CursI III Produs Scalar

Produsul scalar: denitie, proprietati
Schimbari de repere ortonormate in plan

Aplicatii
Lectia III
Produsul scalar a doi vectori liberi
Oana Constantinescu
Oana Constantinescu Lectia III

Aplicatii
Table of Contents
1 Produsul scalar: denitie, proprietati
2 Schimbari de repere ortonormate in plan
3 Aplicatii

Aplicatii
Denitia produsului scalar
Denition
u , v ∈ V. Produsul scalar al celor doi

Fie vectorii liberi nenuli
vectori se noteaza cu (sau (u , v ), u · v ) si se deneste prin
= |u ||v | cos α,
unde α este masura unghiului celor doi vectori, α ∈ [0, π]. Daca
unul dintre vectori este 0, produsul lor scalar este prin denitie 0.
Observatie: numele acestui produs de vectori vine din faptul ca

rezultatul este un scalar real.

Aplicatii
Denition
u , v ∈ V. Produsul scalar al celor doi

Fie vectorii liberi nenuli
vectori se noteaza cu (sau (u , v ), u · v ) si se deneste prin
= |u ||v | cos α,
unde α este masura unghiului celor doi vectori, α ∈ [0, π]. Daca
unul dintre vectori este 0, produsul lor scalar este prin denitie 0.
Observatie: numele acestui produs de vectori vine din faptul ca

rezultatul este un scalar real.

Observatie: unghiul dintre cei doi vectori este unghiul dintre
directiile lor, si nu depinde de punctul in care se aplica vectorii.
Interpretare geometrica
O interpretare geometrica importanta a produsului scalar este

data de proiectia ortogonala a unui vector pe o directie data.
−→
Fie d o dreapta cu directia data de u si v = AB . Fie A0 si B 0
intersectiile dintre dreapta d si planele prin A, respectiv B ,
perpendiculare pe d.
Interpretare geometrica
O interpretare geometrica importanta a produsului scalar este

data de proiectia ortogonala a unui vector pe o directie data.
−→
Fie d o dreapta cu directia data de u si v = AB . Fie A0 si B 0
intersectiile dintre dreapta d si planele prin A, respectiv B ,
perpendiculare pe d.
Proiectia ortogonala
−−→
Vectorul AB =w
0 0 se numeste proiectia ortogonala a lui v pe
d si se noteaza cu pr d v sau pr u v .
Observatie: in cazul geometriei plane, cele doua plane ortogonale

pe d sunt inlocuite de drepte ortogonale pe d, prin A, respectiv B.
Marimea algebrica a vectorului pr u v se noteaza cu mpr u v si se
numeste masura proiectiei.
u
Mai exact, daca u0 u , adica u 0 =
este versorul lui
|u | , atunci
pr u v = λu , λ ∈ R. Notam λ = mpr u v .
Se observa usor pe gura anterioara ca
mpr u v = |v | cos α,
unde α ∈ [0, π] este masura unghiului dintre v si u.


u
este versorul lui
|u | , atunci


u
este versorul lui
|u | , atunci

Urmarind gura deduceti ca
pr u (v + v 0 ) = pr u v + pr u v 0 , mpr u (v + v 0 ) = mpr u v + mpr u v 0 .
Interpretarea geometrica a produsului scalar este
= |u |mpr u v = |v |mpr v u .

Proprietatile produsului scalar
Theorem
Produsul scalar a doi vectori liberi are urmatoarele proprietati:

a) =< v , u > (simetria);
b) = + (aditivitatea);
c) < λu , v >= λ (omogenitatea);
d) > 0, = 0 ⇔ u = 0 (pozitiva denire);
e) = 0 ⇔ u ⊥ v ,
∀u , v ∈ V si ∀λ ∈ R.
Deci produsul scalar este o aplicatie <, >: V × V → R biliniara,
simetrica, avand forma patratica asociata pozitiv denita.
Observatie: doi vectori sunt perpendiculari daca au directiile
perpendiculare.
Baze ortonormate
Daca {O ; i , j , k } este un reper ortonormat, si vectorii u, v au

urmatoarele coordonate:
u = x 1i + x 2j + x 3k ,
v = y 1i + y 2j + y 3k ,
atunci produsul lor scalar se calculeaza astfel:
= x 1 y 1 + x 2 y 2 + x 3 y 3 .
Denition
Norma vectorului liber u este
k u k= .
p
Observatie: se verica imediat ca k u k= |u |, ∀u ∈ V.

