prezent este 23,44º. precizand:
2  Elipticitatea (3): Forma orbitei 1.citaţi dovezi
Pământului variază de la aproape ştiinţifice care susţin
circulară la uşor eliptică, excentricitatea influenţa cauzei abordate
variind între limitele 0,005 şi 0,058, mai 2. mecanismul de
mult sau mai puţin pe parcursul unor influenţare a climei
perioade de circa 413.000 de ani.
3
3. propuneţi o idee de
proiect în care să
reduceţi efectele
Erele glaciare determinate de această
cauză asupra Pământului
şi rotaţia Pământului
 Excentricitatea orbitei Pămîntului, înclinarea axei
 Timp de lucru 15 minute
şi precesia axei variază împreună, însă după
cicluri specifice, care determină cicluri glaciare o  Timp de prezentare 2
dată la 100.000 de ani. minute, puteti folosi
pezentarea expusa

Graficul
evidenţiază
Rezumaţi pe fişa ideile, şi schiţaţi
succesiunea proiectul pe fişa tip proiect de la final
acestor cicluri
glaciare în
ultimul milion  Timp de lucru 15 minute
de ani
 Timp de prezentare 2
minute, puteti folosi
pezentarea expusa
FIŞA DE GRUP GRUPA DE LUCRU 3bis
NOTAŢI CAUZA ____________________________________
Numele grupei
(daţi un nume grupei care să vă reprezinte în legătură cu tema):_________________________________________
Membrii grupului de lucru
Numiţi-vă raportorul: _______________________________________________________
•Reflectati împreuna
asupra întrebarii
Vulcanismul Este încălzirea globală un
 Vulcanismul are un potenţial semnificativ PROCES NATURAL sau este
de afectare a vieţii. În acest sens se ştie
că în urmă cu 250 de milioane de ani a DETERM INAT Ă DE OM ?
avut loc o erupţie vulcanică catastrofală
care a dus la dispariţia în masă a mai Faceti o analiza a
mult de jumătate din indivizii aparţinînd grupului in legatura cu
diferitelor specii. Au dispărut, mai mult de
95% din speciile marine şi circa 70% din
tema data de fisa
speciile uscatului: reptile, amfibieni, precizand:
insecte şi plante. 1.citaţi dovezi
 O singură erupţie de câteva ori într-un
secol poate afecta climatul determinînd
ştiinţifice care susţin
răcirea pentru o perioadă de câţiva ani. influenţa cauzei abordate
De exemplu, erupţia vulcanului Pinatubo 2. mecanismul de
în 1991 a afectate substanţial clima.
 Cum?
influenţare a climei
3. propuneţi o idee de
proiect în care să
reduceţi efectele
Acţiunea compuşilor azotului şi
clorului asupra ozonului determinate de această
Stratosferă Reflexia radiaţiei
pe stratul de nori cauză asupra Pământului
Injectare Dispersie
stratosferică de
materie vulcanică
fotochimică
 Timp de lucru 15 minute
 Timp de prezentare 2
minute, puteti folosi
Cenuşă
pezentarea expusa
conversia SO2 condensarea
rapidă coagularea şi circularea
în H2SO4 particulelor de aerosoli Rezumaţi pe fişa ideile, şi schiţaţi
însămânţarea norilor proiectul pe fişa tip proiect de la final
cirrus care reflectează
Ploaie acidă radiaţia termică

Troposferă
 Timp de lucru 15 minute
 Timp de prezentare 2
minute, puteti folosi
pezentarea expusa
FIŞA DE GRUP GRUPA DE LUCRU 4
NOTAŢI CAUZA ____________________________________
Numele grupei
(daţi un nume grupei care să vă reprezinte în legătură cu tema):_________________________________________
Membrii grupului de lucru
Numiţi-vă raportorul: _______________________________________________________
•Reflectati împreuna
Temperatura în
atmosferă asupra întrebarii
Energia radiată de este rezultatul: Este încălzirea globală un
suprafaţa Pământului Energia radiată de PROCES NATURAL sau este
atmosferă în Univers
DETERM INATĂ DE OM ?
Faceti o analiza a
Energia radiată înapoi grupului in legatura cu
de gazele cu efect de
Radiaţia de la seră ce au fost încălzite tema data de fisa
Soare încălzeşte de radiaţia reflectată de
suprafaţa precizand:
Pământ
Pământului Faceti o analiza a
Without
CU grupului in legatura cu
gazele
greenhouse
cu efect
gases:
de
-18seră:
degrees! tema data de fisa
+14 ºC! precizand:
1.citaţi dovezi
ştiinţifice care susţin
Componente care influenţează schimburile influenţa cauzei abordate
de radiaţie ale Pământului cu spaţiul cosmic 2. mecanismul de
influenţare a climei
halogenuri

