PROIECTAREA DIDACTICĂ ȘI MANAGEMENT

EUROPEAN ÎN SPAȚIUL ROMÂNESC

CE ESTE PROIECTAREA DIDACTICĂ?

Proiectarea activității instructiv-educative/ proiectarea didactică

reprezintă ansamblul de procese și operații deliberative de anticipare a acesteia,
de fixare mentală a pașilor ce vor fi parcurși în realizarea instrucției și educației
și a relațiilor dintre aceștia, la nivel macro ( respectiv la nivelul general al
procesului de învățământ) și micro ( la nivelul specific/ intermediar – al
unităților de învățare/ capitolelor/ temelor și operațional – al activităților
didactice concrete).
Are în vedere o serie de elemente :
Durata desfășurării procesului de învățământ
Obiectivele didactice și operaționale ale disciplinei/activității
Conținutul învățământului (curriculum)
Strategiile didactice
Evaluarea rezultatelor
Procesele instructiv-educative sunt deosebit de complexe și constituie
sisteme probabilistice, modul de derulare a lor depinzând de un număr foarte
mare de variabile pedagogice și psihologice. În același timp, însă, ele oferă o
serie de posibilități de programare a scopurilor și obiectivelor, a resurselor
materiale și metodologice, a interacțiunilor dintre diferitele elemente
componente ale strategiilor de instruire și autoinstruire și de diminuare a acțiunii
factorilor perturbatori sau chiar de prevenire a acestora. Altfel spus, este posibilă
(într-o măsură mai mare sau mai mică) și necesară, ameliorarea raportului dintre
certitudine și aleatoriu, deci prefigurarea demersurilor instruciv-educative ce vor
fi întreprinse, prin realizarea activității de proiectarea a acestor demersuri.
Pe măsura acumulării experienței didactice comune, viziunea asupra
esenței, importanței și modului de realizare a proiectării didactice, s-a modificat
profund. În viziune tradițională, activitatea de proiectare didactică consta în
simpla planificare și eșalonare rigidă a timpului pe unități de instruire și, în
paralel, în eșalonarea univocă a materiei de studiat sub forma planului
calendaristic, a sistemului de lecții, a planului tematic, a proiectului de lecție,
etc., în funcție de așa-numitele ”programe analitice”. În viziunea modernă,
accentul se pune pe prefigurarea și construirea cât mai atentă a experiențelor de
învățare și a situațiilor educaționale în care să realizeze activități cognitive
eficiente.
Acțiunea de proiectare didactică nu mai reprezintă azi un demers
administrativ formal în care să se gestioneze timpul și nu se suprapune peste
întocmirea planurilor de activitate. Dimpotrivă, ea reprezintă un demers
personalizat, care presupune elaborarea de instrumente didactice de interpretare
personală a programei școlare, funcție de contextul educațional.
Procesul de elaborare pe plan mintal a etapelor ce vor fi parcurse în
desfășurarea eficientă a activității didactice.
 Prefigurarea modului de desfășurare a activității didactice.
Expresii sinonime:
Design instrucțional (R. Gagne)
Taxonomia cunoștințelor (Romiszowski)

Caracteristici

 Caracter anticipativ: se referă la procesul de concepere și modul de

realizare
 Caracter continuu: se realizează permanent, proiectul fiind adaptat
în funcție de rezultate și de factori neprevăzuți
 Caracter sistemic: are în vedere unitatea și relațiile dintre diversele
componente ale procesului educativ
 Caracter ierarhic: cu referire la structura, nivelurile de organizare și
integrare ale proiectării
 Caracter operațional: intervenția profesorului asupra
componentelor procesului didactic și a structurilor logico-didactice

Condițiile proiectării didactice eficiente

Adaptarea obiectivelor la specificul disciplinei

Finalizarea activității de proiectare cu instrumente de lucru: planul tematic,
proiectul de lecție etc.:
Orientare globală, structură flexibilă
Adaptarea la situații noi, neprevăzute prin alternative de acțiune
Sunt necesare evaluări diagnostice:
Nivelul cunoștințelor cursanților
Resursele psihologice ale cursanților
Resursele materiale și de instruire
Exigențele programei școlare

Etapele proiectării didactice:

Încadrarea activității în sistemul de activități didactice:

Se stabilește obiectivul fundamental al activității
Determină modul de valorificare a conținutului activității
Identificarea și formularea obiectivelor operaționale (Ce facem?):
Obiectivele depind de: conținutul și logica specifică a disciplinei,
nivelul de pregătire al cursanților, mijloacele didactice disponibile,
timpul disponibil
Se stabilesc pentru o perioadă mai mare de timp sau corespunzător
unei lecții
 Toate componentele sistemului de activitate didactică sunt stabilite
în relație cu obiectivele propuse
Oferă siguranță și permite evaluarea obiectivă a rezultatelor
Analiza resurselor (Cu ce facem?): resurse
Umane
De conținut: ansamblul valorilor educaționale
Materiale
Locul desfășurării activității și timpul disponibil
Elaborarea strategiilor didactice optime (Cum facem?):
Modalitățile de organizare, desfășurare și conducere eficientă a
activității de predare – învățare
Procesele de predare – învățare să fie adecvate obiectivelor și
conținuturilor
Conturarea unui sistem coerent de forme, metode, materiale și
mijloace educaționale, care să se potențeze reciproc în vederea
unei strategii didactice eficiente
Elaborarea instrumentelor de evaluare (Am făcut ce trebuia?)
Raportul dintre rezultatele obținute și cele scontate
Momentul necesar și posibil de realizat (periodic, la final,
combinat)
Instrumentul de evaluare cel mai adecvat (oral, scris, proba
practică, test de cunoștințe)
Finalizarea și exprimarea rezultatului evaluării
Stabilirea structurii procesuale a activității didactice:
În funcție de obiectivul didactic fundamental și de tipul activității
didactice
Nu există modele unice, absolute
Succesul este asigurat de buna anticipare a secvențelor procesului
didactic
Probează pregătirea de specialitate, metodică, pedagogică,
experiența, evitând erorile, improvizațiile și consumul nejustificat
de resurse