Baze ortonormate

u = x 1i + x 2j + x 3k ,
v = y 1i + y 2j + y 3k ,
= x 1 y 1 + x 2 y 2 + x 3 y 3 .
Denition
k u k= .
p

Baze ortonormate

u = x 1i + x 2j + x 3k ,
v = y 1i + y 2j + y 3k ,
= x 1 y 1 + x 2 y 2 + x 3 y 3 .
Denition
k u k= .
p

Baze ortonormate
Daca u = x 1i + x 2j + x 3k , atunci norma sa se calculeaza prin
q
k u k= (x 1 )2 + (x 2 )2 + (x 3 )2 ,
iar unghiul dintre vectorii liberi u = x 1i + x 2j + x 3k si

v= y 1i + y 2j + y 3 k prin
x 1y 1 + x 2y 2 + x 3y 3
cos α =p .
(x 1 )2 + (x 2 )2 + (x 3 )2 (y 1 )2 + (y 2 )2 + (y 3 )2
p
Proprietatile normei
Theorem
Norma unui vector liber este o aplicatie k · k: V → [0, ∞), cu

proprietatile:
1) k v k= 0 ⇔ v = 0;
2) k λv k= |λ| k v k, ∀v ∈ V, ∀λ ∈ R;
3) | | ≤k u kk v k, ∀u , v ∈ V. Egalitatea are loc daca si
numai daca vectorii sunt coliniari (inegalitatea lui Cauchy);
4) k u + v k≤k u k + k v k, ∀u , v ∈ V. Egalitatea are loc daca si
numai daca vectorii sunt coliniari si de acelasi sens (inegalitatea
triunghiulara).
Cosinusi directori
Theorem
Fie {i , j , k } o baza ortonormata in V si u un vector liber unitar:

k u k= 1. Daca v face unghiurile α, β, γ respectiv cu vectorii
i , j , k , atunci
u = (cos α)i + (cos β)j + (cos γ)k .
Denition
Numerele reale cos α, cos β, cos γ se numesc cosinii directori ai

directiei vectorului u si satisfac relatia:
2
cos α + cos2 β + cos2 γ = 1
.
Cosinusi directori
Theorem
Fie {i , j , k } o baza ortonormata in V si u un vector liber unitar:

k u k= 1. Daca v face unghiurile α, β, γ respectiv cu vectorii
i , j , k , atunci
u = (cos α)i + (cos β)j + (cos γ)k .
Denition
Numerele reale cos α, cos β, cos γ se numesc cosinii directori ai

directiei vectorului u si satisfac relatia:
2
cos α + cos2 β + cos2 γ = 1
.
Aplicatii
Sa presupunem ca R = {O ; i , j }
R0 = {O 0 ; u , v } sunt doua
si
repere ortonormate intr-un plan π. Deci {i , j } si {u , v } sunt doua
→
−
baze ortonormate in π . Presupunem ca unghiul dintre i si u este α.

Atunci
u = (cos α)i + (sin α)j ,

v = −(sin α)i + (cos α)j , sau v = (sin α)i − (cos α)j ,
iar formula corespunzatoare a transformarii de coordonate este:
x 0 = x cos α + y sin α + a, (1)
y 0 = −x sin α + y cos α + b,
sau
x 0 = x cos α + y sin α + a, (2)
y 0 = x sin α − y cos α + b,
unde am notat cu (x , y ) coordonatele in raport cu R, (x 0 , y 0 )