urmele de condesare

3. propuneţi o idee de
organice

depuneri de pulberi

formate în urma
troposferic

proiect în care să
avioanelor
pe ză padă
vaporii de apă
stratosferici

aerosoli reduceţi efectele

determinate de această
absorbţ ie

reflexia
norilor

cauză asupra Pământului

 Timp de lucru 15 minute

DETERMINATĂ DE

gaze cu
energetică solară

COMPONENTA

 Timp de prezentare 2
stratosferic

efect de
folosit

iluminarea
teren

seră minute, puteti folosi

NETĂ
OM

ozon reflectivitatea
pezentarea expusa
suprafeţ ei
ozon
Rezumaţi pe fişa ideile, şi schiţaţi
proiectul pe fişa tip proiect de la final
Radiaţia termică
Radiată directde
Radiaţia solară
reflectată în spaţiu
suprafaţă
 Timp de lucru 15 minute
195 W/m2
absorbită de Pământ  Timp de prezentare 2
40 W/m2
minute, puteti folosi
Absorbţie pe gazele pezentarea expusa
cu efect de seră 350

Căldură şi energie în
atmosferă

Efectul
de seră
Solul şi suprafaţ
suprafaţa oceanului
încă
ncălzite în medie cu 14º
14ºC.
FIŞA DE GRUP GRUPA DE LUCRU 3
NOTAŢI CAUZA ____________________________________
Numele grupei
(daţi un nume grupei care să vă reprezinte în legătură cu tema):_________________________________________
Membrii grupului de lucru
Numiţi-vă raportorul: _______________________________________________________

•Reflectati împreuna
Subţierea asupra întrebarii
stratului de ozon Este încălzirea globală un
 Stratul de ozon din stratosferă acţionează ca PROCES NATURAL sau este
filtru UV pentru planeta noastră.
 Cauza generală a subţierii stratului de ozon DETERM INATĂ DE OM ?
este prezenţa în atmosferă a surselor de gaz
ce conţin clor (în principal CFC-uri şi
halogenuri organice asociate). În prezenţa
radiaţiei UV aceste gaze disociază rezultând Faceti o analiza a
atomi de clor care acţionează catalitic asupra grupului in legatura cu
ozonului O3 din atmosferă transformându-l în
oxigen O2, fără efect protectiv pentru radiaţiile tema data de fisa
ultraviolete.
 Principala preocupare a opiniei publice legată precizand:
de gaura din stratul de ozon este dată de
efectele radiaţiilor UV asupra sănătăţii
Faceti o analiza a
oamenilor. Până în prezent subţierea stratului grupului in legatura cu
de ozon, în cea mai mare parte a fost de doar
câteva procente. Efectele ar putea deveni tema data de fisa
dramatice dacă nu se iau măsuri. Primele
afectate de gaura din stratul de ozon de precizand:
deasupra Antarcticii (jos stânga) ar putea fi
Australia şi Noua Zeelandă.
1.citaţi dovezi
ştiinţifice care susţin
influenţa cauzei abordate
2. mecanismul de
influenţare a climei
Concentraţia ozonului 3. propuneţi o idee de
funcţie de altitudine proiect în care să
reduceţi efectele
determinate de această
cauză asupra Pământului

 Timp de lucru 15 minute

 Timp de prezentare 2
minute, puteti folosi
pezentarea expusa

Rezumaţi pe fişa ideile, şi schiţaţi

proiectul pe fişa tip proiect de la final

 Timp de lucru 15 minute

 Timp de prezentare 2
minute, puteti folosi
pezentarea expusa
FIŞA TIP PROIECT
<<FIŢI ACTIVI PENTRU VIITORUL PLANETEI!>>

Structura proiectului:

I. Date de identificare a proiectului

1. Titlul proiectului:
2. Beneficiari:
3. Persoane de contact:

II. Justificarea proiectului

1. Observaţii
2. Metode folosite
3. Necesitatea proiectului

III. Obiective

IV. Incadrare in timp

1. Data de incepere a proiectului:

2. Data incheierii proiectului:

V. Localizare:
VI. Descrierea proiectului:
VII. Descrierea principalelor
activitati:
VIII. Impactul estimat al proiectului

IX. Parteneriat
X. Resurse materiale şi financiare:

Iacob Adriana – film & dezbatere / Încălzirea globală proces natural sau indus de OM? 27
 Apoi am putea...
 să devenim activi în a promova programe de
economisire a energiei
 să scriem şi să implementăm proiecte de
mediu
 să ne valorificăm cunoştinţele pentru ne
dedica unor cercetări privind mediul
 să dezvoltăm tehnologii noi, care să reducă
emisiile de gaze cu efect de seră
 să promovăm politici de mediu

Iacob Adriana – film & dezbatere / Încălzirea globală proces natural sau indus de OM? 28