0
coordonatele in raport cu R si am presupus ca O 0 are in raport cu
R coordonatele (a, b).
Atunci
u = (cos α)i + (sin α)j ,

v = −(sin α)i + (cos α)j , sau v = (sin α)i − (cos α)j ,
iar formula corespunzatoare a transformarii de coordonate este:
x 0 = x cos α + y sin α + a, (1)
y 0 = −x sin α + y cos α + b,
sau
x 0 = x cos α + y sin α + a, (2)
y 0 = x sin α − y cos α + b,
unde am notat cu (x , y ) coordonatele in raport cu R, (x 0 , y 0 )

0
coordonatele in raport cu R si am presupus ca O 0 are in raport cu
R coordonatele (a, b).
Aplicatii
Orientarea planului
Pentru a decide care din ecuatiile (1), (2) este cea corecta, trebuie
sa stim cum sunt orientate bazele celor doua repere.
In plan, pentru determinarea sensului unui unghi, suntem obisnuiti
sa folosim sensul acelor ceasornicului si cel trigonometric (invers
acelor de ceas), care sunt, prin conventie, sensul negativ, respectiv
cel pozitiv.
Existenta unghiurilor pozitive si negative determina orientabilitatea
planului, iar alegerea numelor de pozitiv si negativ este numita
orientare.

Aplicatii
Orientarea planului
cel pozitiv.
orientare.

Aplicatii
Orientarea planului
cel pozitiv.
orientare.

Orientarea planului
Prin denitie, doua baze ale unui plan vectorial sunt la fel orientate
daca determinantul matricii de trecere de la o baza la alta este
strict pozitiv, si opus orientate daca determinantul anterior este
strict negativ. Doua repere sunt la fel orientate daca bazele lor sunt
la fel orientate.
Relatia la fel orientate este o relatie de echivalenta pe multimea
bazelor spatiului liniar al vectorilor liberi, si aceasta multime se
imparte in doua clase de echivalenta, disjuncte, astfel incat doua
baze din aceeasi clasa sunt la fel orientate, iar doua baze din clase
distincte sunt opus orientate.
Orientarea planului
Prin denitie, doua baze ale unui plan vectorial sunt la fel orientate
daca determinantul matricii de trecere de la o baza la alta este
strict pozitiv, si opus orientate daca determinantul anterior este
strict negativ. Doua repere sunt la fel orientate daca bazele lor sunt
la fel orientate.
Relatia la fel orientate este o relatie de echivalenta pe multimea
bazelor spatiului liniar al vectorilor liberi, si aceasta multime se
imparte in doua clase de echivalenta, disjuncte, astfel incat doua
baze din aceeasi clasa sunt la fel orientate, iar doua baze din clase
distincte sunt opus orientate.
Orientarea planului
Impartirea in cele doua clase se face astfel: se xeaza o baza

0 0
ortonormata oarecare (i , j ) si e o alta baza ortonormata (i , j ). Se
0
roteste i cu un anumit unghi α ∈ [0, π] pana cand acesta ajunge
peste i. Daca rotatia pozitioneaza si vectorul j0 peste j, atunci
0 0
asezam baza (i , j ) in clasa nr. 1. Daca nu, o punem in clasa nr.
2.
A alege una dintre aceste clase drept clasa bazelor orientate pozitiv
inseamna a orienta spatiul liniar V.
Deci se obtine formula (1) pentru repere la fel orientate si formula
(2) pentru repere opus orientate.
Orientarea planului

0 0
0
0 0
2.
Orientarea planului

0 0
0
0 0
2.
Aplicatii
Aplicatii
Example
Formulati si demonstrati teorema cosinusului intr-un triunghi

oarecare, apoi aplicati-o pentru a obtine teorema medianei.
Amintim ca, daca notam cu a, b, c lungimile laturilor triunghiului

ABC , opuse varfurilor A, B , respectiv C , atunci teorema
cosinusului arma:
a2 = b2 + c 2 − 2bc cos Â.

−→ −→ −→ −→ −→
a2 =k BC k2 =k BA + AC k2 =k BA k2 + k AC k2
Indicatii:
−→ −→ −→ −→
+2 < BA, AC >= b2 + c 2 − 2 < AB , AC >= b2 + c 2 − 2bc cos Â.

Aplicatii
Aplicatii
Example


cosinusului arma:
a2 = b2 + c 2 − 2bc cos Â.

−→ −→ −→ −→ −→
Indicatii:
−→ −→ −→ −→

Aplicatii
Aplicatii
Example


cosinusului arma:
a2 = b2 + c 2 − 2bc cos Â.

−→ −→ −→ −→ −→
Indicatii:
−→ −→ −→ −→

Aplicatii
Notam cu D mijlocul laturii (BC ) si cu ma lungimea medianei

(AD ).
−→ −→ −→ −→
Atunci ma2 = ( 1 k AB + AC k)2 ⇒4ma2 =k AB k2 + k AC k2
−→ −→ 2 −→ −→
+ 2 < AB , AC > . Folosind denitia produsului< AB , AC > in
care se inlocuieste cos Â din teorema cosinusului, se obtine
4 ma2 = 2(b2 + c 2 ) − a2 .
Aplicatii
Example
Fie B = (ī , j̄ , k̄ ) o baza ortonormata in V.

a) Sa se determine α∈R astfel incat vectorii ā = αī − 3j̄ + 2k̄ si
b̄ = ī + 2j̄ − αk̄ sa e perpendiculari.
b) Sa se determine unghiul dintre vectorii ā = 2ī − 4j̄ + 4k̄ si
b̄ = −3ī + 2j̄ + 6k̄ .
c) Sa se determine vectorul ū cu proprietatile
π
ū ⊥ ā, ū ⊥ b̄, k ū k= 14, ](ūc
, j̄ ) > ,
2
unde
ā = 3ī + 2j̄ + 2k̄ , b̄ = 18ī − 22j̄ − 5k̄ .

Aplicatii
Indicatii:
5
a) α = −6; b) cos(ād , b̄) = 21 ; c) Presupunem ca
ū = x ī + y j̄ + z k̄ si se determina x, y, z din conditiile
x + 2y + 2z
3 = 0,
18x − 22y − 5z = 0,
x2 + y2 + z2 = 196,
y < 0.
Aplicatii
Example
In raport cu reperul ortonormat pozitiv {O ; i , j }, punctul A are

coordonatele (1, 1). Cu ce unghi trebuie rotite axele de coordonate
0 0
astfel incat A sa apartina abscisei noului reper {O ; i , j }?
Indicatii: presupunem ca noul reper este tot pozitiv. Fie α unghiul

0
dintre i si i.
Formula schimbarii de repere:
(
x 0 = (cos α)x + (sin α)y ,
y 0 = −(sin α)x + (cos α)y .
Punand conditiile y 0 = 0, x = y = 1, se obtine sin α = cos α, deci

α = π4 . Noile coordonate ale lui A vor (2, 0).
Aplicatii
Example
In raport cu reperul ortonormat pozitiv {O ; i , j }, punctul A are

coordonatele (1, 1). Cu ce unghi trebuie rotite axele de coordonate
0 0
astfel incat A sa apartina abscisei noului reper {O ; i , j }?
Indicatii: presupunem ca noul reper este tot pozitiv. Fie α unghiul

0
dintre i si i.
Formula schimbarii de repere:
(
x 0 = (cos α)x + (sin α)y ,
y 0 = −(sin α)x + (cos α)y .
Punand conditiile y 0 = 0, x = y = 1, se obtine sin α = cos α, deci

α = π4 . Noile coordonate ale lui A vor (2, 0).

CursI III Produs Scalar

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CursI III Produs Scalar

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Produsul scalar: denitie, proprietati

Schimbari de repere ortonormate in plan

Oana Constantinescu Lectia III

1 Produsul scalar: denitie, proprietati

2 Schimbari de repere ortonormate in plan

Oana Constantinescu Lectia III

Denitia produsului scalar

u , v ∈ V. Produsul scalar al celor doi

< u , v >= |u ||v | cos α,

Observatie: numele acestui produs de vectori vine din faptul ca

Oana Constantinescu Lectia III

Denitia produsului scalar

u , v ∈ V. Produsul scalar al celor doi

< u , v >= |u ||v | cos α,

Observatie: numele acestui produs de vectori vine din faptul ca

Oana Constantinescu Lectia III

O interpretare geometrica importanta a produsului scalar este

O interpretare geometrica importanta a produsului scalar este

Observatie: in cazul geometriei plane, cele doua plane ortogonale

Se observa usor pe gura anterioara ca

unde α ∈ [0, π] este masura unghiului dintre v si u.

Observatie: in cazul geometriei plane, cele doua plane ortogonale

Se observa usor pe gura anterioara ca

unde α ∈ [0, π] este masura unghiului dintre v si u.

Observatie: in cazul geometriei plane, cele doua plane ortogonale

Se observa usor pe gura anterioara ca

unde α ∈ [0, π] este masura unghiului dintre v si u.

Urmarind gura deduceti ca

pr u (v + v 0 ) = pr u v + pr u v 0 , mpr u (v + v 0 ) = mpr u v + mpr u v 0 .

Interpretarea geometrica a produsului scalar este

< u , v >= |u |mpr u v = |v |mpr v u .

Produsul scalar a doi vectori liberi are urmatoarele proprietati:

Daca {O ; i , j , k } este un reper ortonormat, si vectorii u, v au

atunci produsul lor scalar se calculeaza astfel:

Norma vectorului liber u este

Observatie: se verica imediat ca k u k= |u |, ∀u ∈ V.

Daca {O ; i , j , k } este un reper ortonormat, si vectorii u, v au

atunci produsul lor scalar se calculeaza astfel:

Norma vectorului liber u este

Observatie: se verica imediat ca k u k= |u |, ∀u ∈ V.

Daca {O ; i , j , k } este un reper ortonormat, si vectorii u, v au

atunci produsul lor scalar se calculeaza astfel:

Norma vectorului liber u este

Observatie: se verica imediat ca k u k= |u |, ∀u ∈ V.

Daca u = x 1i + x 2j + x 3k , atunci norma sa se calculeaza prin

iar unghiul dintre vectorii liberi u = x 1i + x 2j + x 3k si

Norma unui vector liber este o aplicatie k · k: V → [0, ∞), cu

Fie {i , j , k } o baza ortonormata in V si u un vector liber unitar:

u = (cos α)i + (cos β)j + (cos γ)k .

Numerele reale cos α, cos β, cos γ se numesc cosinii directori ai

Fie {i , j , k } o baza ortonormata in V si u un vector liber unitar:

u = (cos α)i + (cos β)j + (cos γ)k .

Numerele reale cos α, cos β, cos γ se numesc cosinii directori ai

Schimbari de repere ortonormate in plan

Oana Constantinescu Lectia III

u = (cos α)i + (sin α)j ,

iar formula corespunzatoare a transformarii de coordonate este:

x 0 = x cos α + y sin α + a, (1)

x 0 = x cos α + y sin α + a, (2)

unde am notat cu (x , y ) coordonatele in raport cu R, (x 0 , y 0 )

u = (cos α)i + (sin α)j ,

iar formula corespunzatoare a transformarii de coordonate este:

x 0 = x cos α + y sin α + a, (1)

x 0 = x cos α + y sin α + a, (2)

Produsul scalar: denitie, proprietati

1 Produsul scalar: denitie, proprietati

Denitia produsului scalar

Denitia produsului scalar

Se observa usor pe gura anterioara ca

Se observa usor pe gura anterioara ca

Se observa usor pe gura anterioara ca

Urmarind gura deduceti ca

Observatie: se verica imediat ca k u k= |u |, ∀u ∈ V.

Observatie: se verica imediat ca k u k= |u |, ∀u ∈ V.

Observatie: se verica imediat ca k u k= |u |, ∀u ∈ V.

Impartirea in cele doua clase se face astfel: se xeaza o baza

Impartirea in cele doua clase se face astfel: se xeaza o baza

Impartirea in cele doua clase se face astfel: se xeaza o baza